Decizia nr. 101 din 7 martie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2.278 din Codul civil, excepţie ridicată de Albiş Ana, în calitate de fost administrator al Societăţii Amigo Albiş Distribution - S.R.L. din Focşani, în Dosarul nr. 5.154/103/2010/a4 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 472D/2016.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că există remedii judiciare aflate la îndemâna părţilor prin care tranzacţia poate fi desfiinţată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4.Prin Încheierea din 18 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.154/103/2010/a4, Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2.278 din Codul civil, excepţie ridicată de Albiş Ana, în calitate de fost administrator al Societăţii Amigo Albiş Distribution - S.R.L. din Focşani, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unor cereri de recurs formulate de Societatea Amigo Albiş Distribution - S.R.L. din Focşani, prin lichidator judiciar Asist Cont IPURL din Focşani, şi de Albiş Ana, în calitate de fost administrator al Societăţii Amigo Albiş Distribution - S.R.L. din Focşani, împotriva unei sentinţe judecătoreşti prin care a fost reziliată o tranzacţie judiciară încheiată între Societatea Amigo Albiş Distribution - S.R.L. din Focşani şi Societatea Trans Company Amigo Albiş - S.R.L. din Roznov, judeţul Neamţ.

5.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se apreciază că rezilierea reglementată prin dispoziţiile legale criticate încalcă dreptul de proprietate privată. Se mai arată că art. 272 şi art. 273 din Codul de procedură civilă din 1865 reglementau posibilitatea anulării tranzacţiei confirmate printr-o hotărâre judecătorească doar „pentru vicii de consimţământ sau nerespectare de procedură“; or, în prezent, tranzacţia poate fi desfiinţată ca orice contract, prin promovarea unei acţiuni în nulitate, rezoluţiune sau reziliere, ceea ce înseamnă că nu mai are nicio utilitate consfinţirea tranzacţiei prin hotărâre judecătorească.

6.Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

7.Se arată că în cazul hotărârilor de expedient nu are loc o judecată propriu-zisă, bazată pe aprecierea probelor şi care să poată fi controlată sub aspectul stării de fapt şi al prevederilor legale aplicabile; mai mult, rezoluţiunea/rezilierea unei tranzacţii presupune aprecierea conduitei părţilor ulterioară pronunţării hotărârii judecătoreşti.

8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens se arată că tranzacţia judiciară de care se ia act printr-o hotărâre de expedient, care consfinţeşte învoiala părţilor, poate fi desfiinţată pe calea acţiunilor care rezultă din contract (acţiunea în nulitate, rezoluţiune, reziliere). Dacă tranzacţia a fost una frauduloasă, scopul fiind fraudarea terţilor, se poate obţine inopozabilitatea efectelor acesteia pe calea acţiunii revocatorii (pauliană) ori a acţiunii în declararea simulaţiei. Se mai arată că în situaţia admiterii acţiunii în desfiinţarea contractului de tranzacţie, hotărârea judecătorească prin care s-a luat act de aceasta va rămâne lipsită de orice efect, justificat de faptul că hotărârea care consfinţeşte învoiala părţilor nu se bucură de autoritate de lucru judecat, având în vedere că ea nu se întemeiază pe dezbaterea judiciară a părţilor şi pe verificarea jurisdicţională a instanţei, ci doar asigură forma autentică actului convenit al părţilor. Or, autoritatea de lucru judecat poartă asupra constatărilor operate de judecător pe baza probelor administrate şi care vor întemeia soluţia, ceea ce nu se regăseşte în situaţia hotărârilor de expedient, unde locul dezbaterii judiciare este luat de contractul părţilor. Judecătorul se îndepărtează astfel de funcţia sa jurisdicţională, el nu judecă litigiul, ci doar consfinţeşte învoiala părţilor.

10.Se mai susţine că autorul excepţiei prin criticile sale vizează regimul juridic general al hotărârii judecătoreşti, autoritatea de lucru judecat, efectele lucrului judecat şi puterea executorie a hotărârilor judecătoreşti, norme care, însă, nu sunt aplicabile în cazul hotărârii de expedient prin care se încuviinţează învoiala părţilor.

11.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă art. 2.278 din Codul civil, care are următorul conţinut: „(1) Tranzacţia care, punând capăt unui proces început, este constatată printr-o hotărâre judecătorească poate fi desfiinţată prin acţiune în nulitate sau acţiune în rezoluţiune ori reziliere, precum orice alt contract. Ea poate fi, de asemenea, atacată cu acţiune revocatorie sau cu acţiunea în declararea simulaţiei.

(2)Hotărârea prin care s-a desfiinţat tranzacţia în cazurile prevăzute la alin. (1) face ca hotărârea judecătorească prin care tranzacţia fusese constatată să fie lipsită de orice efect“.

14.În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 44 - Dreptul de proprietate privată.

15.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Sentinţa nr. 358/F/1 octombrie 2015, pronunţată de judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului Neamţ într-o procedură de insolvenţă guvernată de dispoziţiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, a fost reziliat, în temeiul art. 1.549 şi art. 2.278 din Codul civil, contractul de tranzacţie încheiat între Societatea Amigo Albiş Distribution - S.R.L. din Focşani şi Societatea Trans Company Amigo Albiş - S.R.L. din Roznov, judeţul Neamţ, contract consfinţit prin hotărâre judecătorească. Împotriva sentinţei menţionate au formulat recurs atât Societatea Amigo Albiş Distribution - S.R.L. din Focşani, prin lichidator judiciar Asist Cont IPURL din Focşani, cât şi Albiş Ana, în calitate de fost administrator al Societăţii Amigo Albiş Distribution - S.R.L. din Focşani. Prin Decizia nr. 393/18 februarie 2016, Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul formulat de Societatea Amigo Albiş Distribution - S.R.L. din Focşani, prin lichidator judiciar Asist Cont IPURL din Focşani, pe considerentul că soluţionarea acţiunii de reziliere nu ţine de competenţa judecătorului-sindic, şi, în consecinţă, sentinţa a fost casată; prin aceeaşi hotărâre judecătorească - pronunţată în aceeaşi zi cu încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale - s-a constatat lipsa calităţii procesuale active a autorului excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa judecătorească respingând, în consecinţă, recursul formulat de acesta.

16.Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în etapa procesuală a recursului de către Albiş Ana, în calitate de fost administrator al Societăţii Amigo Albiş Distribution - S.R.L. din Focşani, în condiţiile în care aceasta nu a fost parte la judecata în fond. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a formulat recursul în nume propriu, fără a fi administratorul societăţii; mai mult, societatea este în faliment, fiind, astfel, reprezentată de lichidatorul judiciar, şi nu de fostul administrator. Practic, excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de o persoană care nu a fost parte în litigiul în care s-a pronunţat sentinţa de reziliere a tranzacţiei judiciare. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, dacă indiferent de soluţia pronunţată în prezenta cauză, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o cerere de recurs ab initio inadmisibilă, rezultă că excepţia de neconstituţionalitate nu are legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992; astfel, întrucât excepţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, aceasta, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă [a se vedea Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014, Decizia nr. 254 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iulie 2016, paragraful 18, sau Decizia nr. 433 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 31 august 2016, paragraful 22]. Prin urmare, din această perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2.278 din Codul civil este inadmisibilă.

17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Albiş Ana, în calitate de fost administrator al Societăţii Amigo Albiş Distribution - S.R.L. din Focşani, în Dosarul nr. 5.154/103/2010/a4 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 martie 2017.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly