Lege nr. 2 din 18 martie 1971

Capitolul 1Sistemul naţional de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor din unităţile socialiste

Articolul 1

În Republica Socialistă România, perfecţionarea pregătirii profesionale constituie o îndatorire primordială a tuturor lucrătorilor şi, în acelaşi timp, o obligaţie permanenta a organelor de conducere colectivă din unităţile socialiste. Conducerile unităţilor socialiste trebuie să asigure condiţiile ca fiecare lucrator să urmeze, periodic, forme de perfecţionare a pregătirii profesionale, corespunzător sarcinilor de serviciu pe care le are de îndeplinit. În scopul desfăşurării sistematice a acestei activităţi, începînd cu anul 1971, se organizează sistemul naţional de perfecţionare a pregătirii profesionale a tuturor lucrătorilor.

Articolul 2

Prin perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor se urmăreşte:

a)improspatarea şi imbogatirea sistematica a cunoştinţelor profesionale, aprofundarea unui anumit domeniu al specialitatii de baza, însuşirea noilor realizari ale ştiinţei, tehnicii şi culturii din specialitatea respectiva sau din cele înrudite (reciclarea);

b)obţinerea unei calificări suplimentare pe lîngă profesia de baza (policalificarea);

c)schimbarea calificării, în cazurile în care profesia de baza nu mai corespunde cerinţelor tehnicii moderne şi structurii economiei, sau nu mai poate fi exercitată din cauza unor modificări ale capacităţii de muncă (recalificarea);

d)însuşirea unor metode şi procedee moderne în domeniul conducerii şi organizării ştiinţifice a producţiei şi muncii, precum şi a cunoştinţelor economice necesare executării sarcinilor de serviciu.

Articolul 3

Perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor se desfăşoară în întreprinderi, unităţi cu statut de centrala, ministere, alte organe centrale ale administraţiei de stat, centre de perfecţionare, institute de cercetări şi proiectari, unităţi de învăţămînt, precum şi în alte instituţii şi se realizează prin următoarele forme:

a)instruire la locul de muncă, sub controlul şefului direct;

b)cursuri organizate în cadrul unităţii, în alte unităţi, precum şi în centre de perfecţionarea pregătirii cadrelor;

c)programe personale de perfecţionare cu verificarea periodică a cunoştinţelor asimilate;

d)stagii de practica şi specializare în unitatea proprie ori în alte unităţi din ţara sau din străinătate;

e)absolvirea, după încadrarea în post, a unei instituţii de învăţămînt, inclusiv învăţămîntul postuniversitar;

f)doctorat.

În funcţie de necesitaţi se vor organiza şi alte forme. Perfecţionarea pregătirii profesionale se bazează în primul rind pe studiul individual al lucrătorilor.

Articolul 4

Activitatea de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor se realizează pe bază de planuri anuale şi de perspectiva care fac parte din planurile proprii ale organizaţiilor socialiste.

Articolul 5

Proiectele planurilor de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor se elaborează de către fiecare organizaţie socialistă, de la unităţile de baza pînă la ministere şi celelalte organe centrale.

Pe baza propunerilor ministerelor, celorlalte organe centrale, precum şi ale comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, Ministerul Învăţămîntului, Ministerul Muncii şi Comitetul de Stat al Planificarii elaborează proiectul planului centralizat de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor, care face parte integrantă din programul general de pregătire a cadrelor.

Articolul 6

Perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor se organizează de către ministere, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi unităţile subordonate pentru specialitatile şi profesiile din profilul lor de activitate, după cum urmează:

A. În industrie, construcţii, transporturi, circulaţia mărfurilor şi prestări de servicii:

–de către ministere pentru adjuncţi ai ministrilor, secretari generali, directori generali şi ceilalţi lucrători din aparatul ministerului, directori generali şi directori din unităţile cu statut de centrala şi din principalele întreprinderi, precum şi pentru unele cadre de specialitate din domeniul respectiv;

–de către unităţile cu statut de centrala pentru şefi de serviciu şi personal de execuţie din aparatul propriu, directori din alte întreprinderi decît cele prevăzute la alineatul precedent, cadre de conducere, unele categorii de specialişti, de tehnicieni şi de maiştri din unităţile subordonate;

–de către întreprinderi şi alte unităţi economice pentru muncitori, maiştri, tehnicieni şi ceilalţi lucrători care nu sînt cuprinşi în categoriile menţionate mai sus.

B. În domeniul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor:

–de către Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor pentru adjuncţi ai ministrului, secretari generali, directori generali, directori şi ceilalţi lucrători din aparatul propriu, pentru directori din unităţile cu statut de centrala, întreprinderi, direcţii generale judeţene ale agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor şi organizaţiilor teritoriale subordonate, precum şi pentru toţi specialiştii cu studii superioare care lucrează în agricultura, silvicultura şi în domeniul gospodăririi apelor şi pentru unele cadre de specialitate din industria alimentara;

–de către direcţiile generale judeţene ale agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor pentru tehnicieni, maiştri şi cadre cu pregătire medie din unităţile subordonate;

–de către centrale, întreprinderi şi celelalte unităţi pentru muncitori şi alte categorii de lucrători neprevăzute la alineatele precedente.

C. În activitatea organelor de sinteza economică:

–de către organele centrale respective pentru aparatul propriu şi cel al organizaţiilor subordonate.

D. În sistemul Ministerului Afacerilor Externe:

–de către Ministerul Afacerilor Externe pentru adjuncţi ai ministrului, secretari generali, directori şi întregul personal diplomatic şi tehnico- administrativ care lucrează în sistemul acestui minister.

E. În învăţămînt:

–de către Ministerul Învăţămîntului pentru adjuncţi ai ministrului, secretari generali, directori generali, directori şi ceilalţi lucrători din aparatul propriu, rectori şi prorectori ai instituţiilor de învăţămînt superior, directori ai institutelor şi centrelor de cercetare ale ministerului, inspectori generali şi inspectori şefi de la inspectoratele judeţene;

–de către Ministerul Învăţămîntului, prin unităţile proprii de perfecţionare şi instituţiile de învăţămînt superior pentru personalul didactic de predare, conducere şi îndrumare din învăţămîntul de cultura generală, profesional şi tehnic, potrivit Statului personalului didactic;

–de către instituţiile de învăţămînt superior pentru decani, prodecani, personalul didactic şi de cercetare din unităţile respective. Perfecţionarea personalului didactic din învăţămîntul superior se realizează în principal prin stagii de practica şi specializare în unităţi de producţie, de cercetare şi proiectare;

–de către unităţile din învăţămînt şi cercetare pentru ceilalţi lucrători din aparatul propriu care nu sînt prevăzuţi la alineatele precedente.

F. În domeniul cercetării ştiinţifice:

–pentru cadrele de cercetători ai institutelor academiilor de ştiinţe, de către aceste academii;

–pentru cadrele de cercetători din institutele din subordinea ministerelor, de către acele ministere.

Perfecţionarea pregătirii cercetatorilor se face în colaborare cu Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice şi Ministerul Învăţămîntului.

[CONTINUAREA ART. 6 ÎN CAP. 5]

Ministerul Sănătăţii pentru adjuncţi ai ministrului, secretari generali, directori generali, directori şi ceilalţi lucrători din aparatul propriu, cadre de conducere din institutele de cercetare medicală, din unităţile spitaliceşti şi policlinici, directori ai direcţiilor sanitare judeţene şi alte cadre de conducere din sectorul sanitar;

–de către Ministerul Sănătăţii.

Articolul 7

Activitatea de perfecţionare a pregătirii cadrelor din profesiile comune mai multor ramuri se asigura de către ministere, alte organe centrale ale administraţiei de stat şi unităţile subordonate lor, precum şi de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în colaborare cu organele centrale de specialitate:

–pentru lucrătorii din activitatea de planificare, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii;

–pentru lucrătorii din domeniul contabilităţii, finanţelor şi controlului financiar, împreună cu Ministerul Finanţelor;

–pentru lucrătorii din domeniul comerţului exterior, împreună cu Ministerul Comerţului Exterior;

–pentru lucrătorii din domeniul salarizarii, organizării, normarii şi protecţiei muncii, împreună cu Ministerul Muncii;

–pentru lucrătorii din construcţii, împreună cu Ministerul Construcţiilor Industriale;

–pentru lucrătorii din domeniul preţurilor, împreună cu Comitetul de Stat pentru Preţuri;

–pentru lucrătorii din domeniul statisticii, împreună cu Direcţia Centrala de Statistica;

–pentru lucrătorii din activitatea de control tehnic de calitate şi metrologie, împreună cu Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor;

–pentru jurisconsulti, lucrători ai Arbitrajului de Stat şi ai arbitrajelor departamentale, împreună cu Ministerul Justiţiei.

Comitetul de Stat pentru Energia Nucleara organizează forme de pregătire, specializare şi perfecţionare în sensul articolului 3, în domeniul nuclear, pentru nevoile proprii sau ale altor ministere şi organe centrale de stat.

Pentru alte profesii comune mai multor ramuri, Consiliul de Miniştri va stabili, de la caz la caz, organele de specialitate care vor colabora cu ministerele la perfecţionarea pregătirii lucrătorilor din acele profesii.

În activitatea de perfecţionare a pregătirii lucrătorilor prevăzuţi la alineatele precedente, organele centrale de specialitate colaborează cu ministerele şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti la stabilirea tematicii programelor, asigurarea materialului didactic şi personalului de instruire.

Articolul 8

Ministerul Muncii, prin Institutul central de studii pentru problemele conducerii economiei, organizării muncii şi perfecţionării cadrelor, asigura perfecţionarea pregătirii unor cadre de conducere şi de specialitate din ministere, alte organe centrale de stat, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, unităţi cu statut de centrala şi principalele întreprinderi, în domeniul conducerii şi organizării ştiinţifice a producţiei şi muncii.

De asemenea, Ministerul Muncii exercita coordonarea şi îndrumarea metodologică a activităţii de perfecţionare a pregătirii lucrătorilor în probleme de conducere şi organizare, care se desfăşoară în ministere, unităţi cu statut de centrala, întreprinderi şi instituţii.

Articolul 9

Perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor prin învăţămîntul postuniversitar şi doctorat se organizează de către Ministerul Învăţămîntului, conform prevederilor legale în vigoare; în acest scop, Ministerul Învăţămîntului colaborează cu ministerele şi celelalte organe interesate.

Prin învăţămîntul postuniversitar se realizează perfecţionarea specialiştilor cu pregătire superioară din diferite domenii ale ştiinţei, tehnicii şi culturii. Aceasta se organizează în secţii sau facultăţi de specialitate în cadrul instituţiilor de cercetare şi proiectare stabilite cu aprobarea Ministerului Învăţămîntului.

Articolul 10

Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, în funcţie de necesitaţi, înfiinţează centre speciale de perfecţionare.

Articolul 11

Programele de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor, organizate în întreprinderi şi instituţii, se desfăşoară, de regula, fără scoaterea de la locul de muncă.

Organizarea acţiunilor de perfecţionare care necesita scoaterea de la locul de muncă a participanţilor se face cu aprobarea ministerelor, celorlalte organe centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru unităţile ce le au în subordine.

Articolul 12

Activitatea de perfecţionare se organizează în mod distinct pe nivele de pregătire şi specialităţi, ţinînd seama de nevoile unităţilor, de calificarea de baza a lucrătorilor, de cerinţele posturilor pe care aceştia le ocupa şi de perspectivele lor de promovare.

De asemenea, în funcţie de necesitaţi, se vor organiza programe de perfecţionare în limbile naţionalitatilor conlocuitoare.

Articolul 13

Absolvirea formelor de perfecţionare se face, după caz, pe bază de probe teoretice şi practice, lucrări, examene, atestări, în conformitate cu condiţiile stabilite de ministere şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, potrivit specificului formei de pregătire şi activităţii fiecărei ramuri şi unităţi socialiste.

Absolvirea se certifica prin documente eliberate de către unităţile socialiste sau centrele de perfecţionare în care s-au desfăşurat formele de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor.

Capitolul 2Drepturile şi obligaţiile unităţilor socialiste şi ale lucrătorilor din aceste unităţi

Articolul 14

Colegiile ministerelor şi ale celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, consiliile de administraţie din unităţile cu statut de centrala, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, comitetele de direcţie din întreprinderi şi instituţii şi celelalte organe de conducere colectivă ale unităţilor socialiste răspund de organizarea, urmărirea şi buna desfăşurare a activităţii de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor.

Articolul 15

Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, precum şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, stabilesc formele de perfecţionare, durata acestora şi frecventa reciclarii pe categorii de muncitori, maiştri, tehnicieni, funcţionari, personal de specialitate şi cadre de conducere.

Articolul 16

În cadrul fiecărei organizaţii socialiste se constituie colective de specialişti care acorda sprijin organelor de conducere din unităţi în elaborarea planului anual şi de perspectiva pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor, în stabilirea formelor, tematicii şi metodologiei de desfăşurare a programelor organizate în acest scop. Componenta acestor colective se aproba de către organul de conducere colectivă al fiecărei unităţi socialiste.

Articolul 17

Ministerele, alte organe centrale de stat şi organele locale ale administraţiei de stat, precum şi unităţile subordonate acestora, au obligaţia să asigure mijloacele materiale necesare desfăşurării activităţii de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor în cadrul fondurilor ce le sînt alocate prin plan.

La unităţile economice, cheltuielile necesare funcţionarii sistemului de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor se includ, după caz, în preţul de cost al producţiei sau în fondurile de investiţii; la unităţile bugetare, aceste cheltuieli se suporta de la buget.

Cheltuielile legate de funcţionarea învăţămîntului postuniversitar se acoperă din contribuţiile unităţilor care trimit cursanţii la aceasta forma de perfecţionare a pregătirii profesionale.

Articolul 18

Organele de conducere colectivă ale organizaţiilor socialiste sînt obligate să asigure personalul de predare şi instruire necesar formelor de perfecţionare ce se organizează în unităţile proprii.

Personalul de predare şi instruire se selectioneaza din rindul specialiştilor din întreprinderi, centrale, ministere, unităţi de cercetare şi proiectare, instituţii de învăţămînt, academii, societăţi ştiinţifice şi asociaţii profesionale.

Personalul de predare şi instruire, folosit în diferite forme de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor, prestează aceasta activitate ca obligaţie de serviciu şi ca îndatorire cetateneasca, obsteasca.

Articolul 19

În situaţia în care perfecţionarea pregătirii profesionale se realizează prin programe sau stagii în străinătate, organele de conducere colectivă trebuie să asigure:

–stabilirea obiectivelor concrete ale perfecţionării;

–selecţionarea participanţilor pe baza pregătirii profesionale, a cunoaşterii limbilor străine, precum şi în funcţie de capacitatea lor de a asimila noi cunoştinţe şi de a le aplica în activitatea concretă;

–urmărirea modului în care lucrătorii aplica în practica cunoştinţele însuşite.

Articolul 20

Organele de conducere colectivă ale unităţilor socialiste au obligaţia de a analiza periodic stadiul realizării planului de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor, modul de desfăşurare şi eficienta acestei activităţi, stabilind măsurile necesare de imbunatatire.

Articolul 21

Perfecţionarea continua a pregătirii profesionale constituie o obligaţie de serviciu a tuturor lucrătorilor din unităţile socialiste. În acest scop, lucrătorilor le revin următoarele îndatoriri principale:

a)să se preocupe în permanenta de cunoaşterea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei, tehnicii şi culturii din domeniul lor de specialitate;

b)sa participe la formele de perfecţionare în care au fost încadraţi şi să-şi însuşească temeinic cunoştinţele predate;

c)sa folosească în practica cunoştinţele, metodele, tehnicile şi experienta înaintată acumulată şi să aplice în activitatea lor principiile ştiinţei conducerii şi organizării producţiei şi a muncii.

Articolul 22

Lucrătorii care deţin posturi de conducere, inclusiv maistrii, sînt obligaţi să se ocupe permanent de perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului în subordine prin:

–îndrumarea lor directa, la locul de muncă;

–participarea la stabilirea şi realizarea planurilor de perfecţionare a pregătirii lucrătorilor;

–urmărirea modului în care fiecare lucrator aplica în practica cunoştinţele obţinute prin diversele forme de perfecţionare a pregătirii profesionale.

Articolul 23

La promovarea sau menţinerea pe post, atribuirea gradatiilor şi treptelor de salarizare, acordarea gratificatiilor, se va tine seama atît de rezultatele obţinute în munca, cît şi de modul în care lucrătorii îşi realizează sarcinile privind perfecţionarea pregătirii profesionale.

Articolul 24

În condiţiile în care formele de perfecţionare a pregătirii se desfăşoară cu scoaterea de la locul de muncă pe o singura perioada sau esalonata pe mai multe perioade, cursanţii primesc în timpul studiilor, de la unităţile socialiste la care sînt angajaţi, salariul tarifar de la locul de muncă şi sporul de vechime. În cazul în care durata scoaterii de la locul de muncă nu depăşeşte o luna, cadrele de conducere primesc şi indemnizaţia de conducere.

Capitolul 3Rolul unităţilor de învăţămînt, instituţiilor ştiinţifice, asociaţiilor profesionale şi organizaţiilor obşteşti

Articolul 25

Ministerul Învăţămîntului are sarcina de a îndrumă şi coordona activitatea de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor. Unităţile de învăţămînt au obligaţia de a sprijini organizaţiile socialiste în elaborarea programelor de perfecţionare, în organizarea şi buna desfăşurare a acestei activităţi. Baza materială a şcolilor de cultura generală, şcolilor tehnice şi profesionale, liceelor de specialitate şi instituţiilor de învăţămînt superior va fi pusă, în timpul cînd nu se desfăşoară activităţi didactice, la dispoziţia ministerelor şi celorlalte organe centrale, organelor locale ale administraţiei de stat, centralelor, întreprinderilor şi altor unităţi socialiste, în vederea realizării programelor de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor.

Cadrele didactice din reţeaua învăţămîntului vor presta ore de predare şi instruire în cadrul formelor de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor din unităţile socialiste; aceste ore vor fi incluse în norma didactica obligatorie.

Articolul 26

În perfecţionarea pregătirii muncitorilor, maiştrilor, tehnicienilor, inginerilor şi altor cadre cu pregătire superioară, se vor folosi baza materială şi specialiştii din institute, centre şi laboratoare de cercetare, din unităţi de proiectare, precum şi din cabinete teritoriale pentru organizarea producţiei şi a muncii.

Articolul 27

Academia Republicii Socialiste România, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Academia de Ştiinţe Medicale, Consiliul naţional al inginerilor şi tehnicienilor, Uniunea arhitectilor, Asociaţia juristilor, Societatea de ştiinţe economice, precum şi celelalte instituţii ştiinţifice şi asociaţii profesionale au obligaţia de a participa, cu baza materială şi specialiştii de care dispun, la elaborarea şi realizarea programelor de perfecţionare a pregătirii muncitorilor, maiştrilor, tehnicienilor, inginerilor, medicilor, cadrelor didactice, celorlalţi specialişti din domeniul economiei, ştiinţei şi culturii.

Articolul 28

Institutul central de documentare tehnica, institutele şi centrele de documentare tehnica, economică şi ştiinţifică din ministere, organe centrale şi locale, unităţi cu statut de centrala, întreprinderi şi alte organizaţii socialiste vor asigura materiale documentare şi informative privind noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, metodele şi formele moderne de conducere şi organizare a producţiei şi a muncii, necesare personalului de predare şi cursanţilor de la toate formele de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor.

Articolul 29

Se recomanda Uniunii Generale a Sindicatelor din România de a participa la elaborarea şi înfăptuirea tuturor măsurilor pentru ridicarea calificării lucrătorilor, aducindu-şi contribuţia la întocmirea şi realizarea programelor de perfecţionare a pregătirii profesionale, la organizarea acţiunilor de propaganda tehnica şi economică, de popularizare a cunoştinţelor tehnico-ştiinţifice în rindul maselor largi de oameni ai muncii.

Articolul 30

Se recomanda Uniunii Tineretului Comunist de a acţiona sistematic pentru cuprinderea tinerilor din unităţile economice, instituţiile social-culturale şi administrative în formele de perfecţionare a pregătirii profesionale, pentru însuşirea temeinica de către aceştia a cunoştinţelor teoretice şi practice şi valorificarea lor în activitatea concretă; cu sprijinul ministerelor, al conducerilor unităţilor socialiste, organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist vor desfăşura activităţi destinate stimulării interesului tinerilor pentru stăpînirea deplina a meseriei alese, pentru ridicarea nivelului lor cultural-ştiinţific.

Articolul 31

Se recomanda ca presa centrala şi locală, radio-ul, televiziunea şi celelalte mijloace de informare de masa sa acţioneze în mod sistematic în sprijinul activităţii de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor din unităţile socialiste.

Capitolul 4Dispoziţii finale

Articolul 32

Dispoziţiile prezentei legi se aplică, în mod corespunzător, în organizarea sistemelor proprii de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor din cadrul Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne şi Consiliului Securităţii Statului în conformitate cu normele ce vor fi stabilite de aceste organe.

Articolul 33

Prevederile art. 21 din Legea nr. 1/1970 privind organizarea şi disciplina muncii în unităţile socialiste de stat se aplică pentru lucrătorii care urmează cursul de perfecţionare profesională cu scoaterea din producţie pe o durată minima de 3 luni, iar pentru cei care sînt trimişi la specializare în străinătate, indiferent de durata.

Articolul 34

Se recomanda organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti ca, pornind de la obiectivele şi prevederile prezentei legi, sa stabilească reglementări corespunzătoare cu privire la perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unităţile proprii.

Articolul 35

Prin prezenta lege se abroga toate dispoziţiile ce contravin prevederilor sale.

Capitolul 5

Articolul 36

G. În domeniul ocrotirii sănătăţii:

–de către Ministerul Sănătăţii pentru adjuncţi ai ministrului, secretari generali, directori generali, directori şi ceilalţi lucrători din aparatul propriu, cadre de conducere din institutele de cercetare medicală, din unităţile spitaliceşti şi policlinici, directori ai direcţiilor sanitare judeţene şi alte cadre de conducere din sectorul sanitar;

–de către Ministerul Sănătăţii pentru toţi medicii pe problemele specialitatilor medicale;

–de către direcţiile sanitare judeţene şi oficiile farmaceutice pentru medici şefi de circumscripţii sanitare şi de dispensare, personalul mediu sanitar cu funcţii tehnice de conducere, diriginti de farmacie, personalul de conducere tehnico-administrativă din unităţile tehnico-sanitare;

–de către unităţile sanitare pentru ceilalţi lucrători din aparatul propriu care nu sînt prevăzuţi la alineatele precedente.

H. În domeniul justiţiei:

–de către Tribunalul Suprem, Procuratura Republicii Socialiste România şi Ministerul Justiţiei pentru vicepreşedinţi şi judecători ai Tribunalului Suprem, adjuncţi ai procurorului general şi procurori din cadrul Procuraturii Generale şi pentru adjuncţi ai ministrului, directori şi ceilalţi lucrători din aparatul propriu, presedinti ai tribunalelor judeţene, tribunalului municipiului Bucureşti şi ai judecătoriilor, precum şi procurori şefi şi notari şefi;

–de către tribunalele, procuraturile şi notariatele judeţene şi ale municipiului Bucureşti pentru judecători, procurori, notari şi alţi lucrători din domeniul justiţiei.

I. În domeniul culturii:

–de către Comitetul de Stat pentru Cultura şi Arta pentru vicepreşedinţi, secretari generali, directori şi alţi lucrători din aparatul propriu, presedinti şi vicepreşedinţi ai comitetelor de cultura şi arta judeţene, directori generali şi directori ai centralelor economice subordonate comitetului, directori de la principalele instituţii de cultura şi arta;

–de către centralele şi instituţiile de cultura pentru aparatul propriu al unităţilor subordonate;

–de către comitetele de cultura şi arta judeţene, pentru cadre de la cămine culturale, case de cultura, biblioteci comunale şi municipale, muzee.

J. În administraţia locală:

–de către Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală pentru vicepreşedinţi, secretari generali, directori şi ceilalţi lucrători din aparatul propriu, precum şi pentru secretari ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi directori în aparatul propriu al acestor comitete executive, pentru secretari ai comitetelor executive ale consiliilor populare municipale şi orăşeneşti, precum şi pentru vicepreşedinţi şi secretari ai comitetelor executive ale consiliilor populare comunale;

–de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, ale consiliilor populare municipale şi orăşeneşti, pentru lucrători din aparatul propriu, precum şi pentru cadre de conducere şi de specialitate din unităţile subordonate;

–de către comitetele executive ale consiliilor populare ierarhic superioare, pentru lucrători ai comitetelor executive ale consiliilor populare comunale;

–de către întreprinderi şi alte unităţi subordonate pentru muncitori, maiştri, tehnicieni şi ceilalţi lucrători care nu sînt cuprinşi în categoriile menţionate la alineatele precedente.

Perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unităţile cu dubla subordonare se organizează de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în colaborare cu organele centrale de specialitate.