Acord din 15 mai 1996

România şi Republica Austria, denumite în continuare părţi contractante,

în dorinţa de a crea condiţii favorabile pentru o mai buna cooperare economică între părţile contractante,

recunoscind ca promovarea şi protejarea investiţiilor intaresc disponibilitatea de a efectua asemenea investiţii şi prin aceasta îşi aduc o contribuţie importanţa la dezvoltarea relaţiilor economice,

au convenit asupra celor ce urmează:

Articolul 1Definiţii

În sensul acestui acord:

(1)termenul investiţie cuprinde toate activele pe care un investitor al unei părţi contractante le deţine pe teritoriul celeilalte părţi contractante în concordanta cu prevederile legale ale acesteia din urma şi, în special, dar nu exclusiv:

a)drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile, precum şi alte drepturi reale ca: ipotecile, gajurile, drepturile de reţinere, uzufructurile şi drepturi similare;

b)acţiuni, hârtii de valoare, precum şi părţi sociale şi alte forme de participare la societăţi;

c)drepturi de creanţe sau alte drepturi privind prestaţiile care au o valoare economică sau financiară;

d)drepturi de proprietate intelectuală, îndeosebi cele privind proprietatea industriala, inclusiv drepturile de autor, brevetele de invenţie, mărcile de comerţ, mostre şi modele industriale, ca şi procedee tehnice, know-how, nume comerciale şi goodwill;

e)concesiuni de drept public pentru prospectarea, explorarea sau exploatarea de resurse naturale;

f)beneficii reinvestite; (2) termenul investitor desemnează:

a)orice persoană fizica având cetăţenia uneia dintre părţile contractante, în conformitate cu prevederile sale legale, şi care efectuează o investiţie pe teritoriul celeilalte părţi contractante;

b)orice persoană juridică sau asociere de persoane, constituită în conformitate cu prevederile legale ale unei părţi contractante, având sediul pe teritoriul acestei părţi contractante, şi care efectuează o investiţie pe teritoriul celeilalte părţi contractante;

c)orice persoană juridică sau asociere de persoane, constituită în conformitate cu prevederile legale ale uneia dintre părţile contractante sau ale unui stat terţ în care un investitor numit la alineatele a) şi b) exercita o influenţa hotaritoare; (3) termenul venituri desemnează acele sume produse de o investiţie, în special, dar nu exclusiv, beneficii, dobinzi, majorări de capital, dividende, tantieme, taxe de licenţe şi alte părţi; (4) termenul teritoriu desemnează teritoriul părţilor contractante, inclusiv apele teritoriale şi zona economică exclusiva, asupra cărora partea contractantă respectiva îşi exercită, în conformitate cu dreptul internaţional şi naţional, suveranitatea, drepturi suverane sau jurisdicţia.

Articolul 2Promovarea şi protejarea investiţiilor

(1)Fiecare parte contractantă va promova pe teritoriul sau investiţiile investitorilor celeilalte părţi contractante şi va admite aceste investiţii în conformitate cu legislaţia sa.

(2)Investiţiile conform art. 1 paragraful (1) şi veniturile lor se bucura de întreaga protecţie a acestui acord. Acelaşi tratament se aplică, fără a prejudicia prevederile paragrafului (1), în cazul unei reinvestiri a veniturilor, şi pentru veniturile rezultate. Extinderea sau transferarea unei investiţii va avea loc în concordanta cu prevederile legale ale părţii contractante pe al carei teritoriu a fost efectuată investiţia.

(3)Fiecare parte contractantă se angajează să asigure pe teritoriul sau un tratament just şi echitabil pentru investiţiile investitorilor celeilalte părţi contractante. Nici una dintre părţile contractante nu va prejudicia prin măsuri nerezonabile, arbitrare sau discriminatorii conducerea, întreţinerea, utilizarea sau dreptul de a dispune de asemenea investiţii.

Articolul 3Tratamentul investiţiilor

(1)Fiecare parte contractantă va trata pe investitorii celeilalte părţi contractante şi investiţiile lor nu mai puţin favorabil decît pe propriii săi investitori şi investiţiile acestora sau pe investitorii unor state terţe şi investiţiile lor.

(2)Prevederile paragrafului (1) nu vor fi interpretate în sensul de a obliga pe o parte contractantă sa acorde investitorilor celeilalte părţi contractante şi investiţiilor acestora un avantaj prezent sau viitor al unui tratament, preferinta sau privilegiu rezultind din:

a)o uniune vamală, o piaţa comuna, o zona de liber schimb sau din apartenenţa la o comunitate economică;

b)un acord internaţional, o convenţie internationala sau legislaţia interna privind impozitarea;

c)o reglementare privind facilitarea traficului de frontieră.

Articolul 4Despăgubirea

(1)Termenul expropriere desemnează, de asemenea, o naţionalizare sau orice alta măsura cu efect echivalent.

(2)Investiţiile investitorilor unei părţi contractante nu pot fi expropriate pe teritoriul celeilalte părţi contractante decît în interes public, pe baza unei proceduri legale şi contra unei despăgubiri.

(3)Despăgubirea trebuie să corespundă valorii investiţiei imediat anterioare momentului când exproprierea efectuată sau iminenta devine cunoscută public. Despăgubirea trebuie vărsată fără întârziere nejustificată şi dobinzile se vor plati până în momentul plăţii la rata bancară uzuală a fiecărui stat pe teritoriul căruia a fost efectuată investiţia; ea se va plati în valută liber convertibilă şi va fi liber transferabila. Fixarea şi vărsarea despăgubirii trebuie prevăzute într-o maniera adecvată, cel mai tirziu în momentul exproprierii.

(4)Dacă o parte contractantă expropriaza activele unei societăţi care, din aplicarea art. 1 paragraful (2) al acestui acord, este considerată ca fiind o societate a acestei părţi contractante şi la care un investitor al celeilalte părţi contractante deţine drepturi de participare, atunci ea va aplica prevederile paragrafului (2) în asa fel încât să fie asigurată despăgubirea corespunzătoare pentru acest investitor.

(5)Investitorul are dreptul să solicite reexaminarea legalităţii exproprierii prin autorităţile competente ale părţii contractante care a dispus exproprierea.

(6)Investitorul are dreptul să solicite reexaminarea cuantumului despăgubirii şi a modalităţilor de plată fie prin autorităţile competente ale părţii contractante care a dispus exproprierea, fie printr-un tribunal arbitral internaţional conform art. 8 al acestui acord.

(7)Investitorii unei părţi contractante, care suferă pe teritoriul celeilalte părţi contractante pierderi la investiţiile lor, datorate războiului, altor conflicte armate, stării de necesitate sau altor evenimente similare, vor fi trataţi de către aceasta altă parte contractantă, cu privire la toate măsurile pe care le va lua în acest context, nu mai puţin avantajos decît investitorii proprii sau investitorii unui stat terţ.

Articolul 5Transferuri

(1)Fiecare parte contractantă va garanta investitorilor celeilalte părţi contractante liberul transfer, fără întârziere nejustificată, în valută liber convertibilă, al plăţilor în legătură cu o investiţie, în special, dar nu exclusiv:

a)al veniturilor;

b)al sumelor necesare rambursarii împrumuturilor;

c)al sumelor provenite din lichidarea totală sau parţială, sau din vânzarea investiţiei;

d)al despăgubirii conform art. 4 al acestui acord.

(2)Plăţile se vor efectua în valută convertibilă în care a fost efectuată investiţia sau în orice valuta liber convertibilă, asupra căreia au convenit părţile. Ele se vor efectua la cursul de schimb în vigoare în ziua plăţii pe teritoriul părţii contractante de unde se efectuează transferul.

(3)Cursurile de schimb vor fi stabilite conform cotatiilor la bursele existente pe teritoriul fiecărei părţi contractante sau, în subsidiar, prin sistemul bancar respectiv, existent pe teritoriul fiecărei părţi contractante.

(4)În contextul acordului menţionat, eventualele taxe stabilite de către guvernul uneia dintre cele doua părţi contractante, referitoare la transferuri, conform art. 5 al acordului, vor fi de asa natura încât mărimea lor sa nu încalce principiul liberului transfer şi sa nu fie mai ridicate decît cele aplicabile în legătură cu transferurile celorlalţi investitori străini.

Articolul 6Subrogarea

Dacă o parte contractantă sau o instituţie imputernicita de către aceasta va efectua plati unui investitor al său, pe baza unei garanţii pentru o investiţie realizată pe teritoriul celeilalte părţi contractante, atunci aceasta din urma parte contractantă va recunoaşte, fără afectarea drepturilor investitorilor primei părţi contractante ce decurg din art. 8 al acestui acord şi a drepturilor primei părţi contractante decurgind din art. 9 al acestui acord, transmiterea tuturor drepturilor sau pretenţiilor acestor investitori, în virtutea legii sau pe baza contractuală, către prima parte contractantă. În afară de aceasta, cealaltă parte contractantă va recunoaşte subrogarea primei părţi contractante în toate aceste drepturi şi pretenţii pe care prima parte contractantă are dreptul să le exercite în aceeaşi măsura ca predecesorul sau în drept. Pentru transferul plăţilor datorate respectivei părţi contractante în virtutea drepturilor subrogate, se aplică prin analogie art. 4 şi 5 ale prezentului acord.

Articolul 7Alte obligaţii

(1)Dacă din prevederile legale ale unei părţi contractante sau din obligaţiile rezultate din dreptul internaţional, care exista sau vor exista în viitor pe lângă acest acord între părţile contractante, rezultă o reglementare generală sau specială prin care investiţiilor investitorilor celeilalte părţi contractante li se acordă un tratament mai favorabil decît cel acordat prin acest acord, atunci aceste reglementări prevalează prezentului acord, dacă sunt mai avantajoase.

(2)Fiecare parte contractantă va respecta orice prevedere contractuală pe care şi-a asumat-o faţă de un investitor al celeilalte părţi contractante, în legătură cu investiţiile agreate pe teritoriul sau.

Articolul 8Reglementarea diferendelor referitoare la investiţii între un investitor şi o parte contractantă

(1)Diferendele survenite între o parte contractantă şi un investitor al celeilalte părţi contractante, referitoare la o investiţie, vor fi reglementate, pe cît posibil, în mod amiabil între părţile aflate în diferend.

(2)Dacă un diferend conform paragrafului (1) nu poate fi reglementat în mod amiabil în 3 luni de la notificarea scrisă a pretenţiilor suficient definite, atunci diferendul va fi supus, la alegerea investitorului:

a)unui tribunal arbitral convenit de comun acord; sau b) autorităţilor interne ale părţii contractante pe al carei teritoriu a fost efectuată investiţia; sau c) Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii, care a fost creat prin Convenţia privind reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state, supusă spre semnare la 18 martie 1965 la Washington.

(3)Hotărârea este definitivă şi obligatorie; ea va fi executată conform legislaţiei naţionale; fiecare parte contractantă garantează recunoaşterea şi executarea hotărârii în concordanta cu reglementările legale respective.

(4)O parte contractantă care este parte la diferend nu va ridica în nici un stadiu al procedurii de conciliere sau arbitraj ori al executării unei hotărâri arbitrale obiecţia ca investitorul, care reprezintă partea adversa în diferend, a primit o despăgubire pentru toate pierderile sale sau o parte dintre ele, în virtutea unei garanţii sau a unui contract de asigurare.

Articolul 9Reglementarea diferendelor dintre părţile contractante

(1)Diferendele dintre părţile contractante, referitoare la interpretarea sau aplicarea acestui acord, vor fi soluţionate, pe cît posibil, prin negocieri amiabile.

(2)Dacă un diferend conform paragrafului (1) nu poate fi soluţionat pe cale amiabila într-un interval de 6 luni, atunci, la cererea uneia dintre părţile contractante, va fi supus unui tribunal arbitral.

(3)Tribunalul arbitral va fi constituit de la caz la caz, astfel ca fiecare parte contractantă va desemna un membru şi ambii membri vor cădea de acord asupra unei a treia persoane ca preşedinte. Membrii vor fi numiţi într-un interval de doua luni, iar preşedintele, în următoarele doua luni după ce una dintre părţile contractante a comunicat celeilalte părţi ca intenţionează sa supună diferendul unui tribunal arbitral.

(4)Dacă perioadele stabilite în paragraful (3) nu vor fi respectate, atunci, în absenta unei alte înţelegeri, fiecare parte contractantă poate să-l invite pe preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie să facă numirile necesare. Dacă preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie poseda cetăţenia uneia dintre părţile contractante sau este într-un alt mod împiedicat sa exercite aceasta funcţie, atunci vicepreşedintele sau, în cazul în care acesta este împiedicat, membrul Curţii Internaţionale de Justiţie care urmează în grad după vicepreşedinte va fi invitat, în aceleaşi condiţii, să facă numirile.

(5)Tribunalul arbitral îşi fixează propria procedura.

(6)Tribunalul arbitral va hotărî pe baza acestui acord ca şi pe baza principiilor de drept internaţional general recunoscute. El va hotărî cu majoritate de voturi, iar sentinta este definitivă şi obligatorie.

(7)Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile membrului sau şi ale reprezentării sale în procedura de arbitraj. Cheltuielile preşedintelui, ca şi celelalte cheltuieli vor fi suportate de ambele părţi contractante în părţi egale. Tribunalul poate totuşi sa stabilească în sentinta sa o alta repartizare a cheltuielilor.

Articolul 10Aplicarea acordului

Acest acord se va aplica investiţiilor pe care investitorii uneia dintre părţile contractante le-au efectuat sau le vor efectua în conformitate cu legislaţia celeilalte părţi contractante, pe teritoriul acesteia, înainte sau după intrarea în vigoare a acestui acord. El nu se va aplica pentru diferendele care au fost puse pe rol înaintea intrării sale în vigoare, care vor fi reglementate în conformitate cu prevederile Acordului dintre Republica Socialistă România şi Republica Austria privind promovarea, protejarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor, semnat la 30 septembrie 1976.

Articolul 11Intrarea în vigoare şi durata

(1)Acest acord va fi supus ratificării şi va intra în vigoare în prima zi a celei de-a treia luni care urmează după luna în cursul căreia au fost schimbate instrumentele de ratificare. La data intrării sale în vigoare expira valabilitatea Acordului dintre Republica Socialistă România şi Republica Austria privind promovarea, protejarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor, semnat la 30 septembrie 1976. (2) Acordul va rămâne în vigoare o perioadă de 10 ani; după expirarea acestei perioade el va fi prelungit pentru o perioadă nedeterminată şi poate fi denunţat în scris, pe cale diplomatică, de către oricare parte contractantă, cu respectarea unei notificări prealabile de 12 luni.

(3)Pentru investiţiile care au fost efectuate până la momentul încetării valabilităţii acestui acord, art. 1-10 vor rămâne în continuare în vigoare pentru următorii 10 ani, din ziua expirării acordului.

Încheiat la Bucureşti la 15 mai 1996, în doua exemplare originale, fiecare în limbile română şi germană, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru România,

Florin Georgescu,

ministru de stat, ministrul finanţelor

Pentru Republica Austria,

Peter Ulmann,

ambasadorul Republicii Austria în România