Decret nr. 292 din 2 iulie 1949

În temeiul art. 44, pct. 2 şi art. 45 din Constituţia Republicii Populare Române,

Vazand hotărîrea Consiliului de Miniştri cu Nr.715 din 1 Iulie 1949,

Emite următorul decret:

Articolul 1

Pentru asigurarea disciplinei muncii şi a unei normale funcţionari în sectorul feroviar, precum şi sanctionarii rapide a infracţiunilor prin care stanjeneste bunul mers al transporturilor şi siguranţa circulaţiei pe C.F.R., se înfiinţează o jurisdicţie specială feroviara care va funcţiona în conformitate cu prevederile prezentului decret.

Articolul 2

Sînt supuse jurisdicţiei speciale feroviare, în conformitate cu dispoziţiunile decretului de faţa;

a)Accidentele, crimele şi delictele de catastrofa de cale ferată, actele de sabotaj, întîrziere sistematica a încărcării şi descărcării vagoanelor sau deteriorarea acestora din neglijenţa grava sau rea credinţa, furturile şi orice alte infracţiuni prevăzute de codul penal şi de alte legi speciale care aduc atingerea patrimoniului C.F.R ori bunurilor încredinţate spre transport sau păstrate;

b)Infracţiunile care aduc atingerea disciplinei sau stanjenesc buna funcţionare a transporturilor, atelierelor, santierelor ori a altor instalatiuni deservind transporturile şi lucrările în legătură cu acestea;

c)Infracţiunile îndreptate contra personalului C.F.R. aflat în exerciţiul funcţiunii;

d)Infracţiunile săvîrşite de personalul C.F.R în serviciu ori în legătură cu serviciul.

Capitolul 2Instanţele speciale feroviare

Articolul 3

În localităţile unde exista direcţii regionale C.F.R va funcţiona câte un tribunal special feroviar, avînd una sau mai multe secţii. Competenţa teritorială a fiecărui tribunal corespunde circumscriptiilor directiunilor regionale C.F.R. respective. Se pot înfiinţa tribunale speciale feroviare şi în alte localităţi prin decizia ministrului justiţiei.

Numărul secţiunilor se va stabili prin decizia ministrului justiţiei la propunerea Departamentului C.F.R.

Fiecare tribunal este condus de un preşedinte şi are numărul de judecători ce se va stabili prin decizia ministrului justiţiei. Fiecare tribunal va avea de asemenea un număr de asesori populari, stabilit în acelaşi mod.

Articolul 4

Tribunalele speciale feroviare judeca, în materie de delicte, cu un judecător şi doi asesori populari, iar în materie de crime, cu doi judecători şi trei asesori populari.

Articolul 5

Dintre judecătorii tribunalului special feroviar se vor delega, prin decizia ministrului justiţiei, numărul necesar de judecători de instrucţie. Prin aceeaşi decizie se va stabili şi numărul cabinetelor de isntructie.

Articolul 6

Pe lîngă fiecare tribunal special feroviar va funcţiona câte o Camera de instrucţie, cu unul sau mai multe complete, în compunerea căreia vor intra judecătorii desemnaţi de preşedintele tribunalului special feroviar şi asesorii populari al căror număr se va stabili prin decizia ministrului justiţiei.

Capitolul 3Parchetul feroviar

Articolul 7

Pe lîngă fiecare tribunal special feroviar va funcţiona câte un procuror şef şi numărul necesar de procurori şi asesori populari ce se va stabili prin decizia ministerului justiţiei.

Articolul 8

În cadrul Curţilor şi Parchetului Curţii Supreme se va delega, prin decizia ministrului justiţiei, numărul de procurori care vor pune, în mod special, concluziuni în cauzele supuse jurisdicţiei feroviare.

Articolul 9

Membrii parchetelor funcţionînd pe lîngă instanţele speciale feroviare au atribuţiunile prevăzute în legea pentru organizarea şi funcţionarea Parchetului, codul de procedura penală şi orice alte legi.

Articolul 10

Procurorul general al R.P.R. are dreptul prevăzut de art. 6 din decretul Nr. 2 din 22 Aprilie 1948 pentru organizarea şi funcţionarea Parchetului, şi în ceea ce priveşte activitatea parchetelor prevăzute de prezentul decret.

Capitolul 4Personalul de grefa şi administrativ:

Articolul 11

Pe lîngă tribunalele speciale feroviare şi parchetele acestora va funcţiona angajaţi, cu funcţiuni de grefa şi funcţiuni administrative, în numărul stabilit prin decizia ministrului justiţiei. Ei vor fi angajaţi şi salariaţi de Ministerul Justiţiei, de care vor depinde.

Capitolul 5Dispoziţiuni procedurale

Articolul 12

Hotărîrile tribunalului special feroviar pot fi atacate cu recurs. În materie de delicte, recursul se judeca de Curtea în circumscripţia căreia îşi are sediul tribunalul special feroviar, iar în materie de crime de Curtea Suprema.

Articolul 13

Tribunalele speciale feroviare vor judeca şi infracţiunile conexe sau indivizibile cu infracţiunile intrand în prevederile prezentului decret, instanţa constituindu-se după distincţiunile dela art. 4.

Articolul 14

Procedura de judecată este acea prevăzută de dreptul comun. Infracţiunile din legile speciale vor fi judecate de instanţele prevăzute de prezentul decret, cu procedura arătată în acele legi.

Capitolul 6Asesorii populari

Articolul 15

Asesorii populari ce vor funcţiona la tribunalele speciale feroviare şi la parchetele de pe lîngă acestea, vor fi desemnaţi de către preşedintele tribunalului ordinar, dintre asesorii populari aleşi în circumscripţia în care funcţionează tribunalul special feroviar, după procedura prevăzută de art. 54 din decretul Nr. 132 din 2 Aprilie 1949 pentru organizarea judecătorească.

Capitolul 7Dispoziţiuni finale şi tranzitorii

Articolul 16

Pe lîngă fiecare din Curţile arătate la art. 12 vor funcţiona complete speciale desemnate de ministrul justiţiei, pentru judecarea recursurilor date în competenţa acestor instanţe, în materie feroviara.

De asemenea, la Curtea Suprema, în cadrul secţiunii penale, se vor desemna în acelaşi mod, complete speciale, care vor judeca recursurile date în competenţa acestei Curţi, în aceeaşi materie.

Articolul 17

Preşedinţii şi judecătorii tribunalelor speciale feroviare, precum şi procurorii de pe lîngă aceleaşi tribunale, au ierarhia prevăzută în decretul pentru organizarea judecătorească şi decretul pentru organizarea şi funcţionarea Parchetului, cu privire la funcţiunile echivalente dela tribunale.

Personalul judecătoresc, indeplinind funcţiuni de grefa, şi personalul administrativ are de asemenea ierarhia prevăzută în decretul pentru organizarea judecătorească.

Articolul 18

Cauzele de competenţa tribunalelor speciale feroviare, aflate în curs de cercetare la parchete şi cabinete de instrucţie, sau în curs de instrucţie, precum şi cele ce se găsesc în curs de jduecata înaintea primei instanţe, vor fi înaintate organelor competente, potrivit prezentului decret, fără a mai fi necesară o hotărîre declinatorie de competenţa.

Articolul 19

Dispoziţiunile decretului de faţa se compelteaza cu acelea din decretul pentru organizarea judecătorească şi pentru organizarea şi funcţionarea Parchetului, care nu sînt contrarii prezentului decret.

Articolul 20

Infracţiunile prevăzute de Legea Nr. 16 din 15 Ianuarie 1949, pentru sancţionarea unor crime care primejduesc securitatea Statului şi propăşirea economiei naţionale, rămîn supuse dispoziţiunilor acelei legi.

Articolul 21

Dispoziţiunile decretului de faţa, intră în vigoare pe data de 15 Septemvrie 1949.

Pentru desemnarea asesorilor populari ce vor funcţiona între 15 Septemvrie şi 31 Decemvrie 1949 la tribunalele speciale feroviare şi la parchetele de pe lîngă aceste instanţe, dispoziţiunile art. 15 din prezentul decret, vor intra în vigoare dela 1 Septemvrie 1949, cînd se vor efectua de către preşedinţii tribunalelor acolo arătaţi, tragerile la sorţi, prevăzute de art. 54 din decretul Nr. 132/949.

Data în Bucureşti la 2 Iulie 1949.

C.I.PARHON

MARIN FLOREA IONESCU

Ministrul comunicaţiilor,

Prof ing.N.Profiri

Ministrul justiţiei,

A.Bunaciu

────────────