Ordin nr. 510 din 28 iunie 2002

Anexă

1.Dispoziţii generale

1.1.Prezentele norme metodologice, elaborate în confor- mitate cu prevederile art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, stabilesc metodologia şi criteriile de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi de alimentaţie publică din România.

1.2.Prezentele norme metodologice sunt obligatorii pen- tru toţi agenţii economici proprietari şi/sau administratori de structuri de primire turistice.

1.3.Structurile de primire turistice se clasifică pe stele şi, respectiv, flori în cazul pensiunilor turistice rurale, în funcţie de caracteristicile constructive, dotările şi calitatea serviciilor pe care le oferă, potrivit criteriilor cuprinse în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Clasificarea structurilor de primire turistice are ca scop prioritar protecţia turiştilor, constituind o formă codificată de prezentare sintetică a nivelului de confort şi a ofertei de servicii.

Clasificarea structurilor de primire turistice se face de Ministerul Turismului care, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată şi modificată prin Legea nr. 755/2001, este singura instituţie abilitată să desfăşoare activităţi de autorizare în domeniul turismului.

1.4.Desfăşurarea de activităţi (de cazare, alimentaţie şi alte servicii specifice) în structuri de primire neclasificate, cu certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin certificatul de clasificare, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de până la 100.000.000 lei, potrivit art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 1.328/2001.

2.Documentaţia necesară pentru obţinerea certificatu- lui de clasificare

În vederea obţinerii certificatului de clasificare agenţii economici proprietari şi/sau administratori de structuri de primire turistice vor întocmi o documentaţie cu următorul conţinut:

–cerere de eliberare a certificatului de clasificare;

–certificat constatator de la registrul comerţului, din care să rezulte obiectul de activitate şi structura acţiona- riatului1);

–certificat de înregistrare la Oficiul registrului comerţului, însoţit de anexele privind avizele/acordurile şi/sau autorizaţiile legale (P.S.I., sanitară, sanitar-veterinară, de mediu şi de protecţia muncii, după caz, pentru fiecare structură turistică ce face obiectul clasificării);

–schiţa privind amplasarea şi adresa unităţii (anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice);

–schiţa privind structura, amplasarea şi nominalizarea camerelor, respectiv a spaţiilor de alimentaţie (anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice);

–fişa privind încadrarea nominală a camerelor şi a spaţiilor de alimentaţie pe categorii de clasificare (anexele nr. 6.1 şi 6.2 la prezentele norme metodologice);

–avizul specific privind amplasamentul şi funcţionalita- tea obiectivului, emis de Ministerul Turismului în cazul con- strucţiilor noi;

–copie de pe brevetul de turism pentru directorii de hotel, de restaurant, motel, camping (cu excepţia structurilor organizate în gospodăriile populaţiei), sat de vacanţă sau pentru cabanier;

–copii de pe actele de calificare a personalului de la recepţie şi de la unităţile de alimentaţie.

3.Eliberarea şi anularea certificatului de clasificare

3.1.Documentaţia de clasificare se transmite Ministerului Turismului - Direcţia generală de autorizare şi control (denumită în continuare D.G.A.C.), care verifică îndeplinirea criteriilor de clasificare şi întocmeşte certificatul de clasificare.

Certificatul de clasificare va fi însoţit de fişa privind încadrarea nominală a camerelor şi, respectiv, fişa privind structura spaţiilor de alimentaţie destinate servirii turiştilor, prin care se stabilesc capacitatea şi structura unităţii.

Agentul economic va solicita D.G.A.C. din cadrul Ministerului Turismului clasificarea structurilor de primire turistice şi/sau a structurilor de alimentaţie destinate servirii turiştilor cu minimum 60 de zile înainte de darea lor în folosinţă.

3.2.Verificarea la faţa locului a îndeplinirii criteriilor se face de către specialiştii din Ministerul Turismului - D.G.A.C., cu sprijinul şi colaborarea unor specialişti desemnaţi de consiliile judeţene, consiliile locale şi de reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din turism, în pre- zenţa reprezentantului agentului economic în cauză.

3.3.În funcţie de condiţiile concrete constatate în unita- tea verificată se pot propune în mod excepţional unele compensări pentru dotări şi servicii în vederea acordării sau menţinerii categoriei.

3.4.Eliberarea certificatului de clasificare se face în termen de cel mult 60 de zile de la data primirii docu- mentaţiei de clasificare complete.

La expirarea acestui termen agentul economic poate pune în funcţiune pe propria răspundere structura turistică respectivă la numărul de stele (flori) solicitat, urmând ca la primirea efectivă a certificatului de clasificare să îşi conti- nue activitatea la categoria înscrisă în certificatul obţinut. Punerea în funcţie este condiţionată de deţinerea auto-

rizaţiilor legale2):

–autorizaţia sanitară de funcţionare;

–autorizaţia sanitar-veterinară (numai pentru unităţile de alimentaţie);

!image

1) Agentul economic poate furniza informaţiile respective şi prin prezentarea copiilor de pe actele de constituire a societăţii:

–certificat de înmatriculare;

–actul constitutiv sau autorizaţia de funcţionare în cazul asociaţiilor familiale şi persoanelor fizice autorizate.

2) Se exceptează pensiunile turistice formate din maximum 5 camere şi apartamentele şi camerele de închiriat în locuinţe familiale.

–avizul/autorizaţia de prevenire şi stingere a incen- diilor - P.S.I.;

–autorizaţia de mediu.

3.5.Structurile de primire turistice care la data verificării nu îndeplinesc cel puţin criteriile pentru categoria minimă nu se clasifică şi, în consecinţă, nu pot desfăşura activi- tate de turism. Motivaţia neclasificării se consemnează în nota de verificare întocmită în două exemplare, dintre care un exemplar se predă agentului economic proprietar şi/sau administrator al unităţii respective.

3.6.Agenţii economici au obligaţia să respecte pe toată perioada de funcţionare a structurilor de primire turistice condiţiile şi criteriile de clasificare, inclusiv în cazul celor care şi-au început activitatea pe propria răspundere potrivit pct. 3.4. Nerespectarea criteriilor de clasificare se sancţionează potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.328/2001.

3.7.D.G.A.C. verifică periodic starea şi funcţionarea dotărilor, calitatea serviciilor prestate, respectarea normelor de igienă şi a celorlalte criterii care au stat la baza clasi- ficării unităţii. Nerespectarea acestora atrage măsuri de declasificare sau, după caz, de retragere a certificatului de clasificare, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.328/2001.

Certificatul de clasificare şi autorizaţia de funcţionare se retrag de către personalul de specialitate din cadrul

D.G.A.C. dacă nu se respectă unul sau mai multe dintre următoarele criterii minime care influenţează direct protecţia turiştilor, prevăzute la art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.328/2001:

a)menţinerea grupurilor sanitare în perfectă stare de funcţionare şi curăţenie;

b)asigurarea apei calde la grupurile sanitare şi în spaţiile de producţie în structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu;

c)asigurarea unei temperaturi minime de 18°C, în timpul sezonului rece, în spaţiile de cazare şi de servire a mesei;

d)deţinerea autorizaţiilor: sanitară, sanitar-veterinară, de mediu şi de prevenire şi stingere a incendiilor - P.S.I., în cazul unităţilor pentru care, potrivit legii, este obligatorie obţinerea acestora;

e)programul de funcţionare a discotecilor sau a altor unităţi cu program muzical, organizate în aer liber, să nu depăşească ora 1,00 noaptea;

f)funcţionarea structurilor de primire turistice numai în clădiri salubre, cu faţade zugrăvite şi bine întreţinute;

g)evitarea poluării fonice, în sensul respectării nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementări specifice;

h)respectarea reglementărilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfăşurată prin structura de primire turistică;

i)expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea şi tipul unităţii şi însemnele privind categoria de clasificare.

Restituirea certificatului de clasificare retras se va face după ce personalul de specialitate al D.G.A.C. constată remedierea deficienţelor semnalate. Constatările vor fi con- semnate într-o notă scrisă, întocmită în două exemplare, dintre care un exemplar se transmite la conducerea

D.G.A.C. spre aprobare, în baza căreia se procedează la restituirea efectivă a certificatului de clasificare, după caz.

D.G.A.C. va proceda la declasificarea structurilor de pri- mire turistice în situaţia în care constată nerespectarea cri- teriilor avute în vedere la clasificare, altele decât cele prevăzute la lit. a)-i).

3.8.În situaţia în care s-au modificat condiţiile care au stat la baza acordării clasificării astfel încât nu se mai asi- gură categoria de clasificare acordată, agentul economic este obligat să solicite o nouă clasificare a structurii de pri- mire turistice în cauză, în termen de 30 de zile de la apariţia modificărilor. În acelaşi termen este obligatorie soli- citarea eliberării unui nou certificat de clasificare în cazul trecerii structurii turistice în proprietatea şi/sau în adminis- trarea altui agent economic.

3.9.Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de

D.G.A.C. din 3 în 3 ani. Agentul economic va solicita viza- rea certificatului cu cel puţin 60 de zile înainte de expira- rea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia sau de la ultima viză.

În termen de 60 de zile de la data înregistrării cererii agentului economic D.G.A.C. va proceda la reverificarea structurii de primire turistice în cauză şi va acorda un nou certificat de clasificare, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile şi criteriile minime de clasificare pentru categoria respectivă.

În caz contrar structura de primire turistică va fi clasifi- cată la o categorie inferioară. Dacă nu sunt îndeplinite cel puţin condiţiile şi criteriile pentru categoria minimă de clasificare, se procedează la retragerea certificatului de clasificare.

Titularul certificatului de clasificare poate solicita reclasi- ficarea structurii de primire turistice prin transmiterea la

D.G.A.C. a unui memoriu justificativ, dacă în urma unor lucrări de modernizare şi de îmbunătăţire a dotărilor şi ser- viciilor estimează că aceasta corespunde unei categorii superioare de clasificare. Memoriul justificativ va fi însoţit de documentaţia de clasificare prevăzută la pct. 2, în măsura în care s-au produs modificări în privinţa structurii spaţiilor, a capacităţilor, a echipării sanitare etc.

3.10.Pentru structurile de primire turistice care au fost date în folosinţă anterior intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice şi pentru care nu s-a obţinut certifica- tul de clasificare, termenul de 60 de zile prevăzut la pct. 3.1 curge de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentelor norme metodologice.

4.Tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare

Conform prezentelor norme metodologice, în România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire turis- tice cu funcţiuni de cazare, clasificate astfel:

1.hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

2.hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;

3.moteluri de 3, 2, 1 stele;

4.hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;

5.hoteluri de 3, 2, 1 stele;

6.vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

7.bungalouri de 3, 2, 1 stele;

8.cabane turistice, cabane de vânătoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele;

9.sate de vacanţă de 3, 2 stele;

10.campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;

11.spaţii de campare organizate în gospodăriile populaţiei de 3, 2, 1 stele;

12.popasuri turistice de 2, 1 stele;

13.pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

14.pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (mar- garete);

15.apartamente sau camere de închiriat în locuinţe familiale ori în clădiri cu altă destinaţie de 3, 2, 1 stele;

16.structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

În cadrul tipurilor sus-menţionate poate exista următoa- rea structură a spaţiilor de cazare:

–cameră cu pat individual, reprezentând spaţiul desti- nat folosirii de către o singură persoană. Lăţimea paturilor individuale este de minimum 90 cm;

–cameră cu pat matrimonial, reprezentând spaţiul des- tinat folosirii de către una sau două persoane. Lăţimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm;

–cameră cu pat dublu, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două persoane. Lăţimea patului dublu este de minimum 160 cm;

–cameră cu două paturi individuale, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două persoane;

–cameră cu trei paturi individuale;

–cameră cu patru paturi individuale;

–camere comune - cu mai mult de patru paturi indi- viduale.

Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul hotelurilor de 3, 4 şi 5 stele şi de minimum 190 cm în cazul hotelurilor de 1 şi 2 stele;

–cameră cu priciuri, reprezentând spaţiul destinat utilizării de către mai multe persoane. Priciul reprezintă o platformă din lemn sau din alte materiale pe care se asigură un spaţiu de 100 cm lăţime pentru fiecare turist;

–garsonieră, reprezentând spaţiul compus din: dormitor pentru două persoane, salon, vestibul şi grup sanitar pro- priu. Dormitorul poate fi despărţit de salon şi printr-un glas- vand sau alte soluţii care permit o delimitare estetică;

–apartament, reprezentând spaţiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare), sufra- gerie, vestibul, cu echipare sanitară proprie. La categoria

5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare două locuri, iar la categoria 4 stele, precum şi la restul catego- riilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri.

5.Tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie

În conformitate cu prezentele norme metodologice, în România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de ali- mentaţie pentru turism:

!image

Nr. Stele

3.Fast-food

3.1.Restaurant-autoservire

Se pot stabili şi alte tipuri de unităţi în funcţie de condiţiile concrete constatate la faţa locului, cu respectarea criteriilor pentru tipul de structură turistică asimilată. Principalele caracteristici funcţional-comerciale ale acestor tipuri de unităţi sunt prezentate în anexa nr. 2 la prezen- tele norme metodologice.

6.Alte precizări

6.1.Agenţii economici care construiesc structuri de pri- mire turistice au obligaţia să asigure, încă din faza de pro- iectare, respectarea criteriilor de clasificare prevăzute în prezentele norme metodologice.

6.2.Activităţile desfăşurate în cadrul structurilor de pri- mire turistice (cazare, alimentaţie, agrement, tratament, comerţ etc.) constituie un tot unitar, fiind părţi componente ale produsului turistic, care impune asigurarea corelaţiei dintre categoria structurii de primire şi calitatea celorlalte servicii.

6.3.Categoria de clasificare a structurii de primire turis- tice este dată de cea la care a fost încadrată majoritatea spaţiilor de cazare din incinta acesteia.

6.4.Personalul de servire din structurile de primire turis- tice va purta îmbrăcăminte specifică, stabilită de agentul economic în cauză, diferenţiat în funcţie de condiţiile de desfăşurare a activităţii, şi ecuson cuprinzând numele şi prenumele, iar restul personalului va purta echipament de lucru specific activităţii.

6.5.Însemnele privind categoria de clasificare a unităţii se înscriu pe o plachetă montată în exteriorul unităţii, la loc vizibil pentru turişti, precum şi pe autocolante aplicate în punctele de acces al turiştilor. Autocolantele şi plache- tele se realizează din material rezistent la intemperii (metal pentru categoriile de 4 şi 5 stele) cu dimensiunea de 30/30 cm, prin D.G.A.C., de unde se procură de către agenţii economici, de regulă, o dată cu primirea certificatu- lui de clasificare.

6.6.În toate structurile de primire turistice este obligato-

rie:

–afişarea la loc vizibil pentru turişti a numerelor de telefon ale conducerii agentului economic proprietar şi/sau administrator al structurii în cauză, precum şi ale Ministerului Turismului şi Autorităţii pentru Protecţia Consumatorului pentru a se da posibilitatea turiştilor să semnaleze eventualele nemulţumiri cu privire la serviciile oferite;

–afişarea la recepţiile structurilor de 1-5 stele şi în camere din structurile de 1-3 stele a certificatelor de ates- tare a tarifelor de cazare maximale, exprimate în euro, emise de Ministerul Turismului potrivit Hotărârii Guvernului nr. 805/2001 privind unele măsuri de informare asupra tari- felor maximale pentru serviciile de cazare în structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică la turismul neorganizat;

–păstrarea ordinii, liniştii publice, moralităţii, curăţeniei şi respectarea cu stricteţe a normelor sanitare şi a celor de prevenire şi stingere a incendiilor;

–asigurarea de personal calificat şi cu conduită ire- proşabilă, conform specificaţiilor din anexa nr. 8 la prezen- tele norme metodologice;

–oferirea unei game diversificate de servicii suplimen- tare, cuprinse în tariful de cazare sau cu plată separat, astfel:

–la unităţile de 4 şi 5 stele - cel puţin 18 servicii;

–la unităţile de 3 stele - cel puţin 15 servicii;

–la unităţile de 2 stele - cel puţin 10 servicii;

–la unităţile de 1 stea - cel puţin 5 servicii;

–lista orientativă cuprinzând serviciile suplimentare este prezentată în anexa nr. 7 la prezentele norme metodo- logice;

–existenţa în toate spaţiile de cazare a unor materiale scrise, realizate estetic şi tipărite în limba română şi în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională, cuprinzând informaţii utile pentru turişti cu privire la:

–instrucţiuni de folosire a telefonului;

–tarifele interne şi internaţionale pentru convorbiri tele- fonice;

–lista cuprinzând serviciile suplimentare oferite şi tari- fele pentru cele cu plată, cu indicarea modalităţilor de soli- citare a serviciului în cameră;

–lista room-service;

–lista cuprinzând preţurile produselor din minibar, după caz;

–programul TV pentru săptămâna în curs, după caz;

–informaţii turistice privind zona sau localitatea;

–hărţi cu localizarea structurii de primire turistice în cadrul zonei sau al localităţii, pentru unităţile de 3, 4 şi

5 stele;

–orice alte informaţii ce ar putea face agreabil sejurul turistului;

–chestionare pentru testarea opiniei turiştilor cu privire la calitatea serviciilor oferite.

La hotelurile de 3, 4 şi 5 stele materialele vor fi pre- zentate în mape speciale, în fiecare spaţiu de cazare sau prin afişare cu mijloace electronice.

6.7.Nu se admite organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc în holurile unităţilor. Asemenea activităţi pot fi organizate doar în spaţii distincte, cu intrări separate de fluxul turiştilor cazaţi în hotel.

6.8.La hotelurile de 1-3 stele, în spaţiile destinate cazării se pot amenaja activităţi de birouri sau firme, până la 15% din capacitatea de cazare rezervată. Se excep- tează cazurile în care se asigură intrări şi fluxuri de circulaţie separate pentru turişti.

6.9.Agenţii economici care deţin structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie, clasificate pe categorii prin certificate emise de Ministerul Turismului în baza Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism nr. 61/1999, sunt obligaţi să asigure respectarea criteriilor de clasificare stabilite prin prezentele norme metodologice, conform următoarei grile de asimilare:

–categoria a III-a = 1 stea;

–categoria a II-a = 2 stele;

–categoria I = 3 stele;

–categoria LUX = 4-5 stele.

Certificatele respective rămân valabile până la expirarea termenului înscris pe acestea.

ANEXA Nr. 1')

la normele metodologice

!image

!image

facsimil.

*)Anexele nr. 1, 1.1, 1.1.a, 1.1.b, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 1.5.1, 1.6, 1.7 şi 1.8 sunt reproduse în

ANEXA Nr. 1.1

la normele metodologice

!image

ANEXA Nr. 1.1.a)

la normele metodologice

!image

al cărucioarelor pentru persoanele

cu handicap fizic3 X X X X - X X X X

!image

2.Organizarea spaţiilor şi a serviciilor aferente:

–număr minim

(număr camere, garsoniere

sau apartamente) 20 20 15 10 5 10 10 10 5 10 10 5

–hol de primire (recepţie) în suprafaţă minimă de

mp/cameră 2,5 2 1,5 1 0,5 1,5 1 0,5 0,5 X X X

In cazul hotelurilor de mare capacitate, (peste 200 camere) suprafaţa holului poate fi limitată la 400 mp pentru cele de 5 şi 4 stele, la 300 mp pentru cele de 3 stele, la 150 mp pentru cele de 2 şi 1 stea. La cele

de mică capacitate (sub 200 camere) (inclusiv moteluri), holul nu poate fi mai mic de 80 mp pentru cele de 4 şi 5 stele, de 30 mp pentru cele de 2 şi 3 stele şi de 15 mp pentru cele de 1

stea. Sunt considerate hoteluri de mare capacitate cele cu peste 200 de camere.

–recepţie cu:

–spaţii pentru

păstrat bagajele

-

turiştilor X X X X X X X X X - - -

spaţiu pentru

administraţie X X X X X X X X X X X X

–spaţiu pentru păstrarea materialelor

!image

!image

!image

!image

!image

!image

!image

!image

!image

!image

!image

!image

!image

!image

ANEXA Nr. 1.1.b)

la normele metodologice

maşină de călcat, halat de baie (dacă se întrunesc, 3 criterii se acordă) 5

–închirieri de maşini - servicii de agenţie 2

–reviste şi ziare, gratuite, pe hol, la dispozi a turiştilor 2

–vânzare sau ofertă de obiecte igienice: periuţă de dinţi, pastă de dinţi, aparat de ras de unică folosinţă, spumă de ras, pilă de unghii, set de cusut, şlapi de baie (dacă se întrunesc 4 criterii,

2

–rezervare de bilete la recepţie (spectacole, teatru, film) 2

centre de afaceri

–salon pentru organizare de recepţii, banchete, pentru minimum 100 de persoane

–salon pentru organizare de conferinţe, centre de afaceri, după mărime

!image

ANEXA Nr. 1.2

la normele metodologice

–încălzire centrală

(unităţile cu activitate sezonieră estivală sunt exceptate)

–la unităţile de categoria 1 şi 2 stele se vor accepta şi sobe de teracotă

–iluminatul electric în cameră:

–o sursă principală

–o sursă individuală la capătul patului

–ascensoare la clădirile cu peste

etaje P+4 P+5

4.Suprafaţa camerelor să fie corelată cu numărul de paturi, inclusiv cele suprapuse, cu condiţia asigurării unui

volum minim de aer de 12 m.c./persoană. X X X X X

!image

5.Înălţimea minimă a spaţiilor de

sexe, astfel:

X

!image

*)Dulapul sau spaţiul amenajat pentru lenjerie şi haine poate fi şi în afara camerei.

**)La hotelurile de tineret de o stea se admite lenjerie proprie sau poate fi închiriată contra-cost.

9.Seif/posibilităţi pentru păstrarea valorilor turiştilor, centralizat, la recepţie sau

!image

ANEXA Nr. 1.3

la normele metodologice

în zone montane, rezervaţii naturale, în apropierea staţiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.

Cabanele, în funcţie de amplasamentul lor, pot fi:

1.cabane situate în locuri uşor accesibile (altitudine sub 1.000 m, cu acces auto pe drumuri publice);

2.cabane situate în zone greu accesibile (zone montane de creastă, izolate, fără acces auto pe drumuri publice).

Cabanele din zona de creastă şi alte amplasamente izolate, care nu îndeplinesc criteriile minime pentru categoria 1 stea, pot fi utilizate ca refugii turistice.

Refugiile turistice sunt structuri de primire turistice, situate în locuri izolate şi greu accesibile din zona montană, de regulă la altitudini mari, având o capacitate redusă, un grad minim de confort şi un număr redus de personal de deservire. Acestea nu se clasifică.

Cabanele de vânătoare şi de pescuit sunt structuri de primire turistice, de capacitate redusă, amplasate în zone bogate în fond cinegetic şi de pescuit, care asigură condiţii pentru cazare şi servicii suplimentare specifice activităţii.

!image

–recepţie amenajată în sala de mese

–garderobă pentru echipament sportiv la

!image

!image

!image

de radio emisie-recepţie

sau telefoane mobile, după caz.

!image

11.Facilităţi pentru organizarea activităţilor de agrement şi sportive (schi, patinaj, terenuri de sport, piscină, saună, sală de gimnastică, monitor pentru diverse activităţi de agrement sau sportive etc.):

–asigurarea a cel puţin

activităţi 3 2

–club cu capacitatea corelată cu cea a

unităţii X

12.Unitate de alimentaţie pentru turism

–la cabanele de 1 stea, situate în zone greu accesibile, se admit şi puncte de

preparare a X

. . .

ş1 servue mesei

13.Televizor şi aparat de radio în spaţii comune, la dispoziţia turiştilor X

!image

14.Trusă cu medicamente, materiale

necesare acordării primului ajutor medical X

!image

!image

ANEXA Nr. 1.4

la normele metodologice

!image

suprafeţele pot fi mai mici.

!image

6.!nălţimea minimă a camerelor 2,8 2,8 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5

WC-ul este separat de baie

–grup sanitar comun, separat pe sexe, pentru camere ce nu dispun de grup sanitar propriu astfel:

–o cabină de duş pentru maximum 15 locuri

–o cabină WC pentru maximum 1O locuri

–la bungalowurile de 1 stea grupul sanitar comun poate fi amplasat într-o clădire apropiată, la maximum 50 m distanţă

–lavoare cu apă curentă, caldă/rece în camere fără grup sanitar propriu

–- - - X X X X

–- X X X X

–- X

!image

9.Dotare cu mobilier, lenjerie şi alte obiecte de inventar

–dotarea spaţiilor de cazare şi a grupurilor sanitare va fi similară cu cea a hotelurilor, pentru vile şi cu

cea a motelurilor, pentru bungalowuri de aceeaşi categorie

–dotarea salonului:

–pardoseli acoperite cu mochetă sau covoare x x x x x

–canapele sau fotolii x x -

–demifotolii sau scaune tapiţate - - x x x

–mese de hol x x x x x

–aparat de radio x x x x x

–televizor x x x - -

–coşuri pentru hârtii x x x x x

–perdele şi draperii sau alte

mijloace de obturare a luminii x x x x -

–dotarea sufrageriei-salon pentru servirea

!image

ANEXA Nr. 1.5

la normele metodologice

personale ale locatorului (articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turiştii).

Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei în cazul în care sunt destinate şi pentru consumatori din afară, numărul locurilor la mese fiind mai mare decât al celor de cazare, dar nu mai mic de 20 de locuri Ia mese, se clasifică ca unităţile de alimentaţie pentru turism, potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Turismului conform anexei nr : 2.

Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor şi rulotelor criteriile privind echiparea sanitară şi dimensiunea parcelelor, potrivit anexei 1.6.

Categoria de clasificare a pensiunii turistice este determinată de îndeplinirea în totalitate a criteriilor obligatorii prevăzute în prezenta anexă şi de realizarea următorului punctaj minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevăzute în anexa 1.5.1. la prezentele norme metodologice.

Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este următorul :

!image

Pensiuni turistice

urbane rurale

Criterii minime obligatorii stele flori (margarete)

!image

5 4 3 2 1 5 4 3 2 1

!image

1.Criterii generale:

–clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti, să fie în stare:

–foarte bună x x x

-bună x x

–să se încadreze în stilul arhitectural cu specific local

–căile de acces proprii şi spaţiile

X X X

X

–X X

înconjurătoare să fie bine întreţinute x x x x x

–curte proprie, cu spaţii verzi x

–împrejmuiri estetice şi eficiente x

X X X X X

X X X X

X X X X X

–curte cu amenajări florale

–amenajări în aer liber pentru odihnă şi relaxare (chioşcuri, pavilioane, terase acoperite, etc.)

servire de calitate x x -

–salon cu suprafaţa minimă de.....mp 20

–elemente decorative de bun gust

în interior x -

–spaţiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) şi

inventar de servire - x x -

–camere cu grup sanitar propriu x x x

–grup sanitar comun (la pensiunile turistice de I stea se admit în WC

uscate şi spălătoare exterioare alimentate

la surse naturale din rezervoare) - - X X

X X

20 -

X -

X X

X X X

X X

!image

3.Instalaţii:

–încălzire centrală sau cu gaze la sobă de teracotă,mai puţin la unităţile

sezoniere estivale x x x - -

–încălzire cu sobă de teracotă sau cu alte echipamente admise de normele P.S.I

–sursă de încălzire în camerele

de baie (încălzire centrală sau alte mijloace admise de normele P.S.I.)

–instalaţie de apă curentă caldă/rece la bucătărie

–instalaţie de apă curentă rece la bucătărie

–aer condiţionat

X X X

!image

!image

!image

ANEXA Nr. 1.5.1

la normele metodologice

!image

ANEXA Nr. 1.6

la normele metodologice

mijloacele de transport, să îşi pregătească masa şi să beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unităţi.

1.Amplasarea campingului trebuie să fie făcută în locuri de interes turistic ferite de zgomot sau alte surse de poluare, precum şi de elemente periculoase pentru sănătatea şi securitatea turiştilor.

2.Elementul de bază al campingului este parcela de campare, aceasta reprezentând o suprafaţă de teren bine delimitată şi marcată, unde se poate parca mijlocul de transport şi instala cortul sau rulota, asigurându-se totodată suprafaţa liberă necesară pentru mişcarea şi odihna a 4 turişti.

Totalitatea parcelelor de campare reprezintă suprafaţa de campare amenajată Capacitatea campingului se exprimă în număr de locuri de campare şi se determină

prin înmulţirea cu 4 a numărului parcelelor de campare, la care se adaugă eventualele locuri de cazare în căsuţe tip camping şi/sau în bungalowuri amplasate în incinta unităţii.

Căsuţele sunt spaţii de cazare de dimensiuni reduse, realizate din lemn sau alte materiale similare, compuse, de regulă, dintr-o cameră şi un mic antreu sau terasă şi, uneori, dotate şi cu grup sanitar propriu.

Distanţa între două căsuţe nu poate fi mai mică de 3 m, asigurându-se totodată spaţiul pentru parcarea unei maşini.

Bungalowurile amplasate în interiorul campingurilor se clasifică o dată cu acestea, potrivit criteriilor specifice din prezentele norme.

La dimensionarea dotărilor şi a instalaţiilor din campinguri se va avea în vedere capacitatea totală de cazare a campingului.

Cel puţin 15% din suprafaţa campingului trebuie să fie plantată cu arbori sau arbuşti. La campingurile de 3 şi 4 stele vegetaţia trebuie să fie suficient de abundentă pentru a da o umbră confortabilă şi o ambianţă agreabilă.

Accesul la camping trebuie să fie astfel conceput încât să prevină accidentele de circulaţie în momentul intrării şi ieşirii vehiculelor.

La campingurile de 3 şi 4 stele căile de acces trebuie să permită circulaţia în ambele sensuri.

Reţeaua de alei trebuie să permită legătura dintre spaţiile de campare-cazare şi toate celelalte amenajări care asigură servicii (inclusiv cu terenurile pentru agrement).

3.Mărimea campingurilor, amplasamentul, stilul constructiv şi coloritul diverselor construcţii din cadrul acestuia nu trebuie să aducă nici un fel de prejudicii peisajului sau mediului înconjurător.

Toate campingurile trebuie să aibă o împrejmuire care să nu permită accesul în camping decât prin intrările stabilite pentru turişti. Campingurile vor avea pază ziua şi noaptea

4.Alimentarea cu apă potabilă trebuie asigurată prin racordarea la reţeaua publică, iar în lipsa acesteia, prin realizarea de foraje proprii sau de alte lucrări de captare a unor izvoare din zonă Nu este permisă alimentarea cu apă din f'antână neacoperită din care apa se scoate cu găleata sau cu alt mijloc similar.

Distanţa dintre gurile de apă amplasate pe suprafaţa de campare nu trebuie să fie mai mare de I 00 m.

Alimentarea cu apă trebuie să asigure pentru fiecare loc de campare-cazare (inclusiv pentru personal) minimum:

–60 I/zi, din care 20 l apă caldă, în campingurile de 3 şi 4 stele;

–50 I/zi în campingurile de 2 stele şi I stea.

5.Grupurile sanitare comune trebuie să fie amplasate cât mai central posibil, dar nu mai aproape de 20 m de cel mai apropiat spaţiu de cazare (parcelă, căsuţă sau bungalow) şi nu mai departe de I 00 m de cel mai îndepărtat spaţiu de campare-cazare. Pardoseala la grupurile sanitare şi din spaţiile amenajate pentru spălatul lenjeriei şi, respectiv, pentru pregătirea mesei trebuie să fie cel puţin mozaicată, cu pantă de

scurgere corespunzătoare, pentru a fi uşor de întreţinut.

Lavoarele vor fi izolate între ele cu paravan.

La campingurile de 4 stele compartimentul lavoarelor şi al duşurilor trebuie să fie separat de cel al cabinelor WC, iar fiecare cabină de duş va trebui să cuprindă, separat de duşul propriu-zis, un compartiment pentru dezbrăcare-îmbrăcare, echipat cu scaun, oglindă, policioară şi cuier.

6.La toate clădirile existente ferestrele vor trebui să fie astfel construite încât să poată fi deschise pentru aerisire. De asemenea, acestea vor fi astfel realizate încât să permită montarea cu uşurinţă a unor plase împotriva insectelor, la cererea turiştilor.

7.Turiştii cazaţi în căsuţe şi bungalowuri beneficiază de toate dotările şi instalaţiile comune din cadrul campingurilor.

8.Căsuţele amplasate pe terenuri care nu permit şi amenajarea unor spaţii de campare (pentru montarea corturilor sau rulotelor) vor fi clasificate căsuţe tip camping şi vor dispune de dotări şi servicii identice cu cele ale campingurilor de aceeaşi categorie.

9.Căsuţele tip camping amplasate pe lângă alte unităţi de cazare sau de alimentaţie pentru turism, ca spaţii complementare, vor dispune de grup sanitar comun, compartimentat pe sexe, în construcţie închisă cuprinzând:

–un lavoar la 30 de locuri;

–o cabină duş la 50 de locuri;

–o cabină WC la 30 de locuri.

Satul de vacanţă este un ansamblu de clădiri, de regulă vile sau bungalowuri, amplasat într-un perimetru bine delimitat, care asigură turiştilor servicii de cazare, de alimentaţie şi o gamă largă de prestaţii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).

Amplasamentul trebuie să asigure un microclimat favorabil, ferit de surse de poluare (zgomot, noxe etc.) şi de alte elemente care ar putea pune în pericol securitatea şi sănătatea turiştilor.

Mărimea satului de vacanţă, amplasamentul, stilul constructiv şi coloritul diverselor construcţii din cadrul acestuia nu trebuie să aducă nici un fel de prejudicii peisajului şi mediului înconjurător.

Toate satele de vacanţă vor avea o împrejmuire, accesul fiind dirijat şi controlat.

La unităţile de 3 stele vegetaţia trebuie să fie abundentă pentru a crea o ambianţă agreabilă.

Suprafaţa spaţiilor verzi şi a celor destinate pentru agrement şi odihnă reprezintă minimum 25% din suprafaţa totală a satului de vacanţă.

Dotarea cu echipamente, mobilier, obiecte de inventar şi elemente constructive şi funcţionale a structurilor de primire turistice din incinta satului de vacanţă se realizează potrivit criteriilor specifice stabilite prin prezentele norme pentru unităţile respective, ţinându-se seama de amplasamentul şi de perioada de funcţionare a acestora (permanente sau sezoniere).

Majoritatea vilelor şi a bungalowurilor din satele de vacanţă de 3 stele trebuie să fie încadrate cel puţin la această categorie.

Popasul turistic reprezintă o structură de primire turistică de capacitate redusă, formată din căsuţe şi/sau bungalowuri amplasate într-un perimetru bine delimitat, care asigură servicii de cazare şi alimentaţie, precum şi posibilităţi de parcare auto.

Dotarea şi serviciile aferente sunt identice cu ale campingurilor de aceeaşi categorie, cu excepţia faptului că popasurile turistice nu dispun de teren de campare pentru amplasarea corturilor şi/sau a rulotelor.

Spaţiile de campare în gospodăriile populaţiei sunt structuri de primire turistice constând din una sau mai multe ( nu mai mult de 1O ) parcele de campare amplasate pe un teren bine delimitat în incinta curţii sau grădinii aferente unei proprietăţi din mediul rural sau urban.Mărimea parcelelor şi echiparea sanitară sunt identice cu cea a campingurilor din aceeaşi categorie cu specificarea că, pentru capacităţile de până la 5 parcele grupul sanitar poate fi comun cu al gospodăriei respective fiind admise totodată lavoare sau duşuri în aer liber şi WC-uri uscate.

Restul dotărilor şi a serviciilor sunt facultative.

CRITERII MINIME

pentru clasificarea campingurilor şi a satelor de vacanţă

!image

Criterii

Campinguri

stele

4 3 2 1

Sate de vacanţă stele

3 2

!image

I. Criterii generale

1.Firmă:

–la intrare, din care să rezulte denumirea

şi numărul de stele x x x x

–luminoasă X X

!image

2.Panouri cu schema campingului şi a satului de vacanţă, amplasate la loc vizibil (regulamentul de ordine interioară,

alte informaţii) x x x x X X

!image

3.Cutie poştală la intrare X X X X X X

!image

4.Amenajarea terenurilor:

–cât mai plane posibil, bine nivelate,

acoperite cu gazon şi care să permită o drenare

rapidă a apelor rezultate din ploi x x x x X X

!image

5.Drumurile carosabile de acces la spaţiile de cazare, parcele de campare, unităţi de

alimentaţie etc.:

–asfaltate sau cu dale

–pietruite

X X X -

–- X X - X

!image

6.Alei amenajate Între spaţiile de cazare şi cele de folosinţă comună:

–asfaltate sau cu dale x x - - X -

–pietruite - - x x - X

!image

7.Iluminarea electrică cu intensitate:

–corespunzătoare în spaţiile de cazare de folosinţă comună, inclusiv a parcelelor

–discretă a căilor de circulaţie interioară

X X X X X X

X X X -

!image

8.Prize pentru racordarea rulotelor la reţeaua

de alimentare cu energie electrică la

% din parcele 20 10 10 -

!image

9.Capacitatea de cazare să fie de cel

puţin

locuri 80 60 20 12 100 70

!image

10.Suprafaţa minimă a fiecărei parcele de campare (mp)

–numărul maxim de locuri la 1.OOO mp suprafaţă totală (parcele + alei

spaţii verzi, agrement, clădiri etc.)

100 80 80 80

20 24 28 32

!image

11.Ponderea minimă din suprafaţa totală a spaţiilor destinate drumurilor şi aleilor interioare, zonelor de linişte şi recreere, terenurilor de sport şi agrement

15%

25% 25% 15% 10% 25%

!image

12.Parcelele de campare să fie:

–numerotate, ecranate cu garduri verzi sau cu alte materiale care asigură o delimitare eficientă şi estetică

–numerotate şi delimitate

X X - -

–- X X

!image

13.Terenuri şi săli pentru sport şi agrement (tenis, minigolf, volei, fitness, buding, piscină, inclusiv bazine pentru copii), cel

puţin un număr de

pentru fiec·are categorie 6 4 3 2 6 4

!image

14.Grădiniţe cu spaţii de joacă pentru copii X X - - X X

!image

15.Spaţii independente sau În incinta spaţiilor de cazare pentru depozitarea şi Închirierea echipamentelor, a materialelor

sportive şi de agrement X X X - X X

!image

16.Spaţiu pentru recepţie X X X X X X

!image

17.Spaţii pentru administraţie şi de păstrare a valorilor, inclusiv a celor predate de

turişti spre păstrare X X X X X X

!image

18.Hol de primire X - - - X X

!image

19.Locuinţă pentru director X - - -

!image

20.Magazii pentru lenjerie şi materiale de

Întreţinere X X X X X X

!image

21.Oficiu pentru cameriste X X X X X X

!image

22.Spaţiu amenajat şi dotat corespunzător pentru spălatul şi călcatul lenjeriei şi de

către turişti X X X X

!image

23.Punct de prim ajutor, punct farmaceutic

şi spaţiu pentru izolarea bolnavilor X X X X X X

!image

24.Spaţii comerciale pentru vânzarea produselor alimentare, a legumelor, fructelor şi a

produselor nealimentare (cosmetice, ţigări,

obiecte de artizanat, timbre, efecte poştale,

ziare, reviste, articole sportive etc.) X X X X X X

!image

25.Una sau mai multe unităţi de alimentaţie X X X X X X

!image

26.Parcare auto

!image

II. Alte criterii

–Directorul de camping să deţină brevet de turism la cele cu peste 100 de locuri de cazare

–Personalul de la recepţie să fie calificat şi să cunoască una - două limbi de circulaţie internaţională

X X X X

X X X - X X

!image

Servicii

–Telefon public (la 4 stele în cabine

fonoizolate) X X X X X X

!image

Echipamente sanitare:

–Grup sanitar comun, compartimentat pe sexe, în construcţie închisă, cuprinzând:

–un lavoar la locuri, cu oglinzi şi

policioare

–o cabină de duş (închisă) la persoane

–o cabină WC cu apă curentă la locuri femei

–o cabină WC cu apă curentă la... locuri bărbaţi

–un pisoar la locuri

–spălătoare pentru picioare, câte unu la fiecare grup sanitar

–un lavoar şi un WC special pentru copii,

10 20 25 30

10 20 25 30

20 20 30 30

15 15 20 20

50 50 60 60

–- X

separat pe sexe, la fiecare grup sanitar x x

–un lavoar şi un WC pentru persoane cu handicap

(la cele de peste 400 de locuri)

–prize pentru bărbierit, montate în spălătoarele pentru bărbaţi la locuri

–Dotarea căsutelor tip camping:

–pat cu saltea, husă de protecţie, cearşaf de pat, pleduri - două bucăţi/loc, cearşaf

X X

50 50 50 -

!image

ANEXA Nr. 1.7

la normele metodologice

!image

!image

ANEXA Nr. 1.8

la normele metodologice

ANEXA Nr. 2')

la normele metodologice

!image

*)Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

1.2.Restaurantul specializat serveşte un sortiment specific de preparate culinare şi băuturi care se află permanent în lista de meniu, în condiţiile unor amenajări şi dotări clasice sau adecvate structurii sortimentale (pescăresc, vânătoresc, rotiserie, zahana, dietetic, lacto-vegetarian etc.) care formează obiectul specializării.

1.2.1.Restaurantul pescăresc este o unitate gastronomică care se caracterizează prin desfacerea, în principal, a unui sortiment variat de preparate culinare din peşte. Este decorat cu obiecte sugestive din activitatea de pescuit şi de prelucrare a peştelui.

1.2.2.Restaurantul vânătoresc este o unitate gastronomică specializată în producerea şi servirea de preparate culinare din vânat (iepure, căprioară, porc şi mistreţ, urs, gâşte, raţe sălbatice etc.), care este organizată şi funcţionează pe principii similare restaurantului clasic, având însă prin amenajare, dotare şi prezentarea personalului elemente specifice, particulare.

1.2.3.Rotiseria este un restaurant de capacitate mică (20 - 50 de locuri la mese), în care consumatorii sunt serviţi cu produse din carne la frigare-rotisor (pui, muşchi de vacă şi porc, specialităţi din carne etc.), chebab cu garnituri, unele gustări reci (pe bază de ouă, brânză, legume etc.), salate, deserturi, precum şi băuturi răcoritoare, cafea, vin (în special vin roşu servit în carafe), un sortiment redus de băuturi alcoolice fine.

Spaţiul de producţie se află chiar în interiorul sălii de consumaţie şi este dotat cu rotisor sau frigărui şi cu vitrină frigorifică în care se află expuşi pui şi alte specialităţi din carne pentru fript în faţa consumatorilor.

1.2.4.Restaurantul zahana este o unitate gastronomică în care se servesc, la comandă, în tot timpul zilei, produse (specialităţi din carne de porc, vacă, batal, miel) şi subproduse din came neporţionată (ficat, rinichi, inimă, splină, momiţe, măduvioare etc.), mici, cârnaţi etc., pregătite la grătar şi alese de consumatori din vitrine de expunere sau din platourile prezentate de ospătari la masă. Mai poate oferi: ciorbă de burtă, ciorbă de ciocănele, tuslama, tochitură, salate combinate de sezon, murături, dulciuri de bucătărie, băuturi alcoolice (aperitive şi vinuri).

1.2.5.Restaurantul dietetic este o unitate gastronomică care oferă consumatorilor sortimente de preparate culinare dietetice (pregătite sub îndrumarea unui cadru medical dietetician) şi băuturi nealcoolice.

1.2.6.Restaurantul lacto-vegetarian este o unitate gastronomică în care se desfac în exclusivitate sortimente de preparate culinare pe bază de lapte şi produse lactate, ouă, paste făinoase, orez, salate din legume, precum şi dulciuri de bucătărie, lactate proaspete, produse de patiserie, îngheţată şi băuturi nealcoolice calde şi reci.

1.2.7.Restaurantul familial sau pensiunea este o unitate cu profil gastronomic care oferă, în mai multe variante, meniuri complete la preţ accesibil. Preparatele şi specialităţile solicitate în afara meniurilor se servesc conform preţurilor stabilite în listele de meniu. Băuturile sunt limitate la sortimente de răcoritoare, ape minerale şi bere. Poate funcţiona şi pe bază de abonament. La nevoie se poate organiza şi ca secţie în cadrul unui restaurant clasic.

De regulă, asemenea unităţi se organizează în staţiuni turistice sau în pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice.

1.3.Restaurantul cu specific este o unitate de alimentaţie pentru recreere şi divertisment, care, prin dotare, profil, ţinuta lucrătorilor, momente recreative şi structură sortimentală, trebuie să reprezinte obiceiuri gastronomice locale sau naţionale, tradiţionale şi specifice diferitelor zone.

1.3.I . Crama desface o gamă largă de vinuri. Acestea se pot servi atât îmbuteliate, cât şi neîmbuteliate. Se realizează şi se desface o gamă specifică de preparate culinare: tochitură, preparate din carne la grătar sau trase la tigaie. Vinurile se servesc

în carafe sau căni din ceramică. Este dotată cu mobilier din lemn masiv, iar pereţii sunt decoraţi cu scoarţe, ştergare etc. Poate avea program muzical, tarafuri de muzică populară.

1.3.2.Restaurantul cu specific local pune în valoare bucătăria specifică unor zone geografice din ţară sau a unor tipuri tradiţionale de unităţi (crame, colibe, şuri etc.).

Sunt servite vinuri şi alte băuturi din regiunea respectivă, utilizându-se ulcioare, carafe, căni etc. Efectul original al acestor unităţi este realizat prin îmbinarea cadrului natural cu cel arhitectural al sistemului constructiv, al finisajelor inspirate după modelul popular, al elementelor de decoraţie, al mobilierului şi obiectelor de inventar de concepţie deosebită, de gama sortimentală a mâncărurilor pregătite şi prezentarea personalului. La construirea unităţilor se utilizează materiale prelucrate sumar, specifice regiunii respective, cum sunt: piatră, bolovani de râu, lemn (brut sau prelucrat), cărămidă, trestie, stuf, răchită etc. Ospătarii au uniforma confecţionată în concordanţă cu specificul unităţii (costume de daci, de romani, ciobăneşti etc.).

1.3.3.Restaurantul cu specific naţional pune în valoare tradiţiile culinare ale unor naţiuni (chinezesc, arăbesc, mexican etc.), servind o gamă diversificată de preparate culinare, băuturi alcoolice şi nealcoolice specifice. Ambianţa interioară şi exterioară a saloanelor, programul muzical, uniformele personalului de servire şi celelalte sunt specifice ţării respective.

1.4.Restaurantul cu program artistic este o unitate de alimentaţie pentru turişti care prin dotare şi amenajare asigură şi derularea unor programe de divertisment gen spectacol (muzică, balet, circ, recitaluri, scheciuri, programe specifice barurilor de noapte etc.).

1.5.Braseria asigură în tot cursul zilei servirea consumatorilor, în principal cu preparate reci, minuturi, un sortiment restrâns de mâncăruri, specialităţi de cofetărie­ patiserie, băuturi nealcoolice calde şi reci, băuturi alcoolice de calitate superioară, un bogat sortiment de bere.

1.6.Berăria este o unitate specifică pentru desfacerea berii de mai multe sortimente, în recipiente specifice (ţap, halbă, cană) de diferite capacităţi şi a unor produse şi preparate care se asociază în consum cu acestea (crenvurşti cu hrean, mititei, cârnaţi, chifteluţe, foetaje, covrigei, migdale, alune etc.), precum şi brânzeturi, gustări calde şi reci, minuturi (din ouă, legume), specialităţi de zahana (1 - 2 preparate), precum şi băuturi alcoolice (coniac, rom, sortiment restrâns de vinuri şi băuturi nealcoolice).

1.7.Grădina de vară este o unitate amenajată în aer liber, dotată cu mobilier specific "de grădină" şi decorată în mod adecvat. Oferă un sortiment diversificat de preparate culinare, minuturi, grătar, salate, dulciuri de bucătărie şi cofetărie-patiserie, un larg sortiment de băuturi alcoolice (vinuri selecţionate de regiune, îmbuteliate sau neîmbuteliate, băuturi spirtoase etc.) şi nealcoolice, cafea, fructe, produse din tutun.

2.Barul este o unitate de alimentaţie cu program de zi sau de noapte, în care se serveşte un sortiment diversificat de băuturi alcoolice şi nealcoolice şi o gamă restrânsă de produse culinare.

Cadrul ambiental este completat cu program artistic, audiţii muzicale, video, TV.

2.1.Barul de noapte este o unitate cu caracter distractiv, cu un orar de noapte care prezintă un program variat de divertisment, de music-hall şi dans pentru consumatori şi oferă o gamă variată de băuturi alcoolice fine, amestecuri de băuturi de bar, băuturi nealcoolice, specialităţi de cofetărie şi îngheţată asortate, roast-beef, fripturi reci etc., fructe şi salate de fructe (proaspete şi din compoturi), cafea, jardiniere cu delicatese. De obicei este realizat în amfiteatru, pentru ca de la toate mesele să se poată viziona

!image

-

5.Patiseria este o unitate specializată în desfacerea pentru consum, pe loc sau la domiciliu, a producţiei proprii specifice, în stare caldă (plăcintă, ştrudele, merdenele, pateuri, covrigi, brânzoaice, gogoşi, cornuri etc.). Sortimentul de băuturi include bere la sticlă, băuturi nealcoolice, băuturi calde, răcoritoare, vin la pahar, diferite sortimente de produse lactate (iaurt, chefir, lapte bătut etc.). Se poate organiza şi cu profil de plăcintărie, simigerie, covrigărie, gogoşerie sau patibar.

CRITERII MINIME

privind clasificarea unităţilor de alimentaţie destinate servirii turiştilor

!image

!image

Criterii restaurante

baruri

baruri de fast fooduri cofetarii

stele

5 4 3 2 1

stele

5 4 3 2 I

noapte

stele

5 4

stele

3 2 I

patiserii stele

5 4 3 2

!image

1.Descriere generală a clădirii:

–firmă luminoasă pentru unităţi independente

–firmă

–emblema unităţii

însemne distinctive privind

XX --- XX--- X X

XXX XXX

X - X - X -

X X - -

X XX --XX

X - - -

tipul şi categoria unităţilor X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

–accesul consumatorilor şi din holul unităţii de cazare (pentru unităţile amplasate

în structuri de cazare) x x x x - - - . x x

–acces pentru aprovizionare cu mărfuri şi circulaţia personalului, separat de

intrarea principală X X X X X X X X X X X X

–parcaj auto propriu pentru

unităţile independente x - - - - - x -

–acces auto la intrare x x x - - - - x x x -

!image

!image

–ventilaţie mecanică în spaţii de servire şi producţie

–ventilaţie naturală

–încălzire centrală sau alte

4.Utilaje, mobilier tehnologic, aparatură de control, aparate şi dispozitive necesare în secţiile de producţie ale bucătăriei:

–utilaje tehnice*) x x x x x XXXXX XX XXX XXXX

*)Dotarea se face în funcţie de profilul şi de capacitatea unităţii, cu respectarea liniei tehnologice şi a normelor sanitare,sanitar-veterinare ,P.S.I.şi protecţia muncii.

!image

5.Amenajări şi dotări

interioare în saloane:

–pardoseală din ceramică sau

alte materiale de calitate superioară

cu traverse tip covor pentru diminuarea

X

-

*)Se admit şi alte soluţii moderne care pot fi folosite în locul perdelelor.

!image

!image

!image

!image

!image

ANEXA Nr. 3')

la normele metodologice

*)Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.

ANEXA Nr. 4')

la normele metodologice

!image

*)Anexa nr. 4 este reprodusă în facsimil.

!image

ANEXA Nr. 5')

la normele metodologice

1)

!image

*)Anexa nr. 5 este reprodusă în facsimil.

1) Se întocmeşte câte o fişă pentru fiecare nivel (demisol, parter, etaje, mansardă).

!image

!image

ANEXA Nr. 6.1')

la normele metodologice

!image

*)Anexa nr. 6.1 este reprodusă în facsimil.

!image

ANEXA Nr. 6.2')

la normele metodologice

*)Anexa nr. 6.2 este reprodusă în facsimil.

ANEXA Nr. 7')

la normele metodologice

!image

*)Anexa nr. 7 este reprodusă în facsimil.

!image

!image

!image

ANEXA Nr. 8')

la normele metodologice

**)

!image

*)Anexa nr. 8 este reprodusă în facsimil.

**)Campingurile şi satele de vacanţă cu o capacitate de cazare sub 100 de locuri, precum şi unităţile de alimentaţie sub 20 de locuri la mese se exceptează.

!image

!image