Ordin nr. 1.563 din 12 septembrie 2008

Văzând Referatul de aprobare al Autorităţii de Sănătate Publică şi al Inspecţiei Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice nr. E.N. 9.562 din 12 septembrie 2008,

având în vedere prevederile art. 9 din Legea nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii publice emite următorul ordin:

Articolul 1

(1)Se aprobă Lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor, prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2)În incinta unităţilor de învăţământ este interzisă comercializarea produselor care se încadrează în criteriile şi limitele prevăzute în lista din anexa nr. 1.

Articolul 2

Se aprobă principiile care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi, prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 3

Se aprobă necesarul zilnic de calorii, substanţe nutritive şi elemente minerale pentru copii şi adolescenţi, prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 4

Se aprobă echivalenţele alimentare, necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi, datele orientative privind valoarea calorică a alimentelor şi caracteristicile nutriţionale ale grupelor alimentare utilizate pentru alcătuirea meniurilor la copii şi adolescenţi (cantităţi comerciale bruto), prevăzute în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 5

Se aprobă piramida alimentară pentru nutriţia copiilor şi adolescenţilor, în funcţie de necesarul caloric, grupele de alimente şi grupa de vârstă, prevăzută în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 6

Pentru ducerea la îndeplinire a art. 10 din Legea nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar, se vor respecta prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.955/1995 pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, cu modificările ulterioare, precum şi dispoziţiile prezentului ordin.

Articolul 7

Operatorii economici care distribuie şi/sau comercializează alimente în incinta unităţilor de învăţământ trebuie să facă dovada compoziţiei alimentelor prin etichetă, specificaţii de la producător sau buletine de analiză.

Articolul 8

Structurile din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi inspecţiile sanitare de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin şi vor controla respectarea lor.

Articolul 9

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătăţii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Bucureşti, 12 septembrie 2008.

Nr. 1.563.

Anexa 1

LISTA

alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor

* Fac excepţie fructele şi legumele proaspete.

** În incinta şcolilor se va vinde numai apă potabilă sau minerală îmbuteliată,

pentru a crea copiilor deprinderea de a o bea.

*** Se exceptează bananele şi citricele.

**** Pentru crearea unor deprinderi nutriţionale sanogene se recomandă etichetarea

nutriţională.

Anexa 2

PRINCIPIILE

care stau la baza unei alimentaţii sănătoase

pentru copii şi adolescenţi

1.Caracteristici în alimentaţia copilului

a)Nevoile nutriţionale ale copiilor diferă în funcţie de vârstă.

b)Un copil creşte în salturi, ceea ce se reflectă prin nevoi energetice diferite.

c)Aportul alimentar este adecvat dacă asigură o creştere staturală şi ponderală normală, evidenţiată prin compararea parametrilor creşterii cu curbele standard.

2.Principii în alimentaţia copilului Alimentaţia sănătoasă pentru copilul mai mare de 24 de luni implică respectarea unor principii de bază, şi anume:

a)asigurarea unei diversităţi alimentare, ceea ce înseamnă consumul pe parcursul unei zile de alimente din toate grupele şi subgrupele alimentare b) asigurarea unei proporţionalităţi între grupele şi subgrupele alimentare, adică un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte şi produse lactate, comparativ cu alimentele cu un conţinut crescut de grăsimi şi adaos de zahăr c) consumul moderat al unor produse alimentare, adică alegerea unor alimente cu un aport scăzut de grăsimi saturate (unt, untură, carne grasă) şi de zahăr adăugat

3.Reguli generale privind alimentaţia copiilor în creşe, unităţi de învăţământ sau alte tipuri de colectivităţi

1.Conducerile creşelor, unităţilor de învăţământ sau ale oricăror alte tipuri de colectivităţi de copii şi tineri vor asigura o alimentaţie colectivă adaptată vârstei şi stării de sănătate, specificului activităţii şi anotimpului.

2.Meniurile vor asigura un aport caloric şi nutritiv în conformitate cu recomandările cuprinse în anexele nr. 3 şi 4, proporţional cu timpul petrecut de copil în colectivitate. De exemplu, pentru un program şcolar de 6 ore, se recomandă o gustare care să asigure 10% din raţia energetică zilnică.

3.În alcătuirea meniului unui copil de peste 2 ani se va utiliza piramida alimentară, cuprinsă în anexa nr. 5.

a)Piramida alimentară este alcătuită din grupe de alimente cu o repartiţie a cantităţii recomandate a fi consumate sub denumirea de porţie nutritivă.

b)O porţie nutritivă este recomandarea cantitativă a unui aliment exprimată în grame sau folosind ca unitate de măsură ceaşca.

c)În cadrul piramidei alimentare, numărul de porţii nutritive dintr-o anumită grupă se stabileşte în funcţie de necesarul de calorii al copilului, care la rândul său depinde de vârstă, sex, dezvoltarea corporală şi gradul de activitate.

4.Se va evita asocierea alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb, se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiţi; la masa de prânz nu se vor servi felurile 1 şi 2 preponderent cu glucide din cereale, de exemplu, supă cu găluşte şi friptură cu garnitură din paste făinoase, ci din legume).

5.Se vor evita la cină mâncărurile care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinaţie produce efecte digestive nefavorabile (de exemplu, iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot).

6.Mâncărurile gen tocături sunt acceptate numai dacă sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor şi nu ca ochiuri româneşti sau prăjite.

7.Meniul va fi îmbogăţit cu vitamine şi săruri minerale prin folosire de salate din crudităţi şi adăugare de legume-frunze în supe şi ciorbe.

8.Se interzice folosirea cremelor cu ouă şi frişcă, a maionezelor, indiferent de anotimp.

4.Alimentaţia copilului preşcolar trebuie să respecte următoarele reguli:

a)Alimentaţia trebuie să cuprindă o varietate largă de alimente din grupele de bază: pâine, cereale, orez şi paste făinoase, vegetale, fructe, lapte, brânză şi iaurt, carne, pui, peşte şi ouă.

b)Masa trebuie să se servească înainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat.

c)Trebuie să se ofere câteva variante de alimente la alegere şi cel puţin un aliment favorit.

d)Pentru asigurarea raţiei zilnice de nutrienţi, mesele principale vor fi completate cu gustări formate din cereale cu lapte, sandvişuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, brânză cu conţinut scăzut de sare şi grăsimi.

e)Alimentele din meniu pot să aibă consistenţă şi culori diferite, în vederea stimulării poftei de mâncare.

f)Cantitatea de mâncare trebuie să fie adecvată vârstei copilului; o modalitate practică de stabilire a cantităţii de mâncare la copilul mic, în lipsa tabelelor şi a graficelor, este de a-i servi o lingură din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de vârstă al copilului.

g)Masa trebuie să se încheie când copilul s-a săturat, devine neliniştit sau nu manifestă interes.

5.Alimentaţia copilului şcolar trebuie să respecte cu precădere următoarele reguli:

a)să asigure un necesar de calorii şi micronutrienţi conform vârstei şi ritmului de creştere;

b)să asigure un aport corespunzător de proteine/zi, prin consumul de carne, ouă, produse lactate, dar şi din surse vegetale incluzând fasolea, lintea, produse din soia, c) să asigure un aport de fier de 8-15 mg de fier/zi, prin consumul de carne de vacă, pasăre şi porc, legumele - inclusiv fasole şi alune, cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi;

d)gustarea să fie formată din fructe, lapte şi produse lactate cu un conţinut scăzut de grăsime;

e)să asigure o hidratare corespunzătoare vârstei.Anexa 3

NECESARUL ZILNIC DE CALORII

substanţe nutritive şi elemente minerale

pentru copii şi adolescenţi

A. Necesarul zilnic de calorii şi substanţe nutritive pentru copii şi adolescenţi

B. Necesarul zilnic de elemente minerale pentru copii şi adolescenţi

Anexa 4

ECHIVALENŢELE ALIMENTARE,

necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de

alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi,

datele orientative privind valoarea calorică a

alimentelor şi caracteristicile nutriţionale ale grupelor alimentare

utilizate pentru alcătuirea meniurilor la

copii şi adolescenţi (cantităţi comerciale bruto)

Articolul 1

Pentru aprecierea cantităţilor de alimente consumate în medie pe zi de un copil, se va realiza un calcul pe baza foilor de alimente scoase din magazie zilnic, pe o perioadă de 10 zile lucrătoare (în două săptămâni consecutive) în lunile februarie, mai şi octombrie. Cantităţile din grupele de alimente cumulate pe cele 10 zile se vor împărţi la numărul total de consumatori din cele 10 zile, obţinându-se raţia medie pe copil, care se va compara cu raţiile recomandate din tabelul nr. 1 "Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi".

Articolul 2

Conţinutul alimentelor în calorii şi în anumite substanţe nutritive (proteine, lipide şi glucide) se va stabili prin calcul, folosindu-se tabele de compoziţia alimentelor, rezultatele obţinute comparându-se cu necesarul zilnic consemnat în anexa nr. 3 "Necesarul zilnic de calorii, substanţe nutritive şi elemente minerale pentru copii şi adolescenţi".

Articolul 3

Se permite depăşirea raţiilor recomandate cu până la 20% la lapte şi produse lactate, carne şi preparate din carne, peşte, legume şi fructe. La copiii antepreşcolari şi preşcolari nu se recomandă untura, ca grăsime animală, ci numai untul sau smântâna.

Articolul 4

În creşele cu orar de zi şi în grădiniţele cu orar prelungit raţiile realizate trebuie să reprezinte 75-80% din raţiile recomandate în tabelul nr. 1 "Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi".

Articolul 5

Pentru calcularea meniurilor se vor folosi următoarele echivalenţe alimentare:

a)100 ml lapte concentrat (condensat) = 250 ml lapte proaspăt; b) 100 g lapte praf integral = 800 ml lapte proaspăt; c) 100 g caşcaval = 700 ml lapte proaspăt; d) 100 g brânză telemea de vacă = 550 ml lapte proaspăt; e) 100 g brânză telemea de oi = 450 ml lapte proaspăt; f) 100 g brânză proaspătă de vacă = 400 ml lapte proaspăt; g) 100 g caş = la fel ca la brânza telemea; h) 100 g mezeluri = 125 g carne; i) 100 g specialităţi din carne (şuncă de Praga, muşchi file, muşchi ţigănesc, ceafă, pastramă etc.) = 135 g carne; j) 100 g smântână = 40 g unt; k) 100 g pâine neagră = 71 g făină; l) 100 g pâine semialbă (intermediară) = 73 g făină; m) 100 g pâine albă = 76 g făină; n) 100 g paste făinoase (inclusiv biscuiţi fără cremă) = 100 g făină; o) 100 g mălai, orez, griş = 100 g făină; p) 100 g compot = 15 g zahăr; q) 100 g dulceaţă = 70 g zahăr; r) 100 g gem, peltea, marmeladă = 40 g zahăr; s) 100 g nectar de fructe = 30 g zahăr; t) 100 g sirop de fructe concentrat = 60 g zahăr; u) 100 g bomboane = 90 g zahăr; v) 100 g miere = 80 g zahăr; w) 100 g ciocolată = 50 g zahăr şi 30 g grăsime vegetală; x) 100 g bulion sau pastă de roşii = 600 g pătlăgele roşii (tomate); y) 100 g suc de roşii = 135 g tomate; z) 100 g varză acră = 130 g varză crudă; aa) 100 g murături = 125 g legume crude; bb) 100 g fructe deshidratate, afumate, uscate = 400 g fructe crude; cc) 100 g morcovi deshidrataţi =1.700 g morcovi cruzi; dd) 100 g conserve de legume = 100 g legume crude.

Tabelul 1

Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi

Tabelul 2

Valoarea calorică a alimentelor

Tabelul 3

Caracteristici nutriţionale ale grupelor alimentare

Anexa 5

PIRAMIDA ALIMENTARĂ

pentru nutriţia copiilor şi adolescenţilor, în funcţie de

necesarul caloric, grupele de alimente şi grupa de vârstă

A. Piramida alimentară pentru nutriţia copiilor şi adolescenţilor în funcţie de necesarul caloric

* 1 ceaşcă = 100 ml.

B. Piramida alimentară pentru nutriţia copiilor raportată la aliment şi la grupa de vârstă

* Carnea roşie se consumă ocazional