Decizie nr. 260 din 24 septembrie 2002

Nicolae Popa - preşedinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ioan Caia şi Maria Caia în Dosarul nr. 1.964/2001 al Judecătoriei Bicaz.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 17 septembrie 2002 şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la 24 septembrie 2002.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 15 ianuarie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 1.964/2001, Judecătoria Bicaz a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ioan Caia şi Maria Caia.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin ca textul de lege criticat încalcă prevederile art. 21 din Constituţie, care consacra accesul liber la justiţie.

Judecătoria Bicaz, exprimandu-şi opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, apreciază ca aceasta este neîntemeiată.

Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Preşedintele Camerei Deputaţilor considera ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata. În acest sens se arata ca "invocarea nerespectării principiului accesului liber la justiţie, reglementat în art. 21 din Constituţie, prin raportare la prevederea cuprinsă în art. 401 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură civilă, nu prezintă relevanta în soluţionarea excepţiei. Instituirea prin lege a unui termen procedural în interiorul căruia să se poată face contestaţie la executare răspunde, pe de o parte, imperativului celeritatii în soluţionarea litigiilor, iar pe de altă parte, termenul, în esenta, constituie o condiţie extrinseca pentru validitatea anumitor acte de procedura".

Guvernul arata ca, prin conţinutul lor, dispoziţiile criticate "nu aduc nici o atingere accesului liber la justiţie. Normele conţinute de art. 401 din Codul de procedură civilă oferă o soluţie unitară în privinta termenului de introducere a contestaţiei la executare. Renuntandu-se la sistemul criticabil potrivit căruia contestaţia se putea exercita pe tot timpul cat dura executarea silită, până la data ultimului act de executare, legiuitorul în aceasta materie a prevăzut un termen cu o dată fixa, care începe să curgă de la anumite momente expres prevăzute de lege. Astfel fiind, reglementarea unor termene, strâns legate de specificul şi de obiectul normelor de procedura civilă, nu este de natura sa ingradeasca accesul liber la justiţie".

Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile din Codul de procedură civilă, care reglementează contestaţia la executare, cuprinse în art. 401 alin. 1 lit. c), modificate şi completate prin art. I pct. 156 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, dispoziţii care au următorul conţinut: "Contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când: [...]

c)debitorul care contesta executarea însăşi a primit somaţia ori de la data când a luat cunoştinţa de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie."

Autorii excepţiei susţin ca prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile art. 21 din Constituţie, potrivit cărora: "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

(2)Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată. Împrejurarea ca, spre deosebire de reglementarea anterioară, potrivit căreia contestaţia la executare putea fi formulată oricând până la data efectuării ultimului act de executare, ceea ce era de natura să ofere largi posibilităţi exercitării sale abuzive, cu finalitatea de a-l împiedica pe creditor să îşi valorifice titlul, actuala reglementare o circumscrie unui termen cu durata prestabilita şi al cărui moment de începere este precis determinat nu contravine principiului liberului acces la justiţie.

De altfel Curtea a statuat în mod constant ca reglementarea de către legiuitor, în limitele competentei ce i-a fost conferita prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual -, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrangere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficienta de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egala măsura ocrotite.

Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ioan Caia şi Maria Caia în Dosarul nr. 1.964/2001 al Judecătoriei Bicaz.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 septembrie 2002.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu