Decizie nr. 700 din 11 septembrie 2007

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Robert Cătălin Jianu în Dosarul nr. 4.333/205/2006 al Judecătoriei Câmpulung.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 21 martie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 4.333/205/2006, Judecătoria Câmpulung a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Robert Cătălin Jianu.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate, potrivit cărora primarul are calitatea procesuală activă de a promova acţiunea în constatarea nulităţii actelor emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, nu respectă principiul contradictorialităţii procesului civil, care stabileşte că părţile cu interese contrare se află pe poziţii procesuale contradictorii, astfel că se aduce atingere dreptului constituţional la un proces echitabil. Nu poate fi acceptată situaţia în care primarul, care, potrivit legii, este reprezentantul Comisiei locale de fond funciar, parte care deţine calitatea procesuală pasivă în litigiul declanşat în temeiul art. III din Legea nr. 169/1997, să aibă totodată şi calitatea procesuală activă, deci să întrunească ambele calităţi procesuale, de reclamant, respectiv de pârât.

Judecătoria Câmpulung apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. Astfel, se arată că primarul justifică legitimarea calităţii procesuale active în promovarea acţiunilor în constatarea nulităţii absolute, întrucât este persoana care justifică cel mai bine interesul rezolvării tuturor cererilor privind reconstituirea dreptului de proprietate. Activitatea primarului în acest domeniu începe acolo unde Comisia locală de fond funciar îşi încetează atribuţiile, aceasta din urmă fiind chemată în judecată pentru asigurarea opozabilităţii hotărârii pronunţate şi pentru a pune la dispoziţia instanţei actele necesare soluţionării cauzei. De altfel, soluţionarea echitabilă a procesului nu ţine de calitatea părţilor, ci de modul în care acestea îşi asigură un probatoriu necesar şi pertinent pentru rezolvarea litigiului.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Guvernul arată că invocarea nulităţii absolute a actelor emise cu încălcarea prevederilor Legii nr. 18/1991, de către primar, respectiv prefect, în calitate de preşedinţi ai comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, respectiv judeţene, pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, în măsura în care justifică un interes legitim conform art. III din Legea nr. 169/1997, nu este de natură a aduce atingere principiului contradictorialităţii în procesul civil, cu atât mai mult cu cât nulitatea absolută poate fi invocată de oricare dintre părţi, de procuror, precum şi de instanţă, din oficiu.

Avocatul Poporului apreciază că, potrivit normelor supuse controlului de constituţionalitate, soluţionarea cererilor prin care se invocă nulitatea actelor emise cu încălcarea prevederilor Legii nr. 18/1991 este de competenţa instanţelor de judecată, care îşi vor desfăşura activitatea în baza principiului contradictorialităţii şi pe baza unui probatoriu pertinent şi convingător.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, dispoziţii potrivit cărora "Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun".

Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 consacră sancţiunea nulităţii absolute aplicabilă actelor emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere.

Textul de lege criticat stabileşte categoria persoanelor legitimate a formula acţiunea în constatarea nulităţii absolute, respectiv acele persoane care justifică un interes legitim, individualizând în mod special instituţiile primarului şi prefectului, precum şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Curtea reţine că, întrucât sancţiunea aplicabilă actelor civile prevăzute de lege este nulitatea absolută, potrivit regimului juridic al acestei sancţiuni, orice persoană care justifică un interes o poate invoca. Aşa fiind, calitate procesuală activă în vederea promovării unei acţiuni în justiţie au, pe lângă părţile actului juridic, acele persoane care dovedesc existenţa vreunui interes. Or, în cazul primarului sau prefectului, ca reprezentanţi legitimi ai autorităţilor comunale, orăşeneşti, municipale sau judeţene, precum şi în cazul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, interesul pe care aceştia au atât dreptul, cât şi obligaţia să îl respecte şi să îl valorifice este interesul general al comunităţii locale. Prin urmare, pe lângă interesul personal, propriu unor persoane fizice sau juridice, îndreptăţite să solicite anularea unor acte civile emise fără respectarea prevederilor legale în vigoare, interesul general al comunităţii trebuie în egală măsură protejat, astfel încât scopul legii să fie pe deplin atins. Sub acest aspect, prevederea expresă printre titularii dreptului la acţiune în constatarea nulităţii a primarului, a prefectului sau a instituţiei competente în materia restituirii proprietăţilor deţinute de stat către foştii proprietari constituie tocmai expresia garantării liberului acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, aşa cum acestea sunt consacrate constituţional.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Robert Cătălin Jianu în Dosarul nr. 4.333/205/2006 al Judecătoriei Câmpulung.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 septembrie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu