privind unele măsuri referitoare la desfăşurarea învăţământului în anul şcolar (universitar) 1993/1994
Guvernul României hotărăşte:
În anul şcolar 1993/1994, sistemul de învăţământ din România cuprinde:
–învăţământul preşcolar;
–învăţământul primar, cu clasele I-IV;
–învăţământul gimnazial, cu clasele V-VIII;
–învăţământul liceal, cu clasele IX-XII, respectiv IX-XIII;
–învăţământul profesional, cu anii I-III sau I-IV;
–învăţământul complementar sau de ucenici, cu anii I-II;
–învăţământul tehnic de maiştri, cu anii I-II sau I-III;
–învăţământul postliceal de specialitate, cu anii I-II sau I-III;
–învăţământul superior cu anii I-VII;
–învăţământul postuniversitar;
–doctorat;
–alte forme de perfecţionare.
Învăţământul preşcolar se organizează pentru copii în vârsta de 3-6 (7) ani şi se realizează prin grădiniţe cu program normal, cu program prelungit, cu program săptămânal sau prin grădiniţe speciale pentru copii cu deficiente
(handicap).
Grădiniţele se înfiinţează de către inspectoratele şcolare. Agenţii economici şi alte persoane juridice, precum şi persoane fizice pot înfiinţa şi finanta grădiniţe cu acordul inspectoratelor şcolare, conform metodologiei elaborate de Ministerul Învăţământului.
Grădiniţele se organizează cu cel puţin o grupa de copii din aceeaşi localitate sau din localităţi rurale apropiate.
Activităţile în grădiniţe se desfăşoară pe grupe de copii.
Grupa se constituie din 20 copii, dar nu mai puţin de 15 copii. La grădiniţele speciale pentru copii cu deficiente organizate de Ministerul Învăţământului grupa se constituie în medie din 10 copii, dar nu mai mult de 12 copii şi nu mai puţin de 6 copii. Pentru copii cu deficiente asociate sau severe, grupa se constituie din 4-8 copii.
Pentru fiecare grupa de preşcolari se încadrează câte o educatoare, iar la grădiniţele cu program prelungit, săptămânal şi la cele speciale pentru copii cu deficiente se încadrează încă o educatoare la fiecare grupa pentru tura de după-amiaza.
La grădiniţele cu program săptămânal se încadrează încă o educatoare la fiecare doua posturi. La grădiniţele speciale pentru copii cu deficiente se încadrează câte o educatoare la fiecare grupa pentru desfăşurarea activităţii cu copii în zilele libere.
Pentru copii orfani, fără sustinatori legali sau proveniţi din familii dezmembrate, inspectoratele şcolare organizează case de copii preşcolari.
Activitatea în casele de copii preşcolari se desfăşoară pe grupe constituite, în medie din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii şi nu mai puţin de 8 copii.
Încadrarea cu educatoare la aceste unităţi se face conform reglementărilor prevăzute în art. 8.
În cadrul învăţământului preşcolar se pot organiza grădiniţe sau grupe de învăţământ alternativ - Freinet, Montessori, Waldorf etc. Acestea funcţionează în baza metodologiei elaborate de Ministerul Învăţământului.
Învăţământul primar se organizează ca învăţământ de zi şi funcţionează cu clasele I-IV, de regula cu program de dimineata.
În clasa I a învăţământului primar sunt cuprinşi, de regula, copiii care au împlinit vârsta de 6 (7) ani până la data începerii anului şcolar.
În funcţie de mărimea populaţiei şcolare, de gradul de dispersare a localităţilor şi de baza materială existenta, învăţământul primar funcţionează în şcoli cu clasele I-IV, I-VIII sau în licee.
În învăţământul primar, clasa de început se constituie din 24 elevi, dar nu mai puţin de 10 elevi.
Clasele a II-a , a III-a şi a IV-a vor funcţiona cu efectivele din anul şcolar precedent.
În localităţile izolate sau cu efective mici de elevi se organizează şcoli cu clasele I-IV cu predare simultană, dacă exista cel puţin 4 elevi de vârsta acestor clase şi dacă au fost cuprinşi în şcoala toţi copii de vârsta claselor I-IV din localitatea respectiva.
Desfăşurarea procesului de învăţământ se asigura de către:
–un invatator pentru 4-20 elevi;
–doi învăţători pentru 21-40 elevi, de regula unul la clasele I şi a III-a, iar al doilea la clasele a II-a şi a IV-a;
–trei învăţători pentru 41-60 elevi;
–patru învăţători pentru un număr de peste 60 elevi.
Învăţământul gimnazial se organizează ca învăţământ de zi şi fără frecventa cu clasele V-VIII.
În învăţământul gimnazial, clasa de început, a V-a va fi constituită cu efectivele existente în clasele a IV-a din anul şcolar 1992/1993, dar nu mai puţin de 18 elevi.
În comunele şi satele în care funcţionează numai şcoli cu predare în limbi ale minorităţilor naţionale trebuie să se organizeze clase cu predare în limba română, chiar dacă numărul elevilor este mai mic de 10.
În cazul învăţământului primar şi gimnazial, pentru copii cu aptitudini artistice sau sportive se pot organiza şcoli cu clasele I-VIII (sau clase) cu program integrat sau suplimentar de arta (muzica, plastica, coregrafie) şi şcoli (sau clase) cu program sportiv.
Şcolile sau clasele cu program suplimentar de arta îşi desfăşoară activitatea pe grupe sau individual. Pentru elevii claselor I-IV se pot constitui şi grupe mixte. Numărul de elevi din care se constituie o grupa şi organizarea activităţii în aceste grupe se stabilesc prin norme, la începutul anului şcolar, de către Ministerul Învăţământului.
Şcolile cu program sportiv se organizează pe ramuri sportive. Clasele cu acest program se pot organiza şi în cadrul altor şcoli cu clasele I-VIII.
Clasele de început, I şi a V-a, din şcolile cu program de muzica, arte plastice şi coregrafie, precum şi din şcolile cu program sportiv se constituie din 24-36 elevi. Activitatea de specialitate din aceste şcoli se desfăşoară pe clase, pe grupe sau individual.
Numărul de elevi din care se constituie o grupa se stabileşte prin norme la începutul anului şcolar, de către Ministerul Învăţământului, în funcţie de specificul activităţii.
Pentru elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, cu aptitudini pentru sport, funcţionează cluburi sportive şcolare. Elevii acestor cluburi sunt selecţionaţi din toate clasele diferitelor şcoli unde se realizează pregătirea de baza.
Cluburile sportive şcolare pot funcţiona ca unităţi independente sau în cadrul unor şcoli şi licee.
În cadrul cluburilor sportive şcolare activitatea se organizează pe grupe; efectivele grupelor se stabilesc de către Ministerul Învăţământului.
În învăţământul primar şi gimnazial se pot organiza clase cu predare intensiva a unei limbi moderne sau clase cu învăţământ alternativ - Freinet, Montessori, Waldorf etc. Înfiinţarea claselor, numărul elevilor, planurile şi programele de învăţământ precum şi modul de funcţionare a claselor se aproba la începutul anului şcolar de către Ministerul Învăţământului.
Pentru copiii cu deficiente se organizează, de către Ministerul Învăţământului, şcoli cu clasele I-VIII.
Pentru copii orfani, fără sustinatori legali sau proveniţi din familii dezmembrate, se organizează case de copii şcolari, în cadrul cărora pot funcţiona şi unităţi de învăţământ.
În şcolile pentru copii cu deficiente, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi şi nu mai puţin de 8 elevi. Pentru copiii cu deficiente asociate sau severe clasele se constituie din 4-8 elevi.
La casele de copii şcolari care funcţionează împreună cu şcoli speciale pentru copii cu deficiente, clasele se constituie, în medie din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi şi nu mai puţin de 8 elevi. La casele de copii şcolari grupele se constituie din 15 copii.
Pentru a oferi copiilor şi elevilor posibilitatea de a desfăşura activităţi extraşcolare, funcţionează ca instituţii specializate subordonate inspectoratelor şcolare, cluburi ale copiilor şi elevilor şi administraţii permanente ale taberelor şcolare.
Activitatea în aceste instituţii se desfăşoară pe baza metodologiei stabilite de Ministerul Învăţământului.
Învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial se desfăşoară pe baza planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare, unitare elaborate de Ministerul Învăţământului.
Şcolile primare şi gimnaziale se înfiinţează de către inspectoratele şcolare, cu respectarea prevederilor legale.
Absolvenţilor învăţământului gimnazial li se eliberează "Certificatul de absolvire a 8 clase".
Învăţământul liceal se organizează prin licee, şcoli normale şi seminarii teologice, cu clasele IX-XII sau IX-XIII, ca învăţământ de zi, seral sau fără frecventa.
Liceele, inclusiv şcolile normale şi seminariile teologice liceale, se înfiinţează de Ministerul Învăţământului, la propunerea inspectoratelor şcolare, a cultelor sau a ministerelor interesate.
Învăţământul liceal se organizează şi funcţionează cu următoarele tipuri:
–licee teoretice;
–licee industriale;
–licee agricole;
–licee silvice;
–licee economice şi administrative;
–licee de informatica;
–licee de metrologie;
–şcoli normale;
–licee de arta;
–licee cu program sportiv;
–licee militare;
–seminarii teologice liceale.
Liceele teoretice se organizează cu clasele IX-XII învăţământ de zi sau fără frecventa şi cu clasele IX-XIII învăţământ seral, în profilurile: real şi umanist.
Şcolile normale se organizează cu clasele IX-XIII învăţământ de zi.
Liceele industriale, agricole, silvice, economice şi administrative, de arta, cu program sportiv, de informatica şi de metrologie se organizează cu clasele IX-XII învăţământ de zi.
Liceele industriale, agricole, economice şi administrative pot fi organizate şi cu învăţământ seral cu clasele IX-XIII.
Liceele militare se organizează de Ministerul Apărării Naţionale şi de Ministerul de Interne, potrivit normelor stabilite de aceste ministere, cu respectarea planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare avizate de Ministerul Învăţământului.
Seminariile teologice liceale se înfiinţează, la propunerea cultelor, de Ministerul Învăţământului, cu acordul Secretariatului de Stat pentru Culte şi cu respectarea legislaţiei şcolare în vigoare. Planurile de învăţământ şi programele şcolare pentru disciplinele de cultura generală vor fi avizate de Ministerul Învăţământului.
În cadrul învăţământului liceal se pot organiza clase cu predare intensiva a unei limbi străine şi clase bilingve. Înfiinţarea acestor clase se va face la propunerea inspectoratelor şcolare şi cu aprobarea Ministerului Învăţământului. Planurile şi programele pentru clasele intensive şi bilingve se stabilesc de Ministerul Învăţământului la începutul anului şcolar.
În învăţământul liceal, clasa de început a IX-a se constituie, în medie, din 30 elevi fără a depăşi 36 elevi, dar nu mai puţin de 18 elevi.
În liceele de arta şi în cele cu program sportiv, clasa de început a IX-a se constituie din 24-36 elevi.
Admiterea în clasa a IX-a în învăţământul liceal se face prin concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţământului. La concursul de admitere pot participa absolvenţi ai învăţământului gimnazial.
Promovatii ultimei clase de la toate tipurile de liceu pot susţine examenul de bacalaureat. Diploma de bacalaureat pentru toate tipurile de învăţământ liceal conferă titularilor dreptul de a participa la concursul de admitere în învăţământul superior, în învăţământul postliceal de specialitate sau sa ocupe funcţii pentru care se cer studii liceale-medii.
Absolvenţii învăţământului liceal care din diverse motive, în termenul prevăzut de regulament, nu s-au prezentat sau nu au promovat examenul de bacalaureat vor primi certificate de absolvire, care le conferă dreptul sa ocupe funcţii pentru care se cer studii liceale-medii.
Absolvenţii liceelor industriale, agricole, silvice, economice şi administrative, sanitare, de informatica, de metrologie, de arta şi ai seminariilor teologice pot obţine atestat profesional, în condiţiile stabilite prin norme aprobate de Ministerul Învăţământului şi Ministerul Muncii Şi Protecţiei Sociale. Atestatul confirma ca absolventul a făcut pregătire de specialitate şi profesională într-o meserie.
Învăţământul profesional se realizează prin şcoli profesionale cu durata de 3-4 ani, învăţământ de zi, potrivit nomenclatorului de pregătire. Şcolile profesionale se organizează prin Ministerul Învăţământului de inspectoratele
şcolare, ministere, alte organe centrale, societăţi comerciale, regii autonome precum şi de consilii locale. Aceste şcoli pot funcţiona de sine statator. Când sunt organizate împreună cu licee, şcoli tehnice de maiştri sau şcoli postliceale de specialitate, se constituie grupuri şcolare cu conducere unica.
Prin procesul de învăţământ organizat în aceste şcoli se asigura pregătirea profesională, instruirea practica, precum şi o pregătire generală, în conformitate cu planurile şi programele de învăţământ stabilite de Ministerul Învăţământului, împreună cu ministerele de resort.
În învăţământul profesional, clasa de început, anul I se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi.
Admiterea în şcolile profesionale se face pe bază de concurs organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţământului. La concursul de admitere pot participa numai absolvenţi ai învăţământului gimnazial.
La şcolile profesionale studiile se încheie prin examen de absolvire. Promovatii acestui examen primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul sa exercite meseria în care s-au pregătit .
Învăţământul complementar sau de ucenici se organizează prin Ministerul Învăţământului de către organele administraţiei locale, respectiv de către agenţii economici, pentru promovatii clasei a VIII-a gimnaziale, care nu au fost cuprinşi în învăţământul liceal sau profesional.
Învăţământul complementar sau de ucenici se organizează ca învăţământ de zi cu durata de 2 ani. Clasa de început se constituie, în medie din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. Acesta poate funcţiona în cadrul grupurilor şcolare, liceelor, şcolilor profesionale sau şcolilor cu clasele I-VIII.
În cadrul învăţământului complementar sau de ucenici se asigura pregătirea generală, precum şi pregătirea profesională şi instruirea practica într-o meserie corespunzătoare nevoilor locale din cooperatie, prestări de servicii iniţiativa particulară şi din alte sectoare.
Meseriile în care se pregătesc elevii prin învăţământul complementar sau de ucenici sunt stabilite dintre meseriile prevăzute în indicatoarele tarifare de calificare, care nu se regăsesc în nomenclatorul de pregătire prin licee sau şcoli profesionale.
Încheierea studiilor învăţământului complementar sau de ucenici se face prin examen de absolvire.
Absolvenţii primesc diploma de absolvire, care le da dreptul sa exercite meseria în care au fost pregatiti.
Absolvenţii învăţământului complementar sau de ucenici, precum şi cei ai învăţământului profesional, din promotia 1993, pot continua studiile în învăţământul liceal, conform normelor stabilite de către Ministerul Învăţământului.
Învăţământul tehnic de maiştri se organizează, prin Ministerul Învăţământului, la solicitarea ministerelor interesate şi a agenţilor economici prin şcoli tehnice de maiştri cu o durată de 1 1/2 - 2 ani, cursuri de zi, sau 2-3 ani cursuri serale, conform nomenclatorului de pregătire.
Clasa de început la şcolile tehnice de maiştri se constituie, în medie din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. Aceasta se organizează în cadrul grupurilor şcolare.
Concursul şi condiţiile de admitere, precum şi examenul de absolvire în şcolile tehnice de maiştri se organizează potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţământului în colaborare cu ministerele interesate.
Absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul de a profesa în specialitatea respectiva.
Învăţământul postliceal de specialitate are o durată de 2 sau 3 ani şi se realizează în şcoli postliceale de specialitate, organizate de Ministerul Învăţământului, la propunerea ministerelor, a altor organe centrale, a departamentelor economice, sau a agenţilor economici. În aceste şcoli pot fi şcolarizaţi absolvenţi de liceu, cu diploma de bacalaureat, care doresc să se pregătească în vederea exercitării unor profesiuni de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural şi sanitar, conform nomenclatorului de pregătire.
Şcolile postliceale de specialitate se organizează ca învăţământ de zi şi seral în cadrul grupurilor şcolare sau împreună cu unităţile de învăţământ liceal, având conducere unica.
Clasa de început la şcolile postliceale de specialitate se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi.
Admiterea în şcolile postliceale de specialitate şi examenul de absolvire se organizează pe baza normelor stabilite de Ministerul Învăţământului.
Absolvenţii primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul sa profeseze în specialitatea absolvită.
Învăţământul superior este organizat în: universităţi, academii, institute, iar în cadrul acestora, pe facultăţi, şcoli de studii postuniversitare, colegii şi secţii de specializare.
Instituţiile de învăţământ superior se înfiinţează prin hotărâre guvernamentală, iar facultăţile, colegiile şi secţiile de specializare, prin ordin al ministrului învăţământului.
Învăţământul superior este o continuare, în sistem deschis, a pregătirii realizate de învăţământul liceal.
Învăţământul superior cuprinde:
–învăţământ de nivel universitar;
–învăţământul postuniversitar.
Învăţământul de nivel universitar cuprinde:
–învăţământul universitar de scurta durata - colegii universitare (2-3 ani);
–învăţământul universitar de lungă durata (4-6 ani);
–învăţământul universitar de studii aprofundate (1-2 ani).
Învăţământul postuniversitar este organizat în:
–învăţământ postuniversitar de specializare;
–cursuri postuniversitare (1-12 luni);
–şcoli de studii postuniversitare (1 1/2 - 2 ani);
–doctorat.
Învăţământul universitar de scurta durata este organizat în paralel sau cu trunchi comun (primii 2 ani de studii) cu învăţământul de lungă durata şi este destinat a pregati specialişti de execuţie superiori, intermediari personalului cu studii medii şi profesionale şi celui cu studii superioare de lungă durata.
Învăţământul superior de lungă durata pregăteşte specialişti de execuţie şi conceptie.
Durata studiilor la învăţământul de scurta durata este de 2-3 ani, la învăţământul de lungă durata de 4-6 ani, iar pentru studii aprofundate, de 1-2 ani. Formele învăţământului de nivel universitar sunt: învăţământ de zi, seral şi fără frecventa. Durata studiilor la învăţământul seral şi fără frecventa este cu un an mai mare decât la învăţământul de zi.
Începând cu anul universitar 1993-1994, învăţământul de nivel universitar va fi organizat pe cicluri:
a)Pentru învăţământul superior economic:
–ciclul I va cuprinde, la învăţământul de zi studenţii din anii I şi II de studii, disciplinele din planurile de învăţământ fiind comune pe fiecare modul specific, atât pentru forma lungă de învăţământ, cat şi pentru forma scurta.
–ciclul II va fi organizat separat pentru forma lungă de învăţământ, şi respectiv, pentru forma scurta (colegii universitare), activitatea desfasurindu-se pe specializările cuprinse în structura instituţiei de învăţământ superior, aprobată prin ordin al ministrului învăţământului. Separarea studenţilor după ciclul I, pentru continuarea studiilor la forma lungă de învăţământ sau la forma scurta de învăţământ (colegii universitare), se va face prin examen. Ciclul II va cuprinde, pentru învăţământul de zi, la forma lungă de învăţământ, studenţii din anii III şi IV (2 ani), iar la forma scurta de învăţământ (colegii universitare), studenţii din anul III (1 an);
–ciclul III va fi organizat ca învăţământ de studii aprofundate cu durata de un an, numai la învăţământul de zi, şi va putea fi urmat pe bază de examen, numai de absolvenţii cu diploma ai ciclului II de la forma lungă de învăţământ, cu rezultate foarte bune profesionale şi ştiinţifice;
Pentru învăţământul seral şi fără frecventa, durata studiilor se va prelungi cu un an; aceste forme de învăţământ nu se organizează pentru ciclul III.
Admiterea în învăţământul superior economic se va face prin concurs unic, atât pentru forma lungă de învăţământ cat şi pentru forma scurta (colegii universitare).
b)Pentru celelalte domenii ale învăţământului superior (tehnic, arhitectura agricol, universitar, ştiinţe juridice, medical, arta), şcolarizarea la forma scurta de învăţământ - acolo unde va fi organizată - se va desfăşura după sistemul prezentat pentru învăţământul economic la lit. a) sau separat (în paralel) de forma lungă de învăţământ. Admiterea în acest din urmă caz se va face prin concurs organizat distinct pentru fiecare forma de învăţământ (lungă sau scurta). Şi pentru aceste domenii ale învăţământului se va organiza, numai la învăţământul de zi, ciclul de studii aprofundate (internat pentru domeniul medical), care poate fi urmat, pe bază de examen, de către absolvenţii cu diploma de la forma lungă de învăţământ, cu rezultate foarte bune profesionale şi ştiinţifice;
c)Pentru învăţământul superior tehnic şi agronomic (cu excepţia profilului Medicina veterinara), forma lungă de învăţământ va fi organizată pe cicluri:
–ciclul I va cuprinde studenţii din anul I şi II de studii, disciplinele din planurile de învăţământ fiind comune pe profil în cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ superior;
–ciclul II va cuprinde studenţii din anii III, IV şi V de studii, activitatea desfasurindu-se pe specializările prevăzute în structura instituţiei de învăţământ superior aprobată prin ordin al ministrului învăţământului.
–ciclul III va fi organizat ca învăţământ de studii aprofundate cu durata de un an.
Admiterea în ciclul II şi, respectiv ciclul III de învăţământ se va face prin concurs.
Începând cu seriile de absolvenţi 1993/1994, finalizarea studiilor superioare va consta din susţinerea lucrării (proiectului) de diploma şi a 2-3 examene:
–la învăţământul de scurta durata: o disciplina fundamentală sau de baza şi o disciplina de specialitate;
–la învăţământul de lungă durata: o disciplina fundamentală sau de baza şi doua discipline de specialitate.
Disciplinele şi tematica de examen vor fi stabilite de conducerile instituţiilor de învăţământ superior în conformitate cu planurile şi programele de învăţământ după care au studiat absolvenţii.
Absolvenţilor învăţământului superior de scurta durata li se eliberează "Diploma de absolvire".
Absolvenţilor învăţământului superior de lungă durata li se eliberează "Diploma de licenţă", iar absolvenţilor învăţământului universitar de studii aprofundate li se eliberează "Diploma de studii aprofundate".
Persoanele posesoare ale diplomelor de licenţă care au absolvit seminarul pedagogic pot funcţiona ca profesori în învăţământul preuniversitar.
Începând cu anul universitar 1993/1994, instituţiile de învăţământ superior de stat pot scolariza studenţi în anul I de studii peste numărul de locuri aprobat anual. Numărul maxim de locuri care depăşeşte pe cel aprobat se stabileşte de Ministerul Învăţământului, la propunerea fiecărei instituţii de învăţământ superior.
Ocuparea locurilor stabilite peste numărul de locuri aprobat se face prin concurs de admitere, în ordine descrescătoare a mediilor, cu condiţia obţinerii cel puţin a mediei 5.
Studenţii admişi peste numărul de locuri aprobat suporta taxa de studiu. Cuantumul taxei trebuie să acopere toate cheltuielile de instruire a acestora, inclusiv salariile cadrelor didactice şi ale personalului auxiliar şi de servire.
Cuantumul taxei de studiu şi modalităţile de plată se aproba de Ministerul Învăţământului, la propunerea fiecărei instituţii de învăţământ superior, şi sunt făcute publice în timp util.
Sumele încasate din taxa de studiu reprezintă surse de venit la fondul special pentru învăţământ.
Taxa de studiu este calculată pentru întregul an universitar (10 luni).
Studentul care a fost admis cu taxa de studiu şi care se retrage din învăţământ în timpul anului universitar suporta taxa de studiu calculată de la începutul anului universitar, inclusiv luna în care s-a retras.
Studenţii admişi cu taxa de studiu nu beneficiază de burse sau alte forme de sprijin material şi nici de ajutoare sociale de stat, nu pot revendica locuri de cazare în căminele studenţeşti şi nu pot fi trecuţi până la absolvirea studiilor, în categoria studenţilor, şcolarizaţi fără taxe de studiu.
Învăţământul postuniversitar este organizat în instituţiile de învăţământ superior pe doua forme, cu şi fără frecventa. Specializările la care se organizează învăţământul postuniversitar se stabilesc de Ministerul Învăţământului, la solicitarea beneficiarilor şi la propunerea instituţiilor de învăţământ superior.
Doctoratul constituie forma superioară a pregătirii profesional-ştiinţifice a specialiştilor în diferite ramuri ale ştiinţei, tehnicii şi culturii.
Modul de organizare a admiterii la doctorat, desfăşurarea activităţilor în perioada stagiului de pregătire a doctoranzilor şi procedura de sustinere a tezelor în vederea obţinerii titlului ştiinţific de doctor se stabilesc de către Ministerul Învăţământului.
Educaţia şi şcolarizarea specială (adaptată) se organizează pentru persoane cu probleme deosebite care constituie dezavantaje pentru integrarea lor şcolară, profesională şi socială. Acestea sunt destinate copiilor de vârsta prescolara, elevilor şi studenţilor care prezintă diferite deficiente ce conduc la un handicap (temporar sau permanent), de ordin fizic (motor), mintal, senzorial, (auditiv şi vizual), de limbaj, socioafectivi de comportament, persoanelor cu deficiente asociate sau severe.
Pregătirea şcolară şi profesională, ocrotirea şi educaţia persoanelor cu probleme speciale se realizează prin:
–instituţii speciale de învăţământ: grădiniţe speciale, şcoli speciale şi cămine şcoala cu clasele I-VIII, şcoli profesionale speciale, licee şi şcoli postliceale speciale, şcoli speciale de reeducare, clase şi grupe speciale pentru calificare şi recalificare pentru invalizi, în condiţiile prevăzute la art. 2 şi 12 din prezenta hotărâre;
–structuri şcolare (secţii, clase, grupe) integrate în alte unităţi şcolare obişnuite din comunitatea locală sau şcoli şi structuri şcolare care funcţionează în instituţii de asistenţa medicală (spitale, sanatorii, preventorii) de ocrotire socială şi în penitenciare;
–structuri educative alternative (centre de educaţie preventivă, complexe educative pentru tineret, centre de educaţie specială) coordonate de Ministerul Învăţământului;
–la domiciliu (pentru copii şi adulti handicapati nedeplasabili, în vârsta de până la 30 de ani).
Pentru terapia tulburarilor de limbaj la copiii cuprinşi în grădiniţe şi învăţământul primar, inspectoratele şcolare organizează centre logopedice interşcolare - ca structuri de educaţie specială integrată - încadrate cu profesori de specialitate, logoped (specialitate defectologie, pedagogie, psihologie, psiho-pedagogie specială).
Evaluarea psihopedagogică a copiilor cu probleme speciale în scopul orientarii lor şcolare şi profesionale se realizează de comisiile de evaluare complexa, subordonate inspectoratelor şcolare şi coordonate de un profesor de specialitate (psihodiagnostician, pedagog, psiholog).
Învăţământul pentru copii şi tineri cu probleme speciale este gratuit.
Ministerul Învăţământului răspunde de organizarea, evaluarea şi coordonarea învăţământului şi educaţiei pentru persoane cu probleme speciale. Pregătirea perfecţionarea, numirea şi încadrarea personalului didactic, precum şi activitatea de cercetare, inovaţie şi elaborare a programelor şcolare din acest domeniu se realizează conform metodologiei Ministerului Învăţământului.
Minorităţile naţionale au dreptul sa studieze şi să se instruiască în limba maternă în toate formele de învăţământ.
În localităţile cu populaţie din rândul minorităţilor naţionale pot funcţiona grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, licee, şcoli normale, secţii, clase sau grupe cu predare în limba maternă.
Stabilirea acestor instituţii şcolare, secţii, clase sau grupe se face de inspectoratele şcolare în funcţie de solicitări şi de ponderea populaţiei şcolare minoritate din zona.
Istoria şi geografia României se vor preda în limba română.
În învăţământul superior se vor organiza grupe, ani sau secţii cu predarea în limba minorităţilor pentru pregătirea cadrelor necesare în activitatea didactica şi cultural artistică.
Ţinerii din rândul minorităţilor naţionale trebuie să cunoască limba română asigurindu-se condiţiile necesare în acest scop.
Limba şi literatura română este proba obligatorie la concursul de admitere în învăţământul liceal şi la examenul de bacalaureat.
Tinerilor proveniţi din rindul minorităţilor naţionale care au optat pentru clasa cu predare în limba română li se asigura, la cerere, însuşirea limbii materne.
La concursurile şi examenele de admitere în învăţământul de toate gradele, candidaţii din randurile minorităţilor naţionale pot susţine probele în limba maternă, la disciplinele pe care le-au studiat în această limbă.
Ministerul Învăţământului realizează primirea la studii în România, ca bursieri ai statului român sau pe cont propriu nevalutar, a tinerilor de origine română din ţările unde exista comunităţi româneşti şi urmăreşte progresul şcolar şi integrarea acestora în instituţiile de învăţământ unde au fost repartizaţi.
Bursele acordate potrivit prevederilor legale pot fi burse de şcolarizare pentru elevi şi studenţi, burse pentru doctorat şi burse pentru stagii de specializare cu durata între o luna şi 9 luni.
Ministerul Învăţământului sprijină organizarea unor stagii şi cursuri de perfecţionare în România pentru cadrele didactice din şcolile româneşti din străinătate, a unor simpozioane, mese rotunde şi alte manifestări ştiinţifice cu participarea cadrelor didactice din şcolile româneşti din afară tarii.
De asemenea, asigură realizarea unor schimburi între elevi români din străinătate şi elevi din România (concursuri şcolare, culturale şi sportive, tabere etc.).
În vederea sprijinirii învăţământului pentru românii din afară tarii, Ministerul Învăţământului colaborează cu Ministerul de Externe, Ministerul Culturii, precum şi cu fundaţii şi asociaţii din ţara care au ca obiect de activitate legăturile cu românii din străinătate şi sprijinirea acestora cu fundaţii şi asociaţii ale comunităţilor româneşti din strainatate.
Reţeaua instituţiilor şcolare universitare şi a celor extraşcolare care aproba de Ministerul Învăţământului la propunerea ministerelor şi a inspectoratelor şcolare.
Planul de şcolarizare pentru învăţământul preşcolar primar şi gimnazial complementar sau de ucenici, numărul instituţiilor de educaţie, de ocrotire se repartizează pe inspectoratele şcolare de Ministerul Învăţământului.
Planul de şcolarizare pentru învăţământul liceal, superior şi postuniversitar se repartizează pe instituţii de învăţământ de către Ministerul Învăţământului cu consultarea celor interesaţi.
Planul de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi postliceal de specialitate se repartizează pe instituţii de învăţământ de către Ministerul Învăţământului, în colaborare cu ministere interesate, la propunerea inspectoratelor şcolare.
Ministerul Învăţământului elaborează planurile de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar, în colaborare cu ministerele, regiile autonome şi alte unităţi interesate pentru pregătirea de specialitate, tehnologică şi instruirea practica.
Planurile de învăţământ pentru profilurile şi specializările din învăţământul superior se elaborează în comisii de specialişti pe baza propunerilor consiliilor facultăţilor şi se aproba de Ministerul Învăţământului.
Numărul locurilor pentru anul 1993/1994 la toate gradele de învăţământ este cel prevăzut în anexa nr. 1.
Profilurile şi specializările în care se realizează şcolarizarea în învăţământul superior sunt prevăzute în anexele nr. 2 şi 3.
Ministerul Învăţământului, la propunerea inspectoratelor şcolare, poate organiza forme de învăţământ fără frecventa la toate gradele de învăţământ pentru copiii familiilor care îşi desfăşoară activitatea temporar în străinătate, pentru sportivii de mare performanta aflaţi în cantonamente şi turnee indelungate, pentru elevii cu alte situaţii deosebite sau pentru cei care au depăşit vârsta de şcolarizare şi doresc să-şi continue studiile.
În vederea pregătirii forţei de muncă necesare economiei de piaţa, Ministerul Învăţământului, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în colaborare cu ministerele interesate, cu alte organe centrale sau locale, vor analiza domeniile, meseriile şi specialitatile de pregătire, precum şi durata de şcolarizare prin învăţământul preuniversitar şi universitar de stat.
Cursurile de perfecţionare în regim postuniversitar pentru toate categoriile socioprofesionale se stabilesc de Ministerul Învăţământului, la propunerea organelor interesate.
Ministerul Învăţământului răspunde de conţinutul, îndrumarea şi controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate şi profesională din toate instituţiile de învăţământ, indiferent de gradul lor de subordonare.
Ministerul Învăţământului împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale răspund de organizarea, conţinutul şi controlul procesului instructiv-educativ cu privire la pregătirea de specialitate şi profesională, pe baza unor protocoale încheiate între organele centrale implicate.
Instituţiile de învăţământ vor intra în relaţii de parteneriat cu regii autonome, societăţi comerciale sau alţi agenţi economici interesaţi, pentru ca prin convenţii să se stabilească relaţii de colaborare privind pregătirea de specialitate şi profesională, prin asigurarea bazei didactico-materiale.
Inspectoratele şcolare răspund de organizarea, controlul şi evaluarea procesului instructiv- educativ privind pregătirea generală, de specialitate şi profesională din toate instituţiile de învăţământ preuniversitar de pe raza judeţului, indiferent de gradul de subordonare al acestora.
Conducerile instituţiilor de învăţământ de toate gradele sunt direct răspunzătoare de buna organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ, de gestionarea eficienta a resurselor şi a bazei materiale pe care o deţin.
Norma de predare în învăţământul de toate gradele se stabileşte de Ministerul Învăţământului.
Situaţiile deosebite privind funcţionarea unor grupe de preşcolari sau clase de elevi cu efective mai mari sau mai mici decât cele stabilite vor fi analizate şi aprobate de Ministerul Învăţământului.
Formatiile de studiu pentru învăţământul superior se aproba de Ministerul Învăţământului, la propunerea instituţiilor de învăţământ superior.
Finanţarea cheltuielilor unităţilor învăţământului de stat se asigura:
1.de la bugetul de stat, prin Ministerul Învăţământului, pentru cifra de şcolarizare aprobată;
2.din bugetul fondului special pentru învăţământ constituit din veniturile proprii realizate din activitatea practica a elevilor şi studenţilor, taxe de şcolarizare, de admitere şi alte venituri;
3.din fonduri proprii ale agenţilor economici sau din alte surse, pentru învăţământul complementar, profesional, tehnic de maiştri şi postliceal de specialitate, pentru clasele (elevii) cu care s-au încheiat contracte de şcolarizare, luându-se în calcul toate cheltuielile de instruire, inclusiv salariile personalului didactic, costurile de administraţie şi bursele elevilor. De asemenea, agenţii economici vor suporta cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a gradinitelor cu program prelungit şi săptămânal organizate de aceştia, vor putea sprijini financiar şi material instituţiile de învăţământ preuniversitar în condiţiile prevăzute de legea privind bugetul de stat şi vor suporta cheltuielile cu întreţinerea bazei materiale pentru pregătirea practica asa cum se vor încheia convenţiile ce se stabilesc prin prezenta hotărâre.
La stabilirea fondurilor necesare pentru funcţionarea învăţământului se vor avea în vedere veniturile proprii care se realizează din activitatea practica a elevilor şi studenţilor din instituţiile de învăţământ de stat, alte venituri care se vor incasa, finanţarea de la buget făcându-se în completare.
Actele de studii, diplomele şi certificatele eliberate absolvenţilor de la toate gradele învăţământului de stat vor fi stabilite şi aprobate de Ministerul Învăţământului.
În gospodărirea bazei materiale a unităţilor de învăţământ, consiliile judeţene şi locale au atribuţii de a aloca fonduri şi a exercita controlul gestionării acestora.
Inspectoratele şcolare vor prezenta, la nivelul consiliilor judeţene, analiza periodică privind starea învăţământului din judeţ.
Schimbarea destinaţiei bazei materiale aferente procesului instructiv-educativ, a internatelor, căminelor şi cantinelor, a taberelor, a satelor de vacanta, bazelor turistice şi de agrement şcolare, cu spaţiile şi terenurile aferente se poate face numai cu aprobarea Ministerului Învăţământului şi avizul ministerelor sau organelor centrale interesate.
În baza acordurilor guvernamentale privind dezvoltarea relaţiilor de cooperare internationala în domeniul învăţământului, Ministerul Învăţământului aproba, la propunerea inspectoratelor şcolare, lista nominală a profesorilor străini care vor desfăşura activitate de predare în unele instituţii de învăţământ preuniversitar.
În funcţie de condiţiile prevăzute în aceste acorduri referitoare la normarea, salarizarea şi acoperirea cheltuielilor de întreţinere a profesorilor străini, inspectoratele şcolare în colaborare cu consiliile judeţene şi locale vor lua măsuri pentru asigurarea acestor condiţii, în limitele creditelor bugetare alocate.
Metodologia privind activităţile pe care le vor desfăşura profesorii străini, planurile şi programele de învăţământ specifice vor fi elaborate de Ministerul Învăţământului.
Ministerul Învăţământului celelalte ministere şi organe centrale care au în subordine şcoli organizează pentru elevii din învăţământul preuniversitar - cursuri de zi - concursuri pe discipline de învăţământ şi meserii, care se vor desfăşura conform metodologiei stabilite de Ministerul Învăţământului.
Structura anului şcolar (universitar) va fi stabilită de Ministerul Învăţământului.
În anul 1993 concursul de admitere în instituţiile de învăţământ superior şi în şcolile postliceale de specialitate se organizează o singură dată, eventualele locuri rămase neocupate fiind anulate de drept.
Aplicarea prevederilor prezentei hotărâri se va face, pentru învăţământul militar, conform reglementărilor specifice.
Începând cu anul de învăţământ 1993/1994, personalul didactic care preda discipline de cultura generală în reţeaua unităţilor de
învăţământ cooperatist (UCECOM şi CENTROCOOP) se preia de către Ministerul Învăţământului, cheltuielile de personal fiind suportate din bugetul Ministerului Învăţământului.
Influentele financiare rezultate din aplicarea prevederilor prezentelor hotărâri vor fi acoperite prin suplimentarea bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat de Ministerul Învăţământului.
Anexele nr.1,2 şi 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu anul de învăţământ 1993/1994. Pe aceeaşi dată hotărârile Guvernului nr. 461/1991, nr. 345/1992 şi nr. 253/1992 se abroga.
PLAN DE ŞCOLARIZARE
pentru anul şcolar (universitar) 1993/1994 la toate gradele de învăţământ
| I. | Învăţământ preşcolar | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Numărul copiilor cuprinşi în grădiniţe, din care în: | 730.500 | ||||
| - grădiniţe cu program normal | 548.000 | ||||
| - grădiniţe cu program prelungit, săptămânal, pentru copii cu deficienţe, case de copii preşcolari, cămine-şcoală | 182.500 | ||||
| II. | Învăţământ primar gimnazial | ||||
| Numărul elevilor în: | |||||
| a) | clasele I-IV | 1.220.000 | |||
| b) | clasele V-VIII: | ||||
| - învăţământ de zi | 1.300.000 | ||||
| - învăţământ seral | 1.000 | ||||
| - învăţământ fără frecvenţă | 6.000 | ||||
| III. | Instituţii de educaţie şi ocrotire | ||||
| 1. | Numărul elevilor în clasele şi grupele cu program de muzică, arte plastice şi coregrafie | 25.000 | |||
| 2. | Numărul elevilor în şcolile cu program de educaţie fizică şi sport | 33.000 | |||
| 3. | Numărul elevilor care se pregătesc pe linie sportivă în cluburile sportive şcolare | 75.000 | |||
| 4. | Numărul elevilor în casele de copii şcolari | 30.000 | |||
| 5. | Numărul cadrelor didactice care îndrumă activitatea extraşcolară în cluburile elevilor şi preşcolarilor | 3.000 | |||
| 6. | Numărul posturilor de profesori în centrele de corectare a vorbirii | 440 | |||
| IV. | Învăţământ liceal | ||||
| a) | Învăţământ de zi | ||||
| Numărul elevilor în clasele a IX-a - total | 180.000 | ||||
| b) | Învăţământ seral: | ||||
| Numărul elevilor în: | |||||
| 1. | clasa a IX-a | 10.000 | |||
| 2. | clasa a X-a | 7.500 | |||
| 3. | clasa a XI-a | 35.000 | |||
| V. | Învăţământ profesional | ||||
| Numărul elevilor în anul I - învăţământ de zi | 79.000 | ||||
| VI. | Învăţământ complementar sau de ucenici | ||||
| Numărul elevilor în anul I - învăţământ de zi | 48.000 | ||||
| VII. | Învăţământ postliceal de specialitate | ||||
| Numărul elevilor în anul I | 14.820 | ||||
| VIII. | Învăţământ special pentru elevi cu deficienţe senzoriale şi intelectuale | ||||
| 1. | Numărul elevilor în şcolile cu deficienţe senzoriale şi intelectuale în clasele I-VIII | 31.500 | |||
| 2. | Numărul elevilor din şcoli profesionale pentru minori cu deficienţe de auz, de vedere, mintale şi motorii | 17.000 | |||
| 3. | Numărul elevilor din liceele speciale pentru tineri cu deficienţe de auz, de vedere şi motorii | 900 | |||
| 4. | Numărul elevilor din şcoli postliceale speciale pentru tineri cu deficienţe de vedere şi motorii | 150 | |||
| 5. | Numărul elevilor din şcoli speciale de reeducare (învăţământ primar, gimnazial, liceal şi profesional) | 1.000 | |||
| 6. | Numărul minorilor din centrele de educare specială şi recuperare a copiilor cu deficienţe | 1.000 | |||
| IX. | Învăţământ superior | ||||
| Numărul studenţilor în anul I | 46.000 | ||||
| X. | Învăţământ postuniversitar | ||||
| Numărul cursanţilor | 15.000 | ||||
NOMENCLATORUL SPECIALIZĂRILOR
din învăţământul superior de scurta durata (colegii universitare)
| Profilul | Specializarea | Durata studiilor (ani) | Titlul obţinut | |
| ADMINISTRAŢIE-SECRETARIAT | - Birotică | 3 | secretar superior | |
| - Administraţie locală - secretariat | 3 | secretar superior | ||
| - Comunicare profesională | 3 | interpret profesional | ||
| AGRICOL | - Protecţia plantelor | 3 | conductor tehnic | |
| - Legumicultură - Floricultură | 3 | conductor tehnic | ||
| - Viticultură - Pomicultură | 3 | conductor tehnic | ||
| - Arhitectură, peisagistică | 3 | conductor tehnic | ||
| ARHITECTURĂ | - Arhitectura clădirilor | 3 | conductor arhitect | |
| - Urbanism | 3 | conductor arhitect | ||
| BIBLIOTECONOMIE | - Biblioteconomie - arhivistică | 3 | bibliotecar-arhivist | |
| CHIMIE INDUSTRIALĂ | - Tehnologie chimică | 3 | conductor tehnic | |
| - Tehnologia silicaţilor şi a prelucrării sticlei | 3 | conductor tehnic | ||
| CONSTRUCŢII | - Tehnologia construcţiilor | 3 | conductor tehnic | |
| - Lucrări edilitare | 3 | conductor tehnic | ||
| - Construcţii şi exploatarea lucrărilor hidrotehnice | 3 | conductor tehnic | ||
| - Drumuri şi poduri | 3 | conductor tehnic | ||
| - Căi ferate şi lucrări de artă | 3 | conductor tehnic | ||
| - Instalaţii | 3 | conductor tehnic | ||
| - Amenajarea teritoriului agricol | 3 | conductor tehnic | ||
| - Organizarea şi economia construcţiilor | 3 | conductor tehnic | ||
| ECONOMIC | ||||
| Modul Management | - Organizarea producţiei şi a muncii | 3 | tehnician economist | |
| Modul Finanţe şi bănci | - Gestiune bancară | 3 | tehnician economist | |
| Modul Gestiune, contabilitate şi control financiar | - Contabilitate şi gestiune financiară | 3 | tehnician economist | |
| Modul Cibernetică, statistică şi informatică economică | - Prelucrarea electronică a informaţiei economice | 3 | tehnician economist | |
| Modul Comerţ-Marketing | - Conducerea unităţilor comerciale şi de turism | 3 | tehnician economist | |
| - Controlul calităţii produselor | 3 | tehnician economist | ||
| Modul Economia mediului şi producţiei agroalimentare | - Managementul producţiei agricole şi alimentare | 3 | tehnician economist | |
| EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT | - Măiestrie sportivă | 3 | antrenor | |
| ELECTRIC | - Controlul calităţii şi metrologie | 3 | conductor tehnic | |
| - Maşini şi aparate electrice | 3 | conductor tehnic | ||
| - Instalaţii electrice | 3 | conductor tehnic | ||
| MECANIC | - Tehnologia prelucrării metalelor | 3 | conductor tehnic | |
| - Tehnologii de mecanică fină | 3 | conductor tehnic | ||
| - Optometrie | 3 | conductor tehnic | ||
| - Automobile | 3 | conductor tehnic | ||
| - Materiale şi defectoscopie | 3 | conductor tehnic | ||
| - Mecanizarea construcţiilor | 3 | conductor tehnic | ||
| MEDICINĂ | - Cosmetică medicală | 3 | cosmetician medical | |
| MEDICINĂ VETERINARĂ | - Igienă şi laborator veterinar | 3 | asistent veterinar | |
| - Tehnică veterinară | 3 | asistent veterinar | ||
| METALURGIE | - Turnătorie, forjă şi tratamente termice | 3 | conductor tehnic | |
| - Controlul proceselor metalurgice | 3 | conductor tehnic | ||
| MUZEOGRAFIE | - Tehnici de cercetare şi conservare a patrimoniului arheologic şi muzeal | 3 | muzeograf | |
| - Muzeografie | 3 | muzeograf | ||
| NAVE ŞI ECHIPAMENTE NAVALE | - Construcţii şi montaje de nave | 3 | conductor tehnic | |
| NAVIGAŢIE | - Navigaţie şi transport fluvial | 3 | conductor tehnic | |
| PETROL | - Foraj - extracţie | 3 | conductor tehnic | |
| - Exploatarea şi valorificarea gazelor naturale | 3 | conductor tehnic | ||
| STOMATOLOGIE | - Tehnică dentară | 3 | dentist | |
| ELECTROMECANIC | - Exploatare maşini şi utilaje | 3 | conductor tehnic | |
| - Tehnologia transporturilor | 3 | conductor tehnic | ||
| - Electromecanica fluvială | 3 | conductor tehnic | ||
| - Exploatarea aparaturii medicale | 3 | conductor tehnic | ||
| - Exploatarea utilajului petrolier şi petrochimic | 3 | conductor tehnic | ||
| ELECTRONIC | - Electronică | 3 | conductor tehnic | |
| - Comunicaţii şi exploatare | 3 | conductor tehnic | ||
| poştală | ||||
| ENERGETIC | - Termoenergetică | 3 | conductor tehnic | |
| - Hidroenergetică | 3 | conductor tehnic | ||
| - Transportul şi distribuţia energiei electrice | 3 | conductor tehnic | ||
| FORESTIER | - Tehnica culturilor silvice | 3 | conductor tehnic | |
| - Tehnologia exploatărilor forestiere | 3 | conductor tehnic | ||
| - Tehnologia prelucrării lemnului | 3 | conductor tehnic | ||
| GEODEZIE | - Topografie | 3 | conductor tehnic | |
| GEOGRAFIE | - Cartografie | 3 | cartograf | |
| INFORMATICĂ | - Tehnologie informatică | 3 | informatician | |
| JURNALISTICĂ | - Secretariat de redacţie | 3 | secretar de redacţie | |
| ŞTIINŢA SISTEMELOR ŞI A CALCULATOARELOR | - Tehnică de calcul | 3 | conductor tehnic | |
| TEHNOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE | - Tehnologii alimentare | 3 | conductor tehnic | |
| TEXTILE-PIELARIE | - Tehnologia tricoturilor | 3 | conductor tehnic | |
| - Tehnologia confecţiilor din ţesături şi tricoturi | 3 | conductor tehnic | ||
| - Tehnologia firelor şi ţesăturilor | 3 | conductor tehnic | ||
| ZOOTEHNIE | - Creşterea animalelor mici | 3 | conductor tehnic | |
| - Creşterea animalelor, controlul şi valorificarea producţiilor | 3 | conductor tehnic |
NOMENCLATORUL SPECIALIZĂRILOR
din învăţământul superior de lungă durata
| Profilul | Specializarea | Durata studiilor (ani) | Titlul obţinut | |
| AERONAVE | - Construcţii aerospaţiale | 5 | inginer | |
| - Sisteme de propulsie (turbomotoare, rachete) | 5 | inginer | ||
| - Echipamente şi instalaţii de bord | 5 | inginer | ||
| AGRICOL | - Agricultură | 5 | inginer | |
| - Pedologie - agrochimie | 5 | inginer | ||
| - Horticultură | 5 | inginer | ||
| - Agromontanologie | 5 | inginer | ||
| - Inginerie genetică (în agricultură) | 5 | inginer | ||
| ARHITECTURĂ | - Arhitectură | 6 | arhitect | |
| ARTĂ CINEMATOGRAFICĂ şi televiziune | - Regie de film ŞI TELEVIZIUNE | 4 | licenţiat în arta cinematografică şi televiziune | |
| - Imagine de film şi televiziune | 4 | licenţiat în arta cinematografică şi televiziune | ||
| - Comunicaţii audiovizuale | 4 | licenţiat în arta cinematografică şi televiziune | ||
| - Multimedia - sunet, montaj, grafică computerizată | 4 | licenţiat în arta cinematografică şi televiziune | ||
| ARTĂ TEATRALĂ | - Actorie | 4 | licenţiat în arta teatrală | |
| - Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete | 4 | licenţiat în arta teatrală | ||
| - Teatrologie | 4 | licenţiat în arta teatrală | ||
| - Coregrafie | 4 | licenţiat în arta teatrală | ||
| - Regie teatru | 5 | licenţiat în arta teatrală | ||
| ARTE PLASTICE ŞI DECORATIVE | - Pictură | 5 | licenţiat în arte plastice | |
| - Sculptură | 5 | licenţiat în arte plastice | ||
| - Grafică | 5 | licenţiat în arte plastice | ||
| - Arte textile (tapiserie - contexturi, modă - imprimeuri) | 5 | licenţiat în arte plastice | ||
| - Ceramică - sticlă - metal | 5 | licenţiat în arte plastice | ||
| - Scenografie | 5 | licenţiat în arie plastice | ||
| - Design | 5 | licenţiat în arte plastice | ||
| - Artă murală | 5 | licenţiat în arte plastice | ||
| - Conservarea şi restaurarea operei de artă | 5 | licenţiat în arte plastice | ||
| - Istoria şi teoria artei | 4 | licenţiat în arte plastice | ||
| - Artă fotografică | 4 | licenţiat în arte plastice | ||
| - Pedagogia artei (profesor de desen) | 5 | licenţiat m arte plastice | ||
| BIOLOGIE | - Biologie | 4 | licenţiat în biologie | |
| - Biochimie | 4 | licenţiat în biologie | ||
| - Biologie - chimie | 4 | licenţiat în biologie şi chimie | ||
| - Biologie - ştiinţe agricole | 4 | licenţiat în biologie şi ştiinţe agricole | ||
| - Biologie - geografie | 4 | licenţiat în biologie şi geografie | ||
| - Ecologie şi protecţia mediului | 4 | licenţiat în biologie | ||
| CHIMIE A. Chimie Industrială | - Tehnologia substanţelor anorganice | 5 | inginer | |
| - Tehnologia substanţelor organice | 5 | inginer | ||
| - Petrochimie şi carbochimie | 5 | inginer | ||
| - Ştiinţa şi ingineria materialelor oxidice | 5 | inginer | ||
| - Inginerie chimică | 5 | inginer | ||
| - Tehnologia chimică a produselor textile, pielii, blănurilor şi înlocuitorilor | 5 | inginer | ||
| - Tehnologia compuşilor macromoleculari | 5 | inginer | ||
| - Inginerie biochimică | 5 | inginer | ||
| - Tehnologia prelucrării petrolului şi petrochimie | 5 | inginer | ||
| - Ingineria prelucrării produselor naturale | 5 | inginer | ||
| - Tehnologia celulozei, hârtiei, poligrafie şi fibre | 5 | inginer | ||
| B. Chimie universitari | - Chimie | 4 | licenţiat în chimie | |
| - Biochimie tehnologică | 4 | licenţiat în chimie | ||
| - Chimie - fizică | 4 | licenţiat în chimie şi fizică | ||
| CONSTRUCŢII | - Construcţii civile, industriale şi agricole | 5 | inginer | |
| - Căi ferate, drumuri şi poduri | 5 | inginer | ||
| - Construcţii hidrotehnice | 5 | inginer | ||
| - Inginerie sanitară şi protecţia mediului | 5 | inginer | ||
| - Inginerie civilă (în limbi străine) | 5 | inginer | ||
| - Îmbunătăţiri funciare şi dezvoltare rurală | 5 | inginer | ||
| - Construcţii miniere | 5 | inginer | ||
| CONSTRUCŢII ŞI echipamente navale | - Instalaţii şi ECHIPAMENTE NAVALE | 5 | inginer | |
| - Nave şi inginerie oceanică | 5 | inginer | ||
| ECONOMIC | ||||
| Modul Management | - Managementul firmei | 4 | economist | |
| - Management social | 4 | economist | ||
| Modul Economie generală | - Economie - pedagogie | 4 | licenţiat în economie | |
| - Economia şi dreptul afacerilor | 4 | economist | ||
| Modul Economia mediului şi producţiei agroalimentare | - Economia şi gestiunea producţiei agroalimentare | 4 | economist | |
| - Economia mediului | 4 | economist | ||
| Modul Finanţe şi bănci | - Finanţe şi asigurări | 4 | economist | |
| - Bănci şi burse de valori | 4 | economist | ||
| Modul Gestiune, Contabilitate şi control financiar | - contabilitate şi informatică de gestiune | 4 | economist | |
| - Expertize contabile şi control financiar | 4 | economist | ||
| - Gestiunea financiară a întreprinderii | 4 | economist | ||
| Modul Cibernetică, statistică şi informatică economică | - Cibernetică şi previziune economică | 4 | economist | |
| - Statistică social-economică | 4 | economist | ||
| - Informatică economică | 4 | economist | ||
| - Economie matematică | 4 | economist | ||
| Modul Comerţ - Marketing | - Marketing | 4 | economist | |
| - Merceologie | 4 | economist | ||
| - Turism şi servicii | 4 | economist | ||
| - Comerţ | 4 | economist | ||
| Modul Relaţii economice internaţionale | - Tranzacţii internaţionale | 4 | economist | |
| - Economie mondială | 4 | economist | ||
| Modul Gestiune economică | - Gestiunea afacerilor (în limbi străine) | 4 | economist | |
| - Economia întreprinderii (în limbi străine) | 4 | economist | ||
| EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI sport | - Educaţie fizică şi SPORT | 4 | licenţiat în educaţie | |
| - Kinetoterapie | 4 | fizică licenţiat în educaţie fizică medicală | ||
| ELECTRIC | - Construcţii electrotehnice | 5 | inginer | |
| - Acţionări electrice | 5 | inginer | ||
| - Electrotehnică generală | 5 | inginer | ||
| - Electrofizică | 5 | inginer | ||
| - Metrologie | 5 | inginer | ||
| - Inginerie electrică şi calculatoare (în limbi străine) | 5 | inginer | ||
| ELECTROMECANIC | - Roboţi industriali | 5 | inginer | |
| - Tehnologii şi sisteme electrofizice | 5 | inginer | ||
| - Tehnica transporturilor | 5 | inginer | ||
| - Electromecanică | 5 | inginer | ||
| - Ingineria sistemelor de circulaţie rutieră | 5 | inginer | ||
| - Tracţiune electrică | 5 | inginer | ||
| ELECTRONIC | - Electronică aplicată | 5 | inginer | |
| - Comunicaţii | 5 | inginer | ||
| - Microelectronică | 5 | inginer | ||
| - Telecomenzi şi electronică în transporturi | 5 | inginer | ||
| ENERGETIC | - Centrale termoelectrice | 5 | inginer | |
| - Centrale nuclearo-electrice | 5 | inginer | ||
| - Electroenergetică | 5 | inginer | ||
| - Centrale hidroelectrice şi ingineria mediului | 5 | inginer | ||
| - Energetică industrială | 5 | inginer | ||
| FARMACIE | - Farmacie | 5 | farmacist | |
| FILOLOGIE FILOZOFIE | - Limba şi literatura română - o limbă şi literatură străină | 4 | licenţiat în filologie | |
| - O limbă şi literatură străină - limba şi literatura română sau - o limbă şi literatură străină | 4 | licenţiat în filologie | ||
| - Filologie clasică (limba latină - limba greacă veche) | 4 | licenţiat în filologie | ||
| - Limbi moderne aplicate | 4 | licenţiat în filologie | ||
| - Limba şi literatura română - balcanologie | 4 | licenţiat în filologie | ||
| - Limba şi literatura română - o limbă şi literatură străină sau etnologie | 4 | licenţiat în filologie | ||
| - Limba şi literatura maghiară - limba şi literatura română sau o limbă şi literatură străină sau etnologie maghiară | 4 | licenţiat în filologie | ||
| - Bibliologie şi ştiinţa informării | 4 | licenţiat în filologie | ||
| - Comunicare şi relaţii publice | 4 | licenţiat în filologie | ||
| - Filozofie | 4 | licenţiat în filozofie | ||
| FIZICĂ FORESTIER | - Fizică | 4 | licenţiat în fizică | |
| - Fizică - chimie | 4 | licenţiat în fizică şi chimie | ||
| - Fizică tehnologică | 5 | inginer | ||
| - Silvicultură | 5 | inginer | ||
| - Exploatări forestiere | 5 | inginer | ||
| - Proiectarea mobilei şi produselor finite din lemn | 5 | inginer | ||
| - Prelucrarea lemnului | 5 | inginer | ||
| GEODEZIE GEOGRAFIE | - Geodezie | 5 | inginer | |
| - Cadastru | 5 | inginer | ||
| - Geografie | 4 | licenţiat în geografie | ||
| GEOLOGIE | - Geologie | 4 | licenţiat în geologie | |
| - Geologie tehnică | 5 | inginer | ||
| - Geofizică | 5 | inginer | ||
| - Mineralogie tehnică şi experimentală | 5 | inginer | ||
| - Geochimie | 5 | inginer | ||
| - Geologie petrolieră | 5 | inginer | ||
| INSTALAŢII | - Instalaţii pentru construcţii | 5 | inginer | |
| - Instalaţii şi echipamente pentru protecţia atmosferei | 5 | inginer | ||
| ISTORIE | - Istorie | 4 | licenţiat în istorie | |
| - Ştiinţe politice | 4 | licenţiat în ştiinţe politice | ||
| - Istorie - o limbă şi literatură străină | 4 | licenţiat în istorie şi filologie | ||
| - Istorie - filozofie | 4 | licenţiat în istorie şi filozofie | ||
| - Istorie - geografie | 4 | licenţiat în istorie şi geografie | ||
| JURNALISTICĂ | - Jurnalistică | 4 | licenţiat în jurnalistică | |
| - Jurnalistică - o limbă şi literatură străină | 4 | licenţiat în jurnalistică şi filologie | ||
| MATEMATICĂ | - Matematică | 4 | licenţiat în matematică | |
| - Informatică | 4 | licenţiat în informatică | ||
| - Matematică - mecanică | 4 | licenţiat în matematică - mecanică | ||
| - Matematici aplicate | 4 | licenţiat în matematică | ||
| - Matematică - fizică | 4 | licenţiat în matematică şi fizică | ||
| - Matematică - informatică | 4 | licenţiat în matematică şi informatică | ||
| MECANIC | - Maşini şi echipamente termice | 5 | inginer | |
| - Maşini hidraulice şi pneumatice | 5 | inginer | ||
| - Echipamente de proces | 5 | inginer | ||
| - Mecanică fină | 5 | inginer | ||
| - Tehnologia construcţiilor de maşini | 5 | inginer | ||
| MECANIC | - Maşini-unelte | 5 | inginer | |
| - Utilajul şi tehnologia sudării | 5 | inginer | ||
| - Mecanică agricolă (maşini şi instalaţii agricole) | 5 | inginer | ||
| - Construcţii de maşini agricole | 5 | inginer | ||
| - Autovehicule rutiere | 5 | inginer | ||
| - Material rulant de cale ferată | 5 | inginer | ||
| - Mecanică şi inginerie mecanică (în limbi străine) | 5 | inginer | ||
| - Utilaj tehnologic | 5 | inginer | ||
| - Inginerie tehnologică şi mecanizare în construcţii | 5 | inginer | ||
| - Utilaje şi instalaţii portuare | 5 | inginer | ||
| - Maşini şi utilaje pentru construcţii | 5 | inginer | ||
| - Utilajul şi tehnologia ambalării mărfurilor | 5 | inginer | ||
| - Creaţia tehnică în construcţia de maşini | 5 | inginer | ||
| - Maşini şi instalaţii miniere | 5 | inginer | ||
| - Instalaţii şi utilaje pentru transportul şi depozitarea produselor petroliere şi a gazelor | 5 | inginer | ||
| - Tehnologii şi echipamente neconvenţionale | 5 | inginer | ||
| MEDICINĂ | - Medicină generală | 6 | medic | |
| - Medicină tradiţională | 6 | medic | ||
| - Fiziokinetoterapie | 5 | licenţiat în fiziokinetoterapie | ||
| MEDICINĂ VETERINARĂ | - Medicină veterinară | 6 | medic veterinar | |
| METALURGIE | - Ingineria proceselor siderurgice | 5 | inginer | |
| - Metalurgie neferoasă | 5 | inginer | ||
| - Turnarea metalelor | 5 | inginer | ||
| - Prelucrări plastice şi tratamente termice | 5 | inginer | ||
| - Ştiinţa materialelor | 5 | inginer | ||
| - Tehnologii carbochimice | 5 | inginer | ||
| MINE | - Exploatări miniere subterane | 5 | inginer | |
| - Prepararea substanţelor minerale utile | 5 | inginer | ||
| - Exploatări miniere la zi | 5 | inginer | ||
| - Topografie minieră | 5 | inginer | ||
| MUZICĂ | - Interpretare instrumentală; Profesor de instrument | 5 | licenţiat în muzică | |
| - Canto; Profesor de canto | 5 | licenţiat în muzică | ||
| - Regie de teatru muzical | 5 | licenţiat în muzică | ||
| - Compoziţie; Profesor de instrument şi profesor de muzică | 5 | licenţiat în muzică | ||
| - Muzicologie; Profesor de instrument şi profesor de muzică | 5 | licenţiat în muzică | ||
| - Dirijat de orchestră; Profesor de instrument şi profesor de muzică | 5 | licenţiat în muzică | ||
| - Dirijat de cor academic; Profesor de muzică şi profesor de instrument | 5 | licenţiat în muzică | ||
| - Profesor de muzică religioasă; Profesor de muzică | 5 | licenţiat în muzică | ||
| MUZICĂ | - Pedagogie muzicală; Profesor de muzica şi profesor de instrument | 5 | licenţiat în muzică | |
| - Jazz şi muzică uşoară; Profesor de muzică şi profesor de instrument | 5 | licenţiat în muzică | ||
| NAVIGAŢIE | - Navigaţie şi transport maritim | 5 | inginer | |
| PETROL | - Forajul sondelor şi exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze | 5 | inginer | |
| SISTEME DE PRODUCŢIE | - Ingineria sistemelor de producţie | 5 | inginer | |
| - Ingineria şi gestiunea sistemelor agricole | 5 | inginer | ||
| SOCIOPSIHOPEDAGOGIE | - Pedagogie | 4 | licenţiat în pedagogie | |
| - Psihologie | 4 | licenţiat în psihologie | ||
| - Sociologie | 4 | sociolog-licenţiat în sociologie | ||
| - Psihopedagogie specială | 4 | licenţiat în psihopedagogie | ||
| - Asistenţă socială | 4 | asistent social | ||
| - Pedagogie - limba şi literatura română sau limba şi literatura maghiară | 4 | licenţiat în pedagogie | ||
| - Sociologie-politologie | 4 | licenţiat în sociologie şi politologie | ||
| - Psihopedagogie - cibernetică | 4 | licenţiat în psihopedagogie | ||
| - Psihosociologie | 4 | sociolog-licenţiat în psihosociologie | ||
| ŞTIINŢA SISTEMELOR ŞI A CALCULATOARELOR | - Calculatoare | 5 | inginer | |
| - Automatică şi informatică industrială | 5 | inginer | ||
| ŞTIINŢE APLICATE | - Inginerie matematică | 5 | inginer | |
| - Inginerie fizică | 5 | inginer | ||
| - Mecanică aplicată | 5 | inginer | ||
| ŞTIINŢE JURIDICE | - Drept | 4 | licenţiat în ştiinţe juridice | |
| - Drept economic şi administrativ | 4 | licenţiat în drept economic şi administrativ | ||
| ŞTIINŢE UMANE | - Ştiinţe umane (în limbi străine) | 4 | licenţiat în ştiinţe umane | |
| STOMATOLOGIE | - Stomatologie | 6 | stomatolog | |
| TEOLOGIE | - Teologie ortodoxă pastorală | 4 | licenţiat în teologie | |
| - Teologie ortodoxă - Litere | 4 | licenţiat în teologie şi filologie | ||
| - Teologie ortodoxă - Asistenţă socială | 4 | licenţiat în teologie şi asistenţă socială | ||
| - Teologie ortodoxă - Patrimoniu cultural | 4 | licenţiat în teologie şi arte plastice | ||
| TEOLOGIE | - Teologie baptistă - Litere | 4 | licenţiat în teologie şi filologie | |
| - Teologie baptistă - Asistenţă socială | 4 | licenţiat în teologie şi asistenţă socială | ||
| - Teologie greco-catolică - Litere | 4 | licenţiat în teologie şi filologie | ||
| - Teologie greco-catolică - Asistenţă socială | 4 | licenţiat în teologie şi asistenţă socială | ||
| - Teologie reformată - Litere | 4 | licenţiat în teologie şi filologie | ||
| - Teologie reformată - Asistenţă socială | 4 | licenţiat în teologie şi asistenţă socială | ||
| TEHNOLOGIA PRODUSELOR alimentare | - Tehnologia şi controlul calităţii produselor ALIMENTARE | 5 | inginer | |
| - Tehnologia prelucrării produselor agricole | 5 | inginer | ||
| - Pescuit şi acvacultură | 5 | inginer | ||
| TEXTILE-PIELĂRIE | - Filatură - ţesătorie | 5 | inginer | |
| - Tricotaje - confecţii textile | 5 | inginer | ||
| - Confecţii din piele şi înlocuitori | 5 | inginer | ||
| - Design şi creaţie tehnică în textile şi pielărie | 5 | inginer | ||
| ZOOTEHNIE | - Zootehnie | 5 | inginer | |
| - Biotehnologii (în agricultură) | 5 | inginer |
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
