Convenţie civilă din 4 noiembrie 1999

Strasbourg, 4 noiembrie 1999

Notă *) Traducere.

PREAMBUL

Statele membre ale Consiliului Europei, celelalte state ale Comunităţii Europene, semnatare ale prezentei convenţii,

considerând ca scopul Consiliului Europei este realizarea unei uniuni mai strânse între membrii săi,

constiente de importanţa intaririi cooperării internaţionale în lupta împotriva corupţiei,

subliniind faptul ca corupţia reprezintă o ameninţare grava pentru suprematia dreptului, a democraţiei şi a drepturilor omului, echităţii şi justiţiei sociale, împiedica dezvoltarea economică şi pune în pericol funcţionarea corecta şi echitabila a economiilor de piaţa,

recunoscând consecinţele negative ale corupţiei asupra persoanelor, întreprinderilor şi statelor, precum şi asupra instituţiilor internaţionale,

convinse de importanţa contribuţiei dreptului civil la lupta împotriva corupţiei, mai ales prin facilitarea unei despăgubiri echitabile a persoanelor care au suferit o paguba,

reamintind concluziile şi rezoluţiile conferinţelor ministrilor europeni ai justiţiei: a 19-a (Malta, 1994), a 21-a (Republica Ceha, 1997) şi a 22-a (Republica Moldova, 1999),

ţinând seama de Programul de acţiune împotriva corupţiei adoptat de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei în noiembrie 1996,

ţinând, de asemenea, seama de studiul referitor la posibilitatea elaborării unei convenţii asupra acţiunilor civile pentru repararea pagubelor rezultând din fapte de corupţie, aprobată de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei în februarie 1997,

luând în considerare Rezoluţia (97) 24 cu privire la cele 20 de principii directoare în lupta împotriva corupţiei, adoptată de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei în noiembrie 1997, cu prilejul sesiunii 101, Rezoluţia (98) 7 cu privire la autorizarea creării Acordului parţial şi largit pentru stabilirea "Grupului de state împotriva corupţiei - GRECO", adoptată de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei în mai 1998, cu prilejul sesiunii sale 102, şi Rezoluţia (99) 5 pentru înfiinţarea GRECO, adoptată la 1 mai 1999,

reamintind Declaraţia finala şi Planul de acţiune adoptat de şefii de stat şi de guvern din Consiliul Europei cu prilejul celei de-a doua reuniuni la vârf de la Strasbourg din octombrie 1997,

au convenit asupra celor ce urmează:

Capitolul 1Măsuri care urmează să fie luate la nivel naţional

Articolul 1Obiect

Fiecare parte prevede în dreptul sau intern mijloace eficiente în favoarea persoanelor care au suferit o paguba rezultând dintr-un act de corupţie, cu scopul de a le permite să îşi apere drepturile şi interesele, inclusiv posibilitatea obţinerii de daune-interese.

Articolul 2Definirea corupţiei

În accepţiunea prezentei convenţii, prin corupţie se înţelege faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct ori indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit ori promisiunea unui astfel de avantaj necuvenit care afectează exerciţiul normal al unei funcţiuni sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau avantajului necuvenit ori promisiunii unui astfel de avantaj necuvenit.

Articolul 3Repararea prejudiciilor

1.Fiecare parte prevede în dreptul sau intern ca persoanele care au suferit un prejudiciu rezultând dintr-un act de corupţie dispun de o acţiune în vederea obţinerii reparatiei integrale a acestui prejudiciu.

2.Aceasta reparatie se poate referi la pagubele patrimoniale deja suferite, câştigul nerealizat şi prejudiciile nepatrimoniale.

Articolul 4Responsabilitatea

1.Fiecare parte prevede în dreptul sau intern ca pentru ca prejudiciul să poată fi reparat trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:

I. pârâtul a săvârşit sau a autorizat actul de corupţie ori a omis sa ia măsurile potrivite pentru prevenirea actului de corupţie;

II. reclamantul a suferit o paguba; şi

III. exista o legătură de cauzalitate între actul de corupţie şi prejudiciu.

2.Fiecare parte prevede în dreptul sau intern ca, dacă mai mulţi pârâţi răspund pentru prejudiciul rezultând din acelaşi act de corupţie, ei vor răspunde în solidar pentru acesta.

Articolul 5Responsabilitatea statului

Fiecare parte prevede în dreptul sau intern proceduri corespunzătoare care să permită persoanelor care au suferit un prejudiciu rezultând dintr-un act de corupţie comis de unul dintre funcţionarii săi publici în exerciţiul funcţiilor sale sa ceara să fie despăgubiţi de către stat sau, în cazul în care partea nu este un stat, de către autorităţile competente ale acestei părţi.

Articolul 6Vinovăţie concurenta

Fiecare parte prevede în dreptul sau intern ca repararea prejudiciilor poate fi redusă sau eliminata ţinând seama de circumstanţele dacă reclamantul a contribuit, din vina sa, la producerea prejudiciului sau la agravarea lui.

Articolul 7Termene

1.Fiecare parte prevede în dreptul sau intern ca acţiunea în repararea prejudiciului se prescrie la expirarea unui termen de cel puţin 3 ani socotiţi din ziua în care persoana care a suferit un prejudiciu a avut cunoştinţa sau ar fi trebuit în mod normal să aibă cunoştinţa de prejudiciu ori de actul de corupţie sau de identitatea persoanei responsabile. Totuşi aceasta acţiune nu va putea fi exercitată după expirarea unui termen de cel puţin 10 ani socotiţi de la data la care actul de corupţie a fost comis.

2.Dreptul părţilor care reglementează suspendarea şi întreruperea termenelor se aplică, după caz, termenelor prevăzute în paragraful 1.

Articolul 8Valabilitatea contractelor

1.Fiecare parte prevede în dreptul sau intern ca orice contract sau orice clauza a unui contract al cărui obiect este un act de corupţie este lovită de nulitate.

2.Fiecare parte prevede în dreptul sau intern ca orice contractant al cărui consimţământ a fost viciat de un act de corupţie poate cere tribunalului anularea acestui contract, fără prejudicierea dreptului sau de a cere daune-interese.

Articolul 9Protecţia salariaţilor

Fiecare parte prevede în dreptul sau intern o protecţie adecvată împotriva oricărei sancţiuni nejustificate faţă de salariaţii care, de buna-credinţa şi pe bază de suspiciuni legitime, denunta faptele de corupţie persoanelor sau autorităţilor responsabile.

Articolul 10Stabilirea bilanţului şi verificări de conturi

1.Fiecare parte ia măsurile necesare în dreptul sau intern astfel încât conturile anuale ale societăţilor să fie stabilite clar şi ca acestea sa dea o imagine fidela asupra situaţiei financiare a societăţii.

2.În scopul prevenirii actelor de corupţie fiecare parte prevede în dreptul sau intern ca persoanele însărcinate cu controlul conturilor să asigure ca conturile anuale prezintă o imagine fidela a situaţiei financiare a societăţii.

Articolul 11Obţinerea probelor

Fiecare parte prevede în dreptul sau intern proceduri eficace pentru culegerea de probe în cadrul unei proceduri civile consecutive unui act de corupţie.

Articolul 12Măsuri conservatorii

Fiecare parte prevede în dreptul sau intern măsuri judiciare conservatorii în vederea apărării drepturilor şi intereselor părţilor în cursul procedurii civile consecutive unui act de corupţie.

Capitolul 2Cooperarea internationala şi continuitatea punerii în aplicare

Articolul 13Cooperarea internationala

Părţile cooperează eficace în problemele referitoare la procedurile civile în cauzele de corupţie, mai ales în ceea ce priveşte notificarea actelor, obţinerea de probe în străinătate, competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor străine şi cheltuielile, în conformitate cu dispoziţiile instrumentelor internaţionale pertinente referitoare la cooperarea internationala în materie civilă şi comercială la care ele sunt părţi, precum şi cu cele din dreptul lor intern.

Articolul 14Continuitate

Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) asigura continuitatea punerii în aplicare a prezentei convenţii de către părţi.

Capitolul 3Clauze finale

Articolul 15Semnarea şi intrarea în vigoare

1.Prezenta convenţie este deschisă spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei, statelor care nu sunt membre, care au participat la elaborarea sa, precum şi celor din Comunitatea Europeană.

2.Prezenta convenţie va fi supusă ratificării, acceptării sau aprobării. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei.

3.Prezenta convenţie va avea efect în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni după data la care 14 semnatari îşi vor exprima consimţământul de a fi parte la convenţie, conform dispoziţiilor paragrafului 1. Un semnatar care nu este membru al Grupului de stat împotriva corupţiei (GRECO) în momentul ratificării, acceptării sau aprobării va deveni automat membru în ziua intrării în vigoare a prezentei convenţii.

4.Pentru orice semnatar care îşi va exprima ulterior consimţământul de a fi parte la convenţie, aceasta va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni după data exprimarii consimţământului sau de a fi parte la convenţie conform dispoziţiilor paragrafului 1. Orice semnatar care nu este membru al Grupului de stat împotriva corupţiei (GRECO) în momentul ratificării, acceptării sau aprobării va deveni automat membru în ziua intrării în vigoare a prezentei convenţii, în ceea ce îl priveşte.

5.Modalităţi speciale de participare a Comunităţii Europene la Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) vor fi determinate potrivit necesităţilor, de comun acord cu Comunitatea Europeană.

Articolul 16Aderarea la convenţie

1.După intrarea în vigoare a prezentei convenţii Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei va putea, după consultarea părţilor la convenţie, sa invite orice stat care nu este membru al Consiliului Europei şi nu a participat la elaborarea sa sa adere la prezenta convenţie printr-o decizie luată cu majoritatea prevăzută la art. 20 d) din Statutul Consiliului Europei şi cu unanimitatea reprezentanţilor părţilor având dreptul de a face parte din comitet.

2.Pentru orice stat care adera la convenţie aceasta va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni după data depunerii instrumentului de aderare la secretarul general al Consiliului Europei. Orice stat care adera la prezenta convenţie va deveni automat membru al GRECO, dacă nu este deja membru în momentul aderării, în ziua intrării în vigoare a prezentei convenţii, în ceea ce îl priveşte.

Articolul 17Rezerve

Nici o rezervă nu este admisă la dispoziţiile prezentei convenţii.

Articolul 18Aplicare teritorială

1.Orice stat sau Comunitatea Europeană va putea, în momentul semnării ori în momentul depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, sa desemneze teritoriul sau ca fiind unul dintre teritoriile cărora li se va aplica prezenta convenţie.

2.Orice parte va putea, în continuare, în orice moment, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, sa extindă aplicarea prezentei convenţii la orice alt teritoriu desemnat în declaraţie. Convenţia va intra în vigoare pentru acest teritoriu în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni după data primirii respectivei declaraţii de secretarul general al Consiliului Europei.

3.Orice declaraţie facuta în baza celor două paragrafe precedente va putea fi retrasă, în ceea ce priveşte orice teritoriu desemnat în aceasta declaraţie, prin notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va avea efect în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni după data primirii respectivei notificări de către secretarul general al Consiliului Europei.

Articolul 19Relaţii cu alte instrumente şi acorduri

1.Prezenta convenţie nu aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor decurgând din instrumente internaţionale multilaterale privind probleme speciale.

2.Părţile la convenţie vor putea încheia între ele acorduri bilaterale sau multilaterale referitoare la problemele reglementate de prezenta convenţie, cu scopul de a completa sau de a întări dispoziţiile acesteia ori pentru a facilita aplicarea principiilor pe care le consacra sau, fără prejudicierea obiectivelor şi principiilor prezentei convenţii, să se supună unor reguli în materie în cadrul unui sistem special care este obligatoriu în momentul deschiderii spre semnare a prezentei convenţii.

3.În cazul în care doua sau mai mult de doua părţi au încheiat deja un acord ori un tratat asupra unei probleme reglementate de prezenta convenţie sau dacă ele au stabilit o alta modalitate a relaţiilor lor în privinta acestei probleme, ele vor avea facultatea de a aplica respectivul acord, tratat sau aranjament în locul prezentei convenţii.

Articolul 20Amendamente

1.Amendamentele la prezenta convenţie pot fi propuse de fiecare parte şi orice propunere va fi comunicată de secretarul general al Consiliului Europei statelor membre ale Consiliului Europei, statelor care nu sunt membre, ce au participat la elaborarea acestei convenţii, Comunităţii Europene, precum şi oricărui stat care a aderat sau care a fost invitat sa adere la prezenta convenţie, conform dispoziţiilor art. 16.

2.Orice amendament propus de o parte este comunicat Comitetului european de cooperare juridică (CDCJ) al Consiliului Europei, care prezintă Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei avizul sau asupra amendamentului propus.

3.Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei examinează amendamentul propus şi avizul prezentat de Comitetul european de cooperare juridică (CDCJ) al Consiliului Europei şi, după consultarea părţilor la aceasta convenţie care nu sunt membre ale Consiliului Europei, poate adopta amendamentul.

4.Textul oricărui amendament adoptat de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei conform paragrafului 3 este transmis părţilor pentru acceptare.

5.Orice amendament adoptat conform paragrafului 3 va intra în vigoare în a treisprezecea zi după ce toate părţile îl vor fi informat pe secretarul general al Consiliului Europei ca l-au acceptat.

Articolul 21Reglementarea diferendelor

1.Comitetul european de cooperare juridică (CDCJ) al Consiliului Europei va fi informat asupra interpretării şi aplicării prezentei convenţii.

2.În caz de diferend între părţi asupra interpretării sau aplicării prezentei convenţii, ele se vor strădui sa ajungă la o reglementare a diferendului prin negociere sau prin orice alt mijloc paşnic, la alegerea lor, inclusiv prin supunerea diferendului Comitetului european de cooperare juridică (CDCJ) al Consiliului Europei unui tribunal arbitral, care va lua decizii ce vor obliga părţile la diferend, sau Curţii Internaţionale de Justiţie, potrivit unui acord comun între părţile contractante.

Articolul 22Denunţare

1.Fiecare parte poate în orice moment sa denunţe prezenta convenţie printr-o notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei.

2.Denunţarea va avea efect în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni după data primirii notificării de către secretarul general al Consiliului Europei.

Articolul 23Notificări

Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului Europei şi tuturor celorlalţi semnatari şi părţi la prezenta convenţie:

a)orice semnare;

b)depunerea oricărui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare;

c)orice data de intrare în vigoare a prezentei convenţii, conform art. 15 şi 16;

d)orice alt act, notificare sau comunicare având legătură cu prezenta convenţie.

Drept care subsemnaţii, legal împuterniciţi în acest scop, au semnat prezenta convenţie.

Semnată la Strasbourg la 4 noiembrie 1999, în limbile franceza şi engleza, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar original, care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va comunică o copie certificată pentru conformitate fiecărui stat membru al Consiliului Europei, statelor care nu sunt membre, ce au participat la elaborarea convenţiei, Comunităţii Europene, precum şi oricărui stat invitat sa adere la prezenta convenţie.