Lege nr. 298 din 28 iunie 2004

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul I

Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2003, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.Articolul 1 va avea următorul cuprins:

Art. 1. – (1) Prezenta lege reglementează conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultură, precum şi procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, când aceste activităţi se realizează:

a)pe teritoriul României;

b)în apele maritime româneşti, de către nave care arborează pavilion român sau nave care arborează pavilionul altor state;

c)în apele naţionale ale altor state sau în marea liberă, de către nave care arborează pavilion român.

(2)Prezenta lege stabileşte măsurile privind:

a)organizarea şi administrarea sectorului pescăresc;

b)conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii;

c)politica structurală şi administrarea capacităţii flotei de pescuit;

d)acvacultura;

e)organizarea pieţei produselor pescăreşti;

f)cercetarea ştiinţifică în domeniul pescăresc;

g)controlul şi respectarea reglementărilor;

h)relaţiile internaţionale;

i)răspunderi şi sancţiuni.

(3)Prezenta lege reprezintă cadrul general de reglementare, pe baza căruia se emite legislaţia secundară pentru sectorul pescăresc.

2.Articolul 2 va avea următorul cuprins:

Art. 2. – Obiectivele prezentei legi sunt:

a)urmărirea unei exploatări echilibrate şi responsabile a resurselor acvatice vii din bazinele naturale, favorizând dezvoltarea durabilă şi adoptarea măsurilor necesare pentru a proteja, conserva şi regenera aceste resurse şi ecosistemele acvatice;

b)protejarea resurselor acvatice vii, care se găsesc în zone protejate, în conformitate cu reglementările specifice în acest domeniu;

c)dezvoltarea activităţii de acvacultură;

d)promovarea formării profesionale a personalului din domeniul pescăresc;

e)stimularea asocierii;

f)stimularea consumului produselor pescăreşti, în special al celor excedentare şi/sau subexploatate;

g)stimularea comerţului responsabil, care să contribuie la conservarea resurselor acvatice vii;

h)îmbunătăţirea calităţii produselor pescăreşti, transparenţa pieţei şi informarea consumatorului;

i)stimularea cercetării ştiinţifice în domeniul pescăresc.

3.Articolul 3 va avea următorul cuprins:

Art. 3. – În sensul prezentei legi, sunt considerate:

1.Bazine piscicole naturale:

a)Dunărea teritorială, Delta şi lunca inundabilă a Dunării;

b)complexul lagunar Razelm-Sinoe şi lacurile litorale;

c)pâraiele şi râurile de munte, colinare, de şes şi zonele lor inundabile;

d)bălţile şi lacurile naturale;

e)lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri, în care se practică pescuitul;

f)reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice;

g)limita apelor teritoriale şi zona economică exclusivă a Mării Negre;

2.Bazine piscicole amenajate:

a)heleşteele ;

b)iazurile cu zonele lor inundabile;

c)păstrăvăriile;

d)vivierele flotabile;

e)staţiile de reproducere artificială;

f)instalaţiile pentru creşterea superintensivă;

g)lacurile de acumulare în care se practică acvacultura.

4.Articolul 4 va avea următorul cuprins:

Art. 4. – În sensul prezentei legi, termenii utilizaţi se definesc după cum urmează:

a)acvacultură - ansamblu de procedee şi tehnici având ca scop reproducerea şi/sau creşterea peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice;

b)administrator - persoană juridică de interes public, căreia statul îi încredinţează administrarea fondului piscicol natural;

c)amenajare piscicolă - unitate de bază a acvaculturii, reprezentată de heleşteu, iaz, vivieră flotabilă, staţie de reproducere artificială sau alte instalaţii destinate acvaculturii;

d)ape continentale - apele situate pe teritoriul României, cu excepţia apelor maritime interioare şi a mării teritoriale;

e)ape maritime româneşti - apele maritime în care România îşi exercită drepturi suverane şi jurisdicţia, în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei naţionale şi prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte;

f)captură totală admisibilă (TAC) - cantitatea de peşte sau alte vieţuitoare acvatice, aparţinând unei anumite specii sau grup de specii, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, care se poate obţine anual din resursele acvatice vii, fără a afecta capacitatea de regenerare naturală;

g)capturi - cantitatea de peşte sau alte vieţuitoare acvatice pescuite sau recoltate din apele maritime sau continentale, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare;

h)cotă - parte din captura totală admisibilă din fiecare specie sau grup de specii, ce se stabileşte anual persoanelor fizice sau juridice autorizate să desfăşoare activităţi comerciale de pescuit;

i)efectiv piscicol - totalitatea populaţiilor de peşti, scoici, broaşte şi alte vieţuitoare acvatice, existente în bazinele piscicole amenajate;

j)efort de pescuit - produsul capacităţii şi al activităţii unei nave/ambarcaţiuni pescăreşti; când este vorba de un grup de nave/ambarcaţiuni, suma tuturor eforturilor de pescuit ale tuturor navelor/ambarcaţiunilor ce aparţin acelui grup;

k)exploatare durabilă - exploatarea resurselor acvatice vii, prin metode şi procedee adecvate de pescuit, la un nivel care să nu aibă consecinţe negative pe termen lung asupra biodiversităţii ecosistemelor marine şi continentale;

l)fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit - registru în care sunt înregistrate toate navele şi ambarcaţiunile de pescuit, pe categorii, dimensiuni, putere a motorului, tipuri de activităţi şi tehnologii de pescuit, zone de pescuit, proprietari;

m)inspector piscicol - persoană fizică care desfăşoară activităţi de inspecţie şi control, pentru constatarea respectării reglementărilor în domeniul pescuitului şi acvaculturii;

n)jurnal de pescuit - registru la bordul navelor/ambarcaţiunilor de pescuit, în care sunt înregistrate zilnic datele privind efortul de pescuit şi capturile realizate, cu clasificarea lor corespunzătoare pe specii;

o)navă auxiliară de pescuit - orice navă sau ambarcaţiune, care nu este implicată direct în activitatea de pescuit, dar deserveşte navele de pescuit, instalaţiile de acvacultură sau instalaţiile de pescuit pasiv;

p)navă de inspecţie piscicolă - navă neangajată în activitatea de pescuit, care este destinată controlului şi supravegherii activităţii de pescuit;

q)navă de pescuit - orice navă sau ambarcaţiune echipată pentru exploatarea comercială a resurselor acvatice vii;

r)pescar profesionist - persoană atestată, conform legii, să exercite pescuitul în scop comercial;

s)pescar sportiv - persoană fizică care practică pescuitul recreativ/sportiv în baza unui permis;

t)pescărie - ansamblu de activităţi care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea şi comercializarea peştelui; acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau grup de specii;

u)pescuitul ilegal - practicarea pescuitului fără respectarea reglementărilor în domeniul pescuitului;

v)pescuitul marin - activitatea de pescuit în apele maritime, care implică un ansamblu de măsuri pentru protejarea, conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii;

w)piscicultor - persoană fizică atestată să exercite lucrări în cadrul fermelor de acvacultură;

x)posibilitate de pescuit - dreptul legal cuantificat de pescuit, exprimat în capturi sau în efort de pescuit;

y)resurse acvatice vii - speciile de peşte şi alte vieţuitoare acvatice marine şi continentale, disponibile şi accesibile;

z)unelte de pescuit - sculele, uneltele şi echipamentele utilizate în pescuitul marin şi în apele continentale.

5.Articolul 5 va avea următorul cuprins:

Art. 5. – Resursele acvatice vii din bazinele piscicole naturale sunt de interes naţional sau local.

6.Articolul 6 se abrogă.

7.Articolul 7 va avea următorul cuprins:

Art. 7. – (1) Strategia în domeniul protecţiei resurselor acvatice vii şi pescuitului din bazinele piscicole naturale, precum şi din bazinele piscicole amenajate, a acvaculturii şi valorificării producţiei, indiferent de forma de proprietate sau de administrare, se realizează de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

(2)Anual, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, va sprijini din bugetul propriu realizarea obiectivelor şi acţiunilor prevăzute în strategie.

8.Alineatul (5) al articolului 9 va avea următorul cuprins:

(5)Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol este condusă de un consiliu de administraţie format din 5 membri, numit prin ordin al ministrului autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură; unul dintre membri este desemnat să îndeplinească funcţia de preşedinte. În consiliul de administraţie este numit şi un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice.

9.Articolul 11 va avea următorul cuprins:

Art. 11. – (1) Veniturile Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se constituie din:

a)valoarea redevenţei obţinute din concesionarea resurselor acvatice vii administrate;

b)venituri provenite din activităţi proprii;

c)tarife.

(2)Veniturile prevăzute la alin. (1) lit. b) rămân la dispoziţia Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, având următoarele destinaţii:

a)finanţarea programelor de populare şi repopulare;

b)finanţarea activităţii de cercetare;

c)dezvoltarea activităţii proprii de acvacultură;

d)finanţarea construirii infrastructurii necesare pescuitului.

(3)Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol poate beneficia de credite cu dobândă preferenţială şi facilităţi în domeniul impozitelor şi taxelor, în condiţiile legii.

(4)Bugetul de venituri şi cheltuieli al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

10.Alineatul (1) al articolului 12 va avea următorul cuprins:

Art. 12. – (1) Reglementările specifice privind concesionarea resurselor acvatice vii din bazinele piscicole naturale, precum şi condiţiile şi criteriile de participare la licitaţiile organizate în vederea concesionării se stabilesc de către autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

11.Titlul capitolului II din titlul II va avea următorul cuprins:

Dreptul de pescuit, licenţierea şi autorizarea pescuitului

12.La titlul II, după titlul capitolului II se introduc articolele 12^1 şi 12^2 cu următorul cuprins:

Art. 12^1. – Accesul la resursele acvatice vii este reglementat prin acte normative emise de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, cu scopul de a asigura protecţia, refacerea şi conservarea acestora, în conformitate cu prezenta lege şi cu practica internaţională în domeniu.

Art. 12^2. – (1) Pentru refacerea şi conservarea resurselor acvatice vii, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte măsuri de reglementare a efortului de pescuit şi/sau stabilirea cotei alocate.

(2)Reglementarea efortului de pescuit se face prin:

a)limitarea numărului navelor/ambarcaţiunilor de pescuit, în funcţie de caracteristicile acestora, în cadrul efortului de pescuit din ansamblul flotei dintr-o pescărie;

b)limitarea timpului activităţii pescuitului;

c)numărul de unelte utilizate la pescuit;

d)oprirea pescuitului.

(3)Stabilirea cotei se face prin limitarea volumului capturilor pentru o anumită specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit, nave/ambarcaţiuni sau grupuri de nave/ambarcaţiuni, sau în baza altor criterii stabilite ulterior de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

13.Alineatul (1) al articolului 13 va avea următorul cuprins:

Art. 13. – (1) Dreptul de pescuit în bazinele piscicole naturale aparţine statului şi se atribuie de către administratorii resurselor acvatice vii, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

14.După articolul 13 se introduc articolele 13^1 şi 13^2 cu următorul cuprins:

Art. 13^1. – (1) Licenţa de pescuit este un document netransmisibil, emis de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, pe baza datelor înregistrate în fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, care va cuprinde date privind proprietarul sau, după caz, administratorul navei/ambarcaţiunii, caracteristicile tehnice ale acesteia, zona de pescuit, metodele, uneltele şi echipamentele de pescuit prevăzute la bord, precum şi perioada de valabilitate.

(2)În cazul transmiterii proprietăţii navei/ambarcaţiunii, noul proprietar va comunică schimbarea autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, în vederea eliberării unei noi licenţe de pescuit.

(3)Neutilizarea licenţei de pescuit, fără o cauză justificată, în timpul perioadei sale de valabilitate, va fi considerată ca o renunţare a titularului la activitatea de pescuit, procedându-se la excluderea definitivă a navei/ambarcaţiunii din fişier.

(4)Navele şi ambarcaţiunile de pescuit au obligaţia de a avea la bord licenţa de pescuit.

Art. 13^2. – (1) Autorizaţia de pescuit eliberată de administratorii resurselor acvatice vii va conţine date referitoare la titularul acesteia, numărul licenţei de pescuit a navei/ambarcaţiunii, perioada de valabilitate, zona de pescuit, modalitatea de pescuit şi cota alocată pe specii.

(2)Un ansamblu de nave/ambarcaţiuni cu aceleaşi caracteristici, şi care activează în aceeaşi zonă de pescuit, va putea primi o autorizaţie colectivă de pescuit.

(3)Autorizaţia de pescuit se va elibera şi în cazul exercitării activităţii de pescuit în ape ce nu aparţin jurisdicţiei sau suveranităţii române.

(4)În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură va stabili modelul autorizaţiilor de pescuit.

15.Articolul 14 va avea următorul cuprins:

Art. 14. – Accesul la resursele acvatice vii, în vederea practicării pescuitului în scop comercial, se atribuie de către administratorii statului, astfel:

a)prin concesionare, pe bază de licitaţie publică, societăţilor comerciale, asociaţiilor de pescari şi altor forme de asociere; deţinătorii de active şi cei care au contracte în derulare au drept de preempţiune la concesionare;

b)alte modalităţi stabilite prin reglementări specifice de către autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

16.Articolul 17 se abrogă.

17.După articolul 19 se introduce articolul 19^1 cu următorul cuprins:

Art. 19^1. – Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură condiţionează exercitarea pescuitului speciilor protejate, în baza unor reglementări specifice.

18.Articolul 20 se abrogă.

19.Articolul 21 va avea următorul cuprins:

Art. 21. – (1) Prin pescuit în scop recreativ/sportiv, se înţelege pescuitul efectuat cu undiţa şi cu lanseta, în scop de agrement/performanţă, în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, pe baza unui permis nominal.

(2)Permisul de pescuit recreativ/sportiv nominal se eliberează de asociaţiile de pescari sportivi, legal constituite, în baza unui test aprobat de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

(3)Pescuitul recreativ/sportiv se poate exercita şi în amenajări piscicole şi în lacuri de acumulare în care se practică acvacultura, în condiţiile şi pe baza Regulamentului de pescuit recreativ/sportiv, întocmit de către administratorii acestora.

20.Articolele 23-25 se abrogă.

21.La titlul III, după titlul capitolului I se introduc articolele 26^1 şi 26^2 cu următorul cuprins:

Art. 26^1. – Acvacultura, astfel cum este definită la art. 4 lit. a), se poate practica în amenajări sau instalaţii special destinate creşterii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice, precum şi în lacurile de acumulare nominalizate de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, în baza studiilor efectuate de instituţiile de cercetare de profil.

Art. 26^2. – (1) Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin:

a)măsuri pentru adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;

b)măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informarea consumatorilor;

c)instruirea producătorilor din acvacultură;

d)măsuri pentru siguranţa produselor din acvacultură şi asigurarea sănătăţii populaţiei;

e)măsuri de asigurare a producţiei din acvacultură, pentru cazuri de forţă majoră;

f)măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi bunăstării vieţuitoarelor acvatice;

g)măsuri pentru protecţia mediului;

h)dezvoltarea cercetării.

22.Articolul 28 va avea următorul cuprins:

Art. 28. – Concesionarea resurselor acvatice vii din proprietatea publică sau privată a statului se face de către Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol.

23.Articolul 29 va avea următorul cuprins:

Art. 29. – (1) Folosirea amenajărilor piscicole pentru realizarea producţiei de peşte şi alte vieţuitoare acvatice este obligatorie pentru toţi utilizatorii.

(2)Schimbarea destinaţiei sau dezafectarea amenajărilor piscicole se aprobă de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, în baza avizului de mediu.

24.Articolul 30 va avea următorul cuprins:

Art. 30. – (1) Autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activitate de acvacultură se face conform prezentei legi de către autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

(2)În cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură se înfiinţează Registrul unităţilor de producţie din acvacultură, cu caracter administrativ, care va cuprinde toate unităţile şi instalaţiile folosite pentru activitatea de acvacultură. În registru se vor menţiona date privind proprietarul sau administratorul unităţii, date tehnice de construcţie şi funcţionare, precum şi speciile cultivate.

(3)Unităţile de producţie incluse în Registrul unităţilor de producţie din acvacultură vor primi licenţă de acvacultură pentru o perioadă determinată, eliberată de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

(4)Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau administratorului, precum şi modificările privind capacitatea de producţie şi speciile cultivate, trebuie comunicată autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, în vederea reactualizării registrului şi eliberării unei noi licenţe de acvacultură, după caz.

(5)Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, modul de operare în Registrul unităţilor de producţie din acvacultură, criteriile şi condiţiile de acordare a licenţei de acvacultură, precum şi perioada de valabilitate a acesteia.

25.Articolele 31 şi 32 se abrogă.

26.După articolul 35 se introduce articolul 35^1 cu următorul cuprins:

Art. 35^1. – Introducerea în cultură a speciilor de peşti sau alte vieţuitoare acvatice noi, provenite din import, se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură.

27.După articolul 37 se introduce articolul 37^1 cu următorul cuprins:

Art. 37^1. – (1) Pentru a se asigura de respectarea legislaţiei în domeniul pescuitului, acvaculturii, comercializării produselor pescăreşti şi al altor activităţi conexe, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură organizează activităţi permanente de control, prin Inspecţia Piscicolă.

(2)Activitatea de control se desfăşoară de către inspectorii piscicoli, care au acces la toate navele/ambarcaţiunile de pescuit, uneltele şi instalaţiile de pescuit, fermele şi instalaţiile de acvacultură, construcţiile anexe, mijloacele de transport, unităţile de procesare şi/sau comercializare, registre şi documente, şi care întocmesc un proces-verbal de constatare/sancţionare, în care se descriu circumstanţele şi rezultatul acţiunilor lor.

(3)Persoanele supuse controlului au obligaţia să pună la dispoziţia inspectorului piscicol toate mijloacele necesare pentru îndeplinirea funcţiei de inspecţie.

28.După articolul 38 se introduce articolul 38^1 cu următorul cuprins:

Art. 38^1. – Unităţile Poliţiei, ale Poliţiei de frontieră şi ale Autorităţii Navale Române, în conformitate cu atribuţiile ce le revin, au obligaţia de a participa, la solicitarea Inspecţiei Piscicole, la acţiunile de control privind aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi.

29.După titlul IV - "Inspecţia Piscicolă" se introduc titlurile IV^1-IV^4 cu următorul cuprins:

Titlul IV^1Organizarea pieţei produselor pescăreşti

Art. 38^2. – Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte măsuri privind comercializarea şi procesarea produselor obţinute din pescuit şi din acvacultură, în special pentru:

a)respectarea standardelor de calitate a produselor pescăreşti pe toată durata procesului de comercializare, pentru a asigura transparenţa pe piaţă şi pentru a face posibilă informarea corespunzătoare a consumatorilor, în special în ceea ce priveşte natura produsului;

b)elaborarea de norme tehnice, în conformitate cu reglementările pentru conservarea şi protecţia resurselor acvatice vii, care să garanteze desfăşurarea optimă a procesului de comercializare a produselor rezultate din pescuit şi acvacultură;

c)încurajarea şi sprijinirea procesării produselor;

d)îmbunătăţirea calităţii şi promovarea acestor produse.

Art. 38^3. – (1) Pe parcursul întregului proces de comercializare, produsele trebuie să fie identificate corect şi să îndeplinească normele privind comercializarea, stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

(2)Normele privind comercializarea produselor pescăreşti se referă, în principal, la prospeţime, calibraj, denumirea speciei, originea produsului, prezentare şi etichetare.

Art. 38^4. – (1) În sensul prezentei legi, prin prima vânzare se înţelege acea vânzare care se realizează pentru prima dată şi care stabileşte preţul produsului prin document.

(2)Prima vânzare a produselor proaspete, refrigerate şi/sau congelate realizate din pescuit se face în locurile stabilite şi autorizate de către autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

Art. 38^5. – Produsele proaspete, refrigerate şi/sau congelate realizate din pescuit, care constituie obiectul primei vânzări într-un loc situat în afara portului de debarcare şi care trebuie să fie transportate înainte de a se produce prima vânzare sunt însoţite, până la locul primei vânzări, de documente stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

Art. 38^6. – Este interzisă comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, de orice origine sau provenienţă, a căror mărime sau greutate este mai mică decât cea prevăzută în reglementări, sau al căror mod de obţinere nu este în conformitate cu normele stabilite de către autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură sau contravin normelor sanitar-veterinare.

Titlul IV^2Politica structurală și administrarea capacităților de producție

Art. 38^7. – Politica organizării sectorului de pescuit se realizează prin:

a)măsuri destinate perfecţionării personalului care activează în sector;

b)măsuri de sprijinire a organizaţiilor de producători şi a altor forme asociative;

c)măsuri pentru construcţia, modernizarea şi reconversia navelor de pescuit, cu scopul obţinerii unei flote de pescuit moderne, competitive, cu condiţii corespunzătoare de muncă la bord şi de îmbunătăţire a calităţii produselor, adaptată la actualele zone de pescuit, precum şi la exploatarea altora noi, capabile să garanteze eficienţa activităţii;

d)măsuri de adaptare a capacităţii flotei la starea resurselor acvatice vii;

e)măsuri de stabilire a porturilor de înmatriculare, precum şi schimbarea acestora;

f)măsuri de reglementare a descărcării şi a primei vânzări a produselor pescăreşti, independent de originea acestora;

g)măsuri pentru stabilirea structurii producţiei, în funcţie de cerinţele pieţei.

Art. 38^8. – Persoanele fizice sau juridice, care deţin capacităţi de producţie pentru practicarea pescuitului în scop comercial sau acvaculturii, se pot constitui, la libera lor iniţiativă, în organizaţii de producători, cu scopul practicării unui pescuit responsabil şi îmbunătăţirii condiţiilor de vânzare a produselor realizate de membrii acestora.

Art. 38^9. – Membrii organizaţiilor trebuie să vândă produsul sau produsele pentru care s-au asociat prin intermediul organizaţiilor şi să aplice normele adoptate de organizaţie, în scopul îmbunătăţirii calităţii produselor, adaptării volumului ofertei la cerinţele pieţei şi îmbunătăţirii procesului de comercializare.

Art. 38^10. – (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte criteriile de recunoaştere oficială a organizaţiilor de producători din sectorul pescăresc.

(2)Activitatea economică desfăşurată în zonele geografice în care organizaţiile s-au constituit va reprezenta criteriul esenţial de recunoaştere.

Art. 38^11. – (1) Recunoaşterea oficială a organizaţiilor de producători, a reprezentativităţii lor şi a caracterului exclusiv al unei zone revine autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură.

(2)Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură va putea retrage recunoaşterea organizaţiilor de producători din competenţa sa în momentul în care acestea nu mai îndeplinesc cerinţele care au determinat recunoaşterea lor sau când nu mai îndeplinesc criteriile cu privire la funcţionarea lor.

Art. 38^12. – Construirea, modernizarea şi reconversia navelor de pescuit se realizează în cadrul programelor desfăşurate de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, pentru adaptarea efortului de pescuit la situaţia resurselor acvatice vii existente în zonele de pescuit şi ţinând cont de obligaţiile internaţionale asumate.

Art. 38^13. – (1) Autorizarea construirii navelor/ambarcaţiunilor de pescuit este acordată de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, astfel încât navele/ambarcaţiunile ce se construiesc să substituie una sau mai multe nave eliminate din fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

(2)Aceste condiţii au în vedere tonajul, puterea motorului şi alte aspecte tehnice legate de navele şi ambarcaţiunile de pescuit, modalităţile de pescuit sau zonele de pescuit pe care le folosesc.

(3)Licenţa navei de pescuit aflată în construcţie este documentul care o identifică, în vederea începerii activităţii de pescuit. În licenţă se vor înscrie datele de identificare a navei, portul de înmatriculare şi eliminările de nave/ambarcaţiuni de pescuit făcute pentru construirea noii nave sau ambarcaţiuni de pescuit, care nu mai sunt apte pentru exercitarea activităţii de pescuit.

Art. 38^14. – (1) Modernizarea şi reconversia navelor/ambarcaţiunilor de pescuit au drept scop modificarea condiţiilor tehnice ale acestora, pentru a fi adaptate la normele naţionale şi la cele derivate din normele internaţionale în vigoare, în ceea ce priveşte prevenirea accidentelor de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de trai, raţionalizarea operaţiunilor de pescuit şi perfecţionarea proceselor de manipulare şi conservare a produselor la bord.

(2)Când lucrările de modernizare şi reconversie implică creşterea efortului de pescuit, cu respectarea formei iniţiale a navei/ambarcaţiunii, se elimină alte nave/ambarcaţiuni înscrise în fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.

(3)Lucrările de modernizare şi reconversie sunt autorizate de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(4)Ajutoarele financiare care se acordă pentru modernizarea şi reconversia navelor/ambarcaţiunilor de pescuit sunt condiţionate de realizarea îmbunătăţirilor prevăzute la alin. (1) şi ţin cont de obligaţiile internaţionale asumate.

Art. 38^15. – În scopul adaptării flotei la situaţia zonelor de pescuit, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură poate opri, temporar sau definitiv, activitatea anumitor nave/ambarcaţiuni de pescuit.

Art. 38^16. – (1) Prin oprirea definitivă a unei nave/ambarcaţiuni de pescuit se înţelege încetarea activităţii pescăreşti a acesteia.

(2)Oprirea definitivă a navelor de pescuit se aplică acelor nave/ambarcaţiuni care activează în zone de pescuit a căror situaţie necesită o adaptare structurală pe termen lung, în scopul reducerii efortului de pescuit şi favorizării refacerii resurselor acvatice vii.

(3)Oprirea definitivă a unei nave/ambarcaţiuni de pescuit determină eliminarea acesteia din fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.

(4)Condiţiile de compensare, urmare a opririi definitive a activităţii navei/ambarcaţiunii, atât în ceea ce-l priveşte pe proprietar, cât şi în ceea ce-i priveşte pe angajaţi, se vor stabili prin hotărâre a Guvernului.

Art. 38^17. – (1) Prin oprirea temporară a activităţii unei nave/ambarcaţiuni de pescuit se înţelege încetarea activităţii pe o perioadă de timp determinată.

(2)Oprirea temporară este o măsură conjuncturală, cu scopul reducerii efortului de pescuit, ca urmare a unor circumstanţe stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

(3)Condiţiile în care se pot compensa din fondurile publice pierderile derivate din oprirea temporară a activităţii se vor stabili prin hotărâre a Guvernului.

(4)Compensaţiile financiare nu se vor acorda când cauza ce determină oprirea temporară a activităţii este un exces al efortului de pescuit sau când oprirea temporară este o cerinţă derivată din aplicarea ordinului anual de prohibiţie.

Art. 38^18. – (1) Portul de înmatriculare, pentru navele/ambarcaţiunile care pescuiesc în apele maritime şi continentale ale României, este acela de unde nava şi/sau ambarcaţiunea de pescuit îşi începe activitatea de pescuit, expediere şi comercializare a capturilor.

(2)Pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţie sau de modificare a caracteristicilor tehnice ale navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, în conformitate cu reglementările în vigoare, proprietarii acestora sunt obligaţi să depună la căpitănia de port, pe lângă celelalte documente prevăzute de legislaţia în vigoare, şi un aviz din partea direcţiei de specialitate din cadrul autorităţii care răspunde de pescuit şi acvacultură.

(3)Proprietarii navelor sau ambarcaţiunilor de pescuit care au arborat alt pavilion şi care doresc să obţină, pentru respectivele nave sau ambarcaţiuni de pescuit, dreptul de arborare a pavilionului român vor depune la căpitănia de port, pe lângă celelalte documente prevăzute de legislaţia în vigoare, şi un aviz din partea direcţiei de specialitate din cadrul autorităţii care răspunde de pescuit şi acvacultură.

Art. 38^19. – Navele/ambarcaţiunile de pescuit sau comerciale care descarcă produse pescăreşti pe teritoriul naţional trebuie să o facă în porturi stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

Titlul IV^3Măsuri de protejare și de administrare a resurselor vii

Art. 38^20. – (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură monitorizează activitatea de pescuit prin stabilirea sistemelor de comunicare permanentă pentru cunoaşterea, în timp real, a intrărilor, ieşirilor precum şi staţionarea navelor/ambarcaţiunilor în zonele de pescuit, capturile, intrările şi ieşirile din port sau alte circumstanţe.

(2)Pentru monitorizarea efortului de pescuit, în cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, se constituie fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, cu caracter administrativ, care va cuprinde toate navele/ambarcaţiunile cu pavilion românesc ce pot exercita activitatea de pescuit în apele maritime şi continentale sau activităţi auxiliare pescuitului.

(3)Navele şi ambarcaţiunile incluse în fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit primesc licenţă de pescuit.

(4)Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, împreună cu Autoritatea Navală Română, stabileşte modul de operare a fişierului navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.

Art. 38^21 – La bordul navelor/ambarcaţiunilor trebuie să existe un jurnal de pescuit în care sunt notate detalii privind activitatea de pescuit, stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură. Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură poate scuti de obligaţia de a avea la bord jurnalul de pescuit unele nave/ambarcaţiuni care nu au condiţii de completare a acestuia.

Art. 38^22. – (1) Navele/ambarcaţiunile, care descarcă pe teritoriul naţional capturile, trebuie să prezinte autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, în condiţiile stabilite de aceasta, o declaraţie de debarcare care va cuprinde cantităţile descărcate pentru fiecare specie, zona de provenienţă şi alte date stabilite de aceasta.

(2)Navele/ambarcaţiunile româneşti care descarcă produsele pescăreşti în afara teritoriului naţional au obligaţia de a comunică datele cuprinse în declaraţia de debarcare autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, în condiţiile stabilite de aceasta.

(3)Navele ce aparţin statelor terţe şi care vor să descarce produse pescăreşti în porturile româneşti trebuie să comunice autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură portul de descărcare, ora de sosire şi declaraţia de debarcare.

(4)Operaţiunea de descărcare poate începe din momentul în care căpitanul navei sau reprezentantul său prezintă un aviz din partea autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură.

Art. 38^23. – (1) Navele/ambarcaţiunile de pescuit aflate sub pavilion românesc comunică autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, în termenii stabiliţi de aceasta, date privind transbordarea produselor de pescuit realizate la bord pe alte nave/ambarcaţiuni sau pe care le primesc de la alte nave/ambarcaţiuni.

(2)Navele aparţinând statelor terţe vor trebui să obţină autorizaţie de transbordare.

Art. 38^24. – (1) Dimensiunile minime ale speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, admise la pescuit în bazinele piscicole naturale, şi dimensiunile minime ale ochiului uneltelor de pescuit sunt prevăzute în anexa nr. 4.

(2)În funcţie de rezultatele cercetărilor şi de evoluţia mărimii stocurilor, anexa nr. 4 poate fi modificată prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură.

(3)Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu vor putea fi reţinute la bord, transbordate, descărcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor.

Art. 38^25. – (1) Anual, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, pe baza studiilor ştiinţifice, va stabili, prin ordin, perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii.

(2)Pentru apele curgătoare care constituie frontiera de stat, perioadele de prohibiţie, regulile de pescuit, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii se stabilesc în concordanţă cu convenţiile internaţionale încheiate cu celelalte state riverane.

Titlul IV^4Cercetarea ştiinţifică

Art. 38^26. – Pentru a compatibiliza exploatarea resurselor acvatice vii cu cerinţele legate de mediul înconjurător, inclusiv conservarea biodiversităţii, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură sprijină şi încurajează cercetarea ştiinţifică.

Art. 38^27. – Cercetarea ştiinţifică are drept obiective esenţiale:

a)cunoaşterea mediului acvatic şi relaţia acestuia cu resursele acvatice vii;

b)cunoaşterea biologiei speciilor acvatice;

c)evaluarea impactului produs de activitatea de pescuit şi acvacultură asupra ecosistemelor acvatice;

d)evaluarea periodică a stocurilor de resurse acvatice vii, în vederea stabilirii capturii totale admisibile (TAC);

e)punerea la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură a informaţiilor necesare pentru realizarea strategiei şi politicilor;

f)identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii ce pot fi exploatate;

g)dezvoltarea acvaculturii.

Art. 38^28. – (1) Pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 38^27, se poate practica pescuit în scop ştiinţific în orice perioadă a anului, inclusiv în perioadele de prohibiţie, în orice loc, cu orice unelte sau metode de pescuit, în baza unei autorizaţii pentru pescuit în scop ştiinţific emise de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, cu avizul prealabil al administratorilor statului.

(2)Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte modalităţile de acordare a autorizaţiei pentru pescuit în scop ştiinţific.

(3)Navele/ambarcaţiunile care aparţin instituţiilor de cercetare se supun regulilor stabilite pentru navele/ambarcaţiunile de pescuit comercial şi sunt înscrise în fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit într-un segment separat.

(4)Cantităţile de produse obţinute în urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării.

(5)Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, în colaborare cu instituţiile de cercetare, stabileşte strategia şi obiectivele cercetării.

Art. 38^29. – Organizaţiile de producători din sectorul pescuitului şi acvaculturii, precum şi alte forme de asociere colaborează la îndeplinirea obiectivelor cercetării ştiinţifice, participând la acţiunile necesare şi furnizând informaţiile corespunzătoare.

30.Titlul V - "Protecţia fondului piscicol", respectiv articolele 39-52, se abrogă.

31.După articolul 53 se introduce articolul 53^1 cu următorul cuprins:

Art. 53^1. – Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură poate decide şi dispune administratorului resurselor acvatice vii retragerea licenţei/autorizaţiei de pescuit şi/sau, după caz, diminuarea sau neacordarea ajutoarelor financiare, în următoarele situaţii:

a)necompletarea, completarea eronată şi/sau netransmiterea documentelor legale privind pescuitul/acvacultura, comercializarea şi transportul produselor pescăreşti;

b)nerespectarea programului de pescuit aprobat de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură;

c)nerespectarea prevederilor actelor normative emise de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, cu privire la pescuitul/acvacultura, comercializarea şi transportul produselor pescăreşti.

32.Articolul 54 va avea următorul cuprins:

Art. 54. – Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 800.000 lei la 1.500.000 lei:

a)pescuitul recreativ/sportiv al oricărei resurse acvatice vii, efectuat fără permis/autorizaţie sau cu încălcarea condiţiilor autorizate, în apele maritime şi continentale;

b)pescuitul recreativ/sportiv al oricărei specii de peşti, precum şi al altor vieţuitoare acvatice, efectuat în zonele în care pescuitul este interzis;

c)neprezentarea permisului sau a autorizaţiei şi a actului de identitate, când acestea sunt solicitate de către persoanele împuternicite să constate contravenţiile.

33.După articolul 54 se introduc articolele 54^1 şi 54^2 cu următorul cuprins:

Art. 54^1. – Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500.000 lei la 3.000.000 lei:

a)pescuitul recreativ/sportiv în timpul nopţii;

b)prinderea salmonidelor cu mâna;

c)pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;

d)pescuitul cu şiruri de muşte artificiale în apele salmonicole;

e)pescuitul recreativ/sportiv de către o singură persoană, în timpul unei zile de la răsăritul şi până la apusul soarelui:

–mai mult de 10 bucăţi, în total, din speciile de păstrăv, lipan şi coregon, în apele de munte cu salmonide;

–mai mult de 5 kg de peşte, cu excepţia cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg;

f)reţinerea/transportul/comercializarea de către pescarii amatori a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice, pescuite sub dimensiunile minime prevăzute de lege;

g)mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare;

h)neîntocmirea de către administratorii bazinelor piscicole amenajate a Regulamentului de pescuit recreativ/sportiv.

Art. 54^2. – Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.500.000 lei la 3.500.000 lei:

a)capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane în apele de munte;

b)pescuitul recreativ/sportiv al oricăror vieţuitoare acvatice vii în perioadele şi în zonele de prohibiţie.

34.Articolul 55 se abrogă.

35.După articolul 55 se introduc articolele 55^1-55^4 cu următorul cuprins:

Art. 55^1. – Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 4.000.000 lei la 10.000.000 lei:

a)plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor sau a canalelor;

b)utilizarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă în cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi în lacurile litorale;

c)nemarcarea uneltelor de pescuit şi a zonelor de pescuit;

d)neducerea la îndeplinire, la termenele şi în condiţiile stabilite, a măsurilor dispuse de către inspectorul piscicol.

Art. 55^2. – Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 30.000.000 lei:

a)oprirea, abaterea albiilor apelor curgătoare sau scurgerea apei, totală sau parţială, fără acordul proprietarului sau beneficiarului folosinţei piscicole;

b)introducerea, fără avizul autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, a speciilor, raselor sau hibrizilor de resurse acvatice vii, altele decât cele existente;

c)lipsa autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură în amenajări piscicole.

Art. 55^3. – Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 16.000.000 lei la 32.000.000 lei:

a)reţinerea la bord, transbordarea, descărcarea şi comercializarea exemplarelor sub dimensiunea minimă legală;

b)refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul navelor/ambarcaţiunilor în autovehicule, în unităţile de producţie, precum şi în perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial;

c)pescuitul comercial în zone şi în perioade de prohibiţie;

d)neînscrierea sau ştergerea numărului de identificare a navelor/ambarcaţiunilor de pescuit, precum şi a navelor/ambarcaţiunilor auxiliare de pescuit.

Art. 55^4. – Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 30.000.000 lei la 40.000.000 lei:

a)distrugerea sau degradarea din culpă a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a instalaţiilor hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole;

b)distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti, a topliţelor şi a cascadelor podite;

c)reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează existenţa resurselor acvatice vii;

d)distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a bazinelor piscicole amenajate;

e)neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peştilor în sistemele de alimentare cu apă, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice;

f)neluarea măsurilor pentru curăţarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea resurselor acvatice vii, la construcţia sau golirea lacurilor de acumulare;

g)neasigurarea debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare;

h)pescuitul cu ostia, suliţa, ţepoaica şi cu orice alte unelte înţepătoare şi agăţătoare, prin greblare sau harponare;

i)pescuitul cu năvoade, voloace, crâsnice, setci, ave, prostovoale, vârşe, vintire sau cu alte unelte de pescuit industrial fără autorizaţie sau permis de pescuit;

j)pescuitul comercial pe cursul unei ape curgătoare, în zona de 500 metri în aval de baraj.

36.Articolul 56 se abrogă.

37.După articolul 56 se introduce articolul 56^1 cu următorul cuprins:

Art. 56^1. – (1) Următoarele fapte constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă penală de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei:

a)pescuitul electric neautorizat, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel, pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate, precum şi folosirea armelor de foc, cu scopul omorârii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice;

b)pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie şi distrugerea icrelor embrionate de peşte, în zonele de reproducere naturală;

c)folosirea, cu orice titlu, de năvoade, voloace, setci, ave, prostovoale, vârşe, vintire, precum şi alte tipuri de unelte de pescuit comercial de către persoane fizice sau persoane juridice neautorizate, aruncarea sau depozitarea rumeguşului, deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale, produse şi substanţe poluante pe malurile râurilor, pâraielor, lacurilor, bălţilor şi amenajărilor piscicole;

d)reducerea debitului şi a volumului de apă în amenajările piscicole şi pe cursurile de apă, în scop de furt, respectiv pentru braconaj;

e)deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescăreşti sau cu unelte de pescuit de orice fel, a canalelor şi a gârlelor de legătură cu lacurile, bălţile sau terenurile inundate;

f)pescuitul sau omorârea deliberată a mamiferelor marine;

g)procurarea, transportul şi comercializarea ilegală a peştelui, icrelor şi produselor din peşte;

h)furtul de peşte, prin orice mijloace şi metode, din amenajările piscicole.

(2)Tentativa se pedepseşte.

38.Articolul 57 se abrogă.

39.După articolul 57 se introduce articolul 57^1 cu următorul cuprins:

Art. 57^1. – Când infracţiunile prevăzute la art. 56^1 sunt săvârşite de persoane cu atribuţii de constatare a infracţiunilor şi contravenţiilor, pedepsele se dublează.

40.Articolul 58 se abrogă.

41.După articolul 58 se introduce articolul 58^1 cu următorul cuprins:

Art. 58^1. – Orice hotărâre judecătorească, care pronunţă o condamnare pentru infracţiuni în materie de pescuit, poate exclude autorul infracţiunii din organizaţiile de producători pentru o perioadă cuprinsă între 1 an şi 3 ani.

42.Articolele 59-61 se abrogă.

43.După articolul 61 se introduce articolul 61^1 cu următorul cuprins:

Art. 61^1. – (1) Cuantumul despăgubirilor datorate pentru pagube cauzate resurselor acvatice vii prin infracţiuni se stabileşte de experţi, se hotărăşte de instanţele judecătoreşti şi revine, după caz, bugetului de stat sau administratorului amenajării piscicole.

(2)Pentru stabilirea despăgubirilor datorate pentru pagube cauzate resurselor acvatice vii, prin contravenţii săvârşite în perioada de prohibiţie sau în perimetrul rezervaţiilor sau al pepinierelor, se va avea în vedere dublul preţului zilei pe piaţă din zona în care s-a săvârşit fapta." (2) Bunurile rezultate din săvârşirea contravenţiei, constând în peşte, icre, alte vieţuitoare şi produse acvatice sunt, de asemenea, supuse confiscării.

(3)În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2), organele de constatare dispun, prin documentul încheiat, valorificarea lor în condiţiile legii."

44.Articolul 62 se abrogă.

45.După articolul 62 se introduce articolul 62^1 cu următorul cuprins:

"Art. 62^1. - (1) Sunt supuse confiscării uneltele şi ambarcaţiunile de pescuit, mijloacele de transport, armele de foc şi orice alte bunuri care au fost folosite la săvârşirea faptei.

46.Articolul 63 se abrogă.

47.După articolul 63 se introduce articolul 63^1 cu următorul cuprins:

"Art. 63^1. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul cu drept de control din cadrul Inspecţiei Piscicole."

48.Articolul 64 se abrogă.

49.După articolul 64 se introduce articolul 64^1 cu următorul cuprins:

"Art. 64^1. - Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare."

50.Articolele 65-69 şi 71-72 se abrogă.

51.Articolul 77 va avea următorul cuprins:

"Art. 77. - Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură emite reglementări şi instrucţiuni pentru implementarea politicii comune a pescuitului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."

52.Articolul 78 şi articolele 80-84 se abrogă.

Articolul II

În titlul şi în cuprinsul Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura, republicată, cu completările ulterioare, sintagmele: "autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură", "piscicultura", "fond piscicol", "animale acvatice" se înlocuiesc cu următoarele sintagme: "autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură", "acvacultura", "resurse acvatice vii", respectiv "vieţuitoare acvatice".

Articolul III

Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2003, cu completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALER DORNEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 28 iunie 2004.

Nr. 298.