Decizie nr. 1.192 din 13 decembrie 2007

Acsinte Gaspar - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Ionel Hurducaş în Dosarul nr. 5.077/117/2006 al Tribunalului Arad - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Susţine, în acest sens, că dispoziţiile legale criticate nu conţin norme discriminatorii, fiind în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1) şi (3) din Constituţie. Totodată, apreciază că dispoziţiile art. 36 şi 37 din Legea fundamentală, invocate în argumentarea excepţiei, nu au incidenţă în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 12 iunie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 5.077/117/2006, Tribunalul Arad - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Ionel Hurducaş într-o acţiune în contencios administrativ având ca obiect anularea unui ordin emis de prefectul judeţului Cluj cu privire la constatarea încetării de drept a mandatului de primar al acestuia.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, potrivit cărora calitatea de primar încetează de drept în cazul în care acesta a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate, conţin prevederi discriminatorii "faţă de celelalte categorii de cetăţeni şi faţă de prevederile art. 64 alin. 1 lit. a) şi ale art. 65 alin. 1 şi 3 din Codul penal, potrivit cărora pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, printre care şi cel de a fi ales în autorităţile publice, operează numai în prezenţa unei pedepse de cel puţin 2 ani şi se execută numai după executarea pedepsei închisorii". Totodată, textul legal criticat este în dezacord şi cu prevederile art. 77 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, care dispun suspendarea de drept a mandatului primarului numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Ca atare, apreciază că, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii de 6 luni cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, nu ne aflăm în situaţia privării de libertate şi a imposibilităţii exercitării funcţiei de primar, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 86 din Codul penal, la expirarea termenului de încercare intervine reabilitarea de drept.

Tribunalul Arad - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin normelor constituţionale invocate. Astfel, funcţia de primar, fiind o funcţie de demnitate publică, nu poate fi exercitată de o persoană condamnată pentru o faptă penală, iar conform art. 53 din Constituţie, prin lege se pot restrânge anumite drepturi, pentru apărarea, printre altele, a moralei publice.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, dispoziţiile de lege criticate se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută de norma legală, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, şi se înscriu totodată în ipoteza dispoziţiilor art. 53 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora exerciţiul unor drepturi poate fi restrâns şi pentru apărarea moralei publice, drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 36 şi ale art. 37 din Legea fundamentală, apreciază că acestea nu sunt incidente în cauză.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale. Textul de lege criticat se aplică în mod egal, fără discriminări pe considerente arbitrare, tuturor celor vizaţi de ipoteza normei legale, fiind totodată în deplină concordanţă cu dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora "Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară". Se arată, de asemenea, că dispoziţiile art. 36 din Legea fundamentală, invocate, nu au incidenţă în cauză, iar critica de neconstituţionalitate faţă de art. 53 din aceasta nu este întemeiată.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, având următorul conţinut: "(2) Calitatea de primar încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...) e) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate."

Autorul excepţiei consideră că textul de lege menţionat încalcă prevederile constituţionale art. 16 alin. (1) şi (3) referitoare la principiul egalităţii în drepturi, art. 36 -"Dreptul la vot", art. 37 - "Dreptul de a fi ales" şi ale art. 53 -"Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi".

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt discriminatorii faţă de "celelalte categorii de cetăţeni", deoarece prevăd încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normele, a mandatului de primar, în cazul în care acesta a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate, în situaţia în care el a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 6 luni cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Prin urmare, apreciază că nu se află în imposibilitatea executării mandatului de primar, întrucât pedeapsa închisorii, în cazul său, nu se execută prin privare de libertate.

Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu instituie niciun fel de discriminare între persoanele cărora acestea se adresează, şi anume categoriei primarilor care au fost condamnaţi, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate. Astfel, măsura încetării de drept a mandatului de primar, în condiţiile prevăzute de textul de lege, se aplică în mod egal, fără privilegii şi fără discriminări, tuturor celor care se găsesc în ipoteza normei legale. Ceea ce critică în realitate autorul excepţiei este modalitatea de aplicare a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din lege faţă de situaţia sa de fapt, ceea ce nu reprezintă însă o veritabilă problemă de constituţionalitate, ci un aspect asupra căruia decide instanţa de judecată învestită cu soluţionarea litigiului.

În ceea ce priveşte argumentarea pretinsei discriminări prin invocarea unor texte din diverse acte normative - de exemplu, art. 64 alin. 1 lit. a) şi art. 65 alin. 1 şi 3 din Codul penal sau art. 77 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 -, Curtea reaminteşte că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţii din Constituţie sau din instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi nici coroborarea sau posibilele contradicţii din cadrul legislaţiei interne. Aşa fiind, sub acest aspect, susţinerile de neconstituţionalitate formulate de autorul excepţiei nu pot fi primite de Curtea Constituţională.

Curtea constată, de asemenea, că prevederile art. 36 - "Dreptul la vot" şi ale art. 37 - "Dreptul de a fi ales" din Constituţie, invocate de autorul excepţiei, nu au incidenţă în cauza de faţă.

Referitor la pretinsa încălcare a art. 53 din Legea fundamentală privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea constată că nici această critică nu este întemeiată, în condiţiile în care prin textul de lege examinat nu s-a constatat limitarea sau restrângerea exerciţiului niciunui drept sau libertăţi fundamentale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Ionel Hurducaş în Dosarul nr. 5.077/117/2006 al Tribunalului Arad - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 decembrie 2007.

PREŞEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi