Hotărâre
Hotărâre nr. 502 din 13 iulie 2017
privind organizarea și funcționarea comisiei pentru protecția copilului
- Emitent
- Guvernul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 596 din 25 iulie 2017
Textul actului · 23 de articole
100%
privind organizarea și funcționarea comisiei pentru protecția copilului
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 115 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
(1)Comisia pentru protecția copilului, denumită în continuare Comisia, prevăzută la art. 115 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este organul de specialitate, fără personalitate juridică, al consiliului județean, respectiv al consiliului local al sectorului municipiului București, cu activitate decizională în materia protecției și promovării drepturilor copilului.
(2)Comisia respectă, promovează și garantează drepturile copilului în toate activitățile pe care le întreprinde.
(1)Comisia are următoarele atribuții principale:
a)stabilește măsurile de protecție specială pentru copii și menține măsurile pentru tinerii care au dobândit capacitate deplină de exercițiu și au beneficiat de o măsură de protecție specială, stabilită în condițiile legii, de Comisie sau, după caz, de instanța judecătorească;
b)încetează sau, după caz, modifică măsura de protecție specială stabilită de către Comisie, în condițiile legii, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat sau, după caz, în situația în care în urma monitorizării aplicării măsurii de protecție specială se constată necesitatea modificării sau, după caz, a încetării măsurii;
c)informează părinții prezenți la ședințele Comisiei cu privire la consecințele stabilirii măsurii de protecție specială asupra raporturilor pe care le au cu copiii, inclusiv asupra drepturilor și obligațiilor pe care le au față de copil pe durata aplicării măsurii;
d)hotărăște, dacă este cazul, în condițiile stabilite de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, cuantumul contribuției lunare a părinților la întreținerea copilului pentru care s-a decis măsura plasamentului în condițiile Legii nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
e)eliberează sau, după caz, reînnoiește, suspendă sau retrage atestatul de asistent maternal;
f)stabilește încadrarea copiilor cu dizabilități în grad de handicap și eliberează certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap;
g)aprobă planul de abilitare-reabilitare a copilului cu dizabilități în situația stabilirii unui alt grad de handicap față de propunerea serviciului de evaluare complexă;
h)informează în scris conducerea instituțiilor pe care membrii Comisiei le reprezintă asupra dificultăților întâmpinate în stabilirea măsurilor de protecție specială pentru copii, încadrarea copiilor cu dizabilități în grad de handicap și eliberarea certificatului de încadrare a copilului într-un grad de handicap și asupra necesității de dezvoltare a serviciilor sociale, educaționale și de sănătate pentru copii în vederea identificării de soluții;
i)soluționează plângerile adresate de copii, în măsura în care soluționarea acestora nu este stabilită de lege în competența altor instituții sau a instanțelor judecătorești, după caz;
j)colaborează cu organismele private acreditate care desfășoară activități în domeniul protecției drepturilor copilului și al protecției speciale pe raza administrativ-teritorială;
k)întocmește un raport anual de activitate pe care îl înaintează consiliului județean sau, după caz, consiliului local al sectoarelor municipiului București.
(2)Măsurile de protecție specială a copilului se stabilesc de către Comisie, numai atunci când există acordul părinților, precum și consimțământul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani, exprimate în fața Comisiei.
(3)Comisia îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de actele normative în vigoare.
(1)Comisia este alcătuită din 7 persoane și are următoarea componență:
a)secretarul județului, respectiv secretarul sectorului municipiului București - președinte;
b)directorul executiv/general al direcției generale de asistență socială și protecția copilului, denumită în continuare Direcție - vicepreședinte. Acesta poate delega atribuțiile care îi revin directorului executiv adjunct/general adjunct care coordonează activitatea de protecție a drepturilor copilului;
c)un medic cu certificat de membru al Colegiului Medicilor din România, având cel puțin gradul de medic specialist în una dintre următoarele specialități medicale sau asimilate: neurologie pediatrică, pediatrie, psihiatrie pediatrică sau orice altă specializare pediatrică, desemnat de direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București - membru;
d)un psiholog sau un psihopedagog desemnat de inspectoratul școlar județean, respectiv al municipiului București - membru;
e)un reprezentant desemnat de agenția județeană pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, de preferință un asistent social - membru;
f)doi reprezentanți ai organismelor private acreditate, propuși de secretarul județului, respectiv al sectorului municipiului București - membri.
(2)Fiecare dintre membrii titulari ai Comisiei are desemnat un membru supleant.
(3)Mandatul membrilor Comisiei este de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii acestuia în situații temeinic motivate.
(1)Pot fi membri ai Comisiei reprezentanții desemnați care sunt specialiști angajați ai instituțiilor respective sau ai instituțiilor/unităților subordonate sau pe care le coordonează metodologic, cu studii superioare, a căror integritate morală și experiență profesională oferă garanții corespunzătoare pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin în cadrul Comisiei.
(2)Poate fi propus ca membru în Comisie numai reprezentantul organismului privat acreditat care desfășoară activități în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, are studii superioare și nu desfășoară activități în cadrul autorităților publice locale sau centrale.
(3)Nu pot fi membri în Comisie specialiștii care realizează evaluarea complexă a copilului și nici reprezentanții organismelor private care nu sunt acreditate, în condițiile legii.
(4)Membrii Comisiei reprezintă instituțiile/organismele private care i-au desemnat și au obligația ca, în toate deciziile care se iau, să urmărească exclusiv interesul superior al copilului.
(1)În vederea organizării și asigurării funcționării Comisiei, secretarul județului sau, după caz, secretarul sectorului municipiului București, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, are următoarele atribuții:
a)solicită conducerii direcției de sănătate publică, inspectoratului școlar și agenției pentru plăți și inspecție socială să își desemneze reprezentanți pentru a fi propuși ca membri titulari și supleanți ai Comisiei;
b)propune consiliului județean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului București nominalizarea unui membru al Comisiei dintre reprezentanții organismelor private acreditate, în condițiile legii, care desfășoară activități în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului. Reprezentarea organismelor private acreditate va fi asigurată prin rotația reprezentanților acestora pentru o perioadă de 5 ani;
c)întocmește proiectul de hotărâre privind înființarea și componența Comisiei, pe care îl supune aprobării consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București;
d)conduce ședințele Comisiei. În absența acestuia este înlocuit de vicepreședinte, care semnează hotărârile adoptate în ședința în care a asigurat conducerea;
e)verifică îndeplinirea de către membrii Comisiei a condițiilor prevăzute la lit. a) și b) și propune consiliului județean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului București modificarea componenței Comisiei în cazul în care aceste condiții nu sunt îndeplinite;
f)solicită unităților de poliție competente teritorial informații existente în evidențele specifice proprii, în vederea fundamentării măsurii de protecție specială a copilului, care urmează a fi instituită conform prevederilor Legii nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2)Unitățile de poliție transmit informațiile prevăzute la alin. (1) lit. f) în maximum 3 zile lucrătoare de la data primirii solicitării.
(1)Comisia se întrunește bilunar în ședințe ordinare și ori de câte ori este necesar în ședințe extraordinare.
(2)Comisia poate funcționa numai în prezența majorității.
(3)Ședințele Comisiei nu sunt publice.
(4)Convocarea ședințelor se face de către președinte, iar în absența acestuia, de către vicepreședinte. Convocarea se face în scris cu cel puțin 3 zile înainte de data ședinței și cuprinde în mod obligatoriu ordinea de zi a acesteia.
(5)Prezența membrilor Comisiei la ședință este obligatorie. În cazul în care un membru titular și membrul supleant ai Comisiei absentează de la ședințe de două ori consecutiv, fără motive temeinice, consiliul județean, consiliul local al sectorului municipiului București, respectiv conducerea organismului privat acreditat poate propune sancționarea acestora. Punerea în aplicare a sancțiunii se va face de către instituția sau, după caz, organizația din care face parte cel sancționat.
(1)Comisia competentă să soluționeze cazurile privitoare la copiii care necesită o măsură de protecție specială este cea în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului.
(2)Comisia competentă să soluționeze cererile privind încadrarea copiilor cu dizabilități într-un grad de handicap este cea în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reședința copilului. În situația în care cererea este soluționată de Comisia de la reședința copilului, aceasta are obligația de a anunța de îndată Comisia de la domiciliul copilului.
(3)Comisia soluționează în termen de cel mult 30 de zile calendaristice cererile privind stabilirea unei măsuri de protecție specială și în termen de cel mult 60 de zile calendaristice cererile privind încadrarea copiilor cu dizabilități într-un grad de handicap. Termenul curge de la data înregistrării de către Direcție a cererii.
(4)Comisia competentă poate hotărî plasamentul copilului în altă unitate administrativ-teritorială decât cea în care funcționează aceasta, dacă interesul superior al copilului o impune, cu avizul favorabil al Comisiei din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
(5)În situația prevăzută la alin. (4), Comisia competentă să ia hotărârea prezintă Comisiei al cărei aviz este cerut toate informațiile relevante pe care le deține, referitoare la soluționarea cazului, precum și motivul care impune luarea hotărârii propuse.
(6)Comisia al cărei aviz este cerut este obligată să comunice celeilalte Comisii hotărârea privind eliberarea avizului, în termen de 15 zile calendaristice de la primirea solicitării și a informațiilor prevăzute la alin. (5). Respingerea solicitării de eliberare a avizului poate fi întemeiată numai pe protejarea interesului superior al copilului.
(7)În cazul nerespectării termenului prevăzut la alin. (6), avizul favorabil al Comisiei este prezumat.
(8)În situația încetării sau modificării măsurii plasamentului dispus la o persoană sau familie, la un asistent maternal ori serviciu de tip rezidențial, care are domiciliul sau, după caz, sediul pe altă rază administrativ-teritorială decât cea în care funcționează Comisia care a stabilit inițial plasamentul copilului, competența încetării sau modificării măsurii revine Comisiei care are sediul pe raza administrativ-teritorială care a dispus plasamentul.
(9)În situația prevăzută la alin. (8), încetarea sau modificarea măsurii se dispune la sesizarea Direcției care a propus inițial măsura plasamentului și care verifică împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii de protecție specială sau, după caz, la sesizarea Direcției sau a organismului privat acreditat care are în plasament copilul și care are obligația monitorizării acestei măsuri.
(10)Direcția sau organismul privat acreditat care are în plasament copilul va transmite Direcției care a propus măsura de protecție specială aprobată de Comisie rapoarte privitoare la evoluția dezvoltării copilului, prevăzute la art. 73 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(1)În exercitarea atribuțiilor ce îi revin Comisia emite hotărâri.
(2)Certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap este anexă a hotărârii. Modelul certificatului de încadrare în grad de handicap este aprobat și revizuit, ori de câte ori va fi necesar, prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.
(1)Hotărârile Comisiei se iau cu majoritatea voturilor. Acestea se redactează de către secretarul Comisiei, potrivit procesului-verbal al ședinței în care au fost adoptate, în termen de 3 zile lucrătoare de la data ținerii ședinței. Hotărârea Comisiei va cuprinde în mod obligatoriu numele, prenumele și codul numeric personal ale persoanelor care au luat în plasament copilul sau, după caz, denumirea serviciului rezidențial, precum și numele, prenumele și codul numeric personal ale copilului.
(2)Hotărârile redactate potrivit alin. (1) se semnează de președintele Comisiei sau de vicepreședinte, se contrasemnează de secretarul Comisiei și se înregistrează într-un registru special de evidență a hotărârilor; hotărârile privind încadrarea într-un grad de handicap se înregistrează într-un registru separat de evidență.
(3)Hotărârile Comisiei se comunică persoanelor interesate, în termen de 5 zile lucrătoare de la data ședinței, prin scrisoare recomandată sau prin intermediul corespondenței electronice cu confirmare de primire.
(4)Actele emise de Comisie care nu necesită adoptarea unei hotărâri se semnează de președintele acesteia sau de vicepreședinte și se înregistrează în registrul general de intrăriieșiri al Comisiei.
(1)Hotărârea Comisiei se pune în aplicare de îndată de către persoana sau familia, asistentul maternal, serviciul de tip rezidențial căruia i-a fost dat în plasament copilul.
(2)Hotărârea se comunică părinților, persoanei sau familiei, asistentului maternal ori serviciului de tip rezidențial căruia i-a fost dat în plasament copilul, copilului care a împlinit vârsta de 14 ani, agenției județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, Direcției sau, după caz, organismului privat acreditat în subordinea căruia funcționează serviciul de tip rezidențial, primarului unității administrativ-teritoriale în a cărei rază domiciliază părinții, precum și organelor financiare competente, dacă s-a stabilit plata unei contribuții în sarcina părinților.
(1)Președintele, vicepreședintele și membrii Comisiei răspund în fața consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București, pentru neîndeplinirea obligațiilor care le revin potrivit legii, precum și pentru adoptarea unor hotărâri cu nerespectarea dispozițiilor legale.
(2)În situațiile prevăzute la alin. (1) Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție poate propune aplicarea următoarelor măsuri și sancțiuni:
a)solicitarea sancționării disciplinare a celui vinovat de către conducerea instituției sau, după caz, a organismului privat acreditat, al cărei reprezentant este, în condițiile legii;
b)revocarea calității de membru al Comisiei.
(3)Măsurile prevăzute la alin. (2) lit. a) se aplică prin dispoziție a președintelui consiliului județean, respectiv a primarului sectorului municipiului București. Măsura prevăzută la alin. (2) lit. b) se aplică prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București.
(1)Lucrările de secretariat ale Comisiei sunt asigurate de un secretariat care funcționează în cadrul Direcției din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
(2)Secretariatul Comisiei este condus de secretarul acesteia, numit prin dispoziție a directorului executiv/general al Direcției.
(1)Secretariatul Comisiei este obligat să înregistreze cererile sau plângerile adresate de către copii sau formulate în numele acestora în legătură cu situații care vizează domeniul de competență al Comisiei.
(2)Prin secretariatul său, Comisia transmite copilului soluția identificată, în termenul prevăzut de lege.
(3)În vederea respectării dreptului la opinie și a dreptului la participare, cererea unui copil de a fi ascultat pentru soluționarea situațiilor menționate la alin. (1) nu poate fi refuzată de către Comisie.
(1)Convocarea persoanelor invitate în fața Comisiei pentru soluționarea cazurilor privind copiii se face de către secretarul Comisiei.
(2)Convocarea se face în scris și se comunică persoanei interesate prin scrisoare recomandată sau prin intermediul corespondenței electronice, cu confirmare de primire, transmisă cu cel puțin 5 zile înainte de data ședinței. În situații excepționale, convocarea se poate face și telefonic.
(3)În cazul în care procedura de convocare prevăzută la alin. (2) nu poate fi îndeplinită, convocarea se poate face prin afișare la sediul Comisiei, precum și la sediul primăriei unității administrativ-teritoriale pe teritoriul căreia se află ultimul domiciliu cunoscut al persoanei invitate, cu cel puțin 3 zile înainte de data ședinței. În acest caz secretarul Comisiei solicită aparatului de specialitate al primarului afișarea la sediu a convocării și întocmește procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de convocare prin afișare la sediul direcției. Procesul-verbal va avea atașată confirmarea de primire a convocării semnată de reprezentantul primarului.
(4)Confirmările de primire a convocărilor, precum și procesele-verbale de îndeplinire a procedurii de convocare se înregistrează într-un registru special de evidență a convocărilor de către secretarul Comisiei.
(5)Viciul procedural privind neîndeplinirea procedurii de convocare se acoperă în cazul prezentării persoanei invitate în fața Comisiei la data ședinței. În acest caz prezentarea persoanei invitate se consemnează în procesul-verbal al ședinței și se înregistrează de către secretarul Comisiei în registrul special de evidență a convocărilor, cu mențiunea „prezentat în fața Comisiei“.
(1)Ședințele Comisiei au loc în spații special amenajate, apte să asigure confidențialitatea datelor și a informațiilor referitoare la copil, care sunt prezentate Comisiei, respectarea demnității persoanelor care se prezintă în fața Comisiei, precum și a confidențialității dezbaterilor Comisiei.
(2)Spațiile și amenajarea acestora, inclusiv a sălilor de așteptare aferente, corespund principiilor designului universal sau al adaptării rezonabile, așa cum sunt definite de Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007, cu modificările ulterioare, și se asigură de către Direcție în termen de maximum 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.
(1)Ședințele Comisiei sunt conduse de către președintele acesteia, iar în absența sa, de vicepreședinte. La ședințe participă în mod obligatoriu secretarul Comisiei, fără drept de vot.
(2)Pentru stabilirea măsurilor de protecție specială la ședințele Comisiei sunt invitați părinții, copilul care a împlinit vârsta de 10 ani, persoana, familia sau reprezentantul organismului privat acreditat în al cărui serviciu va fi dat în plasament copilul.
(3)Pentru stabilirea încadrării în grad de handicap, în situații temeinic motivate Comisia poate invita la ședință un părinte al copilului sau, după caz, reprezentantul legal al acestuia.
(4)Pot participa la ședințele Comisiei și alte persoane care pot da relații în cauzele analizate, invitate de președinte, de vicepreședinte sau de unul dintre membrii Comisiei, cu acordul membrilor acesteia.
(5)Documentele pe baza cărora specialistul Direcției propune Comisiei stabilirea măsurii de protecție specială sunt:
a)proiectul planului individualizat de protecție;
b)raportul referitor la ancheta psihosocială a copilului întocmit de către managerul de caz conform prevederilor art. 139 din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
c)planul de servicii întocmit de serviciul public de asistență socială și, după caz, punctul de vedere al structurilor comunitare consultative cu privire la necesitatea propunerii de stabilire a măsurii de protecție specială.
(6)Documentele pe baza cărora specialistul Direcției propune Comisiei încadrarea copilului cu dizabilități în grad de handicap pentru copilul îngrijit în familie fără măsură de protecție specială sunt:
a)raportul de evaluare complexă;
b)proiectul planului de abilitare-reabilitare a copilului cu dizabilități.
(7)Documentele pe baza cărora specialistul Direcției propune Comisiei încadrarea copilului cu dizabilități în grad de handicap pentru copilul cu dizabilități pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială în condițiile legii sunt:
a)raportul de evaluare complexă;
b)proiectul planului individualizat de protecție revizuit prin includerea beneficiilor de asistență socială, a serviciilor sociale, precum și a tuturor intervențiilor pentru abilitarea și reabilitarea copilului.
(1)În timpul ședinței Comisiei, soluționarea cazului privind copilul începe cu următoarele etape:
a)prezentarea de către secretarul Comisiei a datelor de identitate ale copilului și ale persoanelor invitate în fața Comisiei pentru soluționarea cazului, precum și a situației privind convocările acestora, pe baza documentelor prevăzute la art. 16 și a registrului special de evidență a convocărilor;
b)prezentarea de către specialistul sau, după caz, specialiștii Direcției care au instrumentat cazul a raportului referitor la ancheta psihosocială privind situația copilului și a propunerii motivate referitoare la stabilirea unei măsuri de protecție a copilului sau, după caz, a raportului de evaluare complexă, a proiectului planului de abilitare-reabilitare și a propunerii privind încadrarea copilului într-un grad de handicap. În funcție de vârsta și gradul de maturitate, raportul cuprinde în mod obligatoriu opinia copilului față de măsura de protecție specială propusă.
(2)Persoanele prezente în fața Comisiei pentru soluționarea cazului sunt ascultate de Comisie separat, în următoarea ordine:
a)copilul care a împlinit vârsta de 10 ani;
b)părinții/reprezentantul legal;
c)persoana, familia sau reprezentantul organismului privat acreditat la care va fi dat în plasament copilul;
d)celelalte persoane invitate în fața Comisiei pentru a da relații necesare soluționării cazului.
(3)Comisia poate proceda la o nouă ascultare comună a două sau mai multe dintre persoanele menționate la alin. (2).
(4)Președintele Comisiei comunică copilului care a împlinit vârsta de 10 ani consecințele pe care stabilirea măsurii de protecție specială le va avea și i se asigură dreptul de a-și exprima în mod liber opinia cu privire la măsura de protecție propusă.
(5)În cazul copilului cu dizabilități care necesită încadrare într-un grad de handicap, prezența și ascultarea copilului nu sunt obligatorii. Acestea au loc numai la solicitarea expresă și motivată a Comisiei cuprinsă în convocare. Copiii cu dizabilități care se află la tratament sau reabilitare în instituții de specialitate din țară sau străinătate, probat de un act emis de instituția în care se află copilul, precum și copiii nedeplasabili, probat de un act medical, nu sunt convocați.
(6)În situații temeinic motivate copilul cu dizabilități poate fi audiat, cu condiția comunicării cu acesta în mod adaptat tipului de dizabilitate prin limbaje vorbite, limbaj mimico-gestual sau limbaj specific persoanelor cu surdocecitate.
(7)În situația în care Comisia stabilește un alt grad de handicap față de propunerea serviciului de evaluare complexă, aceasta aplică criteriilor biopsihosociale în vigoare. Dacă aplicarea criteriilor depășește sfera de expertiză a membrilor Comisiei, președintele poate invita și/sau consulta specialiști în domeniu.
(1)Ascultările și dezbaterile ce au loc în ședințele Comisiei, hotărârile adoptate, precum și modul în care acestea au fost adoptate se consemnează de secretarul Comisiei în procesul-verbal al ședinței, care se semnează de către președinte, vicepreședinte, precum și de membrii prezenți și se contrasemnează de către secretarul Comisiei.
(2)Procesele-verbale ale ședințelor Comisiei se consemnează în registrul special de procese-verbale, ale cărui pagini sunt numerotate și poartă ștampila Comisiei, precum și semnătura secretarului Comisiei.
(1)În vederea îndeplinirii în mod corespunzător a atribuțiilor ce revin Comisiei privind copilul cu dizabilități, serviciul de evaluare complexă din cadrul Direcției exercită următoarele atribuții:
a)identifică copiii cu dizabilități care necesită încadrare întrun grad de handicap ori pentru care se solicită acces la servicii de abilitare și reabilitare, în urma evaluării complexe; identificarea are loc în urma solicitărilor din partea părinților sau a reprezentanților legali, a referirilor din partea serviciului public de asistență socială și a specialiștilor care vin în contact cu copiii cu dizabilități, precum și a sesizărilor din oficiu;
b)verifică documentele anexate cererii-tip pentru evaluarea complexă și încadrarea în grad de handicap sau, după caz, cererea privind accesul la servicii, precum și îndeplinirea condițiilor privind încadrarea copilului într-un grad de handicap sau accesul la servicii;
c)contribuie la întocmirea de către managerul de caz a raportului de evaluare complexă;
d)contribuie la întocmire, de către managerul de caz a proiectului planului de abilitare-reabilitare pentru copiii cu dizabilități din familie pentru care se solicită încadrare în grad de handicap sau, după caz, acces la servicii de abilitare și reabilitare, respectiv a proiectului de revizuire a planului individualizat de protecție pentru copiii cu dizabilități din sistemul de protecție specială; în situația în care părintele sau reprezentantul legal nu dorește încadrare în grad de handicap, ci acces la servicii de abilitare și reabilitare, planul de abilitare-reabilitare este aprobat de directorul general/executiv al Direcției;
e)informează părinții sau reprezentantul legal cu privire la obligația respectării și implementării planului de abilitare-reabilitare a copilului cu dizabilități;
f)coordonează activitatea de monitorizare a implementării planului de abilitare-reabilitare;
g)comunică în scris, prin corespondență electronică sau telefonic, părinților sau reprezentantului legal data stabilită pentru reevaluare;
h)reevaluează condițiile privind încadrarea copilului într-un grad de handicap, la cererea părintelui sau a reprezentantului legal, formulată cu cel puțin 60 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului. Cererea de reevaluare poate fi formulată oricând, dacă s-au schimbat condițiile pentru care s-a eliberat certificatul de încadrare într-un grad de handicap;
i)eliberează o adeverință prin care se specifică gradul deficienței/afectării funcționale a copiilor pentru care se propune măsură de plasament într-un serviciu de tip rezidențial specializat, pentru situația prevăzută de art. 64 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la propunerea medicului din cadrul serviciului;
j)colaborează cu serviciul de evaluare și de orientare școlară și profesională din cadrul centrelor județene de resurse și asistență psihopedagogică, respectiv a municipiului București în vederea respectării interesului superior al copilului;
k)colaborează cu serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap din cadrul Direcției în vederea asigurării continuității serviciilor de abilitare și reabilitare și a tranziției copiilor cu dizabilități la viața de adult;
l)întocmește anual propuneri documentate privind înființarea de servicii sociale de interes local, educaționale și de sănătate pentru copiii cu dizabilități, care vor fi cuprinse în raportul anual al Direcției și vor fi transmise Comisiei.
(2)În situația în care documentele de evaluare nu sunt complete, serviciul de evaluare complexă solicită specialiștilor transmiterea informațiilor de completare. Dacă informațiile nu sunt transmise în termen de 15 zile, este anunțată Comisia în vederea îndeplinirii atribuției prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. h).
(3)În vederea realizării atribuției prevăzute la alin. (1) lit. j), serviciul de evaluare complexă:
a)transmite în copie documentele aferente ultimei încadrări în grad de handicap serviciului de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, care are acces la dosarul integral al copilului;
b)împreună cu serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap sprijină părinții în întocmirea dosarului necesar pentru prima încadrare în grad de handicap ca adult, documentele medicale pentru dosarul depus la serviciul de evaluare complexă pentru persoanele adulte cu handicap fiind cele menționate de art. 6 alin. (5) din Metodologia privind organizarea și funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2008, cu modificările ulterioare, eliberate de medicul de specialitate pentru copii.
(1)Serviciul de evaluare complexă a copilului cuprinde în mod obligatoriu cel puțin câte un specialist din următoarele categorii profesionale:
a)medic cu certificat de membru al Colegiului Medicilor din România, având cel puțin gradul de medic specialist în una din următoarele specialități medicale sau asimilate: medicină de familie, neurologie pediatrică, pediatrie, psihiatrie pediatrică;
b)psiholog cu atestat de liberă practică în una din următoarele specialități: psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie, psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională;
c)psihopedagog sau psiholog cu atestat de liberă practică în psihopedagogie specială;
d)asistent social cu aviz de exercitare a profesiei sau atestat de liberă practică.
(2)Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin serviciului de evaluare complexă, Direcția poate angaja specialiștii prevăzuți la alin. (1) sau poate contracta, în condițiile legii, serviciile acestora.
(3)Managementul de caz pentru copiii cu dizabilități din familie se asigură de manageri de caz din cadrul serviciului de evaluare complexă și/sau din alte compartimente ale Direcției.
(1)Modalitățile de colaborare dintre Comisie și comisia de orientare școlară și profesională, precum și dintre serviciul de evaluare complexă și serviciul de evaluare și orientare școlară și profesională se stabilesc prin protocol de colaborare încheiat între consiliul județean, respectiv consiliul local al sectoarelor municipiului București și direcția de sănătate publică, precum și inspectoratul școlar.
(2)Prin protocolul prevăzut la alin. (1) sunt stabilite și modalitățile de colaborare între cele trei instituții pentru realizarea evaluării complexe a copiilor nedeplasabili sau provenind din familii cu venituri insuficiente, precum și pentru înființarea de servicii necesare copiilor cu dizabilități, inclusiv de intervenție timpurie.
(1)Criteriile biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilități în grad de handicap și modalitățile de aplicare a acestora se aprobă și, după caz, se revizuiesc ori de câte ori este nevoie, prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului muncii și justiției sociale.
(2)Metodologia pentru evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului muncii și justiției sociale și cuprinde structura-cadru a planului de abilitare-reabilitare a copilului cu dizabilități.
La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.437/2004 privind organizarea și metodologia de funcționare a comisiei pentru protecția copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 24 septembrie 2004.
PRIM-MINISTRU
MIHAI TUDOSE
Contrasemnează:
Ministrul muncii și justiției sociale,
Lia-Olguța Vasilescu
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene,
Sevil Shhaideh
Ministrul afacerilor interne,
Carmen Daniela Dan
Ministrul educației naționale,
Liviu-Marian Pop
Ministrul sănătății,
Florian-Dorel Bodog
București, 13 iulie 2017.
Nr. 502.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.