Lege nr. 7 din 19 iunie 1952 (republicată)

Titlul ITribunalele militare

Capitolul IDispoziţiuni generale

Articolul 1

Tribunalele militare fac parte din sistemul de organizare judecatareasca a Republicii Populare Române şi au drept scop apărarea oranduirii sociale şi a oranduirii de stat a Republicii Populare Române lupta necrutatoare cu dusmanii poporului muncitor întărirea regimului de democratie populara, precum şi întărirea disciplinei şi a capacităţii de lupta a Forţelor Armate a Republicii Populare Române, prin judecarea şi pedepsirea:

a)celor ce încalcă legile, regulamentele militare, jurământul militar, ordinele şi îndatoririle militare;

b)celor ce savarsesc alte infracţiuni date prin lege în competenţa tribunalelor militare.

Articolul 2

Tribunalele militare sînt următoarele:

a)tribunalele militare pentru Marile Unităţi şi Tribunalele Militare teritoriale;

b)tribunalele militare pentru regiunile militare şi pentru Marina Militară, precum şi tribunalele militare pentru unităţile Ministerului Securităţii Statului;

c)Colegiul Militar al Tribunalulul Suprem.

Articolul 3

Numărul, sediile şi circumscripţiile de judecată ale tribunalelor militare, se stabilesc de Ministrul Justiţiei, de acord cu Ministrul Forţelor Armate, respectiv Ministrul Securităţii Statului.

Articolul 4

Statele de organizare ale tribunalelor militare se stabilesc de Ministrul Justiţiei, de acord cu Ministrul Forţelor Armate, respectiv Ministrul Securităţii Statului

Numirea în funcţiune a judecătorilor militari, precum şi miscarea acestora, cu excepţia acelora de la colegiul militar al Tribunalului Suprem, se face de către Ministrul Justiţiei, de acord cu Ministrul Forţelor Armate, respectiv Ministrul Securităţii Statului.

Încadrarea judecătorilor militari, în cadrele Forţelor Armate ale Republicii Populare Române şi acordarea gradelor militare, se face potrivit dispoziţiunilor statutului corpului ofiţerilor la propunerea Ministerului Justiţiei.

Grefierii, personalul administrativ şi de servicii al tribunalelor militare se angajează de preşedinţii tribunalelor militare, conform dispoziţiunilor legale în vigoare.

Articolul 5

Numărul asesorilor populari, pentru fiecare tribunal militar, se stabileşte de către Ministrul Justiţiei de acord cu Ministrul Forţelor Armate, respectiv Ministrul Securităţii Statului.

Asesorii populari sînt numiţi pe timp de un an, de Ministrul Justiţiei, de acord cu Ministrul Forţelor Armate, respectiv Ministrul Securităţii Statului.

Asesorii populari sînt chemaţi de către preşedinte, din lista celor numiţi pentru tribunalul respectiv, la îndeplinirea obligaţiunilor ce le revin.

Articolul 6

Tribunalele militare pot judeca şi în afară sediilor, dacă aceasta este necesar în vederea realizării scopului educativ al justiţiei.

Articolul 7

Şedinţele tribunalelor militare sînt publice, cu excepţia cazurilor speciale prevăzute de lege.

Capitolul IICompunerea şi competenţa tribunalelor militare

Articolul 8

Tribunalele militare se compun dintr-un număr de judecători militari, sînt conduse de un preşedinte şi judeca în fond în complet alcătuit dintr-un judecător ca preşedinte şi doi asesori populari, iar în recurs, în complet de trei judecători.

Preşedintele colegiului militar al Tribunalului Suprem va avea cel puţin gradul de colonel, iar preşedintele tribunalului militar, cel puţin gradul de căpitan.

Cînd inculpatul este ofiţer, completul de judecată trebuie să fie alcătuit cu asesori populari, ofiţeri.

Cînd inculpatul este soldat, matroz, sergent sau cartnic, asesorii populari pot fi soldati, matrozi, sergenti sau cartoici.

Articolul 9

Tribunalele militare pentru Marile Unităţi şi tribunalele militare teritoriale, judeca numai în fond, avînd următoarea competenţa

1.Tribunalele militare pentru Marile Unităţi judeaca infracţiunile săvîrşite de militari avînd gradul de soldat, matroz, sergent, cartnic sau ofiţer inferior, în afară de militarii arătaţi la pct. 2, lit. a), din prezentul articol.

2.Tribunalele militare teritoriale judeca:

a)infracţiunile săvîrşite de personalul militar şi militarizat, avînd gradul de soldat, matroz, sergent, cartnic sau ofiţer inferior, care face parte din unităţile şi formaţiunile Ministerului Securităţii Statului şi Ministerului Afacerilor Interne;

b)infracţiunile săvîrşite de persoane civil, date prin lege în competent a instanţelor militare;

c)infractiuniie contra securităţii statului, la săvîrşirea cărora au participat, pe lîngă civili şi orice alte persoane, indiferent de calitatea acestora.

Articolul 10

Tribunalele militare pentru regiunile militare, pentru Marina Militară, precum şi tribunalele militare pentru unităţile Ministerului Securităţii Statului au următoarea competenţa

1.Tribunalele militare pentru regiunile militare şi pentru Marina Militară judeca:

a)în fond:

–infracţiunile săvîrşite de ofiţerii superiori, precum şi de ofiţerii care ocupa funcţiuni corespunzătoare acestor grade, în afară de cei arătaţi la pct. 2, lit. a), din prezentul articol;

b)în recurs:

–recursurile declarate contra sentinţelor (hotărârilor) pronunţate de tribunalele militare pentru Marile Unităţi.

2.Tribunalele militare pentru unităţile Ministerului Securităţii Statului judeca:

a)în fond:

–infracţiunile săvîrşite de personalul militar şi militarizat avînd gradul de ofiţer superior sau care ocupa funcţiuni corespunzătoare acestor grade şi care fac parte din unităţile şi formaţiunile Ministerului Securităţii Statului şi Ministerul Afacerilor Interne;

b)în recurs:

–recursurile declarate contra sentinţelor (hotărârilor) pronunţate de tribunalele militare teritoriale.

Articolul 11

Colegiul militar al Tribunalului Suprem judeca:

1.în fond:

–infracţiunile săvîrşite de militari şi personalul militarizat avînd gradul de general sau amiral, precum şi de ofiţeri care ocupa funcţiuni corespunzătoare acestor grade.

2.în recurs

–recursurile declarate împotriva sentinţelor (hotărârilor) pronunţate în fond, de către tribunalele militare pentru regiunile militare, pentru Marina Militară, precum şi de către tribunalele militare pentru unităţile Ministerului Securităţii Statului

3.În supraveghere:

–cererile de îndreptare a sentinţelor (hotărârilor) definitive pronunţate de orice tribunal militar.

Articolul 12

În vederea asigurării unei mai bune judecati, tribunalele militare ierarhic superioare, fiecare în cadrul circtimscriptiei sale, pot lua din competenţa tribunalelor militare ierarhic inferioare orice cauza aflată în curs de judecare în fond, spre a o judeca sau a o trimite spre judecare altui tribunal din circtimscriptia lor, egal sau superior celui competent, după lege, sa judece cauza.

Articolul 13

Tribunalele militare de toate gradele, în activitatea lor, se calauzesc de legea de organizare judecătorească, de codul penal şi procedura penală: de codul justiţiei militare, precum şi de alte legi în vigoare.

Titlul IIProcuratura militară

Articolul 14

Procurorul Militar Şef al Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, precum şi Şeful Direcţiei Procuraturilor Militare pentru unităţile Ministerului Securităţii Statului şi de supraveghere a activităţii de urmărire penală a organelor securităţii statului, sînt procurori generali adjuncţi ai Procurorului General al Republicii Populare Române. Ei se numesc pe termen de 4 ani de către Procurorul General al Republicii Populare Române, de acord cu Ministrul Forţelor Armate, respectiv Ministrul Securităţii Statului.

Articolul 15

Procurorii militari şi anchetatorii penaii militari sînt subordonaţi numai sefilor ierarhici din Procuratura.

Articolul 16

Statele de organizare ale Procuraturii militare se stabilesc de Procurorul General al Republicii Populare Române, de acord cu Ministrul Forţelor Armate, respectiv Ministrul Securităţii Statului.

Numirea în funcţiune a procurorilor militari şi a anchetatorilor penali militari precum şi miscarea acestora, se face de către Procurorul General al Republicii Populare Române, de acord cu Ministrul Forlelor Armate, respectiv Ministrul Securităţii Statului.

Încadrarea personalului operativ al procuraturilor militare în cadrele Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, precum şi acordarea gradelor militare, se face potrivit dispoziţiunilor Statutului corpului ofiţerilor, la propunerea Procurorului General al Republicii Populare Române.

Personalul administrativ şi de servicii al procuraturilor militare se angajează de Şefii procuraturii respective, conform dispoziţiunilor legale în vigoare.

Articolul 17

Numărul, sediile şi circumscripţiile de activitate ale unităţilor locale de Procuraturi Militare, se stabilesc de Procurorul General al Republicii Populare Române, de acord cu Ministrul Forţelor Armate, respectiv Ministrul Securităţii Statului.

Articolul 18Procurorii militari au următoarele atributiuni

a)a lupta activ împotriva dusmanilor poporului muncitor b) a veghea la respectarea legilor şi regulamentelor de către militari a jurămîntului militar şi la executarea ordinelor şi îndatoririlor militare;

c)a exercita supravegherea legalităţii activităţii tuturor organelor, unităţilor şi formatiunilor militare şi militarizate ale Republicii Populare Române şi a ataca, în faţa organelor ierarhic superioare acestora, toate ordinele, circuiarile şi alte dispoziţiuni date cu violarea legii cu excepţia celor operative;

d)a supraveghea legalitatea şi temeinicia reţinerii şi arestării, indiferent de cine a fost ordonată şi pentru ce anume fapte;

e)a examina şi a trimite cauzele penale cercetate sau anchetate tribunalelor militare şi a susţine învinuirea în faţa acestora f) a strânge şi a sistematiza datele referitoare la starea disciplinele în unităţile şi formaţiunile militare şi militarizate şi a comunică cele constatate, organelor de conducere ierarhic superioare acestora;

g)a supraveghea executarea sentinţelor (hotărârilor) tribunalelor militare;

h)a sprijini munca de prevenire a infracţiunilor.

Atribuţiunile anchetatorilor penali militari sînt cele stabilite prin Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Procuraturii Republicii Populare Române şi prin Codul de procedură penală.

Articolul 19

Procurorii militari au următoarele drepturi:

a)de a cere de la tot comandantii şi de la toate organele, unităţile şi formaţiunile militare sau militarizate, copiile ordinelor, circularilor şi altor dispoziţiuni, pentru a lua cunoştinţa de ele, cu excepţia celor operative;

b)de a participa, cu vot consultativ la şedinţele organelor, unităţilor şi formatiunilor militare sau militarizate, cu excepţia şedinţelor pentru chestiuni operative;

c)de a primi direct plângeri referitoare la acţiuni ilegale ale militarilor de orice grad şi de a lua măsurile necesare pentru înlăturarea acestor acţiuni;

d)de a primi plângeri în contra organelor de cercetare şi în contra sentinţelor (hotărârilor) nedrepte ale tribunalelor militare.

Titlul IIIDispoziţiuni finale

Articolul 20

Preşedinţii şi judecătorii tribunalelor militare, personalul operativ din Direcţia Tribunalelor Militare a Ministerului Justiţiel, personalul operativ din procuraturile militare şi personalul operativ din Direcţia Militare ale Procuraturii Generale a Republicii Populare Române, sînt în serviciul militar activ.

Dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare pentru abaterile de serviciu, aparţine numai preşedinţilor tribunalelor militare şi procurorilor militari, în ordine ierarhica, potrivit dispoziţiunilor Regulamentului disciplinar al Forţelor Armate ale Republicii Populare Române.

Articolul 21

Personailul Direcţiei Tribunalelor Militare din Ministerul Justiţiei, personalul tribunalelor militare, personalul Direcţiilor Procuraturilor Militare din Procuratura Generală a Republicii Populare Române, precum şi personalul procuraturilor militare, primesc toate drepturile mateteriale ce li se cuvin, de la organele, unităţile sau formaţiunile militare în a căror dotare sînt prevăzute.

Preşedintele Secretarul

Prezidiului Marii Prezidiului Marii

Adunării Naţionale, Adunării Naţionale,

PETRU GROZA GH. MARUSSI

────────────