Decizie nr. 563 din 3 mai 2011

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 din Codul penal, excepţie ridicată de Attila Salamon în Dosarul nr. 2.536/96/2009 al Tribunalului Harghita - Secţia penală.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

De asemenea, magistratul-asistent referă asupra împrejurării că în cauză s-a prezentat domnul traducător de limba maghiară Vajda Zsombor.

Curtea ia act de prezenţa traducătorului desemnat în cauză.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 14 din 6 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.536/96/2009, Tribunalul Harghita - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 329 din Codul penal, excepţie ridicată de Attila Salamon în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale ce priveşte, între alte infracţiuni, şi pe cea de proxenetism.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 53 referitoare la proporţionalitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi cu situaţia care a determinat-o şi ale art. 10 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la formalităţile, condiţiile şi restrângerile aplicabile libertăţii de exprimare, deoarece, raportat la atingerea valorii sociale ocrotite, etapa individualizării legale instituie o pedeapsă excesivă. Astfel, în opinia autorului excepţiei, modalităţile de comitere a infracţiunii de proxenetism prin îndemn sau înlesnire nu reprezintă altceva decât o formă de instigare sau complicitate la infracţiunea de prostituţie. Pe cale de consecinţă, acestea ar trebui pedepsite în acord cu prevederile art. 27 din Codul penal raportate la art. 328 din acelaşi cod.

Tribunalul Harghita - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 329 - Proxenetism - din Codul penal, care au următorul conţinut:

Îndemnul ori înlesnirea practicării prostituţiei sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către o persoană se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

Recrutarea unei persoane pentru prostituţie ori traficul de persoane în acest scop, precum şi constrângerea la prostituţie se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

Dacă fapta prevăzută în alin. 1 sau 2 este săvârşită faţă de un minor sau prezintă un alt caracter grav, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au servit sau au fost destinate să servească, direct sau indirect, la comiterea infracţiunii prevăzute la alin. 1-3 şi cele care au fost dobândite prin săvârşirea acesteia se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

Tentativa se pedepseşte.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 53 referitoare la proporţionalitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi cu situaţia care a determinat-o şi ale art. 10 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la formalităţile, condiţiile, restrângerile şi sancţiunile aplicabile libertăţii de exprimare.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 21 din 24 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 25 februarie 2002, Curtea a statuat că "incriminarea şi sancţionarea faptelor de prostituţie şi de proxenetism, în Codul penal de la 1968, reprezintă şi îndeplinirea obligaţiei asumate de statul român prin Decretul nr. 482/1955 de aderare la convenţie [Convenţia pentru reprimarea traficului cu fiinţe umane şi a exploatării prostituării acestora], care prevede că părţile la această convenţie decid pedepsirea oricăror persoane care, pentru a satisface pasiunile altei persoane, ademeneşte, atrage sau îndeamnă, în vederea prostituării, o altă persoană, chiar cu consimţământul acesteia, sau care exploatează prostituţia altei persoane, chiar cu consimţământul acesteia. În preambulul convenţiei se arată că «prostituţia şi răul care o însoţeşte, traficul de fiinţe umane în vederea prostituării, sunt incompatibile cu demnitatea şi valoarea persoanei umane şi pun în pericol bunăstarea individului, a familiei şi a comunităţii»".

Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că "în ceea ce priveşte proxenetismul, incriminat prin însăşi convenţia menţionată, caracterul său profund antisocial nu poate fi pus la îndoială şi nu se poate vorbi despre neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 329 din Codul penal".

De asemenea, Curtea mai constată că nu poate fi primită critica referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi ori a unor libertăţi, deoarece, chiar dacă în art. 26 Legea fundamentală permite oricărei persoane de a dispune de ea însăşi, acest lucru nu se poate face decât în acord cu bunele moravuri. Or, cum prostituţia a fost calificată ca faptă antisocială sancţionată de legea penală, este evident că şi orice faptă ce vizează îndemnul ori înlesnirea practicării prostituţiei sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei este contrară bunelor moravuri. Astfel, incriminarea unui astfel de comportament este departe de a fi în disproporţie cu libertatea de exprimare în sensul avansat de autor.

Cât priveşte celelalte aspecte legate de incriminarea ca atare a infracţiunii de proxenetism, pe de o parte, şi instigarea sau complicitatea la infracţiunea de prostituţie, pe de altă parte, Curtea constată că acestea sunt aspecte ce excedează competenţei sale, încadrarea juridică a faptelor celor cercetaţi într-o infracţiune ori alta fiind atributul exclusiv al instanţei de judecată de drept comun.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 din Codul penal, excepţie ridicată de Attila Salamon în Dosarul nr. 2.536/96/2009 al Tribunalului Harghita - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2011.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru