Normă tehnica din 4 februarie 2004

Notă *) Aprobat prin Ordinul 58 din 4 februarie 2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 27 februarie 2004

ANEXA Nr. 1')

!image

!image

*)Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

!image

MINISTERUL DE 1NTERNE

CORPUL POMPIBRJLOR MlUT.ARJ

!image

!image

SP 'OR.A TUL GENER

!image

r„ 1 ·n 28.02.2008

!image

!image

La

e

DOMENIUL GAZBLOR

AUTO

1N

cu m. 384/2008, pot ·ivit

atrib ••

îi .re.vin COl'Jil'tmlll

alin.(1), lit.d,

Corpuhd ui

–ca

P.

g;

erilor

997 privind

aprob tă cu

ompi rilo·

PROIECT.n.a aan. :J.X.:cu­

GAZE NATUlllllt ..

m ·se ile

•

_·STAT_ _ O

DE 'PREVENIBB

R

Colonel

ing. Mihai RQTH

Se a !image con ·ni d 80 p gini, t mpila pr n schimbar .

NORME TEHNICE

PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

1.OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1.Obiectul prezentelor norme tehnice este proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale combustibile, standard SR 3317:2003, aflate în aval de staţia de predare, la ieşirea din robinetul de legătură spre sistemul de alimentare, cu presiunea egală sau mai mică de:

–6 bar pentru conducte din oţel şi conducte din polietilenă PE 100 (conform agrementului tehnic);

–4 bar pentru conducte din polietilenă PE 80.

1.2.Domeniul de aplicare al prezentelor norme tehnice îl constituie sistemele de alimentare cu gaze naturale pentru consumatorii din cladiri civile, de productie, instalatii tehnologice si alte amenajari din localităţi urbane, rurale şi din afara lor.

1.3.Prevederile prezentelor norme tehnice se aplică la:

–lucrările din sistemele de alimentare cu gaze naturale, proiectate sau executate după intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice;

–modernizările, reabilitările, modificările şi reparaţiile capitale ale sistemelor de alimentare cu gaze naturale, precum si ale construcţiilor si instalatiilor tehnologice existente care afectează sistemul de alimentare cu gaze naturale

Nu fac obiectul prezentelor norme tehnice:

–conductele de transport, conductele colectoare şi staţiile de predare/preluare a gazelor naturale aferente acestora;

–instalaţiile tehnologice, inclusiv statiile de comprimare din schelele petroliere şi gazeifere si din SNT;

–staţiile de comprimare din instalaţiile de utilizare cu presiunea nominală mai mare de 6 bar;

–instalaţiile de utilizare a gazelor petroliere lichefiate.

1.4.Proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor componente ale sistemului de alimentare cu gaze naturale se realizează astfel încât să corespundă cerinţelor de calitate conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii.

2.ACCESUL LA SISTEME DE DISTRIBUTIE , PROIECTAREA, AVIZAREA ŞI EXECUTAREA LUCRĂRILOR ÎN,CADRUL SISTEMELOR DE

ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Aprobarea racordării

2.1 Accesul la sistemele de distribuţie a gazelor naturale se realizează în regim reglementat conform legislaţiei în vigoare. Solicitarea accesului la sistemul de distribuţie pentru consumatorii finali se face către operatorul sistemului de distribuţie la care se racordează, astfel :

–pentru persoane fizice, pe baza unei cereri în care se precizeaza numarul aparatelor de utilizare, debitul instalat aferent şi destinaţia consumului;

–pentru persoane juridice, pe bază de cerere însoţită de documentaţie justificativă, întocmită conform legislaţiei în vigoare.

In termen de 30 de zile de la înregistrarea solicitării, operatorul sistemului de distribuţie comunică acordul sau refuzul justificat privind accesul la sistem .

Condiţii generale privind proiectarea, avizarea, şi / sau executarea lucrărilor în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

2.2.Proiectarea şi / sau executarea lucrărilor în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face numai de către agenti economici autorizaţi de ANRGN.

2.3.Proiectarea lucrărilor în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale existente este permisă, dupa caz, imediat ce investitorul obţine:

–acordul scris din partea operatorului de distribuţie pentru accesul la sistemul de alimentare;

–certificatul de urbanism;

–alte avize conform legislaţiei în vigoare.

2.4.Proiectarea noilor sisteme de distribuţie a gazelor naturale este permisă după ce investitorul obţine :

–avizul tehnic care sa conţină cerinţele tehnice de racordare, după caz, la conductele colectoare aferente sistemelor de producţie, la SNT şi/sau la reţelele de distribuţie a gazelor naturale, eliberat de producător, de operatorul de sistem de transport sau de distribuţie a gazelor naturale;

–aprobarea consumului previzionat de gaze naturale, conform prevederilor legislaţiei în vigoare;

2.5.Executarea oncaror lucrări în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face după ce investitorul obţine avizul de executare a lucrărilor prevăzute în proiectele de execuţie emis de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie a gazelor naturale şi după caz autorizaţia de construire.

2.6.Dispunerea executării sau executarea oricăror lucrări din cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale este interzisă fără obţinerea aprobărilor, avizelor şi autorizaţiilor legale; de asemenea este interzisă executarea lucrărilor prin agenţi economici sau persoane neautorizate de către ANRGN.

2.7.Documentaţiile tehnice, pentru lucrările sistemului de alimentare cu gaze naturale se întocmesc în conformitate cu prevederile prezentelor norme tehnice.

2.8.Proiectele pentru sistemele de distribuţie cu gaze naturale se verifică obligatoriu de verificatori atestaţi de MTCT, conform legislaţiei în vigoare. Comisia de atestare a verificatorilor de proiecte pentru sectorul gazelor naturale are în componenţă reprezentanţi ai ANRGN.

2.9.Documentaţiile tehnice de execuţie cuprind:

a)Avizul tehnic de racordare la SNT şi/sau la reţelele de distribuţie a gazelor naturale eliberat de operatorul de sistem de transport sau de distribuţie şi, după caz, nominalizarea aparatelor de utilizare;

b)Memoriul tehnic privind:

–soluţia de alimentare corelata cu necesarul de consum;

–condiţii de executare a lucrărilor;

–date referitoare la respectarea condiţiilor impuse prin avizele solicitate;

–condiţii de încercare a conductelor, branşamentelor, echipamentelor şi instalaţiilor de utilizare, după caz;

c)Breviarul de calcul;

d)Planul de încadrare în zonă;

e)Planul de coordonare şi profile cu indicarea instalaţiilor proiectate şi existente;

f)Planul lucrărilor proiectate cu toate elementele necesare execuţiei, scara 1:50, 1:100; 1:500 ; 1:1OOO sau 1:2000;

g)Planurile instalaţiilor de gaze naturale, pentru fiecare nivel al clădirii, cu toate elementele necesare execuţiei, scara 1:50 sau 1:100;

h)Schema izometrică, schema de calcul şi profil longitudinal;

i)Lista cantităţilor de lucrări;

j)Lista de materiale;

k)Caietul de sarcini;

I) Măsuri organizatorice pentru executarea lucrărilor de înlocuire a conductelor în funcţiune;

m)Avizele de la deţinătorii de instalaţii subterane şi de la administraţia drumurilor, MTCT, RA Apele Romane şi altele, după caz;

n)Certificatul de urbanism cu avizele şi acordurile cerute prin acesta;

o)Datele de identificare a proiectantului şi instalatorului său autorizat;

p)Datele de identificare a executantului şi instalatorului său autorizat; Pentru punctele f) şi h) se vor indica:

–diametrul şi lungimea conductelor;

–diametrul şi lungimea tuburilor de protecţie (dacă există);

–armăturile;

–debitul şi presiunea;

–aparatele de utilizare şi / sau arzătoarele.

2.10.Proiectantul prezintă pentru avizare la operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie dosarul preliminar al lucrărilor în trei exemplare. În funcţie de obiectivul lucrării, dosarul preliminar cuprinde următoarele piese prevazute la art. 2.9:

–pentru conducte punctele a, b, c, d, e, f, h, i, j, k, 1, m, n, o, p;

–pentru branşamente, staţii de reglare şi staţii de reglare-măsurare punctele a, b, c, d, f, g, h, i, j, k, 1, m, n, o, p; pentru staţiile de reglare şi pentru staţiile de

!image

3.SISTEME DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

3.1.Treptele de presiune din sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:

–presiune medie între 6 şi 2 bar pentru conducte din oţel şi PE 100 şi între 4 şi 2 bar pentru conducte din PE 80

–presiune redusă, între 2 şi 0,05 bar;

–presiune joasă, sub 0,05 bar.

Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale este dată în fig. 1.

3.2.Treptele de presiune se aleg în funcţie de mărimea localităţii, de repartizarea numărului consumatorilor şi cerinţele de presiune ale acestora, în una din următoarele variante:

–reţea de repartiţie cu presiune medie şi reţea de distribuţie cu presiune redusă;

–reţea de distribuţie de presiune redusă.

3.3.În instalaţiile de utilizare industriale (fig. 2), se admit toate treptele de presiune menţionate la pct. 3.1.

Stabilirea presiunii pentru instalaţiile de utilizare industriale, se face în funcţie de presiunea de regim a aparatelor de utilizare.

3.4.În instalaţiile de utilizare neindustriale din cladiri civile (fig. 3), se admit următoarele trepte de presiune:

–în instalaţiile exterioare: presiune redusă şi/ sau joasă;

–în instalaţiile interioare: presiune joasă.

3.5.În instalaţiile de utilizare pentru clădiri de locuit se admite numai presiunea joasă, atât în instalaţiile exterioare cât şi în cele interioare.

Se exceptează de la prevederile de mai sus, centralele termice montate în clădiri separate sau în clădiri civile (inclusiv de locuit) dotate cu instalaţii de ardere pentru presiune redusă, pentru care se admite utilizarea presiunii de maxim 0,5 bar, cu condiţia intrării conductei din exterior direct în centrală.

3.6.Reţelele de repartiţie şi de distribuţie, în funcţie de considerente tehnico - economice, cerinţe funcţionale şi situaţie locală, pot fi :

–inelare;

–ramificate.

3.7.Se interzice:

–montarea aparentă a conductelor din polietilenă;

–montarea conductelor din polietilenă în soluri saturate cu produse petroliere sau solvenţi agresivi pentru acestea.

–vehicularea prin conductele de polietilenă a gazelor naturale care conţin condens.

3.8.Staţiile de reglare de sector care se interconectează la un sistem de distribuţie existent se montează în funcţie de treapta de presiune din aval.

4.MĂSURAREA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE

4.1.Măsurarea cantităţilor de gaze naturale se face în conformitate cu prevederile Regulamentului de măsurare a cantităţilor de gaze naturale pentru consumatorii captivi şi, după caz, a Regulamentului de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate pe piaţa angro.

5.DIMENSIONAREA CONDUCTELOR SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Debite de calcul

5.1.Debitele de calcul se stabilesc în funcţie de necesarul de consum si de factorii de simultaneitate specifici, avându-se în vedere următoarele:

a)pentru reţeaua de repartiţie şi pentru ramurile principale ale reţelei de distribuţie se prevăd debitele pentru o etapă de perspectivă, în funcţie de:

–dezvoltarea zonelor ce vor fi alimentate, pe baza planurilor de urbanism;

–eventuala modificare a densităţii consumatorilor;

–schimbările de amplasament ale unor consumatori importanţi.

b)pentru ramurile secundare ale reţelei de distribuţie, se prevede debitul instalat al aparatelor de utilizare existente şi al acelora ce pot fi instalate în viitor, ţinând seama de:

–realizarea de noi construcţii în zonă;

–schimbarea destinaţiei unor construcţii.

c)pentru branşamentele şi instalaţiile de utilizare ale agenţilor econom1c1, societăţilor şi instituţiilor social-culturale, se prevede debitul instalat şi debitul ce poate fi instalat în perspectivă în instalaţiile de utilizare, în funcţie de:

–schimbarea tehnologiilor sau proceselor de utilizare;

–creşterea eficienţei sau randamentului aparatelor de utilizare.

d)pentru branşamentele şi instalaţiile de utilizare ale consumatorilor casnici se prevede debitul simultan al tuturor aparatelor din instalaţiile de utilizare; valoarea coeficienţilor de simultaneitate pentru bucătăriile clădirilor de locuit este dată în tabelul 1.

Coeficientul de simultaneitate pentru încălzire centrală este 1.

VALORILE COEFICIENŢILOR DE SIMULTANEITATE PENTRU BUCĂTĂRIILE CLĂDIRILOR DE LOCUINŢE

Tabelul I

5.2.Debitul nominal al aparatelor de utilizare este cel indicat de fabrica producătoare. Date asupra debitelor nominale ale aparatelor de utilizare, care îndeplinesc cerintele impuse de reglementarile in vigoare, trebuie să fie prezentate în cartea tehnică a acestora.

Căderile de presiune

5.3.Căderea de presiune pentru dimensionarea unei conducte, se stabileşte cu relaţia

!image

(1)

în care:

P1 este presiunea absolută minimă disponibilă la intrarea în conductă, exprimată în bar.

P2 este presiunea absolută minimă necesară la ieşirea din conductă majorata cu 10% pentru compensarea unor factori imprevizibili, exprimată în bar. În fig. 4, 5 şi 6, se exemplifică modul de stabilire a căderilor de presiune pentru dimensionarea conductelor.

5.4.Căderile de presiune, stabilite conform punctului 5.3. acoperă toate pierderile de sarcină, liniare şi locale.

5.5.Pentru reţelele de distribuţie existente, presiunea disponibilă P1 se precizează de operatorul sistemului de distribuţie a gazelor naturale la cererea proiectantului.

5.6.În cazul unor extinderi ale reţelelor de distribuţie de presiune joasă existenta, care alimenteaza aparatele de utilizare cu presiunea nominală de 20 mbar, căderea totală de presiune pentru dimensionarea reţelei de distribuţie şi a instalaţiei de utilizare este de 1O mbar, cu condiţia ca la ieşirea din staţia sau postul de reglare să se menţină presiunea de 30 mbar.

5.7.Pentru reţeaua de distribuţie, inclusiv branşamentul, se consideră căderea de presiune de 5 mbar, diferenţa de 5 mbar fiind necesară dimensionării conductelor instalaţiei de utilizare, inclusiv contorul.

5.8.În instalaţiile de utilizare cu presiune joasă, din clădiri cu înălţime de peste 1O m pentru dimensionarea coloanelor, se ţine seama şi de creşterea disponibilului de presiune datorită forţei ascensionale a gazelor naturale.

Cuantumul creşterii disponibilului de presiune provocat de forţa ascensională se obţine făcând produsul între valoarea indicată în tabelul 2 şi înălţimea la care se montează punctul de consum, măsurată de la nivelul regulatorului de presiune.

VALORILE DISPONIBILULUI SUPLIMENTAR DE PRESIUNE DAT DE FORŢA ASCENSIONALÂ, ÎN FUNCŢIE DE ÎNÂLTIMEA PUNCTULUI DE CONSUM FATÂ DE NIVELUL REGULATORULUI DE PRESIUNE.

Tabelul 2

Determinarea diametrelor conductelor

5.9.Diametrul conductelor se determină pe criteriul asigurării debitelor nominale de gaz si a presiunii minime necesare la aparatul de utilizare a gazelor naturale pentru toţi consumatorii.

5.10.Diametrul conductelor de presiune medie sau presiune redusă se stabileşte cu relaţia:

!image

în care:

sau

D = O,56

(

QC2STLo )0,2

!image

!image

Pi2 -Pi2 rcml

(2)

D este diametrul interior al conductei, [cm];

Qc.s. este debitul de calcul la starea de referinta standard (la P=l,013 bar şi T=288,15 K) [m3/h];

P1este presiunea absolută la începutul tronsonului [bar] ; P2 este presiunea absolută la sfârşitul tronsonului [bar]; Teste temperatura gazelor, [K];

L este lungimea tronsonului respectiv, [km];

8 = 0.554, densitatea relativă a gazelor faţă de densitatea aerului;

 este coeficientul de pierdere liniară de sarcină (adimensional), ce se determină în funcţie de Re şi k/D;

k=0,05 cm, este rugozitatea conductelor de oţel; k=0.007 cm, este rugozitatea conductelor de polietilenă;

Re este numărul adimensional Reynolds, calculat cu relaţiile :

Re= wD Re= 2230 Qcs

V sau D

(3)

în care:

w - viteza gazului în conductă [m/s];

D - diametrul interior al conductei [m];

v- coeficientul de vîscozitate cinematică [m2/s]; Qcs - are semnificaţia de la relaţia (2).

Valoarea coeficientului  este:

–pentru Re<2300

Â= 64

Re

!image

–pentru 2300

(4)

(5)

–pentru 23D/k

–pentru Re>560D/k

_1_= _21g( 2,51 + k )

Ji ReJ"i 3,71D

JX = '

1

–- 114-2lg(! )

D

(6)

(7)

5.11.Diametrul conductelor de presiune joasă se determină cu relaţia:

în care:

D = O 49( Q2TL 3--î Jo,2 [cm]

' t::,.p

(8)

–L este lungimea de calcul a conductei, [m]; ea cuprinde lungimea fizică a tronsonului considerat la care se adaugă lungimile echivalente ale rezistenţelor locale.

–t::,.p este căderea de presiune disponibilă pe tronsonul considerat, [mbar].

Celelalte notaţii au aceleaşi semnificaţii şi unităţi de măsură ca în relaţia (2).

Pentru instalaţiile uzuale din clădiri de locuit, lungimea de calcul se poate considera egală cu (1,1

1,2) x lungimea fizică a conductei.

Lungimile echivalente ale rezistenţelor locale pentru dimensionarea conductelor de distribuţie gaze naturale la presiune joasă se obţin din tabelul 3:

Tabelul 3 LUNGIMILE ECHIVALENTE fml PENTRU REZISTENTELE LOCALE

5.12.Dimensionarea conductelor se face pe fiecare tronson cu debit constant, folosind relaţiile indicate la art. 5.10 şi 5.11.

Tronsoanele cu debit variabil ale conductelor principale, se dimensioneaza la debit constant, conform schemei de mai jos. Această schemă de calcul se foloseşte doar în cazul branşamentelor cu debite mici în raport cu debitul de tranzit .

!image

Date de calcul

!image

i i I

Qvariabil = alcul Q·

ql qz q3 ••• qn

Q calcul

Model de calcul

= Q, --Iq-' = ct.

2

Qe=Qi- Lqi

Lqi = q, + q2 +

+ qn

5.13.În cazul reţelelor de presiune medie sau redusă, dimensionarea si/sau verificarea diametrelor se face folosind nomogramele din anexele 1.1. şi 1.2.

5.14.În cazul reţelelor de presiune joasă, dimensionarea şi verificarea diametrelor conductelor din oţel se poate face folosind datele din tabelul nr. 4.1., considerând că volumul gazului este constant.

5.15.În cazul reţelelor de presiune joasă, dimensionarea şi verificarea diametrelor conductelor din polietilenă se poate face folosind datele din tabelul nr. 4.2., considerând că volumul gazului este constant.

!image

Debitul de calcul Qcs, [m3/h] pentru conducte din otel, pentru gaze de joasă presiune ( T=288,15 K; 8 = 0,554) Tabel 4.1

..

=

.5

.!

='S'Ji

-

-

:c

.5

15

='S'Ji

!image

!image

!image

!image

LEGENDA:

Regim laminar Regim instabil

!image

!image

!image

!image

!image

B

Regim turbulent prepatratic Regim turbulent rugos

=.o.

!image

-

=

= Q,j

!image

. :,.

!image

Regim laminar Regim instabil

B Regim turbulent prepatratic

18

!image

6.REŢELE DE DISTRIBUŢIE ŞI INSTALAŢII DE UTILIZARE EXTERIOARE

Alegerea traseelor. Condiţii pentru amplasarea şi echiparea conductelor.

6.1.Traseele reţelelor de distribuţie şi ale instalaţiilor de utilizare exterioare sunt, pe cât posibil, rectilinii.

La stabilirea traseelor se acordă prioritate respectării condiţiilor de siguranţă.

6.2.Conductele reţelelor de distribuţie se montează subteran. În cazul în care nu există condiţii de montare subterană, conductele reţelelor de distribuţie din oţel se pot monta suprateran, numai în condiţii justificate de către proiectant, avizate de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie şi înscrise în certificatul de urbanism.

Conductele instalaţiilor de utilizare exterioare se execută din oţel sau din polietilenă. Conductele din oţel se montează de preferinţă suprateran, iar cele din polietilenă în mod obligatoriu subteran. Conductele supraterane se pot monta, în funcţie de cerinţele locale, la înălţimi până la 6 m de la suprafaţa solului, pe :

–pereţii exteriori ai clădirilor din cărămidă sau beton;

–garduri stabile din cărămidă sau beton;

–stâlpi metalici sau din beton şi estacade.

Pentru conductele montate suprateran se prevăd prize de împământare conform Normativului I 20.

Pe pereţii clădirilor din categoriile A si B pericol de incendiu (risc foarte mare de incendiu), se admite numai montarea instalaţiei proprii de alimentare cu gaze naturale.

6.3.Prezenţa conductelor subterane se marchează pe construcţii şi/sau pe stâlpii sau alte repere fixe din vecinătate, prin inscripţii sau plăcuţe indicatoare, de către executant.

Distanţa dintre plăcuţele de inscripţionare nu va fi mai mare de 30 de metri.

6.4.Intrarea în clădiri a conductelor subterane (branşamente şi racorduri) se realizează suprateran, după ieşirea conductelor la suprafaţa solului, prin traversarea peretelui exterior al clădirilor. Este interzisă intrarea instalaţiei exterioare în pardoseala sau sub pardoseala clădirilor.

În cazuri excepţionale, pentru clădiri la care nu se poate realiza soluţia supraterană, intrarea conductelor în clădiri se realizează prin intermediul unui cămin de aerisire în care se montează robinetul de branşament sau de incendiu, după caz. Robinetul respectiv este cu tija înaltă pentru ca manevrarea să se poată face de la suprafaţa solului, iar căminul este acoperit cu grătar şi are asigurată evacuarea permanentă a apelor infiltrate.

6.5.În localităţi, conductele subterane de distribuţie se pozează numai în domeniul public, pe trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane, ţinând seama de următoarea ordine de preferinţă:

–zone verzi;

–trotuare;

–alei pietonale;

–carosabil.

Pentru situaţiile de excepţie (căi de acces private), soluţiile de alimentare se stabilesc de operator, cu acceptul scris al proprietarilor acestora.

Se evită terenurile cu nivel ridicat al apelor subterane şi cele cu acţiuni puternic corozive.

Pentru cazuri deosebite în care nu este posibilă evitarea amplasării în terenurile menţionate, se prevăd măsuri de protecţie în conformitate cu reglementările tehnice de specialitate şi legislaţia în vigoare.

6.6.Conductele, fitingurile şi armăturile din polietilenă precum şi cele din oţel cu protecţie exterioară anticorozivă se montează îngropate direct în pământ, adâncimea minimă de montaj fiind de 0,9 m, de la generatoarea superioară. În cazul în care adâncimea minimă de montaj a conductelor nu poate fi respectată, este necesar să se prevadă masuri de protejare a conductei care sa evite deteriorarea acesteia, cu acordul operatorului licentiat de distributie.

Izolaţia anticorozivă de bază a tuburilor de protecţie respectă condiţiile minimale prevăzute de standard 7335/3 pentru conductele de gaze.

6.7.Fac excepţie de la prevederile art. 6.6. porţiunile de tronsoane rectilinii de conducte care nu pot fi îngropate. In aceste porţiuni se pot monta suprateran conducte din PE protejate cu tuburi din otel. Aceste tronsoane sunt marcate cu plăcuţe indicatoare montate pe repere fixe.

6.8.Se evită montarea conductelor din PE în vecinătatea unor conducte care au pe suprafaţă temperaturi mai mari de 30 °c sau care transportă uleiuri minerale, benzine sau alte materiale inflamabile. Dacă nu se pot elimina aceste vecinătăţi, distanţa

minimă admisă pe orizontală între pereţii exteriori ai celor două conducte este de 0,8 m.

Răsuflători, tuburi de protecţie, ecrane de etanşare.

6.9.În zone construite, cu densitate mare de instalaţii subterane, pe reţelele de distribuţie şi/sau pe instalaţiile exterioare subterane, executate din oţel, se montează răsuflători (fig. 7):

-deasupra fiecărei suduri, dar nu la distanţe mai mici de 1 m, cu excepţia sudurilor conductelor din interiorul tuburilor de protecţie.

–la capetele tuburilor de protecţie;

–la ieşirea din pământ, a conductelor.

În cazul unor suduri la distanţe mai mici de 1 m, se realizează drenaj continuu între suduri.

6.10.Pentru conducte din polietilenă răsuflătorile se montează în zone construite, aglomerate cu diverse instalaţii subterane, pe reţele de distribuţie, respectiv pe instalaţiile exterioare subterane astfel:

–la distanţe cuprinse între 150 şi 300 m, cel puţin o răsuflătoare între două diafragme impermeabile realizate din teren compact (de preferat argilă) care să întrerupă drenajul gazelor naturale acumulate prin neetanşeităţi.

–la capetele tuburilor de protecţie;

–la ramificaţii de conducte şi la schimbări de direcţie;

–la ieşirea capetelor de branşament din pământ;

–alte situaţii deosebite evidenţiate de proiectant .

Diafragmele impermeabile se poziţionează la distanţe de maximum 150 m între ele şi înconjoară conducta pe o grosime de cel puţin 50 cm, continuîndu-se pe verticală

până la nivelul solului. Dimensiunea diafragmei de-a lungul conductei este de minimum 50 cm (fig. 8).

6.11.Prin proiectul instalaţiilor de gaze naturale pozate subteran, se prevăd măsuri de etanşare împotriva infiltraţiilor de gaze naturale, la trecerile subterane ale instalaţiilor de orice utilitate (încălzire, apă, canalizare, cabluri electrice, telefonice, CATV etc.) prin pereţii subterani ai clădirilor racordate la sistemul de distribuţie de gaze naturale.

De asemenea, se etanşează toate trecerile conductelor prin planşeele subsolurilor, pentru evitarea pătrunderii gazelor naturale la nivelurile superioare, în caz de infiltrare a acestora în subsol.

Este interzisă racordarea la sistemul de distribuţie a gazelor naturale a clădirilor care nu au asigurate măsurile de etanşare prevăzute mai sus.

6.12.Pentru evacuarea eventualelor infiltraţii de gaze naturale, în toate cazurile, se asigură ventilarea naturală a subsolului clădirilor prin orificii de ventilare pe conturul exterior al acestora, între încăperile din subsol, precum şi prin legarea subsolului clădirilor la canale de ventilare naturală special destinate acestui scop, în afara ventilaţiilor naturale prevăzute pentru anexele apartamentelor sau clădirilor.

6.13.Pentru evacuarea infiltraţiilor şi scăpărilor de gaze care se pot acumula în casele de scări ale clădirilor etajate fără suprafeţe vitrate se prevede la partea superioară a acestora, în planşeul sau acoperişul clădirii, un orificiu cu diametrul de 150 -200 mm, prevăzut cu un tub racordat la un deflector.

6.14.În încăperile în care există risc mare de intoxicări, incendii sau explozii cauzate de scăpările accidentale de gaze naturale acumulate, se prevăd detectoare automate de gaze dotate cu sisteme de semnalizare optica sau alarmare acustica la atingerea concentraţiilor periculoase şi cu comanda închiderii automate a admisiei gazelor naturale în instalaţii.

6.15.În cazul realizării în subsolul clădirilor a unor spaţii de adăpostire şi a unor galerii de evacuare, conductele de gaze naturale se deviază astfel încât să nu străbată aceste spaţii.

6.16.În cazul conductelor din oţel pe traseele fără construcţii, pe câmp, precum şi în zone cu agresivitate redusă şi fără instalaţii subterane, se prevăd răsuflători cu înălţimea de 0,6 m deasupra solului, la schimbări de direcţie şi la suduri de poziţie, dar nu la distanţe mai mici de 50 m.

6.17.În cazul conductelor din polietilenă pe traseele fără construcţii şi pe câmp, acolo unde nu sunt puncte fixe, pentru marcarea traseului, se montează borne inscripţionate din ţeavă sau beton, la distanţe de 150 m între ele.

6.18.Cutiile de vizitare ale firului trasor se montează la distanţe de 300 m, în zonele fără construcţii.

6.19.Confecţionarea răsuflătorilor pentru carosabil şi/sau perete, se face din ţeavă din oţel cu diametrul de 2" ( Dn 50 [mm]).

Răsuflătorile la care se montează capac GN au calotă prevăzută cu opritor, pentru evitarea degradării conductelor din PE sau a izolaţiei anticorosive la conductele metalice, de către dispozitivul de curăţire a răsuflătorilor.

6.20.Distanţa între generatoarea superioară a conductei pe care se montează răsuflătoarea sau tubul de control şi faţa inferioară a calotei răsuflătorii, respectiv a tubului de control, este de 150 mm atât pentru conductele de oţel cât şi pentru polietilenă.

6.21.Diametrul interior al tubului de protecţie se stabileşte în funcţie de diametrul exterior şi destinaţia conductei protejate:

a. pentru conducte de distribuţie

–oţel di tub = de cond izolată + 75 mm;

–PE di tub= de cond + 100 mm;

b. pentru branşamente

–oţel di tub= de cond izolată+ 50 mm;

–PE di tub= de cond + 50 mm;

Grosimea pereţilor şi materialul din care se confecţionează tubul de protecţie se stabilesc în funcţie de sarcinile la care este solicitat tubul. Acesta se confecţionează din materiale noi.

Condiţii de montaj

6.22.Distanţa minimă între conductele subterane de gaze naturale şi alte instalaţii, construcţii sau obstacole subterane, este cea indicată în tabelul nr.5:

Tabelul 5 DISTANŢELE MINIME DINTRE CONDUCTELE SUBTERANE DE GAZE NATURALE ŞI DIFERITE INSTALATU, CONSTRUCTII SAU OBSTACOLE

*)- De la piciorul taluzului

**)- Din axul liniei de cale ferată Se va solicita şi acordul SNCFR

Se interzice montarea de conducte din oţel supraterane la mai puţin de 20 m de calea ferată electrificată şi/sau linii electrice aeriene (LEA) de joasă medie sau înaltă tensiune.

6.23.Distanţa între conductele de gaze naturale şi liniile de cale ferată în staţii, triaje şi incinte industriale se stabileşte cu acordul deţinătorilor acestora.

6.24.Când respectarea distanţelor indicate în articolul 6.22. nu este posibilă, acestea pot fi reduse cu 20%, pentru poziţiile 1...6, cu condiţia ca pe porţiunea în cauză să se prevadă una din următoarele măsuri:

–ţeavă trasă;

–izolaţie anticorosivă foarte întărită ;

–controlul nedistructiv al tuturor sudurilor;

–montarea ţevii în tub de protecţie;

–răsuflători sau cămine de evacuare în atmosferă a eventualelor scăpări de gaze;

–executarea de drenaje.

6.25.Se evită montarea a două conducte subterane de gaze naturale pe trasee paralele la distanţă sub l,5x(Dl+D2)- unde Dl şi D2 reprezintă diametrele exterioare ale conductelor respective - dar nu mai mică de 0,5 m. Întotdeauna conducta de presiune mai mică se pozează spre clădiri.

6.26.Este interzisă montarea conductelor de gaze naturale indiferent de modul de pozare, în următoarele cazuri:

–terenuri susceptibile la tasări, alunecări, erodări, etc.;

–sub construcţii de orice categorie;

–tunele şi galerii;

–canale de orice categorie având comunicaţie directă cu clădiri;

–la nivel inferior fundaţiei clădirilor învecinate, la distanţe sub 2 m;

–sub linii de tramvai sau cale ferată, paralel cu acestea la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în articolul 6.22.

6.27.Conductele din oţel montate în zona de influenţă a căilor ferate electrificate sau a liniilor electrice aeriene (LEA) de medie sau înaltă tensiune se protejează împotriva tensiunilor induse, conform reglementărilor tehnice de specialitate.

6.28.Ramificaţiile reţelelor subterane se prevăd, de regulă, cu robinete de închidere.

În funcţie de conţinutul de impurităţi al gazelor naturale, în puncte convenabil alese ale reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor exterioare, la cererea operatorului de distribuţie a gazelor naturale, se montează, după caz:

–separatoare de impurităţi;

–refulatoare, prevăzute cu câte 2 robinete.

6.29.Robinetele, îmbinările cu flanşe şi/sau dispozitivele de dilatare montate subteran se prevăd în cămine de vizitare.

Se evită montarea subterană a pieselor electroizolante. Atunci cînd montarea lor aparentă nu este posibilă, ele pot fi montate şi subteran, dar numai înglobate în cutii cu bitum (standard 7335/7).

6.30.Capacul căminului de vizitare se montează deasupra axului vertical al robinetului şi se prevede cu găuri de ventilare.

În cazul mai multor robinete montate în acelaşi cămin, se asigură acces direct la acestea de la suprafaţă.

6.31.La conductele din oţel montate aerian, susţinerea se realizează, de regulă, cu suporturi tip pentru instalaţii, iar preluarea dilatării se realizează prin schimbări de direcţie sau prin compensatoare de dilatare.

6.32.Trecerea de la conducta din polietilenă la conducta din metal se realizează printr-o piesă de trecere polietilenă / metal. Aceste piese de trecere trebuie să fie fabricate industrial, numai de agenţi economici care au sistemul calităţii certificat în conformitate cu prevederile familiei de standarde ISO 9000 şi să fie atestate / agrementate tehnic de organele abilitate.

Intersecţii ale traseelor conductelor de gaze naturale cu alte instalaţii şi construcţii

6.33.Intersecţia traseelor conductelor de gaze naturale cu traseele altor instalaţii subterane sau aeriene se face cu avizul unităţilor deţinătoare si se realizează de regulă astfel :

–perpendicular pe axul instalaţiei sau lucrării traversate;

–la cel puţin 200 mm deasupra celorlalte instalaţii; pentru distanţe mai mici de 200 mm, la traversarea utilităţilor se prevăd tuburi de protecţie adecvate.

În cazuri excepţionale, se admit traversări sub alt unghi, dar nu mai mic de 60°.

Alte instalaţii subterane, care se realizează ulterior conductei de gaze naturale şi care intersectează traseul acesteia, se montează cel puţin la distanţa minimă admisă conform tabelului 5, cu avizul operatorului de distribuţie a gazelor naturale.

6.34.Trecerea conductelor de gaze naturale prin cămine, canale şi construcţii subterane ale altor utilităţi, este interzisă.

6.35.Tuburile de protecţie trebuie să depăşească, în ambele părţi, limitele instalaţiei sau construcţiei traversate cu cel puţin 0,5 m. La conductele din PE, tuburile de protecţie se prevăd la capete, la partea superioară cu găuri şi răsuflători, iar capetele se etanşează pe ţeava din PE.

6.36.Subtraversarea liniilor de tramvai se face în tub de protecţie, la adâncimea de minim 1,5 m de la talpa căii de rulare la generatoarea superioară a tubului de protecţie a conductei de gaze naturale.

6.37.Traversarea căilor ferate, autostrăzilor şi cursurilor de apă, se face subteran sau aerian, în funcţie de condiţiile locale, impuse prin avizele administratorilor acestor utilităţi.

6.38.Traversările se prevăd cu robinete de secţionare, care să permită scoaterea din funcţiune a conductei de gaze naturale:

–în ambele părţi ale traversării, pentru reţelele inelare;

–înainte de traversare, pentru reţelele ramificate.

6.39.Traversările aeriene ale căilor de circulaţie de pe teritoriul unităţilor industriale se fac la înălţimi stabilite în funcţie de gabaritul vehiculelor utilizate, dar nu mai mici de 5 m de la generatoarea inferioară sau dispozitivul de susţinere a conductei până la nivelul carosabilului.

6.40.Proiectarea şi executarea traversării căilor de comunicaţii, se face în conformitate cu prevederile din standardul 9312.

Branşamente şi racorduri

6.41.Instalaţiile de utilizare din clădiri se alimentează cu gaze naturale din conducta de distribuţie situată pe strada din dreptul imobilelor respective, indiferent spre ce parte a clădirii se află conducta (fig. 9 a şi 9 b).

Imobilele situate la intersecţia străzilor pot fi alimentate cu gaze naturale din conducta situată pe oricare din străzile respective.

În situaţia străzilor sau drumurilor cu lăţime mai mare de 12 m, poziţia de amplasare a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale se stabileşte de proiectant în funcţie de condiţiile impuse prin certificatul de urbanism.

6.42.Fiecare clădire civilă, sau grup de clădiri situate pe aceeaşi proprietate, se alimentează printr-un singur branşament, indiferent de numărul străzilor cu care se mărgineşte, exceptînd cazurile deosebite ce se analizează de operatorul licenţiat de distribuţie în vederea aprobării (fig. 1O).

6.43.Alimentarea consumatorilor se face prin:

–branşament ramificat - pentru cazurile exceptate la art.6.42.

–branşament individual pentru fiecare imobil;

–branşament comun pentru cel mult două imobile vecine, cu acordul operatorului licenţiat de distribuţie, în următoarele cazuri:

a)imobilele sunt situate pe aceeaşi stradă şi au curţile alăturate (fig. 11 a,b);

b)imobilele nu sunt situate pe aceeaşi stradă dar fac parte dintr-un singur corp de clădire, au curte comună şi o intrare comună pe strada care are conducta de distribuţie (fig. 11 c);

c)sunt îndeplinite următoarele condiţii tehnice:

–branşamentul comun poate asigura debitul total şi presiunea;

–regulatorul de presiune este corespunzător pentru debitul total;

–instalaţia exterioară de utilizare se poate executa aparent, cu posibilităţi de acces rapid la robinetele de incendiu.

În figura 11 d, este prezentată schema de principiu a branşamentului ramificat la blocuri de locuinţe cu mai multe tronsoane (case de scară), iar în fig. 11 e, este prezentată schema de principiu a branşamentului ramificat pentru alimentarea cu gaze naturale a mai multor imobile, cu reducerea numărului de traversări a unei artere de circulaţie importante.

6.44.Racordarea branşamentelor la conductele de distribuţie din polietilenă se face prin teuri de branşament, sudate prin electrofuziune pe acestea.

6.45.Racordarea branşamentelor la conductele de distribuţie din oţel se face în funcţie de diametrul acestora:

–cu diametrul până la 80 mm inclusiv, se racordează prin intermediul unei piese de racord (teu), fără scoaterea din funcţiune a conductei de distribuţie;

–cu diametrul peste 80 mm se racordează prin sudare directă pe conducta de distribuţie, (care se scoate temporar din funcţiune) fără piesa de racord, şi se prevăd cu un robinet şi cămin de vizitare.

6.46.Legătura branşamentelor din polietilenă cu postul de reglare sau instalaţii de utilizare se face prin intermediul unui dispozitiv special, denumit capăt de branşament (reiser), care realizează trecerea de la polietilenă la oţel, având acelaşi diametru cu ţeava din polietilenă a branşamentului.

Capetele de branşamente cu diametre de 75 mm şi mai mari se realizează cu piesă de trecere PE - oţel montat subteran în poziţie orizontală.

6.47.Pe reţeaua de polietilenă de presiune redusă, la capătul de branşament, se montează un robinet de sectionare cu sferă, în poziţie verticală, unul sau mai multe regulatoare de presiune, sau după caz, o staţie de reglare - măsurare.

6.48.La capătul branşamentului (reiserului) din reţeaua de presiune joasă de polietilenă, se montează un robinet de secţionare cu sferă, în poziţie verticală.

6.49.La capătul branşamentului din polietilenă se utilizează :

–pentru branşamente până la 63 mm inclusiv, capete de branşament fără anod de protecţie (reiser), atestate/agrementate tehnic;

–pentru branşamente cu diametre de 75 mm şi mai mari, capete de branşament cu izolaţie tip foarte întărită sau echivalentă şi anod de protecţie, avînd componentele atestate/agrementate tehnic.

6.50.Consumatorii industriali, blocurile de locuinţe cu mai multe scan şi obiectivele social culturale pot fi alimentate prin mai multe branşamente cu condiţia ca partea din instalaţia de utilizare racordată la un branşament să nu se interconecteze cu partea din instalaţia de utilizare racordată la un alt branşament.

Soluţia de alimentare prin mai multe branşamente se stabileşte de proiectant, cu acordul operatorului de distribuţie, în funcţie de situaţia locală.

6.51.În localităţile urbane în care reţeaua de distribuţie nu urmăreşte traseul stradal, alimentarea imobilelor se face prin branşamente la conducta cea mai apropiată, cu respectarea condiţiilor de mai sus.

6.52.Traseul branşamentului sau racordului se realizează:

–perpendicular pe conducta la care se realizează racordul. Pentru situaţii care impun racordarea sub alt unghi, acesta nu va fi mai mic de 60°.

–cu pantă înspre conducta la care se racordează.

–nu se admit bran;amente cu traseu în lungul străzii

6.53.Capătul de branşament se pozează la limita de proprietate a consumatorului

6.54.Amplasarea capătului de branşament sau a racordului se face în spaţii uşor accesibile.

6.55.La capătul branşamentului executat din ţeavă de oţel racordat la reţeaua de presiune redusă se montează:

–un robinet de secţionare, cu sferă;

–o piesă electroizolantă, în aval de robinetul de secţionare

–regulator de presiune;

La branşamentele ramificate se montează şi câte un robinet pe fiecare ramificaţie, înainte de intrarea în clădire.

6.56.Instalaţiile de utilizare interioare pentru fiecare clădire civilă sau hală industrială se alimentează cu gaze naturale din instalaţia de utilizare exterioară astfel:

–printr-un singur racord;

–prin două racorduri, numai în cazul halelor industriale cu puncte de consum concentrate la capete, dar fără interconectarea instalaţiilor interioare.

6.57.La capătul conductei de racord al instalaţiei de utilizare interioară se montează la exterior, în loc uşor accesibil, un robinet de incendiu marcat conform standardului 297.

În cazul în care distanţa dintre robinetul de ieşire din postul sau staţia de reglare şi robinetul de incendiu este sub 5 m, se poate renunţa la robinetul de ieşire.

6.58.Robinetele de incendiu plasate la înălţimea de peste 2 m se prevăd cu scară metalică fixă de acces şi platformă pentru manevrare.

6.59.Este interzisă intrarea conductei din firida de branşament sau de racord direct în interiorul construcţiei.

Rezemarea conductelor montate aparent sau aerian

6.60.Conductele montate aparent pe elemente de construcţii sau aerian pe stâlpi sau estacade se reazemă, în funcţie de diametru, pe brăţări sau console confecţionate conform cataloagelor de detalii tip pentru instalaţii.

Distanţele maxime între două reazeme şi tipul reazemelor pentru conducte sunt prezentate în tabelul nr.6.

Tabelul 6 DISTANŢELE MAXIME [m] ÎNTRE REAZEME ŞI TIPUL REAZEMELOR ÎN

FUNCTIE DE DIAMETRUL CONDUCTEI

7.STAŢII ŞI POSTURI DE REGLARE ŞI MĂSURARE A GAZELOR NATURALE

7.1.Staţiile de reglare şi de reglare-măsurare a gazelor naturale se montează în construcţii proprii.

Posturile de reglare, reglare-măsurare, măsurare se montează în firide, cabine sau direct pe instalaţia de utilizare a agregatelor tehnologice.

7.2.Amplasarea regulatoarelor pe instalaţia de utilizare a agregatelor tehnologice se poate face cu îndeplinirea cel puţin a următoarelor condiţii:

–încăperile în care se montează să fie bine ventilate;

–regulatoarele să fie în construcţie etanşă;

–elementele de etanşeitate faţă de mediul exterior, precum şi componentele regulatoarelor care comunică cu exteriorul să prezinte rezistenţă la temperaturi înalte (minim 650°C).

7.3.Staţiile şi posturile de reglare-măsurare sunt delimitate de robinetele de închidere de la intrarea, respectiv ieşirea în/din staţii şi posturi. Robinetele fac parte din componenţa staţiilor şi posturilor de reglare-măsurare.

7.4.Dimensionarea şi echiparea staţiilor şi a posturilor de reglare - măsurare se face ţinând seama de parametrii de curgere (debit, presiune, temperatură), domeniul de variaţie a acestora, precum şi de calitatea gazelor naturale (compoziţie chimică, impurităţi solide şi lichide).

Sistemele de măsurare se vor alege şi poziţiona în conformitate cu cerinţele normelor în vigoare.

Staţiile şi posturile de reglare-măsurare vor fi echipate cu dispozitive de siguranţă corespunzătoare cerinţelor legislaţiei în vigoare.

7.5.Proiectarea staţiilor şi posturilor de reglare - măsurare se face astfel încât să rezulte o grupare cât mai compactă a echipamentelor, avandu-se in vedere accesul la echipamentele şi dispozitivele componente.

7.6.Pe conductele de intrare şi de 1eş1re din staţiile de reglare-măsurare se montează robinete de secţionare şi flanşe electroizolante în locuri uşor accesibile.

7.7.Staţiile de reglare măsurare pot fi prevăzute cu ocolitor, când alimentarea aparatelor de utilizare nu poate fi întreruptă.

7.8.În funcţie de natura şi conţinutul de impurităţi a gazelor narurale, la intrarea în staţiile de reglare-măsurare, se pot monta echipamente de filtrare şi/ sau separare.

7.9.Pentru echipamentele care prevăd în mod expres filtre de protecţie, acestea se montează obligatoriu conform instrucţiunilor producătorului.

7.10.Staţiile de reglare - măsurare se prevăd cu priză şi centură de împămîntare (impedanţa sub 4 ohm), la care se racordează părţile metalice ale fiecărui element din staţie cuprins între două flanşe. Racordurile prin flanşe nu se consideră electroconductoare decât dacă sunt conectate între ele cu platbandă zincată de secţiune de minim de 40 mm2

Regulatoare de presiune

cu:

7.11.Reglarea presiunii se face, în funcţie de mărimea debitului, prin regulatoare

–acţionare indirectă;

–acţionare directă.

Regulatoarele de presiune sunt obligatoriu atestate ş1 agrementate tehnic,

conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

7.12.Principalele caracteristici tehnice şi funcţionale ale regulatoarelor de presiune sunt:

a)abaterea maximă a presiunii reglate: 5%;

b)domeniul presiunilor de intrare, corelat cu domeniul presiunilor de ieşire să fie în unul din intervalele:

–mai mic de 50 mbar, pentru presiune joasă;

–între 2 bar şi 50 mbar, pentru presiune redusă;

–între 6 bar şi 2 bar, pentru presiune medie.

Pentru regulatoare care garantează abaterea maximă a presiunii reglate prin atestare şi/sau agrementare tehnică se pot admite şi alte intervale de presiune decât cele menţionate mai sus;

c)presiunea nominală de lucru: 6 bar.

7.13.În cazul în care în instalaţia de utilizare industrială sunt necesare diferite trepte de presiune se prevăd panouri de reglare pentru fiecare treaptă de presiune.

Construcţii pentru staţii şi posturi reglare - măsurare a gazelor naturale

7.14.Amplasarea staţiilor şi posturilor de reglare-măsurare se face respectând prevederile din „Normele tehnice pentru stabilirea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale".

7.15.Posturile de reglare-măsurare pentru presiunea maximă de intrare între 2-6 bar, se pot monta şi în cabine aerisite, alipite pereţilor clădirilor, în locuri uşor accesibile, cu condiţia ca pereţii respectivi să nu prezinte goluri (uşi, ferestre etc.):

–pe o înălţime de cel puţin 8 m;

–pe o lăţime care să depăşească cabina cu minimul 5 m, în ambele sensuri.

7.16.Amplasarea construcţiilor pentru staţii şi posturi de reglare-măsurare, independente sau alipite altor construcţii, se face:

–suprateran;

–cu respectarea distanţelor prevăzute în tabelul 7

–la limita de proprietate a consumatorului sau cînd nu este posibil, cât mai aproape de limita de proprietate a consumatorului;

–asigurându-se accesul direct şi permanent al personalului operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie;

Amplasarea construcţiilor pentru staţiile şi posturile de reglare-măsurare (aferente reţelei de distribuţie) se face pe domeniul public, conform precizărilor din certificatul de urbanism.

Pentru cazuri excepţionale, cu avizul operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie se pot construi staţii de sector subterane, prevăzute cu ventilare corespunzătoare şi măsuri de evitare a pericolului de incendiu şi explozie.

Construcţiile staţiilor de reglare-măsurare se execută din materiale incombustibile şi fără pod.

7.17.Posturile de reglare-măsurare de la presiune redusă la presiune joasă se montează în:

–firidă îngropată în peretele exterior al clădirii, în ziduri sau garduri;

–cabină independentă sau alipita de un perete exterior al clădirii .

În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie.

7.18.Posturile de reglare-măsurare nu se amplasează:

–pe căile de evacuare din clădiri cu aglomerări de persoane;

–sub ferestrele clădirilor şi în locuri neventilate.

În cazul excepţional în care nu sunt condiţii tehnice şi pentru postul de reglare există spaţiu de amplasare numai sub fereastră, se vor realiza următoarele măsuri:

–ţeava de evacuare a regulatoarelor de presiune se prelungeşte astfel încât să evite pătrunderea gazelor în interiorul clădirii;

–axul de manevră al robinetelor postului se etanşează.

7.19.Firidele practicate în pereţii unei clădiri se tencuiesc ş1 se sclivisesc la interior, în condiţii care să nu permită infiltrarea gazelor în clădire.

7.20.Construcţiile pentru staţiile şi posturile de reglare măsurare se realizează cu respectarea prevederilor din standardele 4326 şi 4327.

7.21.Pardoseala staţiilor de reglare-măsurare se realizează în următoarele condiţii:

–din materiale de construcţii care nu produc scântei la lovirea cu obiecte din oţel sau fontă;

–cu suporturi pentru rezemarea echipamentului.

7.22.Evacuarea eventualelor scăpări de gaze naturale se asigură prin goluri, dispuse în mod egal la partea superioară şi inferioară, însumând:

–8% din suprafaţa încăperii, la construcţiile independente ale staţiilor;

–4% din suprafaţa uşilor la cabine şi firide.

7.23.Iluminatul interior al staţiilor de reglare-măsurare se realizează:

–natural, prin ferestre;

–artificial, din exteriorul construcţiei, conform prevederilor Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice, cu tensiuni până la 1OOO Vc.a. şi 1500Vc.c., indicativ I 7.

7.24.Protecţia împotriva descărcărilor electrice, pentru staţiile de reglare­ măsurare şi instalaţiile montate în exterior, se realizează conform prevederilor din Normativul privind protecţia construcţiilor contra trăznetului I 20.

7.25.Protecţia construcţiilor staţiilor de reglare-măsurare şi a instalaţiilor exterioare, împotriva accesului persoanelor străine, se realizează prin împrejmuire.

DATE ORIENTATIVE PRIVIND DISTANŢELE DE SIGURANŢĂ PENTRU STAŢIILE DE REGLARE-MĂSURARE

Tabelul nr.7

–grad 1-11 rezistentă la foc, categoria A, B pericol de incendiu

–grad III-V rezistentă la foc

–categoria C,D,E pericol de incendiu

–grad I-II rezistentă la foc

–grad III-V rezistentă la foc

–curentă

–de garaj

*)Staţii de capacitate până la 1000 m3 (şi presiune de intrare <2 bar) se pot alipi de un perete al clădirii învecinate cu condiţia ca peretele clădirii să fie rezistent la explozie, să nu aibă goluri (ferestre, uşi pe o lungime care depăşeşte cu 5m limitele staţiei în ambele direcţii şi pe o înălţime de 3 m deasupra staţiei).

Amplasarea şi montarea echipamentului de reglare - măsurare

7.26.Panourile de reglare-măsurare se amplasează în plan orizontal sau vertical, în funcţie de mărime, păstrându-se distanţe între elementele componente astfel încât să se asigure posibilitatea întreţinerii şi exploatării.

7.27.Pentru măsurarea in scopuri comerciale a cantităţilor de gaze naturale, se utilizează numai aparate de măsurare, atestate şi agrementate tehnic, aprobate conform legislatiei metrologice în vigoare .

Tipul aparatului de măsură, modul de amplasare şi condiţiile de montaj se stabilesc de proiectant, cu avizul operatorului licenţiat de distribuţie de gaze naturale, pe baza specificaţiilor tehnice ale producătorului.

7.28.Executanţii staţiilor de reglare-măsurare, au obligaţia să fixeze, pe distribuitorul fiecărei trepte de reglare plăcuţe metalice pe care au gravat:

–societatea producătoare;

–presiunea de încercare;

–presiunea nominală;

–câte o plăcuţă indicatoare cu poziţia sertarului, "INCHIS" sau "DESCHIS"

7.29.Elementele instalaţiei de reglare - măsurare se protejează cu vopsea. Marcarea se face conform standardelor în vigoare.

!image

PERICOL DE EXPLOZIE APROPIEREA CU FOC STRICT OPRITA

7.30.La exterior pe fiecare perete al staţiilor şi pe uşile staţiilor şi posturilor de reducere şi reglare a presiunii, se aplică tăbliţe avertizoare pe care se înscrie:

şi indicatorul pentru pericol de explozie, prevăzut de STANDARD 297.

Instalaţii şi dispozitive auxiliare.

7.31.Staţiile şi posturile de reglare a presiunii se dotează cu echipament de siguranţă care să prevină:

–creşterea presiunii la ieşirea din regulator, peste nivelul maxim al treptei de presmne;

–creşterea presiunii, peste nivelul admis, la consumator;

–scăderea presiunii, sub nivelul minim de funcţionare al aparatelor de utilizare ale consumatorului.

Pe dispozitivele de siguranţă se înscrie, vizibil, presiunea de declanşare.

7.32.Echipamentul de siguranţă se prevede:

–fără armături de închidere pe derivaţia pe care este montată supapa, atât înainte cât şi după aceasta;

!image

8.INSTALAŢII INTERIOARE DE UTILIZARE

Utilizarea gazelor naturale în clădiri

8.1.Utilizarea gazelor naturale este admisă numai în încăperi în care nu există pericol de:

–incendiu, prin aprinderea materialelor şi elementelor combustibile, datorită radiaţiei termice directe ori a transferului de căldură prin convecţie sau conducţie;

–explozie a materialelor şi substanţelor combustibile aflate în interior;

–intoxicare sau asfixiere a utilizatorilor, cu gaze de ardere

8.2.Condiţii tehnice pentru funcţionarea în siguranţă a instalaţiilor interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile:

a)volumul interior minim al încăperilor

–18,0 m3 pentru încăperi curente;

–7,5 m3 pentru bucătării, băi şi oficii;

–5,0 m3 pentru bucătării din construcţii existente, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 8.6;

b)asigurarea aerului necesar arderii;

c)ventilare naturală sau mecanică;

d)evacuarea totală a gazelor de ardere, în atmosferă;

e)suprafeţe vitrate.

8.3.Toate încăperile în care se montează aparate de utilizare a gazelor naturale, se prevăd cu suprafeţele vitrate, sub formă de ferestre, luminatoare cu geamuri, uşi cu geam sau goluri, toate la exterior sau spre balcoane vitrate cu suprafaţă minimă totală de:

–0,03 m2 pe m3 de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din beton armat;

–0,05 m2 pe m3 de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din zidărie. Geamurile au grosimea de maxim 4 mm fără armare.

Pentru cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construcţie specială (securizat, termopan etc.) se vor monta obligatoriu detectoare automate de gaze cu limita inferioară de sensibilitate 2 % CH4 în aer, care acţionează asupra robinetului de închidere al conductei de alimentare cu gaze naturale al arzătoarelor.

În cazul utilizării detectoarelor suprafaţa vitrată poate fi redusă la 0,02 m2 pe m3 de volum net de încăpere.

Volumul net reprezintă volumul total al încăperii din care se scade volumul elementelor de instalaţii sau de construcţii existente în încăpere în care nu se pot acumula gaze.

În încăperi cu volum mai mic decât cel prevăzut la art. 8.2, sunt admise numai aparate de utilizare legate la coş, cu următoarele condiţii:

–accesul aerului necesar arderii şi aprinderea aparatelor de utilizare, să se facă din exteriorul încăperii (coridor, vestibul etc.) sau direct din exteriorul clădirii;

–folosirea unor aparate de utilizare cu aprindere din exteriorul clădirii, asigurate împotriva stingerii prin blocarea admisiei gazului în cazul stingerii flăcării, fie prin construcţia aparatului, fie prin dispozitive de protecţie.

Pentru încălzirea de apartament, centrala termica se montează în bucătărie, balcon, vestibul, la subsol sau la alt nivel unde nu blochează calea de evacuare a persoanelor, cu respectarea tuturor condiţiilor sus menţionate.

8.4.În încăperi cu volum mai mic de 18 m3 şi în băi (indiferent de volumul acestora), nu sunt admise:

–aparate de utilizare pentru prepararea instantanee a apei calde de consum;

–aparate de utilizare pentru încălzire centrală sau locală. prevăzute cu arzător atmosferic şi rupere de tiraj, chiar dacă au termostat de coş.

8.5.Fac excepţie de la prevederile art. 8.2, 8.3 şi art. 8.4., aparatele de utilizare care au atestare/agrement tehnic, sau aviz ISCIR pentru funcţionare în alte condiţii, (la care prin tubulatură etanşă, se asigura accesul din exterior al aerului necesar arderii şi evacuarea în exterior sub presiune a gazelor de ardere - cazane cu focar etanş şi tiraj forţat).

Deasemenea sunt exceptate de la prevederile art. 8.3. aparatele de utilizare din categoria turbosuflantelor destinate pentru încălzirea fermelor de păsări şi animale cu condiţia utilizării detectoarelor de gaze naturale având limita inferioară de detecţie de 2% CH4 în aer şi care acţionează automat robinetul de închidere al conductei de alimentare cu gaze naturale a aparatelor de utilizare.

8.6.Debitul total al aparatelor cu flacără liberă care se pot instala într-o încăpere trebuie să satisfacă condiţia: 15 m3 volum interior de încăpere pentru fiecare metru cub debit instalat de gaze naturale.

Aparate de utilizare şi arzătoare

8.7.În instalaţiile de utilizare se vor monta numai aparate şi arzătoare avizate conform prevederilor ISCIR în vigoare.

8.8.Arzătoarele cu panou radiant cu flacără deschisă sunt admise numai în spaţii ventilate corespunzător cu excepţia clădirilor civile şi de locuit asigurându-se următoarele măsuri:

–evitarea producerii incendiilor, prin aprinderea materialelor ca urmare a efectului radiaţiilor termice;

–încadrarea concentraţiei de noxe în limitele admise de reglementările în vigoare.

8.9.Aparatele de utilizare se pot monta, în funcţie de concepţia constructivă:

–pe pereţi de zidărie sau beton, fără strat izolator combustibil la faţa peretelui;

–pe pardoseală incombustibilă.

8.10.Aparatele de utilizare industriale cu debit instalat peste 25 m3/ h, se prevăd cu armături pentru montarea unor aparate de măsură şi control şi prize în vederea efectuării de determinări pentru bilanţ termic:

a)manometru pe conducta de intrare a gazelor în aparat:

b)termometru pe:

–conducta de alimentare cu gaze naturale.

–canalul de ieşire a gazelor de ardere.

c)contor de gaze naturale;

d)priza de prelevare a probelor din:

–gazele naturale;

–gazele de ardere.

e)priza de măsurare a tirajului.

8.11.Alegerea şi montarea arzătoarelor şi aparatelor de utilizare se face cu respectarea condiţiilor tehnice şi criteriilor de performanţă din prezentele norme tehnice, instrucţiunile producătorului precum şi din reglementările în vigoare.

8.12.Debitul arzătoarelor de gaze naturale care echipează aparatele de utilizare, se precizează de către producătorul aparatelor de utilizare prin inscripţionarea valorii acestuia pe eticheta aparatului de utilizare.

Racordarea aparatelor de utilizare şi arzătoarelor

8.13.Aparatele de utilizare şi arzătoarele se racordează rigid la instalaţiile interioare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 8.14.

8.14.Aparatele de utilizare, cu debit nominal sub 3 m3/h, precum şi arzătoarele industriale independente utilizate la aparate mobile pot avea şi racorduri flexibile la instalaţia de utilizare, cu respectarea prevederilor art. 8.15.

8.15.Racordurile flexibile trebuie să fie atestate/agrementate tehnic pentru utilizarea in instalatii de gaze naturale. Acestea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :

–presiunea nominală pentru care a fost construit racordul, să fie egală sau mai mare decât presiunea instalaţiei de gaze naturale la care se racordează;

–lungime maximă 1 m şi diametru minim 10 mm, la instalaţii de utilizare cu presiune joasă;

–lungime maximă 20 m şi diametru maxim de 50 mm, la instalaţii industriale cu presiune până la 2 bar;

–trasee la vedere, fără să treacă dintr-o încăpere în alta;

–măsuri de evitare a contactului cu corpuri calde;

–măsuri de evitare a agăţării, strivirii sau deteriorării;

–măsuri de protecţie la intemperii, dacă este cazul.

Racordurile flexibile nu au organe de închidere sau reglare si nu se admite cuplarea a două sau mai multe racorduri flexibile. Racordurile flexibile se montează între robinetul de siguranţă şi aparatul de utilizare.

8.16.La instalaţiile care impun controlul riguros al arderii şi nu sunt supravegheate continuu, se prevăd dispozitive automate de control, reglare ş1 semnalizare, care să antreneze automat închiderea alimentării cu gaze naturale la:

–stingerea accidentală a flăcării;

–lipsa gazelor naturale, a aerului de combustie sau a energiei electrice.

8.17.Conectarea aparatelor de utilizare direct la conducta de distribuţie sau reţeaua de repartiţie fără regulator de presiune este interzisă

Trasee şi condiţii tehnice de amplasare a conductelor

8.18.La alegerea traseelor pentru conductele de gaze naturale, condiţiile de siguranţă au prioritate fată de orice alte condiţii.

Fiecare unitate locativă se racordează la coloana sau instalaţia exterioară printr-o singură derivaţie.

8.19.Conductele instalaţiilor interioare de utilizare se amplasează aparent, în spaţii uscate, ventilate, luminate şi circulate, cu acces permanent, inclusiv în subsolurile care îndeplinesc aceste condiţii şi se montează:

–pe cât posibil, pe elemente rezistente ale construcţiei, pereţi, stâlpi, grinzi, plafoane;

–pe stâlpi metalici sau de beton, montaţi special în acest scop sau în scopul susţinerii conductelor de gaze naturale împreună cu conducte pentru alte instalaţii.

Se admite montarea conductelor mascate în canale vizitabile şi ventilate, numai în cazul construcţiilor cu grad deosebit de finisare (fig. 12).

8.20.Este interzisă trecerea conductelor prin:

–un apartament din alt apartament cu excepţia coloanelor existente;

–spaţii neventilate sau închise cu rabiţ sau alte materiale;

–trecerea conductelor de gaze naturale având îmbinări fixe sau demontabile prin debara, cămară şi altele asemenea, dacă acestea nu sunt ventilate;

–coşuri şi canale de ventilare;

–puţuri şi camere pentru ascensoare;

–încăperi cu mediu corosiv sau cu degajare de noxe:

–încăperi cu umiditate pronunţată;

–încăperi în care se păstrează materiale inflamabile:

–closete;

–subsoluri tehnice şi canale tehnice;

–ghene sau nişe comune mai multor nivele, în care sunt montate conducte pentru alte instalaţii, inclusiv sub deschiderile inferioare ale acestora;

–podurile neventilate ale clădirilor;

–locuri greu accesibile în care întreţinerea normală a conductelor nu poate fi asigurată;

–depozite sau încăperi de depozitare, cu respectarea prevederilor Normativului de siguranţă la foc a construcţiilor Pl 18.

Totodată este interzisă montarea conductelor înglobate în elementele de construcţie ale pardoselii;

În cazul în care nu pot fi evitate trecerile conductelor prin closete sau cămări se admite traversarea acestora utilizând conducte fără îmbinări şi protejate în tuburi de protecţie.

Se evită trecerea conductelor prin camere de dormit neprevăzute cu aparate de utilizare a gazelor naturale.

Când trecerea conductelor prin încăperi cu umiditate pronunţată sau atmosferă corosivă este inevitabilă, se folosesc ţevi zincate sau protejate cu lacuri anticorosive şi tub de protecţie.

8.21.Pentru alimentarea punctelor de consum care nu sunt amplasate lângă pereţi, se admite montarea conductelor în canale amenajate în pardoseală:

–acoperite cu capace perforate şi uşor demontabile;

–uscate şi aerisite;

–pe trasee cât mai scurte;

–cu pantă, după caz, pentru asigurarea scurgerii spre puncte de colectare a eventualelor infiltraţii de apă;

–cu dimensiuni care să permită controlul şi repararea conductei.

8.22.Este interzisă:

–montarea conductelor pentru alte instalaţii în canalele pentru conductele de gaze naturale;

–intersectarea canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale pentru alte instalaţii sau comunicarea cu acestea.

8.23.Trecerea conductelor prin pereţi sau planşee se face:

–protejată în tub de protecţie;

–fără îmbinări în tubul de protecţie.

8.24.Conductele instalaţiilor de utilizare din hale industriale se amplasează astfel încât să fie protejate împotriva degradării prin:

–lovire directă sau trepidaţii;

–contactul cu lichide corosive;

–contactul îndelungat cu apa;

–radiaţie sau conducţie termică.

8.25.Distanţele minime între conductele de gaze naturale şi elementele celorlalte instalaţii se încadrează în prevederile din:

–Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori cu tensiuni până la 1000 Vc.a. şi 1500 Vc.c, indicativ 17;

–Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice, indicativ PEl 07;

–Prescripţiile tehnice ISCIR ;

–standard 8591.

8.26.Este interzisă utilizarea conductelor de gaze naturale pentru once alte scopuri, cum ar fi:

–legarea la pământ a altor instalaţii;

–realizarea prizelor de protecţie electrică;

–susţinerea cablurilor şi / sau conductorilor electrici, indiferent de tensiune şi curent;

–agăţarea sau rezemarea unor obiecte.

Armături de închidere

8.27.Robinete de închidere se prevăd:

a)înaintea fiecărui contor;

În instalaţiile cu un singur contor, dacă distanţa între robinetul de incendiu şi contor nu depăşeşte 5 m robinetul de contor ţine loc de robinet de incendiu, cu condiţia ca robinetul să nu fie în firide închise;

b)pe fiecare ramificaţie importantă;

c)pe fiecare conductă care alimentează grupuri de arzătoare montate la aparate, mese de lucru, laboratoare etc.;

d)la baza fiecărei coloane, în clădiri cu peste 5 nivele;

Dacă plasarea robinetelor de la baza coloanelor nu se poate face în condiţii de siguranţă şi estetică corespunzătoare, se admite montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane, care alimentează maxim 24 puncte de consum;

e)înaintea fiecărui arzător:

–două robinete montate pe conductă, pentru cazul arzătoarelor şi aparatelor de utilizare, care nu au robinet de manevră propriu sau în cazul celor care au racord flexibil;

–un robinet pentru cazul arzătoarelor şi aparatelor care au racord rigid şi au robinet de manevră propriu.

Asigurarea aerului necesar arderii şi evacuarea gazelor arse

8.28.Pentru toate aparatele de utilizare racordate la coş sau cu flacără liberă se asigură aerul necesar arderii şi evacuarea în exterior a gazelor de ardere, complet şi fără riscuri, astfel încât în atmosfera încăperii să nu se depăşească concentraţia de noxe admisă de normele de protecţia muncii şi normele de protecţie a mediului.

3

8.29.Aerul necesar arderii se asigură în funcţie de raportul între volumul interior

0

al încăperii Vi [m3] şi debitul nominal al aparatului de utilizare Q [ m /h:]

–pentru cazul V/Qn 30, se consideră că prin neetanşeităţile tâmplăriei se asigură aerul necesar pentru ardere;

–pentru cazul V/Qn < 30, se prevede accesul aerului direct din exterior, prin goluri practicate la partea inferioară a încăperii;

Sunt exceptate bucătăriile din locuinţe cu încălzire centrală, în care nu există alte aparate de utilizare, la care se admite accesul aerului dintr-o încăpere vecină prin realizarea unui gol spre această încăpere, cu condiţia satisfacerii raportului V/Q0 30, în care Vi este volumul bucătăriei plus volumul încăperii respective.

Dacă şi în încăperea vecină, spre care este prevăzut golul, sunt instalate aparate de utilizare, raportul dintre suma volumelor celor două încăperi p::vi=Vi1+Vi2] şi suma debitelor aparatelor de utilizare din aceste încăperi [IQ0=Q01+Q02] trebuie să fie, IV/IQ0 30.

În cazul în care această condiţie nu poate fi îndeplinită sau în cazul tâmplăriei etanşată cu garnituri de cauciuc, se realizează prize de aer direct din exteriorul construcţiei.

8.30.Suprafaţa golului pentru accesul aerului de ardere într-o încăpere în care se utilizează gazele naturale se determină cu produsul între debitul instalat în încăperea respectivă Qi [m3 /h] şi coeficientul de 0,0025 [m2/m3 /h]:

S = 0,0025 X Qi [m2]

Golul pentru accesul aerului de ardere se prevede la partea inferioară a încăperii şi fără dispozitive de închidere sau reglaj. Este interzisă obturarea golului de acces al aerului de ardere.

La centralele termice accesul aerului se face conform prevederilor Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală I 13.

La centralele termice cu tiraj forţat şi cameră de ardere etanşă nu este necesară asigurarea golurilor pentru accesul aerului în încăpere.

În cazul în care accesul aerului de ardere se asigură prin canale, secţiunile canalelor de aer se calculează luând în considerare rezistenţele aeraulice ale acestora.

8.31.La încăperile în care se instalează aparate cu flacără liberă, independent de volumul lor, se prevăd canale de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere conform standardelor 6724 sau 6729

8.32.Canalele de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere:

–se racordează la partea superioară a încăperilor, cât mai aproape de plafon;

–nu se prevăd cu dispozitive de închidere sau reglaj.

8.33.Pentru bucătăriile construcţiilor existente, construite fără canale de ventilare, şi în care sunt instalate aparate cu flacără liberă, se admite practicarea în peretele exterior sau în tocul ferestrei, la partea superioară a încăperii, a unui gol pentru evacuarea gazelor de ardere conform detaliilor tip.

8.34.Evacuarea gazelor de ardere din bucătării şi oficii se face prin tiraj natural organizat sau mecanic, utilizându-se:

–canale individuale;

–canale colectoare.

La evacuarea gazelor de ardere prin canale colectoare se va acorda o deosebită atenţie executării corecte şi etanşe a nodurilor de legare a canalelor individuale la canalul colector.

Dimensionarea se face conform prevederilor standardelor 6724 şi 6793. Datele pentru dimensionarea coşurilor (extras din standardul 6793) se prezintă în anexa 13.

8.35.Coşurile de fum din cadrul construcţiilor noi executate din zidărie de cărămidă se căptuşesc la interior cu tuburi rigide din aluminiu sau oţel inoxidabil, agrementate tehnic pentru evitarea pătrunderii gazelor de ardere în încăperi.

8.36.Evacuarea gazelor de ardere din hale industriale se face în funcţie de debitul rezultat şi de condiţiile locale, prin:

–ventilare naturală organizată;

–ventilare mecanică.

Tipul de ventilare şi dimensionarea instalaţiei se fac în funcţie de cantitatea de gaze de ardere, astfel încât să nu se depăşească concentraţiile admise prin normele de protecţie a muncii şi normele de protecţie a mediului.

8.37.Racordarea aparatelor consumatoare de gaze naturale la acelaşi canal de fum se face în următoarele condiţii:

–la înălţimi diferite;

–secţiunea canalului de fum să poată prelua debitele de gaze arse însumate ale tuturor aparatelor racordate la acesta.

Evacuarea gazelor de ardere de la cazanele din centralele termice, care nu se încadrează în prevederile din tabelul din anexa 13, se face pe baza prevederilor din Normativul pentru proiectarea şi execuţia instalaţiilor de încălzire centrală I 13.

8.38.Legarea la coş prin burlan din tablă metalică, rigid sau flexibil, se admite în următoarele condiţii (fig. 13):

–secţiunea burlanului este cel puţin egală cu secţiunea racordului de ieşire din aparatul de utilizare:

–porţiunea verticală este de cel puţin 0,4 m la ieşirea din aparatul de utilizare;

–distanţa de la coş până la aparatul de utilizare este mai mică de 3 m:

–panta către coş este minim 8 %, dacă distanţa depăşeşte 1 m;

!image

9.ECHIPAMENTE, INSTALATU, APARATE, PRODUSE ŞI PROCEDEE UTILIZATE LA SISTEMELE DE ALIMENTARE CU

GAZE NATURALE

9.1.Echipamentele, instalaţiile, aparatele, produsele şi procedeele utilizate în sistemele de alimentare cu gaze naturale se atestează tehnic şi clupa caz acestea trebuie să aibă agrementul tehnic şi/sau certificatul de aprobare de model conform cu legislaţia în vigoare.

Ţevi

A. Ţevi din oţel

9.2.Ţevile din oţel, utilizate la realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale vor avea certificate de calitate date de producător.

Grosimea peretelui se calculează în funcţie de solicitările la care este supusă conducta şi gradul de agresivitate al solului.

9.3.Panourile de măsurare se confecţionează numai din ţeavă de oţel fără sudură, laminată la cald sau trasă la rece.

9.4.Tuburile şi calotele răsuflătorilor se confecţionează din oţel. Capacele pentru răsuflătorile pozate în carosabil se confecţionează din fontă.

9.5.Grosimile minime admise ale pereţilor ţevilor din oţel, fabricate conform standardelor românesti in vigoare, utilizate la realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale sunt date în tabelul 9. Grosimea minimă a peretelui ţevilor cuprinde şi abaterea negativă prevăzută în standardele de ţevi.

Tabelul 9

GROSIMILE MINIME ADMISE ALE PEREŢILOR ŢEVILOR DIN OŢEL FABRICATE ÎN ROMÂNIA

9.6.Se interzice utilizarea ţevilor din oţel sudate longitudinal, realizate conform standardului 7656, în montaj îngropat.

B. Ţevi din polietilenă

9.7.Ţevile din polietilenă utilizate la realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale au certificate de calitate date de producător. Se utilizează numai ţevi din polietilenă cu SDR 11 de tipul PE 80 sau PE 100 în funcţie de presiunea de regim.

Ţevile din polietilenă au culoarea neagră cu dungi longitudinale galbene sau complet galbene.

Tuburi de protecţie

9.8.Tuburile de protecţie se confecţionează din:

a)ţeavă de oţel pentru montare:

–în carosabil;

–sub linii de tramvai sau cale ferată.

b)tuburi din material plastic, pentru montare :

–în trotuare;

–lângă sau la intersecţia cu canale de termoficare;

–lângă sau la intersecţia cu cabluri electrice, telefonice sau instalaţii de apă- canal.

Fitinguri

A. Fitinguri din oţel

9.9.Îmbinările demontabile ale conductelor din oţel se execută cu :

–fitinguri din fontă maleabilă

–flanşe din oţel asamblate cu şuruburi

B. Fitinguri din polietilenă

9.10.La realizarea de conducte din PE sunt folosite următoarele categorii de îmbinări cu fitinguri:

a)îmbinare prin sudură cap la cap:

–cu coturi, teuri, reducţii etc., realizate prin procedeul de injecţie pentru diametre de 75 mm şi mai mari;

–cu coturi, teuri, reducţii etc., confecţionate din bucăţi de ţeavă sudate cap la cap, pentru diametre mai mari de 250 mm;

b)îmbinare prin electrofuziune:

–cu mufe, coturi, teuri, reducţii etc., realizate prin procedeul de injecţie pentru diametre cuprinse între 32 mm şi 11O mm. În cazuri speciale se poate utiliza şi la diametre mai mari cu acordul operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie;

–cu mufe, coturi, teuri, reducţii etc., realizate prin procedeul de injecţie pentru diametre mai mari de 11O mm numai în cazul reparării reţelelor;

c)îmbinare cu fitinguri mecanice cu etanşare pe peretele exterior al ţevii: mufe, coturi, reducţii, dopuri etc., pentru diametre cuprinse între 32 mm şi 63 mm;

d)îmbinare între PE şi metal, cu fitinguri de tranziţie:

–cu adaptor de flanşă, flanşă liberă şi garnituri de etanşare pentru diametre de 250 mm şi mai mari; tehnologia de realizare a acestui tip de îmbinare va fi elaborată sau aprobată de operatorul de distribuţie licenţiat;

–racord de trecere PE-metal, pentru diametre până la 630 mm;

–racorduri metalice cu etanşare prin compresiune pe pereţii ţevii;

–racord mixt PE-metal din trei bucăţi (tip olandez) cu etanşare cu garnitură de cauciuc montat conform procedurii tehnice elaborate de operator.

Fitingurile din PE 80 se utilizează numai pentru conducte din PE 80, iar cele din PE 100 pentru conducte din PE 100.

9.11.Racordarea capetelor de branşament la branşamentul propriu-zis se realizează cu mufe cu electrofuziune.

Capetele de branşament au un marcaj care indică adâncimea până la care pot fi îngropate.

Distanţa minimă între suprafaţa solului şi fitingul de trecere (sau filetul ţevii din oţel) este de 100 mm (fig. 14).

9.12.Capetele de branşament sunt de două tipuri:

–fără anod de protecţie (la care trecerea polietilenă/oţel se realizează deasupra solului, în partea verticală a capătului de branşament) pentru diametre de

32... 63 mm;

–cu anod de protecţie (la care trecerea polietilenă/oţel se realizează sub pământ, în partea orizontală a capătului de branşament) pentru diametre de 75 mm şi mai man.

9.13.Capătul de branşament fără anod de protecţie este realizat din (fig. 15):

–ţeavă de polietilenă;

–tub de protecţie din oţel prevăzut cu sistem de etanşare la capete ;

–fiting de trecere polietilenă / oţel.

9.14.Capătul de branşament cu anod de protecţie este realizat din (fig. 16):

–ţeavă de polietilenă;

–fiting de trecere polietilenă / oţel;

–ţeavă din oţel;

–anod de protecţie.

Armături

9.15.Tipul de armături se alege în funcţie de treapta de presiune a instalaţiei pe care se montează.

9.16.Armăturile din polietilenă se montează îngropat cu tijă de acţionare de la suprafaţa solului.

9.17.Armăturile metalice se montează:

–îngropat, cu tijă de acţionare în cazul utilizării vanelor cu izolaţie din răşini epoxidice;

–în cămine, caz în care tranziţia de la ţeava din polietilenă la cea din oţel se execută în două moduri:

–cu fiting de tranziţie polietilenă - oţel montat în exteriorul căminului;

–cu adaptor de flanşă.

Dispozitive pentru preluarea dilatării

9.18.Preluarea dilatărilor este admisă cu:

–compensatoare de dilatare standard 8832 sau similare;

–compensatoare naturale rezultate din configuraţia reţelei de distribuţie.

9.19.Calculul variaţiei de lungime pentru conductele de distribuţie se realizează utilizând formula:

LiL = aLLiT

în care: LiL - variaţia de lungime;

a - coeficient de dilatare [mm/mK];

L - lungimea de conductă luată în considerare [m];

LiT - variaţia de temperatură luată în considerare.

Aparate de utilizare, arzătoare, regulatoare de presiune, contoare/sisteme şi echipamente de măsurare

9.20.Aparatele de utilizare, arzătoarele, regulatoarele de presiune, contoarele / sistemele şi echipamentele de măsurare trebuie să corespundă scopului pentru care sunt utilizate prin alegere şi dimensionare conform reglementărilor în vigoare şi a specificaţiilor producătorilor. Acestea trebuie să îndeplinească condiţiile de la art. 9.1.

Materiale de etanşare

9.21.Materiale pentru etanşare folosite la îmbinările demontabile din oţel sunt:

–fuior de cânepă în combinaţie cu vopsele sau paste destinate acestui scop;

–bandă de teflon:

–alte materiale atestate/agrementate tehnic.

Racorduri flexibile

9.22.Racordurile flexibile admise în instalaţiile de utilizare sunt numai cele care vor îndeplini prevederile de la art. 8.15. şi art. 9.1.

Alte materiale

9.23.In sistemele de alimentare se pot folosi conducte si elemente de legatura pentru acestea si din alte materiale decat cele precizate in prezentele norme tehnice cu conditia ca acestea precum si procedeele de îmbinare sa fie atestate / agrementate tehnic conform prevederilor legislatiei in vigoare.

9.24.Elementele / piesele electroizolante (flanşe, racorduri/fitinguri, nipluri,etc) vor fi atestate/agrementate tehnic.

10.EXECUTAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

10.1.La executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale se utilizează numai echipamente, instalaţii, aparate, produse şi procedee atestate/agrementate tehnic şi care nu prezintă defecte vizibile.

Manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor

10.2.Executantul va asigura manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor astfel încât să nu se producă deteriorări ale acestora, în conformitate cu instrucţiunile impuse de producător.

10.3.Manipularea, transportul şi depozitarea conductelor şi fitingurilor din PE se face în conformitate cu instrucţiunile impuse de producător şi trebuie efectuat astfel încât să se evite acţiunea directă a radiaţiilor solare asupra acestora.

10.4.Conductele şi fitingurile din PE se depozitează în magazii închise, bine aerisite, sau în locuri acoperite şi ferite de acţiunea directă a radiaţiilor solare sau a intemperiilor. Locul de depozitare va fi uscat, amplasat la cel puţin 2 m distanţă de orice sursă de căldură.

Şanţuri pentru conducte subterane

10.5.Adâncimea minimă a şanţului pentru montajul conductelor subterane din oţel şi polietilenă, măsurată de la nivelul terenului până la generatoarea superioară a conductei, este de 0,9 m şi respectiv 0,5 m la capătul conductei de branşament.

Adâncimea de pozare se poate reduce local, cu condiţia prevederii măsurilor de protecţie corespunzătoare cuprinse în prezentele norme tehnice.

10.6.Lăţimea şanţului pentru conductele din oţel (ls), se stabileşte în funcţie de diametrul conductei:

–pentru D0< 100mm, 1s = 0,4 m;

–pentru Dn 100 mm, 1s = 0,4 m + Dn.

Pentru conductele din polietilenă, lăţimea minimă a şanţului trebuie să fie diametrul conductei plus 0,2 m.

Pentru terenuri nisipoase, de umplutură etc., lăţimea şanţului se stabileşte de la caz la caz.

Consolidarea pereţilor se face în funcţie de natura terenului şi adâncimea de pozare.

10.7.Lăţimea de desfacere a pavajelor pe fiecare latură a şanţului Oct), este în funcţie de natura acestora:

–pentru pavaje din piatră cubică, bolovani, calupuri, lct =15 cm;

–pentru pavaje din asfalt pe pat de beton, lct = 5 cm.

10.8.Săparea şanţurilor se face cu puţin timp înainte de montarea conductelor.

Fundul şanţurilor se execută fără denivelări, se curăţă de pietre, iar pereţii trebuie să fie fără asperităţi.

Fundul şanţului se acoperă cu un strat de 1O... 15 cm de nisip de granulaţie 0,3... 0,8 mm.

Gropile pentru sudare în punctele de îmbinare a tronsoanelor conductelor, se realizează cu următoarele dimensiuni:

–lăţimea= lăţimea şanţului + 0,6 m;

–lungimea = 1,2 m;

–adâncimea = 0,6 m sub partea inferioară a conductei.

10.9.Conductele din polietilenă se aşează şerpuit în şanţ şi se acoperă cu un strat de nisip de minimum 1O cm . Pozarea conductei se realizează numai după răcirea corespunzătoare a îmbinărilor sudate. După stratul de nisip acoperirea conductei din polietilena se efectuează în straturi subţiri, cu pământ mărunţit, prin compactare după fiecare strat. Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei) se efectuează într-o perioadă mai răcoroasă a zilei, pe zone de 20... 30 m, avansând într-o singură direcţie, pe cât posibil în urcare.

10.10.Conductele din oţel se aşează în şanţ astfel încât să nu se deterioreze izolaţia. Umplerea şanţurilor se face în straturi subţiri, cu pământ mărunţit sau nisip, prin compactare după fiecare strat, cu grosime maximă de 20 cm, în cazul compactării manuale şi conform prevederilor din cartea utilajului de compactare, în cazul compactării mecanice.

Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisă numai după realizarea stratului minim de protecţie a conductei, care se va stabili în funcţie de adâncimea de acţionare a utilajului la gradul de compactare maximă.

Se recomandă ca acoperirea conductei în timpul verii să se realizeze în perioadele mai răcoroase ale zilei.

10.11.În dreptul răsuflătorilor peste conducta din polietilenă care a fost acoperită pe toata lungimea cu un strat de nisip gros de 1O... 15 cm se adaugă un strat de piatră măruntă , gros de 15 cm, peste care se aşează calota răsuflătorii;

În dreptul răsuflătorilor pentru conducte din oţel, conducta se înconjoară pe o lungime de 50 cm cu un strat de nisip gros de 5... 1O cm peste care se adaugă un strat de piatră de râu cu granulaţia 5... 8 mm, gros de 15 cm peste care se aşează calota răsuflătorii.

10.12.Se poate folosi forajul dirijat în cazul subtraversărilor căilor ferate, autostrăzilor, drumurilor naţionale şi altele asemenea.

Executarea îmbinărilor

10.13.Îmbinarea conductelor îngropate se face prin sudură, cu excepţia îmbinării capului protector al teului de branşament, care se îmbină prin înşurubare.

10.14.Îmbinarea ţevilor negre din oţel, montate aparent, este admisă prin:

–fitinguri, la diametre până la:

–100 mm, (4"), pentru presiunea joasă si redusă:

–20 mm, ( 3/4"), pentru presiunea medie.

–sudura, la diametre peste 20 mm (3/4"), la orice presiune, cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate.

Se acordă prioritate îmbinărilor prin sudură la conductele montate aparent.

10.15.Îmbinările prin sudură se execută numai de sudori autorizaţi ISCIR conform reglementărilor în vigoare. Se va evita sudarea în condiţii meteorologice improprii. Pentru situaţii speciale se vor lua toate măsurile de realizare impuse de tehnologia de sudare (paravane, corturi, preîncălzirea capetelor etc.).

Este interzisă răcirea forţată a sudurilor.

Sudurile se marchează conform reglementărilor în vigoare ş1 a standardelor specifice (6726; 7084/4; 8183; 8299; SR EN 29692).

10.16.Ţevile din oţel de construcţie sudată se îmbină astfel încât capetele sudurilor longitudinale sau elicoidale să nu fie în prelungire, ci decalate alternativ. Decalajul este în funcţie de diametrul conductei şi este cel puţin 1O mm.

10.17.Îmbinările sudate la conducte din oţel se execută:

a)din punct de vedere al realizării:

–cap la cap;

–cu manşon:

–în funcţie de condiţiile locale (eforturi mari în terenuri accidentate sau cu agresivitate mare);

–la traversări de obstacole, în interiorul tuburilor de protecţie;

–cu niplu interior, recomandate la ţevi cu diametrul interior peste 100 mm.

b)din punct de vedere al procedeului de sudură :

–cu flacără oxiacetilenică, până la diametrul de 100 mm;

–cu arc electric, pentru orice diametru.

Toate sudurile executate la conductele de distribuţie amplasate pe arterele de circulaţie se vor întări cu eclise. Numărul ecliselor se stabileşte în funcţie de diametrul conductei:

–50 < Dn :s; 150 - 3 buc;

-150

Dn > 300 - 6 buc.

Îmbinarea ţevilor se face în tronsoane cu lungime cât mai mare, în funcţie de condiţiile locale (canalizaţii subterane, construcţii etc. ).

10.18.Îmbinările prin sudură pentru conductele din oţel subterane si aeriene, trebuie să corespundă clasei de calitate II, prevăzută în instrucţiunile tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a îmbinărilor sudate la conducte tehnologice, indicativ I 27.

Clasa de calitate a îmbinărilor sudate se indică în proiectul de execuţie.

Controlul calităţii sudurilor se face vizual şi prin metode nedistructive în conformitate cu prevederile standardelor 6606; 8539; 10138; SR ISO 3059 etc. şi prescripţiile tehnice CR 4, CR 20 şi I 27 sau alte metode de control nedistructiv legal aprobate.

Controlul nedistructiv al sudurilor la conductele din oţel este obligatoriu la reţele şi instalaţii subterane, rezultatele consemnîndu-se în buletine de verificare.

Toate sudurile de poziţie se verifică prin control nedistructiv.

10.19.Îmbinarea conductelor din polietilenă se realizează prin sudură (fuziune) sau cu fitinguri mecanice nedemontabile (etanşare prin presare pe pereţii ţevilor).

10.20.Îmbinarea ţevilor şi fitingurilor din polietilenă se realizează cu aparate de sudură care sunt agrementate tehnic în România de către organismele abilitate. Aceste aparate vor fi supuse reviziilor tehnice în conformitate cu cărţile tehnice ale fiecăruia. Reviziile tehnice se vor face de către unităţile de service ale furnizorului de aparate şi la intervale de timp precizate de producător. Îmbinările se realizează numai de sudori autorizaţi.

10.21.Îmbinarea conductelor şi fitingurilor din polietilenă în funcţie de dimensiuni se realizează prin următoarele procedee :

a)Îmbinarea prin sudură cap la cap

Se realizează între conducte sau între conducte şi fitinguri pentru sudură cap la cap cu diametre de cel puţin 75 mm.

b)Îmbinarea prin electrofuziune

Se realizează între conducte obişnuite şi electrofitinguri din polietilenă având diametrele de peste 32 mm (diametre pentru care există electrofitinguri).

c)Îmbinarea cu fitinguri mecanice

Îmbinarea dintre o conductă din polietilenă şi o conductă sau fiting printr-o înfiletare, racord de compresie, flanşe sau de alte tipuri este o îmbinare mecanică. Ansamblul astfel realizat trebuie să asigure o rezistenţă la presiune şi etanşeitate pe durata normală de viaţă.

Se realizează între conducte şi fitinguri având diametrele cuprinse între 32 şi 63 mm.

Fitingurile mecanice sunt nedemontabile fiind formate din:

–corp;

–inel interior;

–garnituri de etanşare.

Îmbinarea între fitingul interior şi ţeavă se realizează prin simpla introducere a ţevii în fiting, capătul fitingului fiind şanfrenat şi curăţat anterior introducerii.

Alte tipuri de îmbinări cu fitinguri mecanice se pot folosi cu condiţia de a fi atestate

/ agrementate tehnic.

10.22.Îmbinările între conductele din polietilenă şi conductele din metal se realizează cu fitinguri de trecere pentru diametre nominale cuprinse între 32 şi 630

mm. Acestea pot fi fixe (sudate atât pe conducta din polietilenă cât şi pe conducta din metal) sau demontabile (cu filete şi flanşe în cămin de vizitare) pentru diametre mari. Fitingurile de trecere se montează pe porţiunea orizontală a conductelor.

10.23.Controlul calităţii sudurilor pentru conducte din polietilenă se face vizual şi, după caz, prin metode nedistructive conform prevederilor proiectului de execuţie avizat de operatorul licenţiat de distribuţie. Controlul vizual al calităţii sudurilor are la bază prevederile prescripţiei tehnice CR 21.

10.24.Operatorul sistemului de distribuţie are obligaţia de a controla, în timpul execuţiei, calitatea lucrărilor pentru reţelele de distribuţie, sub aspectele pe care le consideră necesare, având dreptul de a cere constructorului efectuarea verificării sudurilor prin oricare din metodele prezentate. În cazul în care calitatea lucrărilor nu corespunde prevederilor prezentelor norme tehnice, a standardelor şi procedurilor aplicabile, operatorul sistemului de distribuţie îndreptăţit pentru controlul lucrărilor are

dreptul de a solicita constructorului refacerea lucrărilor la nivelul de calitate corespunzător.

Pentru distribuţiile noi investitorul este obligat să încheie contract cu un operator licenţiat de distribuţie în scopul asigurării controlului lucrărilor pe parcursul execuţiei.

10.25.Nu se admite nici un fel de intervenţii pentru corectarea oricăror tipuri de îmbinări.

10.26.Îmbinări prin flanşe se admit la:

–conducte îngropate, numai la armături (vane) sau la legăturile de separare electrică montate în cămine de vizitare, cu izolarea anticorozivă corespunzatoare;

–în staţii şi posturi de reglare măsurare;

–conducte şi armături cu diametrul mai mare de 50 mm, montate aparent;

10.27.Îmbinări prin racord olandez se admit numai la:

–regulatoare de presiune pentru debit mic;

–contoare volumetrice cu membrană;

–aparatele de utilizare după robinetul de siguranţă montat pe conductă.

Schimbări de direcţie, ramificaţii, reducţii

10.28.Pentru schimbări de direcţie, ramificaţii si reducţii la conductele din oţel, se pot utiliza:

–fitinguri filetate, numai la instalaţii aparente;

–curbe trase pentru sudare;

–ţevi trase curbate la rece, cu diametrul nominal până la 100 mm, pe maşm1 speciale:

–ţevi trase curbate la cald, cu diametrul nominal până la 350 mm:

–curbe din segmente, confecţionate din ţevi trase., ţevi sudate elicoidal şi din tole de oţel, pentru conducte cu diametrul nominal peste 350mm, cu condiţia controlului integral al sudurilor prin metode nedistructive.

–ramificaţii prin sudarea directă pe conducte principale, permise numai pe conducte principale cu diametrul de cel puţin 40 mm, pentru ramificaţii cu diametrul minim de 20 mm;

–ramificaţii prin mufe sudate pe conducta principală, permise pe conducte cu diametrul de cel puţin 20 mm, pentru ramificaţii cu diametrul egal sau mai mic decât conducta principală.

10.29.La curbarea ţevilor trase se respectă razele minime de curbură indicate în standard 830. În cazul conductelor care se supun godevilării se respectă razele de curbură impuse de standardele aplicabile. Curbarea ţevilor sudate longitudinal se realizează poziţionând cordonul de sudură paralel cu axa neutră a curbei.

10.30.Indoirea ţevilor şi confecţionarea curbelor se realizează:

–pe baza unei tehnologii verificate;

–cu un control tehnic corespunzător

10.31.Ramificaţia din conducte aparente este admisă prin:

–fitinguri la conducte cu diametrul până la 100 mm;

–sudură la conducte cu diametrul mai mare de 100 mm.

10.32.Ramificaţia dintr-o conductă subterană este admisă prin racord direct, sudat pe conductă.

Dacă diametrul ramificaţiei depăşeşte 50 % din diametrul conductei, se întăreşte derivaţia prin gusee triunghiulare.

La ţevile sudate, racordarea nu se execută pe cordonul de sudură.

10.33.Pentru realizarea schimbărilor de direcţii, ramificaţii ş1 reducţii la conductele din polietilenă se pot utiliza:

–fitinguri uzinate :

–injectate (coturi, curbe, teuri, reducţii, etc.);

–din segmente de conductă prin sudură cap la cap (coturi, teuri,);

–curbarea la rece a conductelor din polietilenă (după raza de curbură permisă de material în funcţie de diametrul nominal şi grosimea peretelui).

10.34.Pentru realizarea unor schimbări de direcţie ţevile din polietilenă pot fi curbate rară aport de căldură. Raza minimă de curbură pentru ţeavă SDR 11 este 30Dn.

10.35.Legarea branşamentelor la conductele de distribuţie din oţel se face în funcţie de diametrul acestora, conform prevederilor de la art 6.45.

10.36.Legarea bransamentelor la conductele de distributie din polietilenă se face în funcţie de diametrul acestora:

–branşamente cu diametru pînă la 63 mm inclusiv, se leagă prin intermediul unui teu de branşament rară scoaterea din funcţiune a conductei de distribuţie;

–branşamente cu diametru peste 63 mm se leagă prin intermediul unei îmbinări de ramificaţie. Pentru diametre mai mari de 11O mm se instalează o vană de secţionare din polietilenă.

Montarea conductelor

10.37.La punerea în lucru, ţevile se curăţă la interior si exterior şi se protejează obligatoriu în timpul montajului împotriva pătrunderii de corpuri străine. Capetele tronsoanelor se protejeaza cu capace.

10.38.Montarea conductelor se face prin rezemare simplă, astfel încât să nu se producă tensionarea mecanică a acestora. Se recomandă ca ţevile sudate longitudinal montate suprateran să aibe cordonul de sudură astfel încât să fie vizibil după montare. În cazul montării coloanelor de alimentare cu gaze naturale a intalaţiilor de utilizare din blocuri de locuinţe, cu mai mult de 3 niveluri, acestea se vor monta obligatoriu în casa scării.

10.39.Conductele sau fitingurile din polietilenă nu se deformează la cald în vederea montării.

10.40.. În timpul montării conductelor se iau măsuri pentru evitarea deteriorării instalaţiilor şi construcţiilor subterane sau supraterane aparţinând altor deţinători.

10.41.Conductele din polietilenă se perforează după efectuarea sudurii teului de branşament cu branşamentul propriu zis.

Perforarea conductei se realizeaza cu freze specifice acestui scop.

După efectuarea perforării racordul de branşament se etanşează prin înfiletarea capacului exterior prevăzut cu garnitură.

10.42.Montarea conductelor în tuburi de protecţie se face astfel încât să nu existe îmbinări pe toata lungimea tubului. Pentru tuburi de protecţie cu lungimi peste 6 m, se admit numai îmbinări prin sudare care în mod justificat nu se pot evita.

Fiecare sudură pozată în tub de protecţie va fi verificată prin metode nedistructive.

10.43.Susţinerea conductelor aparente pe elementele de construcţii se realizează, cu brăţări sau console, în funcţie de diametru, la distanţe de:

–1,5 8,0 m între punctele de susţinere;

–20 .... 30 mm între conducte şi elementele de construcţii.

Intre elementele de susţinere şi conducta metalică se asigură o rezistenţă de izolaţie de minim lMQ. Se asigură electrosecuritatea porţiunilor aparente prin legarea directă sau, în cazul reţelelor protejate catodic, indirectă (prin dispozitive de electrosecuritate şi decuplare electrică ) a acestora la o priză de împămîntare de maxim 40.

Fixarea elementelor de susţinere se face astfel încât să asigure rezistenţa necesară pentru toată perioada de funcţionare.

10.44.Conductele şi branşamentele din polietilenă sunt însoţite pe întreg traseul de un conductor de cupru cu izolaţie corespunzătoare unei tensiuni de străpungere de minim 5 kV, de secţiune minim 0,8 mm2, monofilar, montat de-a lungul conductei şi prin care se pot transmite semnale electrice cu ajutorul cărora se poate determina cu precizie amplasarea conductei şi integritatea acestuia (fig. 17).

Fiecare îmbinare a firului trasor se execută conform tehnologiei elaborată sau aprobată de operatorul de distribuţie licenţiat.

Conductele de polietilenă pot fi însoţite pe traseu în scopul indentificării şi de alte sisteme de semnalizare /detecţie atestate /agrementate tehnic

10.45.Deasupra conductei, pe toată lungimea traseului, la o înălţime de 25 cm de generatoarea superioară a acesteia este obligatorie montarea unei benzi sau grile de avertizare din polietilenă de culoare galbenă cu o lăţime minimă de 15 cm şi inscripţionată« Gaz metan» (fig. 17).

10.46.Capetele conductelor instalaţiilor de utilizare la care nu sunt legate aparate de consum se închid obligatoriu cu dopuri din fontă sau oţel, etanşate, chiar dacă conductele respective sunt prevăzute cu robinete.

10.47.Tuburile de protecţie pentru instalaţiile interioare, se fixează rigid şi etanş de elementele de construcţie şi depăşesc faţa finită a acestora cu:

–1O mm la pereţi şi plafoane;

–50 mm la pardoseli.

10.48.Conductele orizontale din instalaţiile de utilizare se montează:

–la partea superioară a pereţilor deasupra conductelor pentru alte instalaţii;

–deasupra uşilor şi ferestrelor.

Montarea aparatelor de măsură, control şi reglaj

10.49.Aparatele de măsură, control şi reglaj se verifică şi se montează conform instrucţiunilor producătorilor, standardelor de specialitate aplicabile şi/sau a altor reglementări specifice tipului de aparat.

Montarea aparatelor de utilizare şi a arzătoarelor

10.50.Montarea aparatelor de utilizare şi a arzătoarelor se face în conformitate cu reglementările tehnice şi instrucţiunile de montaj date de producător, după recepţia instalaţiei de utilizare.

10.51.Robinetele de manevră şi de siguranţă se montează astfel încât să fie ferite de acţionări necontrolate. Poziţionarea robinetului de manevră al aparatului de utilizare trebuie să permită acţionarea acestuia astfel încât utilizatorul să poată supraveghea aprinderea focului.

10.52.Aparatele de utilizare şi arzătoarele se montează conform instrucţiunilor date de producători, de către agenţi economici autorizaţi de lSClR conform reglementărilor specifice.

10.53.Burlanele de evacuare a gazelor arse se montează asigurându-se rezistenţa mecanică a întregii tubulaturi şi etanşarea între tronsoane. Tronsoanele se introduc unul în altul în sensul curgerii gazelor. Pentru etanşarea tronsoanelor se folosesc numai materiale special destinate acestei operaţii. La introducerea în coş se asigură etanşeitatea cât şi secţiunea liberă a coşului.

10.54.La trecerea de la alt combustibil la combustibilul gazos:

-aparatele de utilizare se adaptează la noul combustibil;

-canalele de fum ,coşurile şi tirajul se verifică şi remediază, după caz;

Verificarea şi controlul în timpul executării lucrărilor

10.55.Execuţia de lucrări pentru realizarea unui nou sistem de distribuţie a gazelor naturale se face numai în baza autorizaţiilor emise de ANRGN şi cu avizul operatorului de distribuţie licenţiat, împuternicit pe bază de contract încheiat cu investitorul pentru controlul calităţii lucrărilor în timpul execuţiei.

10.56.Executantul trebuie să respecte prevederile proiectului şi ale reglementărilor în vigoare şi efectuează toate verificările impuse de acestea.

10.57.Rezultatele verificărilor se consemnează într-un proces verbal de lucrări ascunse (anexa 7), care se semnează de instalatorul autorizat al executantului, beneficiar şi operatorul licenţiat de distribuţie, pentru următoarele operaţiuni:

–realizarea sudurilor;

–tipul şi calitatea izolaţiei anticorosive

–verificarea rezistenţei de izolaţie după umplerea completă a şanţului cu pămînt (verificare pentru care se va specifica numărul şi data „Buletinului de Încercări" elaborat de un laborator de specialitate autorizat);

–respectarea distanţelor de siguranţă faţă de alte instalaţii;

–traversarea traseelor altor instalaţii;

–adâncimea de pozare a conductelor.

10.58.Operatorul licenţiat de distribuţie controlează, în timpul execuţiei, calitatea lucrărilor pentru reţelele de distribuţie, sub aspectele pe care le consideră necesare.

Terminarea unei porţiuni de instalaţie, care se poate proba independent, constituie fază determinantă şi se supune verificării, potrivit legii.

11.PROTECŢIA ECHif AMENTELOR ŞI A CONDUCTELOR DIN OŢEL IMPOTRIVA COROZIUNII

11.1.Toate echipamentele şi conductele metalice se protejează contra coroziunii în funcţie de modul de montare subteran sau aparent.

11.2.Protecţia echipamentelor şi a conductelor aparente se face prin grunduire şi vopsire, operaţiuni care se execută după efectuarea verificărilor la presiune.

Conductele aparente din sisteme de distribuţie şi cele din instalaţiile de utilizare industriale exterioare vor fi vopsite în culoarea galbenă.

11.3.Protecţia conductelor subterane executate din oţel se face prin:

–izolaţie de bază cu bitum conform standardului 7335/3;

–izolaţie de bază cu alte materiale agrementate tehnic;

–izolaţie de bază şi protecţie catodică.

Izolaţia de bază se execută astfel încât să se asigure continuitatea protecţiei pe întregul traseu al conductei.

Protecţia mecanică a izolaţiei cu bitum se execută prin aplicarea, peste ultimul strat, a unui strat din materiale corespunzătoare acestui scop.

11.4.Alegerea tipului şi calităţii protecţiei se face în funcţie de agresivitatea solului şi poluarea cu curenţi de dispersie în curent continuu şi curent alternativ din zona în care se montează conducta, cu respectarea prescripţiilor tehnice specifice (I 14, EN12954 - 2001, etc.)

11.5.Suprafaţa ţevilor din oţel se curăţă înainte de izolare cu dispozitive speciale (de preferinţă prin sablare) îndepărtându-se complet rugina şi urmele de grăsime. Se recomandă utilizarea stabilizatorilor de rugină atestaţi/agrementaţi tehnic.

Ţevile cu defecte de suprafaţă vizibile se retrag de la izolare.

11.6.Izolarea se face în staţii autorizate. Verificarea calităţii se face conform reglementărilor în vigoare. Se admite izolarea la locul de montaj numai la suduri şi curbe, precum şi pentru corectarea degradărilor produse în timpul manipulării conductelor.

Protecţia catodică a conductelor de oţel

11.7.Realizarea protecţiei catodice se face conform prevederilor din EN 12954 - 2001 şi respectând "Normativul pentru protecţia contra coroziunii a conductelor metalice îngropate" I 14.

Aplicarea protecţiei catodice se face în raport cu agresivitatea solului, curenţii de dispersie „vagabonzi", de potenţialele efective conductă I sol şi rezistivitatea solului, rezultate din determinări specifice , efectuate de un laborator de specialitate.

11.8.În cazul în care nu a fost aplicată iniţial protecţia catodică, operatorul licenţiat de distribuţie efectuează determinări (cel puţin o dată pe an) de potenţial conductă/sol pentru a stabili, dacă este necesară aplicarea protecţiei catodice, în funcţie de starea izolaţiei şi condiţiile de sol, în conformitate cu EN 12954 - 2001.

Determinările se efectuează la fiecare branşament, iar în situaţia în care acestea lipsesc, la intervale de 250 m (intravilan) sau 500m (extravilan). Diagramele de

!image

12.VERIFICĂRI ŞI PROBE DE REZISTENŢĂ ŞI ETANŞEITATE LA SISTEMELE DE DISTRIBUŢIE ŞI LA INSTALAŢIILE DE UTILIZARE A

GAZELOR NATURALE

12.1.Verificările de rezistenţă şi etanşeitate a sistemelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare se efectuează de către executant pe parcursul realizării lucrărilor.

12.2.Probele de rezistenţă şi etanşeitate a sistemelor de distribuţie ş1 a instalaţiilor de utilizare se efectuează de către executant în prezenţa delegatului operatorului licenţiat de distribuţie la terminarea lucrărilor în vederea recepţiei.

12.3.Presiunile necesare efectuării verificărilor şi probelor de rezistenţă ş1 etanşeitate se realizează cu aer comprimat la conductele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare şi cu apă la staţiile de reglare-măsurare. Valorile presiunilor sunt date în tabelul 10:

Tabelul 10 PRESIUNILE [bar] NECESARE EFECTUĂRII VERIFICĂRILOR ŞI PROBELOR DE ETANŞEITATE ÎN FUNCŢIE DE FELUL INSTALAŢIILOR ŞI TREAPTA DE

PRESIUNE

1.2.Presiune redusă

1.3.Presiune ioasă

2.1.Presiune medie

2.2.Presiune redusă

3.1.Presiune medie

3.2.Presiune redusă

3.3.Presiune joasă

*)I" n cazul conductelor realizate din PE 80 proba de rezistenţă se face la 6 bar şi proba de etanşeitate se face la 4 bar

**)Cu manevrarea armăturilor

12.4.Se recomandă, pentru conductele din oţel care se montează subteran, efectuarea verificărilor înainte de coborârea acestora în şanţ.

12.5.Efectuarea verificărilor şi probelor la sistemele de distribuţie a gazelor naturale din polietilenă, se efectuează după răcirea la nivelul temperaturii exterioare a ultimei suduri efectuate pe tronsonul respectiv.

12.6.Efectuarea verificărilor şi probelor la conductele de distribuţie se realizează astfel:

–verificarea se face pe tronsoane de până la 500 m la presiuni conform tabelului 10. Verificarea se consideră corespunzătoare dacă presiunea se menţine constantă timp de minim 4 ore.

–proba se execută pe conductele terminate şi se efectuează la presiuni conform tabelului 10. Proba se consideră corespunzătoare dacă presiunea se menţine constantă timp de 24 de ore.

12.7.În cazul în care recepţia se face simultan pentru conducte şi branşamente din polietilenă probele de etanşeitate şi rezistenţă se efectuează la presiuni conform tabelului 1O.

În cazul în care se realizează numai recepţia branşamentelor din polietilenă probele de etanşeitate şi rezistenţă se fac înainte de perforarea conductei la presiuni conform tabelului 10.

Timpul de realizare a probei de rezistenţă este de 24 de ore, iar pentru proba de etanşeitate este de 1 oră.

12.8.La efectuarea probelor de rezistenţă şi etanşeitate, aparatele de bază pentru măsurarea presiunii şi a temperaturii vor fi de tipul cu înregistrare continuă, cu verificarea metrologică în termen de valabilitate şi se montează de către personal autorizat (atestat) de către BRML. Clasa de exactitate a acestor aparate de măsură trebuie să fie de minimum 1,5. Pe lîngă aparatele de bază se montează în paralel aparate de control indicatoare de presiune şi de temperatură, având aceiaşi clasă de exactitate cu cea a aparatelor de bază. Inregistrarea parametrilor de presiune şi temperatură fie pe diagramă fie pe protocolul printat dat de echipamentul electronic costituie dovada probelor de rezistenţă şi de etanşeitate. Aceste înregistrari se datează şi semnează de către responsabilul metrolog, instalatorul autorizat al constructorului, beneficiar şi conţin şi următoarele date: lungimea şi diametrul tronsonului de conductă supus probelor, datele de indentificare si verificare ale aparatelor de masurare.

12.9.Verificările şi probele de rezistenţă şi etanşeitate se efectuează după egalizarea temperaturii aerului din conductă cu temperatura mediului ambiant.

12.10.Timpul necesar pentru egalizarea temperaturii în cazul reţelelor de distribuţie este în funcţie de volumul conductei, conform valorilor date în tabelul nr.11:

!image

!image

13.RECEPŢIA TEHNICĂ ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A INSTALAŢIILOR DE GAZE NATURALE

13.1.Recepţia tehnică şi punerea in functiune a lucrărilor din cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie, prin specialisti delegati la cererea instalatorului autorizat al executantului. Operatiile tehnice necesare pentru recepţie şi punere in funcţiune a noilor instalaţii se fac de executant, prin instalatorul autorizat, în prezenţa:

–delegatului operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie, pentru conductele de distribuţie, branşamente, staţii şi posturi de reglare;

–delegatului operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie şi al beneficiarului, pentru instalaţiile de utilizare. Dacă se consideră necesar se convoacă şi proiectantul.

Efectuarea recepţiei tehnice şi a punerii în funcţiune se confirmă pe baza de documente încheiate conform anexelor nr. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8.1 şi 8.2.

Documentele necesare pentru efectuarea recepţiei tehnice

13.2.Pentru toate lucrările se prezintă documentaţie completă, cu toate modificările aduse pe parcursul executării lucrărilor.

Pentru instalaţiile de utilizare se depune dosar definitiv, care conţine toate piesele din dosarul preliminar, cu modificările survenite.

13.3.Pentru conductele de distribuţie, în care se includ şi branşamentele, se prezintă în plus:

–fişa tehnică a conductei de distribuţie gaze naturale / a branşamentului ( anexa 1O / anexa 11 );

–pe planul avizat, poziţia cotată a armăturilor, schimbărilor de direcţie, răsuflătorilor, sudurilor de poziţie, căminelor, adâncimea de pozare a conductei etc.;

–certificatul de calitate al ţevilor;

–factura de procurare a ţevilor şi armăturilor;

–buletinele pentru controlul nedistructiv al sudurilor;

–buletin de calitate a protecţiei anticorosive, eliberat de un laborator autorizat;

–proces verbal pentru lucrări ascunse, însoţit şi de buletinul de verificare a calităţii izolaţiei conductelor îngropate (după umplerea completă a şanţului cu pământ) şi de asigurare a electrosecurităţii porţiunilor de conductă aparentă (rezistenţa de dispersie a prizelor de împămîntare/ electrosecuritate), eliberat de un laborator de specialitate, autorizat (anexa 7);

–situaţia de plată a lucrărilor;

–autorizaţia de construire;

–procesul verbal de recepţie a reparaţiei drumului, semnat de administraţia domeniului public.

13.4.Pentru staţii şi posturi de reglare, se prezintă în plus:

–fişa tehnică a staţiei de reglare-măsurare ( anexa 12 );

–agremente tehnice pentru elementele componente;

–certificatele de calitate pentru materialele folosite;

–factura de procurare a echipamentului;

–situaţia de plată a lucrărilor;

–proces verbal de încercări, pentru staţiile confecţionate în atelier.

–buletin de verificare a prizei de împămîntare şi respectarea prevederilor de electrosecuritate

13.5.Recepţia tehnică se face prin:

–verificarea documentelor de recepţie;

–verificarea calităţii lucrărilor şi a concordanţei acestora cu proiectul avizat;

–efectuarea probelor de rezistenţă şi de etanşeitate de către executant în prezenţa delegatului operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie.

Punerea în funcţiune a instalaţiilor

13.6.Punerea în funcţiune se face pe baza procesului verbal de recepţie tehnică, după încheierea contractului de fumizare a gazelor naturale.

13.7.Racordarea conductelor noi de distribuţie şi a branşamentelor la conductele în funcţiune, se face de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie, la solicitarea scrisă a instalatorului autorizat care a executat lucrarea.

Operaţiile de închidere a sectorului, anunţarea abonaţilor şi redeschiderea sectorului se efectuează de formaţia de exploatare a operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie.

13.8.Îmbinările care s-au executat după proba de presmne, pentru cuplarea noilor instalaţii la cele în funcţiune, se verifică la presiunea din conductă sau din instalaţie.

13.9.Înainte de punerea în funcţiune a reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare, se face refularea aerului:

–prin capătul opus punctului de racordare, la conductele de distribuţie în funcţiune;

–prin robinetele montate în amonte de regulatoare, la branşamentele cu posturi de reglare.

–prin refulator sau prin robinetele manometrului de pe colectorul de ieşire din staţie, la branşamentele cu staţii de reglare, când acestea nu sunt prevăzute cu refulator;

–prin robinetele aparatelor de utilizare şi a unui racord flexibil scos în exteriorul clădirii prin ferestrele încăperilor, la instalaţiile de utilizare.

13.10.La punerea în funcţiune a staţiilor şi posturilor de reglare se efectuează următoarele operaţiuni:

–se verifică legarea la centura de împământare a părţilor metalice conform art. 7.1O

–se verifică şi se închid toate armăturile staţiei sau postului de reglare;

–se verifică şi se închid toate punctele de ardere şi toate capetele instalaţiei;

–se deschide robinetul staţiei la branşament sau la instalaţia din amonte;

–se leagă instalaţiile în aval de staţia sau postul de reglare;

–se pune în funcţiune staţia, postul sau instalaţia de utilizare.

13.11.La punerea în funcţiune a instalaţiilor de utilizare, se urmăreşte comportarea regulatoarelor, arzătoarelor şi aparatelor de utilizare, verificându-se stabilitatea şi aspectul calitativ al flăcării, cu:

–toate arzătoarele si aparatele consumatoare în funcţiune;

–un singur arzător în funcţiune (cu debitul cel mai mic din instalaţie).

Controlul arderii se va realiza folosind aparate pentru analiza gazelor arse.

13.12.La fiecare arzător şi aparat se verifică modul în care se face evacuarea gazelor de ardere, în următoarele situaţii:

–funcţionarea individuală a arzătoarelor şi aparatelor;

–funcţionarea simultană a tuturor arzătoarelor si aparatelor, în cazul racordării la acelaşi coş de fum a mai multe aparate consumatoare de gaze.

În cazul funcţionării defectuoase a evacuării gazelor arse se procedează la:

–amânarea punerii în funcţiune, până la remedierea canalelor sau coşului de fum;

–sigilarea robinetelor arzătorului sau aparatului de utilizare.

13.13.Aparatele consumatoare de gaze racordate la coş se pun în funcţiune numai după ce consumatorul prezintă dovada, nu mai veche de 30 zile, de verificarea şi curăţirea coşurilor de fum printr-o unitate abilitată.

13.14.La punerea în funcţiune a oricărei instalaţii de utilizare, delegatul operatorului sistemului de distribuţie are următoarele obligaţii:

–să monteze contorul de gaze naturale;

–să verifice încheierea contractului de furnizare gaze;

–să instruiască consumatorul pentru folosirea corectă a instalaţiei de utilizare;

–să încheie cu consumatorul şi instalatorul autorizat pentru execuţie proces-verbal de deschidere, conform anexei.

–să predea consumatorului instrucţiunile privind modul de utilizare corectă a gazelor naturale, prevăzute în anexa 9.

13.15.Pentru lucrările aferente sistemului de distribuţie gaze (conducte, branşamente şi staţii de reglare măsurare) înainte de punerea în funcţiune se predă operatorului sistemului de distribuţie cartea tehnică a construcţiei, care va conţine:

a. pentru conductele din sistemul de distribuţie, staţii şi posturi:

–documentele care au stat la baza execuţiei, recepţiei şi punerii în funcţiune;

–planul conductelor efectiv montate pe traseul real, cu precizarea cotelor faţă de repere fixe uşor de identificat.

Pe plan se menţionează distanţele între suduri, locul sudurilor de poziţie, diametrele conductelor, locul schimbărilor de diametru şi al schimbărilor de direcţie, lungimea fiecărui tronson de conductă, pe diametre şi lungimea totală a conductei, locul de intersecţie cu alte conducte, distanţele până la alte instalaţii întâlnite în săpătură, construcţii sau obstacole subterane, locul dispozitivelor de închidere. Dacă este cazul se fac detalii de montaj la schimbările de direcţie sau diametre, la traversarea altor conducte sau construcţii subterane, pentru punctele de racord ale branşamentelor sau conductelor, pentru dispozitivele de închidere şi profile transversale în punctele aglomerate cu instalaţii subterane.

Profilele transversale se fac la subtraversări de căi ferate, drumuri, cursuri de

ape.

b. pentru branşamente:

–planul de încadrare în zonă;

–plan şi schemă izometrică pe care se indică diametrul, lungimea, punctul de racord, debitul instalaţiei de utilizare, distanţa de identificare faţă de repere fixe, poziţia şi caracteristicile constructive ale armăturilor, regulatoarelor, pieselor electroizolante.

c. pentru staţii de reglare:

–plan de situaţie;

–plan şi schema izometrică pe care se indică diametrele şi lungimile panourilor, distribuitoarelor, poziţia regulatoarelor, armăturilor, flanşelor de măsurare, poziţia şi caracteristicile contoarelor, punctele de intrare şi ieşire cu precizarea presiunilor, capacitatea de reglare şi măsurare a staţiei;

–documentele care constituie obiectul dosarului preliminar şi definitiv

–poziţia ţăruşilor şi platbandelor aferente sistemului de împământare.

13.16.Pe planuri, proiectantul şi executantul înscriu, datele de identificare ale societăţii comerciale şi ale persoanelor autorizate pentru proiectarea şi execuţia lucrării.

14.PROTECŢIA, SIGURANTA, IGIENA MUNCII

14.1.În toate etapele de proiectare şi executare a sistemului de alimentare cu gaze naturale, se respectă prevederile legale referitoare la protecţia, siguranţa şi igiena muncn.

14.2.În proiecte se includ prevederile actelor normative care să permită executarea şi exploatarea sistemului de distribuţie în condiţii de deplină siguranţă şi sănătate, pe de o parte pentru personalul de execuţie iar pe de altă parte pentru personalul de exploatare.

14.3.Conducătorii locurilor de muncă au obligaţia să realizeze:

–instruirea personalului la fazele şi intervalele stabilite prin legislaţie, întocmirea şi semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;

–dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru;

–acordarea de alimentaţie de protecţie şi a materialelor igienico-sanitare pentru prevenirea unor îmbolnăviri profesionale;

–verificarea stării utilajelor şi sculelor cu care se lucrează şi înlăturarea sau repararea celor care prezintă defecţiuni;

–măsurile organizatorice de protecţia, siguranţa şi igiena muncii, specifice lucrărilor de gaze naturale ca: formarea şi componenţa echipelor de lucru, anunţarea consumatorilor, închiderea şi deschiderea conductelor, lucrul pe conducte sub presiune, manipularea buteliilor sub presiune etc.

14.4.Prelucrarea materialelor din polietilenă se execută numai în ateliere bine aerisite, pentru eliminarea noxelor rezultate la efectuarea sudurilor.

14.5.În timpul lucrului muncitorii utilizează echipament de protecţie adecvat pentru a evita contactul cu substanţele de curăţire a conductelor şi fitingurilor utilizate înainte de efectuarea sudurii.

14.6.La desfăşurarea activităţii în unităţi ale agenţilor econom1c1 cu norme specifice de protecţie a muncii, se respectă şi prevederile din normele respective.

14.7.Principalele măsuri obligatorii la executarea sistemului de alimentare cu gaze naturale sunt:

–transportul ţevilor spre şantiere numai cu autovehicole sau remorci apte pentru această operaţiune;

–încărcarea şi descărcarea ţevilor se face, cu macaraua ori pe planuri înclinate sau manual prin purtare directă, astfel încât să se evite pericolul de lovire, rănire sau electrocutare a persoanelor care efectuează operaţiile respective;

–nu este permisă staţionarea muncitorilor sub conducte, în fata planurilor înclinate pe care se descarcă conducte sau sub vasele cu bitum topit;

!image

15.PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

15.1.În toate etapele de proiectare şi execuţie a obiectivelor/sistemelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare cu gaze naturale, se respectă prevederile din Normele şi dispoziţiile generale de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi a reglementărilor specifice de siguranţă la foc. Pe timpul execuţiei lucrărilor se respectă prevederile Normativului C 300.

15.2.În proiecte se includ prevederile actelor norme tehnice care să permită executarea şi exploatarea obiectivelor/sistemelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare cu gaze naturale în condiţii de deplină siguranţă şi sănătate, atât pentru personalul de execuţie cât şi pentru personalul de exploatare.

15.3.Obligaţiile şi răspunderile pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revin conducătorilor locurilor de muncă şi personalului de execuţie.

15.4.Personalul de execuţie are următoarele obligaţii:

–să participe la toate instructajele;

–să nu utilizeze scule si echipamente defecte;

–să aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunoştinţă la instruire, precum şi orice alte măsuri necesare pentru evitarea incendiilor.

15.5 Încăperile staţiilor şi posturilor de reglare şi măsurare precum şi cele în care există instalaţii de utilizare a gazelor naturale, se dotează cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, potrivit normelor specifice de dotare.

Mijloacele de stingere a incendiilor se amplasează la loc vizibil şi uşor accesibil şi se verifică la termenele prevăzute în instrucţiunile date de furnizor.

15.6.Executarea lucrărilor cu foc deschis în locuri cu pericol de incendiu este admisă numai după luarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor necesare şi după obţinerea permisului sau autorizaţiei de lucru cu foc. Aceste lucrări se execută numai de către echipe instruite în acest scop şi dotate cu echipament de lucru, protecţie şi intervenţie.

15.7.În vederea primei intervenţii în caz de incendiu se prevăd următoarele:

–organizarea de echipe cu atribuţiuni concrete;

–măsuri şi posibilităţi de alertare a unităţilor (serviciilor civile) de pompieri.

!image

!image

Anexa2

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ CONDUCTE DE DISTRIBUŢIE OL NR ............!.....................

Astăzi, ziua ......., luna ........................, anul. , comisia de recepţie tehnică a conductei

de distribuţie gaze naturale, montată pe str ,

între nr............ si nr................, localitatea , a constatat următoarele:

a - Proiectul a fost întocmit de societatea ...................................................................................

b - Executantul lucrărilor este societatea.....................................................................................

c - Conducta este realizată conform proiectului avizat de operatorul sistemului de distribuţie, cu următoarele materiale:

Diametru Cantitate Furnizor Certificat calitate Certificat conformitate mm m ; buc nr.ldata nr.ldata

Ţeavă.........................................................................................................................................................

Ţeavă.........................................................................................................................................................

Tub protecţie..............................................................................................................................................

Armătură închidere...................................................................................................................................

Cămin armături.........................................................................................................................................

Răsuflători................................................................................................................................................

Capace GN ..............................................................................................................................................

d - Îmbinările au fost efectuate manual, automat, prin sudură, si sunt întărite prin ....................

e - Rezultatul încercării nedistructive a sudurilor este ............................., conform buletinului de încercare, anexat, nr.........../..................., emis de laboratorul aparţinând .......................

f - Conducta a fost încercată la presiune, cu aer, în prezenta comisiei, după cum urmează: proba de rezistentă la ...... bar, timp de ...........

proba de etanşeitate la ...... bar, timp de ...........

Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusă conducta este .....................................................

g - Conducta a fost izolată anticorosiv cu..................., în ......... straturi, armate cu.............................. straturi din ....................................................., si protecţie mecanică din ...............................................

......................, conform certificatului de calitate nr ............../.............. emis de .................................... h - Executantul lucrărilor a prezentat procesul verbal de lucrări ascunse nr ............../........................... şi Buletinul de Verificare a rezistenţei de izolaţie a conductelor după umplerea completă a şanţului cu pământ nr....../................emis de .........................

i - In vederea recepţiei comisia a efectuat sondaje, constatând următoarele:

Concluzia:

Pe baza documentelor prezentate si a verificărilor proprii, comisia constată că la executarea lucrărilor s-au respectat prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de gaze naturale si declară admisă recepţia conductei de distribuţie supusă recepţiei.

Prezentul proces verbal a fost încheiat în .... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un exemplar.

Comisia:

Operator- inspector A.Q. Constructor

–instalator autorizat

–responsabil A.Q. autorizat

–sudor autorizat ISCIR Beneficiar

Numele si prenumele Semnatura

Anexa 3

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ BRANŞAMENT OL NR ............!.....................

Astăzi, ziua ......., luna ........................, anul............., com1S1a de recepţie tehnică a

branşamentului de gaze naturale, executat la imobilul din str. str ,

nr............, localitatea , a constatat următoarele:

a - Proiectul a fost întocmit de societatea ...................................................................................

b - Executantul lucrărilor este societatea.....................................................................................

c - Branşamentul este realizată conform proiectului avizat de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie, cu următoarele materiale:

Diametru Cantitate Furnizor Certificat calitate Certificat conformitate mm m ; buc nr. I data nr. I data

Ţeavă...........................................................................................................................................................

Tub protecţie..................................................................................................................................................

Armătură închidere........................................................................................................................................

Regulatoare de presiune ...............................................................................................................................

Răsuflători......................................................................................................................................................

CapaceGN ....................................................................................................................................................

d - Îmbinările au fost efectuate manual, automat, prin sudură, si sunt întărite prin ....................

e - Branşamentul a fost încercat la presiune, cu aer, în prezenta comisiei, după cum urmează: proba de rezistentă la ...... bar, timp de ...........

proba de etanşeitate la ...... bar, timp de ...........

Rezultatul probelor de presiune la care a fost supus branşamentul este ..................................

f - Branşamentul a fost izolat anticorosiv cu .............., în ......... straturi, armate cu.................... straturi din ....................................................., si protecţie mecanică din ....................................

......................, conform certificatului de calitate nr ............../.............. emis de .........................

şi a fost verificat după îngropare conform Buletinului de Verificări nr.........../......... emis de .........

g - Executantul lucrărilor a prezentat procesul verbal de lucrări ascunse nr ............../...............

h - In vederea recepţiei comisia a efectuat sondaje, constatând următoarele:

Concluzia:

Pe baza documentelor prezentate si a verificărilor proprii, comisia constată că la executarea lucrărilor s-au respectat prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de gaze naturale si declară admisă recepţia branşamentului.

Prezentul proces verbal a fost încheiat în .... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un exemplar.

Comisia:

Operator- inspector A.Q. Constructor

–instalator autorizat

–responsabil A.Q. autorizat

–sudor autorizat ISCIR Beneficiar

Numele si prenumele Semnatura

Anexa4

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ STATIE REGLARE - MĂSURARE NR ............!.....................

Astăzi, ziua ......., luna ........................, anul. , comisia de recepţie tehnică a staţiei de

reducere - reglare - măsurare gaze naturale, executată în str ,

nr.........., localitatea , a constatat următoarele:

a - Proiectul a fost întocmit de societatea....................................................................................

b - Furnizorul staţiei este societatea............................................................................................

c - Montorul staţiei este societatea .............................................................................................. care a

emis certificatul de calitate nr......................../.....................................

d - Lucrarea este realizată conform proiectului avizat de operatorul licenţiat de distribuţie, cu următoarele materiale:

Diametru mmm;

Cantitate buc

Furnizor

Certificat calitate nr. I data

Ţeavă..............................................................................................................................................................

Ţeavă..............................................................................................................................................................

Ţeavă..............................................................................................................................................................

Armătură închidere........................................................................................................................................

Cămine armături............................................................................................................................................

Regulatoare presiune ....................................................................................................................................

Contoare.........................................................................................................................................................

Supape de siguranţă.......................................................................................................................................

Filtre.............................................................................................................................................................

e - Rezultatul încercării nedistructive a sudurilor este ............................., conform buletinului de încercare, anexat, nr.........../...................., emis de laboratorul aparţinând............................................

f - Staţia a fost încercată la presiune, cu aer, în prezenta comisiei, după cum urmează: proba de rezistentă la ...... bar, timp de ore.

proba de etanşeitate la ...... bar, timp de ore.

Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusă conducta este .......................................................

g - Conducta a fost izolată anticorosiv cu ................................................................................................

h - staţia este prevăzută cu priză de împămîntare şi de electrosecuritate, verificată de ........................ Buletin de Verificare nr....../..............

Concluzia:

Pe baza documentelor prezentate si a verificărilor proprii, comisia constată că la executarea lucrărilor s-au respectat prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de gaze naturale si declară admisă recepţia staţiei de reglare-măsurare supusă recepţiei.

Prezentul proces verbal a fost încheiat în .... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un exemplar.

Comisia: Numele si prenumele Semnătura

Operator de distribuţie..............................................................................................................

Instalator autorizat..............................................................autorizaţie nr...............grad ......

Delegat beneficiar.....................................................................................................................

Executant.................................................................................................................................. .

Sudor autorizat ...................................................................... autorizaţie nr...........................

Anexa 5

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ NR ............!.....................

INSTALAŢIE DE UTILIZARE

Astăzi, ziua ......., luna ........................, anul. , comisia de recepţie tehnică a instalaţiei

de utilizare gaze naturale, executată la imobilul din în str. ,

nr.........., localitatea , a constatat următoarele:

a - Acordul de acces pentru debitul de gaze naturale a fost dat de , si a fost

comunicat beneficiarului cu scrisoarea nr .................../..................................................

b - Proiectul a fost întocmit de societatea....................................................................................

c - Dosarul preliminar înregistrat sub nr.................../ a fost avizat de furnizor.

d - Executantul lucrărilor este societatea......................................................................................

e - Instalaţia de utilizare este realizată conform proiectului avizat, pentru următoarele puncte de consum:

Debit instalat unitar Bucăţi Debit instalat total.

Nr. crt. Denumirea Caracteristici tehnice m3 /h m3 /h

f - Conducta aparenta din a fost încercată la presiune, cu aer, în prezenta comisiei,

după cum urmează:

proba de rezistentă la ...... bar, timp de ore.

proba de etanşeitate la ...... bar, timp de ore.

Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusă conducta este ........................................

g - Conducta ingropata din a fost încercată la presiune, cu aer, în prezenta comisiei,

după cum urmează:

proba de rezistentă la ...... bar, timp de ore.

proba de etanşeitate la ...... bar, timp de ore.

Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusă conducta este ........................................

h - Pentru conducta din OL s-a folosit o izolatie anticorosiva cu ........................................, în ,

straturi, armate cu straturi de , si protecţie

mecanică din ..........................................................................................................................................

i - Pentru concucta de PE îmbinările s-au facut prin procedeul .............................................................. Tipul aparatului ......................................................................................................................................

j - Executantul lucrărilor a prezentat procesul verbal de lucrări ascunse nr ............/.................

k - In vederea recepţiei comisia a efectuat sondaje, constatând următoarele:

1 - Beneficiarul a luat la cunostinta de obligatia inlocuirii racordului flexibil montat in instalatia de utilizare inaintea expirarii duratei normate de utilizare conform prescriptiei tehnice a producatorului, inscrisa in agrementul tehnic.

Concluzia:

Pe baza documentelor prezentate si a verificărilor proprii, comisia constată că la executarea lucrărilor s-au respectat prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de gaze naturale si declară admisă recepţia instalaţiei de utilizare supusă recepţiei. Orice modificare adusă ulterior instalaţiei de utilizare recepţionate executată neautorizat cade în răspunderea beneficiarului.

Prezentul proces verbal a fost încheiat în .... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un exemplar.

Comisia:

Operarator - inspector C.Q. Constructor

–instalator autorizat

–responsabil C.Q. autorizat

–sudor PE autorizat ISCIR

–sudor OL autorizat ISCIR Beneficiar

Numele si prenumele Semnatura

Anexa 6

PROCES VERBAL DE PUNERE IN FUNCŢIUNE

A INSTALAŢIEI DE UTILIZARE GAZE NATURALE

Încheiat astăzi, ziua .............. luna ...................., anul ,

Subsemnaţii:

–instalator autorizat al executantului ......................................................................

–delegat al operatorului de distribuţie .....................................................................

–prestator de specialitate...........................................................................................

–consumator ............................................................................................................

în baza prevederilor dosarului preliminar nr .............., din ,

si a procesului verbal de recepţie tehnică nr..........., din ..............., am pus în funcţiune instalaţia de utilizare gaze naturale executată de societatea ...................................................... la imobilului din localitatea ................................, str................................., nr........, bloc ,

scară......, etaj......, ap......., având destinaţia ................................., abonat ...............................

Nr. crt. total

Aparatul de utilizare pus în funcţiune

Presiune utilizare mbar

Bucăţi Debit unitar m3Nlh

Debit total m3t/h

Totodată am sigilat următoarele puncte de consum care nu întrunesc condiţiile de funcţionare în siguranţă ..............................................................................................................................

La punerea în funcţiune am verificat următoarele:

–tirajul la fiecare aparat de utilizare legat la cos, dupa caz;

–presiunea de utilizare la debit maxim si minim;

–etanşeitatea la presiunea gazului din conductă (pentru îmbinările la care nu se fac probe

la recepţie);

–existenta dopurilor la ramificaţiile pentru punctele de consum fără aparate.

Măsurarea consumului se face prin:

N/h,

–contor................................, cu debit nominal m3

marca seria

......................., la indexul ........ m3, presiune statică ........bar si presiunea diferenţială bar.

Totodată s-a procedat la instruirea consumatorului pentru exploatarea corectă a instalaţiei de utilizare gaze naturale si a obligaţiilor ce-i revin.

Consumatorul a primit exemplare din instrucţiunile pentru utilizarea gazelor naturale si se

obligă să le afişeze împreună cu instrucţiunile specifice ale aparatelor de utilizare pe care le posedă, la locul de folosinţă.

Prezentul proces verbal s-a încheiat în trei exemplare din care fiecare parte a reţinut câte un

exemplar.

Delegat operator de distribuţie

Instalator autorizat al executantului

Aut. ANRGN nr...........

Prestator de specialitate

Aut. ISCIR nr .........

Consumator

Anexa 7

PROCES VERBAL DE LUCRĂRI ASCUNSE

(pentru conducte si branşamente)

Încheiat astăzi, ziua......, luna ...................., anul ...........

Subsemnaţii:

–Instalator autorizat .........................................autorizaţie nr.............................. grad ......

–Executant ..........................................................................................................................

–Sudor autorizat ........................................................... autorizaţie nr....................................

la montarea conductei I branşamentului de gaze naturale de presiune , la imobilul

din localitatea ........................................., str ....................................................................., nr.........

Prin prezentul proces verbal, precizăm următoarele:

–conducta / branşamentul are diametrul ..................... si lungimea m,

–ţeava utilizată la executarea conductei I branşamentului este cea prevăzută în certificatul de calitate nr............ anul , anexat la cartea construcţiei;

–toate sudurile au fost executate folosind materiale standardizate si au fost izolate conform standard7335/3;

–ţeava a fost izolată conform prevederilor standard 7335/3 si la montaj a fost aşezată pe pământ mărunţit. Calitatea izolaţiei a fost verificată după umplerea şanţului cu pămînt conform standard 7335/3 , încadrîndu-se în „calitate foartă bună"(Buletin de verificare nr....../ );

–la toate sudurile au fost aşezate răsuflători citomate;

–conducta a fost asezata pe fundul santului, pe un strat de nisip cu grosimea de 1O cm, adancimea de pozare fiind ....................

–calota răsuflătorilor a fost sudata în totalitate de tijă si a fost aşezată pe strat de nisip si pietriş de

râu;

–tuburile de protecţie au fost montate conform proiectului si normelor tehnice în vigoare;

–ţeava, armăturile si curbele utilizate, sunt confecţionate din materialele indicate în NORME TEHNICE DE GAZE în vigoare;

–primul strat de umplutură deasupra conductei a fost din pământ mărunţit, fără corpuri tari (resturi de beton, cărămizi, deşeuri metalice, sticloase etc.);

–la executarea conductei / branşamentului s-a traversat traseul canalizărilor subterane menţionate în plan, fată de care s-au respectat distantele admise.

Nume si prenume Semnatura

Instalator autorizat Executant:

Responsabil A.Q. autorizat Sudor autorizat ISCIR

Anexa 8.1

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ NR ............!...............

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PE

Astăzi, ziua ......., luna ........................, anul. , comisia de recepţie tehnică a conductei

de distribuţie gaze naturale, montată pe str ,

între nr....... si nr........, localitatea , a constatat următoarele:

a - Proiectul a fost întocmit de societatea ...................................................................................

b - Executantul lucrărilor este societatea.....................................................................................

c - Conducta este realizată conform proiectului avizat de operatorul sistemului de distribuţie, cu următoarele materiale:

Diametru Cantitate Furnizor Certificat calitate Certificat conformitate mm m; buc nr./data nr./data

Ţeavă.........................................................................................................................................................

Ţeavă.........................................................................................................................................................

Tub protecţie..............................................................................................................................................

Armătură închidere...................................................................................................................................

Cămin armături.........................................................................................................................................

Răsuflători................................................................................................................................................

Capace GN ..............................................................................................................................................

d - Îmbinările s-au facut prin procedeul ....................................................................................................

Tipul aparatului ...................................................................................................................

e - Rezultatul încercării nedistructive a sudurilor este ............................., conform buletinului de încercare, anexat, nr.........../..................., emis de laboratorul aparţinând .......................

f - Conducta a fost încercată la presiune, cu aer, în prezenta comisiei, după cum urmează: proba de rezistentă la ...... bar, timp de ...........

proba de etanşeitate la ...... bar, timp de ...........

g - Executantul lucrărilor a prezentat procesul verbal de lucrări ascunse nr ............../...........................

h - In vederea recepţiei comisia a efectuat sondaje, constatând următoarele:

Concluzia:

Pe baza documentelor prezentate si a verificărilor proprii, comisia constată că la executarea lucrărilor s-au respectat prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de gaze naturale si declară admisă recepţia conductei de distribuţie supusă recepţiei.

Prezentul proces verbal a fost încheiat în .... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un exemplar.

Comisia:

Operarator - inspector A.Q. Constructor

–instalator autorizat

–responsabil A.Q. autorizat

–sudor autorizat ISCIR Beneficiar

Numele si prenumele Semnatura

Anexa 8.2

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ NR ............!.............

BRANŞAMENT PE

Astăzi, ziua ......., luna ........................, anul............., com1S1a de recepţie tehnică a

branşamentului de gaze naturale, executat la imobilul din str. ,

nr............, localitatea , a constatat următoarele:

a - Proiectul a fost întocmit de societatea ...................................................................................

b - Executantul lucrărilor este societatea.....................................................................................

c - Branşamentul este realizat conform proiectului avizat de furnizor, cu următoarele materiale:

Diametru Cantitate Furnizor Certificat calitate Certificat conformitate mm m; buc nr./data nr./data

Ţeavă.........................................................................................................................................................

Ţeavă.........................................................................................................................................................

Tub protecţie..............................................................................................................................................

Armătură închidere...................................................................................................................................

Cămin armături.........................................................................................................................................

Răsuflători................................................................................................................................................

CapaceGN ..............................................................................................................................................

d - Îmbinările s-au facut prin procedeul ....................................................................................................

Tipul aparatului ...................................................................................................................

Verificări/probe efectuate - de rezistenta la ....................bar cu.... .........................timp de ore

–de etanseitate la .............. .bar cu .............................. timp de ore

e - Branşamentul a fost încercat la presiune, cu aer, în prezenta comisiei, după cum urmează: proba de rezistentă la ...... bar, timp de ...........

proba de etanşeitate la ...... bar, timp de ...........

Rezultatul probelor de presiune la care a fost supus branşamentul este ..................................

f - Executantul lucrărilor a prezentat procesul verbal de lucrări ascunse nr ............../...............

g - In vederea recepţiei comisia a efectuat sondaje, constatând următoarele:

h - S-a verificat continuitatea firului trasor

Concluzia:

Pe baza documentelor prezentate si a verificărilor proprii, comisia constată că la executarea lucrărilor s-au respectat prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de gaze naturale si declară admisă recepţia bransamentului supus recepţiei.

Prezentul proces verbal a fost încheiat în .... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un exemplar.

Comisia:

Operarator- inspector C.Q. Constructor

–instalator autorizat

–responsabil A.Q. autorizat

–sudor autorizat ISCIR Beneficiar

Numele si prenumele Semnatura

Anexa 9

INSTRUCTIUNI PENTRU UTILIZAREA GAZELOR NATURALE

Întreţinerea, exploatarea si repararea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale revine consumatorului, care răspunde pentru buna lor funcţionare.

Verificarea instalaţiilor de utilizare este obligatorie după punerea în funcţiune a instalaţiei în următoarele situaţii:

a. la intervale de doi ani

b. în cazul neutilizării instalaţiei o perioadă mai mare de 6 luni

c. după orice accidente care ar putea afecta funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiei.

In cazul situaţiilor de la punctele b şi c, consumatorul are obligaţia de a anunţa operatorul licenţiat de distribuţie gaze naturale înainte de reutilizarea instalaţiei.

Pentru preîntâmpinarea accidentelor cu pierderi de vieţi umane si distrugeri de bunuri materiale, ce s-ar putea produce din cauza folosirii incorecte a instalaţiilor de gaze naturale, se vor respecta cu stricteţe următoarele instrucţiuni:

1.Înainte de aprinderea focului se fac următoarele operaţiuni:

–ventilarea încăperilor în care funcţionează aparatele de utilizare; în centralele termice si în încăperile cu aparate de consum cu flacără liberă se asigură o ventilare permanentă;

–controlul tirajului aparatelor racordate la coş; în cazul în care se constată lipsa tirajului, nu se aprinde focul decât după efectuarea lucrărilor care să asigure tirajul (curăţirea coşului de fum, curăţirea sobei, repararea aparatelor de evacuare mecanică, deschiderea clapetelor de reglare etc.);

–controlul robinetului de manevră al aparatului de utilizare; dacă robinetul este deschis, acesta se închide si se ventilează încăperea respectivă precum si cele învecinate prin deschiderea uşilor si ferestrelor, aprinderea focului se face numai după aerisirea completă;

–asigurarea accesului aerului de ardere în focarul aparatului de utilizare (prin: deschiderea uşiţelor cenuşarului la sobe, deschiderea fantelor pentru accesul aerului în focar, pornirea ventilatorului etc.);

–verificarea funcţionării aparaturii de automatizare, după caz;

–ventilarea focarelor de la aparatele de utilizare.

2.La aprinderea focului în aparate de utilizare neautomatizate si arzătoare, se fac următoarele operaţiuni:

–aerisirea focarului, minimum 5 minute înainte de aprinderea focului:

–apropierea aprinzătorului de arzător;

–deschiderea lentă a robinetului de manevră si aprinderea focului, concomitent cu supravegherea stabilităţii flăcării.

Aprinderea se face numai cu un aprinzător special construit în acest scop, fiind interzisă aprinderea directă cu chibrite, hârtie etc.

Aprinderea focului Ia aparatele de utilizare automatizate se face conform instrucţiunilor elaborate de fabrica producătoare.

3.Stingerea focului:

Stingerea focului la aparatele de utilizare racordate cu furtun, se face prin închiderea robinetului de siguranţă, existent înaintea furtunului; după stingerea flăcării se închide si robinetul de manevră.

In societăţi si instituţii, focul se aprinde si se stinge numai de personalul instruit si însărcinat cu această operaţiune prin grija conducerii unităţii beneficiare, iar în cazul agenţilor economici si al centralelor termice de bloc, prin personal calificat.

4.Indicaţii speciale

La utilizarea gazelor naturale este interzis:

–aprinderea focului dacă aparatul de utilizare nu este etanş sau nu are tiraj;

–lăsarea focului nesupravegheat, la aparatele neautomatizate;

–obturarea coşului de fum al aparatelor de utilizare;

–modificarea instalaţiilor de gaze fără aprobări legale si prin persoane neautorizate;

–dormitul în încăperi cu focul aprins;

–dormitul în încăperi cu aparate de utilizare nelegate la cos (reşou, aragaz etc.);

măsuri:

Dacă se simte mirosul caracteristic al gazelor naturale se iau imediat următoarele

–se sting toate focurile;

–se deschid toate uşile si ferestrele;

–nu se aprinde nici o sursă de foc;

–nu se manevrează aparate electrice;

–nu se doarme în astfel de încăperi;

–se anunţă imediat operatorul licenţiat de distribuţie la telefoanele:

Verificarea eventualelor scăpări de gaze naturale se face prin mirosire si cu spumă de săpun cu apă.

NU UITATI !

Verificarea cu flacără a instalatiilor de gaze naturale prezintă pericol de explozie si

incendiu.

Dormitul în încăperi cu focul aprins sau în încăperi cu aparate de utilizare nelegate la coşul de fum, prezintă pericol de moarte.

Anexa 10

Societatea Comercială Localitatea

FIŞA TEHNICĂ A CONDUCTEI DE DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE

Strada ,de la nr. ........ la nr............. CONDUCTA:

–tip: .........................

–material: ...................

–diametru: ..................

–lungime: ...................

–STAS (SR, SR-ISO): ..........................

–izolaţie: .....................

–recepţionată cu PVRT nr........., din data de: ziua ........., luna ........., anul .......

–pusă în funcţiune la data de: ziua .......... , luna ......... , anul ..........

ANEXE:

1 tuburi de protecţie:

diametru: ...........................................................................

material: ............................................................................

locul de montare: ..................................................................

2 Răsuflători:

–cu capac GN, bucăţi ...................

–fără capac GN, bucăţi ................... 4 Robinete:

–tip ........................

–diametru .................

–bucăţi .....................

6.Cămine de vane:

–bucăţi: ...............................

3 Îmbinări electroizolante:

–diametru ...............

–bucăţi ...................

5 Sudurile au fost executate:

–aparat ..........................................

–procedeu .......................................

–întărite cu ......................................

7.Protecţie catodică: .................................................................

8.Lucrarea a fost executată de societatea comercială ,

prin instalatorul autorizat .............................................................

Întocmit, Verificat,

Lucrări executate după montarea conductei:

Anexa 11

Societatea Comercială Localitatea

FIŞA TEHNICĂ A BRANŞAMENTULUI

Strada ,de la nr......... la nr............. BRANŞAMENT:

–tip: .........................

–material: ...................

–diametru: ..................

–lungime: ...................

–STAS (SR, SR-ISO): ..........................

–izolaţie: .....................

–recepţionată cu PVRT nr........., din data de: ziua ........., luna ........., anul .......

–pusă în funcţiune la data de: ziua .......... , luna ......... , anul ..........

ANEXE:

l tuburi de protecţie:

diametru: ...........................................................................

material: ............................................................................

locul de montare: ..................................................................

2 Răsuflători:

–cu capac GN, bucăţi ...................

–fără capac GN, bucăţi ................... 4 Robinete:

–tip ........................

–diametru .................

–bucăţi .....................

6.Regulatoare:

–debit mic: Q= .......... bucăţi: ................

–industrial: = .......... bucăţi ................

3 Îmbinări electroizolante:

–diametru ...............

–bucăţi ...................

5 Sudurile au fost executate:

–aparat ..........................................

–procedeu .......................................

–întărite cu ......................................

7.Protecţie catodică: .................................................................

8.Lucrarea a fost executată de societatea comercială ,

prin instalatorul autorizat .............................................................

Întocmit, Verificat,

Lucrări executate după montarea branşamentului:

Anexa 12

Societatea Comercială Localitatea

FIŞA TEHNICĂ A STAŢIEI DE REGLARE-MĂSURARE

Strada , nr......... , obiectiv ...............

Presiunea de intrare I ieşire: ....................................

–recepţionată cu PVRT nr........., din data de: ziua ........., luna ........., anul .......

–pusă în funcţiune la data de: ziua .......... , luna ......... , anul ..........

1.Regulatoare industriale:

2.Filtre de praf

–diametru ............ , bucăţi

......

... ..... - diametru: ....................., bucăţi ............

–diametru ............ , bucăţi

......

... ..... - diametru: ....................., bucăţi ............

3.Robinete:

4.Sistem de măsurare

–tip

... ......

... ...... - tip: ..........................

–diametru

........ - contor cu turbină ( cu pistoane rotative )

–bucăţi

......

... ...... manme ..................

–serie ....................., număr ................

–diametru: ...........................

–debit minim: ........................

–debit maxim: ........................

5.convertor de volum

–tip ........................

–serie .................., număr ....................

Lucrarea a fost executată de societatea comercială , prin

instalatorul autorizat .............................................................

Întocmit, Verificat,

Lucrări executate după montarea conductei:

Anexa 13 SECŢIUNILE COŞURILOR DE FUM PENTRU EVACUAREA GAZELOR DE

ARDERE DE LA APARATE DE UTILIZARE CU TIRAJ NATURAL

Observaţii:

Secţiunile indicate sunt cele uzuale.

In cazul unor secţiuni intermediare, valorile corespunzătoare debitelor pot fi obţinute prin interpolare.

Pentru înălţimi mai mari de 4,5m se aplică sporul la debitele instalate, din tabelul următor:

!image

–Valorile debitelor din tabel se referă la coşuri din zidărie masivă, cu goluri realizate din tipare glisante. Aceste valori pot fi sporite cu 25% pentru coşuri căptuşite cu tuburi sau blocuri prefabricate, având feţe interioare netede.

SiSlcm de lranspon Sisu:m de dislribulk

!image

_

„1

I

1/

I

!image

10 _-----

i

I I I

I I I

Ţ M-

i

_,.,_

\....

!image

I

I

I

I

I

i

3 l] I

!image

I

5

Fig. 1 Schema de prindp1u a unui •stern de aHmentare cu gaze naturale

1- conducta de transport

2- static de rcglarc-1T111sw-arc de predare.

3- static de regl -masvtat'e de suma.tot (alimcnlal dlteel din SNn

4- retea de distribU11e S- braris.ami:mt

6- :statie de reglare-D'lll.$W'are de coosw-nal.oî (aH,menlaJ. diu sistemul de di.stributie)

7- ituslal.atic de utilizare: la consumator

importnnt la p,m.

8- stat1e de reglare de Se{:tor • p.m la p.r. 8'- slatie de reglare de sector - p,m, la p,j, 9- rctca de distribU11c • p.r.

lO- rctca de distributic - pJ,

11- robinet bransarnent - pj.

12- post de reglare • p.r. la pJ.

1J- i.nstaJatie de !Llili.7.are pJ.

17

!image

!image

!image

L4-

---8

13

JO

/

/6

lf--l>0---+----------'-----' 1-

/

I

..

---4

16

9

----3

-2

.,,.,.,,.

l

"-

Fig. 2 Schema de pri.nc:ip:iu a unei uutalati.:1 de ut:il î:zarc industrial 11. cu gaze naturale l - ret.ea de distributie p.m.

2- camin de vana

3- brân:i el\l J).nt

4- st.atie de reglareLma,gurare - p.m. la p.r.

5- insl.alatic exl.Crioara - p.r.

6- post de reglare i n i.n8talati.a de utilizare din

lt1.Chlla - p.r:. la pj.

7- post de reglare i n i.n8talati.a de utilizare, aUpit unei centrale lormicc (CT} - p.r. la p.j.

8- robi.net de incendiu

9- mc:ord

l O- i.niita lati.e exterioara de p.r. 11- racord

l 2- centrala termica

13- î.nstalatie interioara de p.r.

l 4- post de reglare de ag.-cgat - p. r. la p.j.

1!i- agregat A1. f1.1nctionand la. p.r. l 6- agregat A2, functionand la p.j. 17- agregat A3. fi.incti onand la. p.j.

©

S,T.

Q-Q,/4 lb./1,

Anal« B-600

JJ'-F

Oa- j""""'

P-lfl"

\

CONWR3

PUCA ţlJ t"

Q• (l,61n. ti.

!image

!image

BUCA:r'AJUB

V•z.4

!1,Y-1,_2 ....

M.O.

Q-f>,.tn

HOL

.,.

''\

CURTE

v'-""'

•.r;CONTOR 1-"

PLACA '1' 1"

V"""'

,.!I>,,

,_,,N

STRADA

n:d.-

Oo.ndlJCt:II

/

v-.o-

Sv-i mp

CAMERA

-T:

Q-(l,6D>9'b

NSl!i»t

BOOO

fij

cos--

Qoa- l mo.lb

Q,>-1"""""

-112"

rJJUDfl.

Rh:--.1 /\:\,HiN'I

LECJENDA.

Q - Dl!l!ITINSTM.AT

–DllelT Dl! CALCl.fl..,

(l!, - DlAM'EITRU

t. - L,\Jlo,ltJIMU!. FlZl.CA.

S,T, - SOBADl3 TERAOO'îA

M.G • MASINADE GATIT (ARA(JAZ) [.:-:'.l -R.OBl'N'E'T

a V, - QOL. VDNTIL.A.

hri111 m-.·111 y:;1;a',; 1 111r-:i-l...--

Pis. :3 Plan si schema !:zomet:riea pe:ll.tru ln.italatje de ut:ll¼zMe naindllltriflla fi. lllf' natura.le, (exemplu)

!image

!image

!image

!image

P,

.L!i.P11=P4 - Iţ

3

Fig. 4 Schema de principiu pentru stabilirea caderilOl'de presiune,. in regim depresiune medie (exemplu)

1 - static, de prcdan,

2 - static, de reglare do aector

3 - post de Mglarc la consumator

!image

!image

!image

!image

!image

!image

2

2

1

Fig. S Schema de principiu pentru. s.tabilirea caderilor de presiune in regim de pres.iune redusa (exemplu)

1- mtie de reg]are de sector

2 - post de reg]are la cap de bransameot

!image

1

.6.P=Smbar

b.P=Smbar

!image

3

3 2

P,=2Smbar

P2' =2Smbar

Fig. 6 Schema de principiu pentru stabilirea caderilor de presiune in regim de presiune joasa (exemplu)

1 - statie de reglare de sector

2 - robinet de bransament

3 - braosament

!image

6

'i

;Ei

2

!image

2

!image

9

..

.. I'

,I,

I'

!..,

!image

s

10 I

-=

a

10 9

ori

10

!image

1

b C

Fig_ 7 npuri de ras11flatoti: a pentru carosabil; b - de perete si pentru spetii verzi; c - pentru spatii verzi

1 -coodu.cta l -calota.

3 - tije

4 - cutie din fonta.

:5 • capse din fonta

6-opritori

7 -capac

8 - orificii

9 -pietris

10- nisip

11 tubul ruu:flatorii

Nota ; Pc diroctia conductei, pe floca,c parte a tubului :ra5ufla:torii,stratul de o.isip-pic1Ji3 va fi m Juugimc de 30 cm

!image

Fig. 9 a Exemplu de alim..:-nlan:

–a unei clac.Jiri

!image

2

.1

4

5

6

7

8

--L

–--.

11

12

(j

14

Fig. 9 b H-ransarncnt de gaze natun1,k exc--c IBl dm OL (exemplu)

robinet d-e mccndm; 2 ttnda tdlt : ::l usa firida; 4 racord olandez: 5- - regulator de }ncs1une. 6 - teu: 7 - robinet d.:: hn1nsamem; 8 - niplu

cloJclroi:,.olarn; 9 - rasufla:toarc, l O - tc3..,a tim.a, l l - ras.uflatoarc prcva?.uta

c LJ LJJL carac G?--;. ;12 - tub de protcctic din PV C; 1.1 - toJu bran:'larnctH;

14 - C(mduct.a de di;;Lrib ulic;

!image

!image

!image

I

1 - 2

!image

!I.

---l- J

I

!image

!image

!image

!image

L--- 2 ,

b.

!image

I

!image

!image

!image

I

I/

;:;::::====== ----+--l.- j

\

. t

4

I

1

. 2

C.

U_W.- -4-----' '

I -........_6

I

I ;

I

!image

d.

!image

6

e.

----- ------- --·

Pig. 11 :kheme de principJu (nelindtative)privind allmeo1al'ea prin bransamem comun si l8Wi at

a- ÎID0«I.I' situate peaceeam lllllada, ncotda la0Cll.ducta. distnlialie din ....pe (:IR.afta ml'lbil.u, ngglatm' de JlftllDIIM ammi;

b-.imobile eitmto pe Oeell8Î.;an.da.l:'IIXJldate lallOlldatu. distrihdie din ll!tnda pe lllfe M afla imobilele,. ai de Jl(lllBl1IDe

llll('J8l'de;

o - imoN.le-ot:tlttwe pe:aott:MI :mida. dar Cilfe furmelz m.:tmgUI' (IQffli

d- br#lwneltruniflclli laMooJri ioa.mecumal mubc1tOG9CIO.C-(cw

oi:i- mlllAIDmll:AIIIWC!dpculi'u wpg allllilllllltw-illwbil,,.w IWllilllwiide aVll,l;ll'lllm

de,citwlati,i, qmmte.

1-rct::a de:

2 - 'camamettt;

3- dema]u, laC11P.

4- robinet de îoceodil;

.1-Dllat:ieexim.oin;

6 - robind lkl brawmeK

!image

!image

!image

.._ - ..

I

!image

I I I I I

l

I I I I

I

4

I

V

5

4

6

9 1

1g. 14 RACORDAREA DE LA CONDUCTA DE DISTRJBUTl.E LA UTlLIZATOR

l - conducta de distributie gaze na.turale din PEH D

2 - fir trasor

3 • teu de hram!amc:nt din PEHD - tip şa. c:lc.:ctrofuzibîl, ::mt lpc:rfor,mt

4 - mufa electrofuziune din PEHD

5 - bransament de distrihutie gaze naturale din PEHD

6 • capat de bransament neanodic

7 - robinet de bransa ment

8 - regulator de prci,;iunc

9 - firida, postului de reglare

1O- manson protector din PE cu rol de rasuflatoare

!image

!image

Anexa 14

TERMINOLOGIE, STANDARDE ŞI PRESCRIPŢII TEHNICE

Standarde

Prescripţii tehnice elaborate de ISCIR

Terminologia, standardele şi prescripţiile tehnice (altele decât cele din tabelul de mai sus), actele legislative şi normativele la care se face referire în text se regăsesc în "CODUL TEHNIC AL SECTORULUI GAZELOR NATURALE" elaborat de ANRGN

ANEXA Nr. 2')

!image

!image

*)Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

!image

MINISTHRIIl. DB INTilRNE

!image

CORPU POMPIBRJLOR MILITARI

TIJL G , t\L

!image

. 2 din 28.02.2003

!image !image

!image

vi

e

L .!imagecere a AUTORITAŢll NAŢIONALE DB RBGLBMBNT

!image

DOMENIUL AZBLOR NATUltALB, inregi•rată cu nr. 334/2003, po atribuţiilor ce îi revin conCorm prewderi]or art. 17, alin.(!), lit.d. di Le

nr. ,2/19 privind orgonizarea şi ·onarea Corpului Po pierilor

Milit .ri şi afo- art. 16 alin. a din Ord ţa Guvernului . 80/1997 privind pâr 1· a

·va ince dii1nr, apn,bată 9i modifica • cu Lege nr. 2 2/19_7, OODlP,...-Llo -...cu Ordonanţa .(luv mului nr. 1 412000

!image

w

a

. l.2fll!IOU1„ bl8Pdlln-.ii

neral al 1:puhrl

TBBMICB BU

!image

!image

EXP .n.a.wcan. ALallNfT.ARB CU GAZE N TU!L""1.LU:.I

Avizul emi în bti:za :

–d dării finale I aar:aca

–p • eului-verbal nr.

de avizare a W•J)eC' mll

ilitari.

COMANDANTUL OOIIPDLVI ll KILITARI

General d b!1.

-mi j i

!image

!image

pi ritor

!image

AT MAJOR DB PREVENIRE A

–R

el

1 •hai ROTII

!image

!image

!imaged 2 p 'ni chimb re.

!image

!image

3.EXPLOATAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

3.1.Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale se efectuează de către agenţi economici titulari ai licenţei de distribuţie a gazelor naturale acordată de către ANRGN. Instalaţiile de utilizare gaze naturale aparţinând consumatorilor, persoane juridice, pot fi exploatate şi de către personal propriu autorizat sau agenţi economici autorizaţi de către ANRGN.

3.2.Personalul responsabil cu exploatarea instalaţiilor de utilizare la persoanele juridice, desemnat prin ordin scris de către conducătorul unităţii, trebuie să deţină legitimaţia de instalator autorizat eliberată de către ANRGN.

3.3.Operatorul sistemului de distribuţie completează la zi documentele necesare exploatării sistemului de alimentare cu gaze naturale, după cum urmează:

–schema de ansamblu a sistemului de distribuţie, cu marcarea conductelor conform codului culorilor, funcţie de regimul de presiune, cu amplasarea staţiilor de reglare-măsurare de predare, staţiilor de reglare-măsurare de sector, posturilor de reglare, robinetelor de secţionare şi branşamentelor la consumatorii industriali;

–planurile conductelor, scara 1:500, cu repere faţă de puncte fixe;

–fişele tehnice completate la zi pentru conducte, branşamente, posturi şi staţii de reglare aparţinând sistemului de alimentare pe care îl operează, întocmite conform prevederilor din "Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale"

–documentaţia tehnică a instalaţiilor de utilizare;

–registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi defectelor, conform Anexei nr. IE;

–registrul de evidenţă a accidentelor tehnice, conform Anexei. 4E;

–registrul de evidenţă zilnică a parametrilor pentru staţiilor de reglare-măsurare supravegheate, conform Anexei 5E.

Operatorul sistemului de distribuţie este obligat să deţină un exemplar din cartea construcţiei pentru obiectivele I sistemele de distribuţie pentru care are licenţa de distribuţie a gazelor naturale şi să o completeze la zi.

3.4.Pentru toţi consumatorii, operatorul sistemului de distribuţie ţine la zi evidenţa debitelor aprobate, puse în funcţiune, a debitelor dezafectate precum şi orice modificări efectuate.

Exploatarea sistemului de distribuţie

3.5.Operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie este obligat să verifice şi să refacă, în caz de degradare, marcajele traseelor conductelor şi branşamentelor.

3.6.Verificarea integrităţii firului trasor pentru conductele din polietilenă se efectuează periodic cu aparatură adecvată. În cazul constatării unor discontinuităţi acestea se remediază imediat.

3.7.Controlul conductelor, în vederea depistării eventualelor scăpări de gaze, se face cu detectoare de gaze, verificate metrologic conform prevederilor legislaţiei în vigoare şi se efectuează de către operatorul sistemului de distribuţie, conform regulamentelor proprii, în funcţie de:

–starea tehnică şi vechimea conductelor;

–densitatea construcţiilor şi nivelul de risc în funcţie de destinaţia acestora;

–intensitatea traficului;

–alte condiţii locale specifice.

–tipul conductelor: oţel sau polietilenă

Controlul se execută la intervale de maximum o lună în localităţile urbane şi rurale şi la maximum două luni în afara localităţilor, asigurându-se integritatea tijelor răsuflătorilor şi curăţirea acestora.

În cazuri deosebite, operatorul sistemului de distribuţie va reduce intervalele de control, pe baza unor proceduri proprii, în scopul creşterii eficienţei depistării scăpărilor de gaze naturale şi reducerii gradului de risc de accidente.

3.8.Controlul scăpărilor de gaze naturale se efectuează:

–pe toată lungimea traseelor conductelor şi branşamentelor;

–în căminele altor reţele de utilităţi subterane amplasate la o distanţă de maximum 5 m faţă de conductele de gaze naturale. După efectuarea controlului, se întocmesc rapoarte scrise, conform ordinului de serviciu (Anexa 6E).

3.9.După efectuarea controlului, echipa respectivă consemnează în ordinul de serviciu constatările făcute şi măsurile luate în vederea diminuării / eliminării neconformităţilor.

3.10.La constatarea unor scăpări de gaze, care impun intervenţie de urgenţă, se anunţă imediat biroul de reclamaţii care va consemna sesizarea în registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi defectelor întocmit conform modelului din anexa 1E.

În asemenea situaţii, echipa de control ia de urgenţă primele măsuri, după caz:

–opreşte sau deviază circulaţia autovehiculelor şi pietonilor în zonă;

–asigură evacuarea în atmosferă a scăpărilor de gaze prin deschiderea capacelor căminelor aferente conductei de gaze şi ale altor reţele subterane existente în zonă;

–ridică capacele răsuflătorilor GN;

–supraveghează zona până la sosirea echipei de intervenţie a operatorului sistemului de distribuţie;

–verifică existenţa acumulărilor de gaze în imobilele din vecinătatea defectului şi dispune măsuri în consecinţă.

3.11.În cazul constatării prezenţei unor scăpări de gaze într-o construcţie, echipa de control, sosită la cererea consumatorului, acţionează astfel:

–interzice accesul cu foc sau producerea de scântei;

–întrerupe alimentarea cu gaze naturale;

–efectuează aerisirea încăperilor;

–extinde controlul pe întreaga zonă unde este posibilă infiltrarea gazelor.

3.12.Revizia conductelor şi branşamentelor se efectuează, anual, prin efectuarea următoarelor operaţii:

–curăţirea tijei şi eventuala reparare a răsuflătorilor;

–manevrarea robinetelor şi remedierea neetanşeităţilor acestora ş1 a defecţiunilor constatate la toate îmbinările;

–curăţirea căminelor de vizitare;

–completarea cu capace a căminelor de vizitare la care acestea lipsesc;

–refacerea marcajelor pe traseul conductelor, unde este cazul;

–controlul posturilor de protecţie catodică.

Constatările se menţionează în fişele tehnice ale conductelor şi ale branşamentelor.

3.13.Pentru reţelele protejate catodic, odată la 30 zile, se efectuează controlul funcţionării staţiilor de protecţie catodică. Constatările se menţionează în ordinul de serviciu ( Anexa 6E.)

3.14.Înlocuirea conductelor de gaze naturale sau a unor porţiuni din acestea se face în funcţie de:

–starea tehnică şi vechimea acestora;

–frecvenţa defectelor;

–agresivitatea solului şi a curenţilor de dispersie;

–modernizarea carosabilului şi infrastructurii sistemelor de utilităţi;

–schimbarea regimului de presiune etc.

3.15.Înlocuirea capacelor la căminele de vizitare se face imediat după constatarea deteriorării sau lipsei acestora.

3.16.În cazul conductelor situate pe străzi care urmează a fi supuse modernizării, se verifică, în prealabil prin sondaj, starea tehnică a conductelor, stabilindu-se măsurile necesare pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă.

3.17.Efectuarea intervenţiilor sau executarea cuplării conductelor noi la conductele în funcţiune se face în raport de complexitatea şi natura lucrărilor, prin:

–închiderea şi I sau depresurizarea reţelei:

–reducerea presiunii de regim în reţea şi utilizarea dispozitivelor speciale de cuplare.

3.18.Întreruperea planificată a alimentării cu gaze naturale pentru efectuarea de lucrări pe o conductă sau o porţiune din reţeaua de distribuţie se face numai după anunţarea consumatorilor afectaţi de întrerupere, înainte cu minimum 48 ore. Perioada minimă de întrerupere a alimentării cu gaze naturale este de 3 ore.

3.19.În cazul întreruperilor accidentale, reluarea alimentării cu gaze naturale se face după anunţarea prealabilă a consumatorilor afectaţi de întrerupere cu minimum 3 ore înainte de aceasta.

3.20.Trecerea unei conducte la un regim de presiune superioară celei pentru care a fost construită, se face numai după:

–verificarea de către un proiectant autorizat de ANRGN a proiectului conductei şi a interconectărilor acesteia cu alte conducte şi proiectarea modificărilor impuse;

–efectuarea probelor de presiune corespunzătoare noului regim de presiune;

3.21.Operaţiile de intervenţie pe conducte în funcţiune, se fac numai pe baza programelor de lucru aprobate care trebuie să conţină minimum următoarele precizări:

–măsuri tehnice care să excludă pericolul de accidente;

–personalul autorizat al operatorului sistemului de distribuţie;

–măsurile de prevenire şi de stingere a incendiilor, prevăzute de regulamentele în vigoare.

Exploatarea staţiilor si posturilor de reglare măsurare

3.22.Supravegherea, controlul, revizia, repararea şi modernizarea staţiilor şi posturilor de reglare aparţinând sistemului de distribuţie se fac de operatorul sistemului de distribuţie.

3.23.Operatorul sistemului de distribuţie stabileşte staţiile de reglare-măsurare care vor fi supravegheate permanent de personal specializat, în funcţie de capacitate, importanţă şi condiţiile locale specifice.

3.24.Staţiile de reglare-măsurare de la consumatori funcţionează, de regulă, fără supraveghere, cu excepţia celor pentru care distribuitorul, împreună cu

consumatorul stabilesc funcţie de importanţa obiectivului sau de necesităţile tehnologice pentru o perioadă limitată de timp, necesitatea existenţei personalului de supraveghere.

3.25.Obligaţiile personalului de supraveghere a staţiilor de reglare-măsurare, pentru cazurile în care nu există aparatură electronică de înregistrare a parametrilor, sunt:

–asigurarea funcţionării corecte a echipamentului tehnologic al staţiei şi a aparaturii aferente;

–urmărirea şi consemnarea orară a parametrilor în registrul staţiei: presiunea de intrare şi ieşire în şi din staţiile de reglare-măsurare, temperatura gazelor, temperatura mediului, căderea de presiune pe echipamentele de separare / filtrare, etc. (conform Anexei SE);

–luarea primelor măsuri pentru asigurarea continuităţii alimentării cu gaze naturale a consumatorilor la constatarea unor defecţiuni şi, numai în cazul în care defecţiunile nu permit continuarea alimentării, se sistează alimentarea cu gaze naturale;

–anunţarea telefonică a dispeceratului operatorului de distribuţie, pentru a trimite echipa de intervenţie.

3.26.staţiile de reglare-măsurare, staţiile de reglare de sector şi posturile de reglare, indiferent de capacitate, se revizuiesc pe bază de program aprobat prin grafic, cel puţin odată pe an.

3.27.Revizia staţiilor de reglare-măsurare, staţiilor de reglare de sector şi posturilor de reglare constă, în principal, din:

–verificarea etanşeităţii şi, după caz, înlocuirea pieselor şi garniturilor uzate;

–curăţirea şi ungerea mecanismelor;

–curăţirea de impurităţi a conductelor;

–verificarea şi reglarea funcţionării regulatoarelor la parametrii proiectaţi, a armăturilor de închidere şi de siguranţă;

–verificarea şi remedierea sistemelor de separare / filtrare;

–verificarea şi, după caz, înlocuirea aparaturii de măsură şi control, cu excepţia celei pentru care se stabilesc alte termene în conformitate cu prevederile reglementărilor metrologice în vigoare;

–vopsirea instalaţiei şi a echipamentelor aferente, după caz;

–verificarea şi remedierea părţii de construcţie a staţiilor de reglare-măsurare, a staţiilor de reglare de sector şi a posturilor de reglare, precum şi a sistemelor de încălzire, ventilare şi iluminare aferente, după caz;

–asigurarea curăţeniei şi degajarea spaţiilor exterioare aferente, după caz;

–verificarea instalaţiei de paratrăsnet printr-o firmă autorizată.

Data de efectuare a reviziei se înscrie de executant, în fişa staţiilor de reglare­ măsurare, a staţiilor de reglare de sector şi a posturilor de reglare.

3.28.Operaţiile de revizie a staţiilor de reglare-măsurare, a staţiilor de reglare de sector şi a posturilor de reglare încep după anunţarea consumatorilor privind întreruperea sau limitarea alimentării cu gaze naturale, cu cel puţin 48 ore înainte.

3.29.Dacă la efectuarea operaţiilor de revizie este necesară oprirea staţiilor de reglare-măsurare, a staţiilor de reglare de sector şi a posturilor de reglare, repunerea în funcţiune se face după obţinerea confirmării scrise a delegatului consumatorului, care garantează ca robinetele tuturor punctelor de ardere sunt închise.

3.30.În timpul operaţiilor de revizie, a staţiilor de reglare-măsurare, a staţiilor de reglare de sector şi a posturilor de reglare se asigură ventilarea permanentă a încăperii.

3.31.Remedierea defecţiunilor la instalaţia electrică a staţiilor de reglare-măsurare, a staţiilor de reglare de sector se face numai după scoaterea de sub tensiune a acesteia, de personalul autorizat, în prezenta unui delegat al operatorului de distribuţie.

3.32.Controlul etanşeităţii tuturor îmbinărilor între elementele componente se face cu spumă de săpun. Este strict interzis controlul etanşeităţii cu flacără.

3.33.Manevrarea elementelor de închidere şi folosirea ocolitorului precum şi a refulatoarelor staţiilor de reglare-măsurare, a staţiilor de reglare de sector şi a posturilor de reglare se fac numai de personalul operatorului de distribuţie. Robinetele de pe ocolitor se sigilează pe poziţia închis.

În situaţii deosebite, cu acceptul operatorului de distribuţie, consemnat prin proces verbal, pentru asigurarea continuităţii alimentării cu gaze, utilizarea ocolitorului se face pentru perioade strict limitate, de personalul autorizat al consumatorului, instruit în acest sens.

3.34.Depozitarea materialelor în incintele clădirilor staţiilor de reglare-măsurare, a staţiilor de reglare de sector şi a posturilor de reglare sau în apropiere este interzisă până la următoarele distanţe:

1O m pentru materiale necombustibile; 40 m pentru materiale combustibile.

3.35.Pentru staţiile de reglare-măsurare, staţiile de reglare de sector şi posturile de reglare fără personal de exploatare permanent, se va asigura accesul controlat de către operatorul sistemului de distribuţie.

Exploatarea instalaţiilor de utilizare aparţinând persoanelor juridice

3.36.Consumatorii de gaze naturale, persoane juridice, sunt obligaţi să asigure exploatarea si întreţinerea corectă a instalaţiilor de utilizare prin una din următoarele variante:

–personal propriu autorizat conform "Regulamentului pentru autorizarea ş1 verificarea personalului care desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie ş1 exploatare în sectorul gazelor naturale.";

–agenţi economici autorizaţi conform "Regulamentului pentru autorizarea şi verificarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie şi exploatare în sectorul gazelor naturale.";

–societăţi licenţiate pentru activitatea de distribuţie gaze naturale de către ANRGN.

De asemenea, consumatorii sunt obligaţi să întocmească şi să afişeze la locuri vizibile:

–instrucţiuni specifice de utilizare şi exploatare pentru fiecare aparat şi agregat alimentat cu gaze naturale;

–numerele de telefon ale echipelor de intervenţie proprii şi ale operatorului de distribuţie.

În cazul în care instalaţiile sunt sub incidenţa ISCIR, este obligatoriu ca exploatarea să se facă de personalul autorizat conform prevederilor Prescripţiilor Tehnice ISCIR în vigoare.

3.37.Exploatarea corectă a aparatelor de utilizare constă din efectuarea următoarelor operaţiuni:

–aprinderea şi stingerea focului, se fac în funcţie de caracteristicile specifice ale aparatului de utilizare;

–supravegherea arderii şi respectarea parametrilor tehnologici pentru funcţionare în condiţii optime;

–supravegherea aparatelor de măsură şi control şi a echipamentelor de siguranţă;

–supravegherea instalaţiilor de automatizare;

–anunţarea echipei de întreţinere pentru remedierea defecţiunilor constatate şi scoaterea din funcţiune a instalaţiilor defecte.

3.38.Întreţinerea instalaţiilor de utilizare constă din efectuarea următoarelor operaţiuni:

–controlul eventualelor scăpări de gaze la intervale de cel mult 72 ore;

–supravegherea, întreţinerea curentă, vopsirea părţilor aparente;

–verificarea şi repararea aparatelor de utilizare prin unităţi specializate, autorizate de ISCIR;

–verificarea instalaţiilor de utilizare odată la 2 ani;

–revizia instalaţiilor de utilizare odată la 1O ani.

Aceste termene sunt maximale, consumatorul putând stabili intervale de timp mai scurte, în funcţie de:

–complexitatea instalaţiei;

–procesul tehnologic;

–posibilitatea scăpării şi infiltrării gazelor.

3.39.Revizia instalaţiilor de utilizare este obligatorie la termenul prevăzut la art.

3.38.şi în următoarele situaţii:

–după întreruperea utilizării instalaţiei pentru o perioadă timp care depăşeşte 6 luni;

–după orice accident produs în clădire, care ar fi putut afecta instalaţia de utilizare gaze naturale.

3.40.Verificarea periodică a instalaţiilor de utilizare se face conform instrucţiunilor specifice şi constă din efectuarea următoarelor operaţiuni:

–verificarea arzătoarelor şi a stării îmbinărilor şi garniturilor de etanşare aferente;

–verificarea stabilităţii conductelor montate aparent pe suporturi;

–verificarea etanşeităţii îmbinării conductelor şi armăturilor la presiunea de lucru a gazului din instalaţie, cu spumă de apă cu săpun;

–verificarea funcţionării echipamentelor şi dispozitivelor auxiliare din componenţa instalaţiei de utilizare şi a instalaţiei de alimentare cu energie electrică a acestora, după caz;

–verificarea funcţionării aparatelor de măsurare, control, reglare şi de siguranţă; demontarea / debranşarea punctelor de consum fără aprobare legală şi a conductelor de alimentare aferente;

–verificarea funcţionării echipamentului de reglare din instalaţiile de utilizare ale beneficiarului;

–verificarea stării răsuflătorilor şi a căminelor existente;

–verificarea tirajului coşurilor şi canalelor de evacuare a gazelor arse şi prezentarea de către consumator a dovezii de curăţire a acestora de către un agent economic autorizat conform reglementărilor în vigoare;

–verificarea stării construcţiilor care adăpostesc staţiile de reglare-măsurare şi posturile de reglare.

3.41.Verificarea aparatelor de măsurare, supuse controlului metrologic obligatoriu al statului, se efectuează în conformitate cu prevederile reglementărilor metrologice în vigoare.

3.42.Revizia periodică a instalaţiilor de utilizare constă în:

–efectuarea tuturor operaţiunilor prevăzute la verificarea periodică, revizia din anul respectiv înlocuind verificarea;

–efectuarea probei de rezistenţă numai pentru partea de instalaţie la care s-au făcut înlocuiri şi / sau modificări;

–efectuarea probei de etanşeitate a întregii instalaţii.

3.43.Remedierile defecţiunilor constatate şi înlocuirea elementelor defecte sunt obligaţia beneficiarului şi se realizează de către agenţi economici autorizaţi de ANRGN. Sunt interzise soluţiile provizorii de remediere a defectelor.

3.44.Probele de presiune se efectuează conform prevederilor din "Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale", numai după demontarea contoarelor, scoaterea din funcţiune a instalaţiei şi blindarea acesteia.

3.45.Pentru modificările de traseu ale instalaţiei de utilizare gaze naturale preconizate a se efectua, consumatorul înaintează spre avizare, în mod obligatoriu, operatorului sistemului de distribuţie documentaţii tehnice, întocmite conform prevederilor din "Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale".

Verificarea şi revizia instalaţiilor de utilizare gaze naturale care nu necesită modificări se efectuează pe baza documentaţiilor tehnice existente la operatorul sistemului de distribuţie şi la consumator.

3.46.Pentru probele de presiune se întocmeşte proces verbal de recepţie tehnică conform prevederilor din "Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale". Efectuarea verificărilor şi a reviziilor se consemnează în „ Fişa de evidenţă a lucrărilor periodice de verificare tehnică a instalaţiilor de utilizare gaze naturale aparţinând consumatorilor persoane juridice" (Anexa 7E) şi respectiv„ Fişa de evidenţă a lucrărilor periodice de revizie tehnică a instalaţiilor de utilizare gaze naturale aparţinând consumatorilor persoane juridice" (Anexa.SE) care se păstrează la consumator, executantul lucrării şi operatorul de distribuţie.

3.47.Repunerea în funcţiune a instalaţiilor verificate sau revizuite, la care s-au efectuat şi modificări de traseu, se face în aceleaşi condiţii ca şi pentru instalaţiile noi.

3.48.Repunerea în funcţiune a instalaţiilor după efectuarea reviziei, după repararea unei defecţiuni şi / sau întreruperi accidentale, se face conform instrucţiunilor specifice de utilizare şi exploatare, numai după:

efectuarea controlului funcţionării aparatelor / echipamentelor de măsură, control, reglare şi siguranţă din componenţa instalaţiei de utilizare gaze naturale;

verificarea punerii în poziţia închis a tuturor armăturilor de la aparatele de utilizare.

3.49.Consumatorii stabilesc planuri de acţiune pentru prevenirea accidentelor în alimentarea cu gaze naturale, care pot provoca pierderi umane şi /sau materiale, instruind personalul propriu în vederea aplicării lor.

3.50.La întreruperea accidentală a furnizării gazelor naturale, consumatorii trebuie să închidă robinetele de pe conductele de alimentare şi iau măsurile prevăzute în instrucţiunile tehnice proprii de exploatare.

Exploatarea instalaţiilor de utilizare aparţinând consumatorilor casnici.

3.51.Exploatarea instalaţiilor de utilizare aparţinând consumatorilor casmc1 se efectuează de aceştia şi după caz de fochişti autorizaţi pentru exploatarea centralelor termice, conform instrucţiunilor scrise pentru utilizarea gazelor naturale primite la punerea în funcţiune a instalaţiei de utilizare gaze naturale, cu ocazia verificării acesteia sau la cerere.

3.52.Instrucţiunile scrise pentru exploatarea instalaţiilor de utilizare de uz casnic sunt elaborate conform prevederilor din "Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale" şi a prescripţiilor tehnice de folosire a aparatelor de utilizare sau a arzătoarelor, elaborate de producător.

3.53.Punerea în funcţiune a aparatelor de utilizare se face în prezenţa reprezentanţilor unui agent economic autorizat de ISCIR şi a reprezentanţilor operatorului de distribuţie licenţiat.

3.54.Verificarea şi repararea aparatelor de utilizare se face la cererea consumatorului prin unităţi specializate, ori de câte ori este nevoie. Acestea se efectuează de către reprezentanţi ai agenţilor economici autorizaţi de ISCIR.

3.55.Verificarea şi revizia periodică a instalaţiilor de utilizare este obligatorie si se efectuează de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie, în conformitate cu prevederile contractului de furnizare gaze naturale. Operaţiunile de verificare se efectuează la maximum 2 ani şi cele de revizie la maximum 1O am.

verificarea constă în efectuarea operaţiunilor de la art. 3.40 mai puţin ultimul aliniat

–revizia consta în efectuarea operaţiunilor de la art. 3.42. În cazul blocurilor de locuinţe proba de etanşeitate se va face la presiunea de regim.

In cazul in care verificarea sau revizia nu se pot efectua din cauza absenţei consumatorului, acesta va fi anunţat în scris asupra datei reprogramării verificării sau reviziei.

Daca verificarea sau revizia nu se pot efectua la data reprogramată se va proceda la sistarea furnizării gazelor.

3.56.La verificarea sau revizia instalaţiilor, porţiunile de conductă sau armăturile care la proba de etanşeitate au scăpări şi nu pot fi remediate se înlocuiesc pe cheltuiala consumatorului de către un agent economic autorizat să execute aceste lucrări, respectând prevederile din "Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale".

3.57.Cu ocazia verificării sau reviziei instalaţiei de utilizare consumatorul este obligat să facă dovada, în scris, privind curăţirea şi verificarea coşurilor de fum, efectuată de o firmă specializată. Dovada trebuie să fie emisă cu max. 6 luni înainte de data verificării.

3.58.Verificările şi reviziile instalaţiilor de utilizare gaze naturale efectuate se consemnează în „Fişa de evidenţă a lucrărilor periodice de verificare tehnică a instalaţiilor de utilizare gaze naturale la consumatorii casnici" (Anexa 9E) şi respectiv „Fişa de evidenţă a lucrărilor periodice de revizie tehnică a instalaţiilor de utilizare gaze naturale la consumatorii casnici" (Anexa 1OE)

Montarea, întreţinerea şi verificarea contoarelor /echipamentelor şi instalaţiilor de măsurare gaze naturale

3.59.Montarea, întreţinerea şi verificarea contoarelor /echipamentelor şi instalaţiilor de măsurare gaze naturale din sistemul de alimentare cu gaze naturale se realizează de către personalul autorizat al operatorului licenţiat de distribuţie sau cu acordul acestuia, de agenţi economici autorizaţi conform prevederilor legislaţiei şi reglementărilor în vigoare.

3.60.Întreţinerea contoarelor /echipamentelor şi instalaţiilor de măsurare gaze naturale se face prin:

–respectarea instrucţiunilor de întreţinere date de producătorul contoarelor

/echipamentelor şi instalaţiilor de măsurare gaze naturale;

–verificarea vizuală cu ocazia citirii şi odată la 24 de ore pentru înregistratoarele cu diagramă circulară, cu ocazia schimbării diagramei;

–verificarea metrologică periodică, la scadenţele stabilite prin reglementările de specialitate.

Modul de efectuare a verificărilor metrologice, ocazionate de defectarea aparatelor sau la solicitarea consumatorilor, este precizat în contractul de furnizare gaze naturale şi în Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate la consumatorii captivi.

3.61.Verificarea contoarelor /echipamentelor şi instalaţiilor de măsurare gaze naturale se face numai în laboratoare autorizate în conformitate cu reglementările de metrologie legală în vigoare.

Intervenţii pentru remedierea defectelor

3.62.Operatorul de distribuţie asigură permanent un sistem de colectare a sesizărilor şi reclamaţiilor consumatorilor şi de rezolvare a acestora în vederea remedierii defectelor intervenite în sistemul de alimentare cu gaze naturale.

În funcţie de numărul consumatorilor şi lungimea reţelei, activitatea se organizează astfel:

–birou cu funcţionare permanentă dotată cu telefon direct, având echipe şi mijloace de intervenţie;

–post dotat cu telefon direct;

–salariat al operatorului de distribuţie, care să asigure preluarea permanentă a sesizărilor şi reclamaţiilor consumatorilor, cu domiciliul în localitatea rurală în care se desfăşoară activitatea de distribuţie a gazelor naturale.

3.63.Pentru localităţi mici sau pentru consumatori izolaţi, la care numărul abonaţilor nu justifică existenţa echipelor permanente de intervenţie, remedierea defectelor se asigură de către operatorul sistemului de distribuţie prin echipe de intervenţie.

Solicitarea echipelor de intervenţie se face prin dispeceratul distribuitorului în urma reclamaţiilor primite.

3.64.Operatorul de distribuţie comunică consumatorilor numărul de telefon pentru reclamaţii şi intervenţie şi îl înscrie în "Instrucţiunile de utilizare a gazelor

naturale", care se predau tuturor consumatorilor, odată cu punerea în funcţiune a instalaţiilor.

3.65.Maşinile de intervenţie se dotează cu mijloace de comunicare eficiente, cu scule, dispozitive, echipamente, utilaje pentru executarea lucrărilor şi cu aparate adecvate pentru detectarea scăpărilor de gaze naturale.

3.66.Echipele de intervenţie au în componenţă muncitori specializaţi pentru lucrările necesare, dotaţi cu echipament de protecţie corespunzător normelor de protecţie a muncii şi PSI. Deplasarea echipei de intervenţie la locul defectului se realizează în timpul cel mai scurt. Accesul pentru remedierea defectului se face pe baza ordinului de serviciu (Anexa 6E). Remedierea defectului se consemnează de echipa de intervenţie pe ordinul de serviciu.

3.67.Defecţiunile semnalate la instalaţiile de utilizare ale consumatorilor, persoane juridice se remediază de echipele proprii. De asemenea defecţiunile pot fi remediate de către echipele operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie sau de către agenţi economici autorizaţi de ANRGN, pe bază de contract.

3.68.Defecţiunile semnalate la instalaţiile de utilizare ale consumatorilor casnici se remediază de către echipele operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie sau de către agenţi economici autorizaţi de ANRGN, pe bază de contract.

Scoaterea temporară şi repunerea în funcţiune a conductelor de distribuţie şi a branşamentelor

3.69.O conductă sau un branşament se consideră scoase temporar din funcţiune după ce s-a oprit vehicularea gazelor, prin izolarea porţiunii respective cu ajutorul robinetelor de secţionare sau a dispozitivelor speciale de oprire locală şi s-a efectuat depresurizarea acestora.

3.70.Scoaterea temporară din funcţiune a conductelor şi a branşamentelor poate fi necesară pentru:

–remedierea avariilor sau accidentelor tehnice;

–efectuarea unor lucrări programate pe conducte.

3.71.Scoaterea temporară din funcţiune a conductelor sau a branşamentelor se execută de echipe sau formaţii de lucru ale operatorului sistemului de distribuţie, numai pe baza:

–programului de lucru scris;

–foii de manevră;

–dispoziţiei telefonice a persoanelor împuternicite, înregistrată în registru de dispoziţii al dispeceratului de gaze naturale, în funcţie de importanţa şi urgenţa lucrării.

3.72.Programele de lucru se întocmesc pentru toate lucrările planificate.

Foile de manevră se întocmesc pentru lucrări de intervenţie simple sau în cazuri de accidente tehnice.

În caz de avarie, personalul din echipele de intervenţie are obligaţia de a lua primele măsuri de siguranţă şi de a raporta dispeceratului operatorului de distribuţie măsurile luate pentru remediere.

3.73.Documentele de la punctele 3.71. şi 3.72. se întocmesc de persoane numite de operatorul sistemului de distribuţie şi se aprobă de persoane împuternicite în acest sens.

3.74.Programul de lucru cuprinde cel puţin:

–denumirea, locul şi scopul lucrării;

–data programată şi durata estimată a lucrării;

–schiţa conductei sau reţelei pentru zona afectată, cu indicarea tuturor armăturilor de pe traseu;

–delimitarea şi marcarea vizibilă a zonei de lucru;

–executantul lucrării;

–responsabilul lucrării din partea operatorului de distribuţie;

–succesiunea efectuării operaţiilor;

–soluţia de alimentare cu gaze a consumatorilor pe durata lucrărilor sau aprobarea pentru sistarea fumizării gazelor;

–dotarea tehnică;

–măsurile de protecţie a muncii şi PSI specifice lucrării;

–numele şi semnătura persoanelor care întocmesc şi aprobă programul de lucru.

3.75.Foile de manevră se întocmesc într-o formă succintă, în funcţie de specificul lucrării de intervenţie.

3.76.Înainte de începerea lucrărilor programate se face:

–instructajul de protecţia muncii şi PSI, specifice programului de lucru sau foii de manevră;

–dotarea formaţiei de lucru cu mijloace de lucru, de protecţia muncii şi PSI.

Conducătorul formaţiei de lucru şi responsabilul coordonator răspund de executarea, în condiţii de siguranţă, a lucrărilor şi operaţiunilor cuprinse în programul de lucru sau foaia de manevră, în conformitate cu documentaţia de execuţie, normele de protecţia muncii şi PSI.

Lucrările care se execută în zona de protecţie sau de siguranţă a obiectivelor terţilor se fac cu avizul şi supravegherea tehnică a acestora.

3.77.Scoaterea temporară din funcţiune cu ajutorul dispozitivului cu pară a conductelor având Dn 50 mm, racordate la conducta de distribuţie prin teu, se face pe baza ordinului de serviciu.

3.78.După încheierea lucrărilor, executantul va înscrie în planul de amplasare şi în cartea construcţiei elementele constructive noi şi cele modificate, care să reflecte situaţia reală din teren la data respectivă.

3.79.La conductele din polietilenă, după localizarea defectului şi efectuarea săpăturilor în funcţie de gradul de afectare a conductei, defectul se va izola pnn:

–strangularea cu ajutorul dispozitivelor calibrate în amonte de locul defectului, sau de o parte şi de alta a locului defectului pentru conductele integrate în sistemele de alimentare buclate;

–secţionare cu ajutorul robinetelor de secţionare;

–dispozitiv cu pară (în cazul conductelor rupte).

3.80.Reparaţiile defectelor conductelor din polietilenă pot fi:

–temporare;

–definitive.

Reparaţiile temporare se refac în formă definitivă imediat ce sunt îndeplinite condiţiile normale de lucru.

3.81.În cazul unor reparaţii temporare, în principal în cazul conductelor perforate şi după caz fisurate, se pot utiliza coliere metalice agrementate tehnic.

3.82.Înlăturarea defectelor prin reparaţii definitive la conductele din polietilenă se efectuează prin utilizarea procedeului de îmbinare prin electrofuziune.

Materialele utilizate pentru reparaţii sunt tronsoane de conducte şi electrofitinguri agrementate tehnic şi compatibile cu materialul conductei care se repară. Aparatele de sudură vor îndeplini condiţiile de performanţă necesare executării lucrării.

3.83.Întreţinerea şi repararea robinetelor din polietilenă constă din intervenţii la tubul de acces şi verificarea integrităţii foliei protectoare. În cazul defectării robinetelor, aceştia se vor înlocui.

3.84.După înlăturarea defectului conductei din polietilenă, repunerea în funcţiune a tronsoanelor afectate se va efectua numai după îndeplinirea următoarelor etape:

–verificarea lucrărilor efectuate;

–efectuarea probelor de presiune;

–refacerea continuităţii firului trasator şi a benzii(grilei) avertizoare;

–refularea conductelor pentru eliminarea completă a aerului;

–evidenţierea locului de strangulare al conductei.

3.85.Remedierea defectelor branşamentelor de gaze naturale respectă aceleaşi etape ale lucrărilor de reparaţii ca şi ale conductelor cu precizarea că la branşamente cu lungimi reduse, scoaterea provizorie din funcţiune a acestora (obturarea branşamentului) se poate efectua prin manevrarea dispozitivului de perforare­ obturare a teului de branşament.

Scoaterea definitivă din funcţiune a conductelor şi a branşamentelor

3.86.Pentru scoaterea definitivă din funcţiune a unei conducte se parcurg următoarele etape:

–evacuarea gazelor naturale din conducte;

–tăierea capetelor conductei;

–obturarea cu capace sudate a capetelor;

3.87.Pentru scoaterea definitivă din funcţiune a unm branşament se parcurg următoarele etape:

–evacuarea gazelor naturale din branşament;

–tăierea capetelor branşamentului;

–obturarea robinetului/ teului de branşament;

–extragerea branşamentului în vederea recuperării acestuia, după caz.

3.88.Pentru dezafectarea unei conducte se întocmeşte un program de lucru care, faţă de programele obişnuite, cuprinde următoarele date şi măsuri suplimentare:

–planul de amplasare a conductei, cu modificările la zi şi cu menţionarea dispozitivelor de refulare a gazelor, zonelor de lucru periculoase;

–alte construcţii şi instalaţii nou amplasate pe traseu;

–tronsoanele care nu se pot demonta odată cu dezafectarea conductei;

–desfiinţarea tuturor marcajelor, răsuflătorilor şi dispozitivelor de refulare amplasate de-a lungul conductei dezafectate;

–marcarea cu vopsea sau tăbliţe a zonelor periculoase;

–locul de tăiere şi blindare a tuturor capetelor şi legăturilor;

–alte elemente necesare pentru siguranţa lucrării;

–obligativitatea încheierii unui proces verbal la terminarea lucrărilor.

3.89.Pentru a evita cuplarea unor conducte şi /sau branşamente la tronsoanele nedemontate ale unei conducte dezafectate, se va efectua în prealabil o identificare pe traseu a acestora.

!image

4.PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII

4.1.Pentru toate etapele de exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale, se respectă prevederile referitoare la protecţia, siguranţa şi igiena muncii.

4.2.Obligaţiile şi răspunderile pentru protecţia, siguranţa şi igiena muncii revin:

–conducătorilor locurilor de muncă;

–personalului de exploatare;

–consumatorilor casnici.

4.3.Conducătorii locurilor de muncă sau, după caz, delegaţii împuterniciţi ai acestora au obligaţia să realizeze, în principal:

–instruirea personalului la fazele şi intervalele stabilite prin legislaţie, întocmirea şi semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;

–dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru;

–acordarea alimentaţiei de protecţie şi a materialelor igienico-sanitare pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale;

–verificarea stării utilajelor, agregatelor, aparatelor şi sculelor, cu care se lucrează şi înlăturarea sau repararea celor care prezintă defecţiuni;

–măsurile organizatorice de protecţia, siguranţa şi igiena muncii, specifice lucrărilor din domeniul gazelor naturale, precum: formarea şi componenţa echipelor de lucru, anunţarea consumatorilor, închiderea şi deschiderea conductelor, lucrul pe conducte sub presiune, manipularea buteliilor sub presiune etc.

4.4.Personalul de exploatare are următoarele obligaţii:

–să participe la toate instructajele în conformitate cu legislaţia în vigoare;

–să poarte echipamentul de lucru şi de protecţie la locul de muncă şi să-l întreţină în stare de curăţenie;

–să nu utilizeze scule, aparate şi echipamente defecte;

–să aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunoştinţă în cadrul instruirilor, precum şi orice alte măsuri necesare pentru evitarea accidentelor.

4.5.Consumatorii casnici au obligaţia să folosească instalaţiile de gaze naturale potrivit instrucţiunilor de utilizare primite la punerea în funcţiune a acestora.

4.6.La desfăşurarea activităţii în unităţi ale agenţilor economici cu norme specifice de protecţia muncii, se respectă şi prevederile din normele respective.

4.7.Manevrele necesare exploatării în condiţii de siguranţă a instalaţiilor de gaze naturale se efectuează numai de personalul instruit în acest scop.

4.8.La executarea lucrărilor de intervenţii, reparaţii curente şi /sau capitale se aplică prevederile corespunzătoare din "Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale".

4.9 In toate situaţiile care necesită intervenţii la conductele din polietilenă în funcţiune, se iau măsuri de protecţie a operatorilor împotriva accidentelor cauzate de apariţia sarcinilor electrostatice.

După deschiderea şanţului, înainte de accesul la conductele defecte, se vor lua măsuri de legare la pământ a conductei şi a tuturor sculelor şi aparatelor de sudare şi echipare a operatorilor cu echipament specific.

4.10.Legarea la pământ se efectuează prin înfăşurarea acestora ca bandă textilă îmbibată cu soluţie de apă şi săpun, legată la ţăruşi metalici introduşi în pământ în zona de desfăşurare a lucrărilor de reparaţii. Pe toata durata intervenţiei, operatorii utilizează mănuşi de protecţie din cauciuc.

5.PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

5.1.În toate etapele de exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale, se respectă normele şi dispoziţiile referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor.

5.2.Obligaţiile şi răspunderile pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revin conducătorilor locurilor de muncă, personalului de exploatare al operatorului de distribuţie şi consumatorilor.

5.3.Conducătorii locurilor de muncă au obligaţia să realizeze în principal:

–instruirea personalului la etapele stabilite prin legislaţie, întocmirea ş1 semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;

–verificarea stării utilajelor, aparatelor, echipamentelor şi sculelor cu care se lucrează şi înlăturarea sau repararea celor care prezintă pericol de incendiu;

–măsurile organizatorice de prevenirea şi stingerea incendiilor, specifice instalaţiilor de gaze naturale referitoare la formarea şi componenţa echipelor de lucru, anunţarea consumatorilor privind închiderea şi deschiderea conductelor, lucrul pe conducte sub presiune, manipularea generatoarelor şi a buteliilor de acetilenă etc.;

–asigurarea îndeplinirii la termen a măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor, stabilite potrivit legii.

5.4.Personalul de exploatare are următoarele obligaţii:

–să participe la toate instructajele în conformitate cu legislaţia în vigoare;

să nu utilizeze utilaje, aparate, echipamente şi scule defecte sau neadecvate mediului de lucru;

–să aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunoştinţă la instruire, precum şi orice alte măsuri necesare pentru evitarea incendiilor;

–să asigure îndeplinirea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor, stabilite potrivit legii.

5.5.Incintele staţiilor şi posturilor de reglare şi măsurare precum şi cele în care există instalaţii de utilizare a gazelor naturale, se dotează cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor potrivit normelor specifice de dotare.

Mijloacele de stingere a incendiilor se amplasează la loc vizibil, uşor accesibil şi se verifică la termenele prevăzute în instrucţiunile date de furnizor.

5.6.În cazul producerii unui incendiu în instalaţiile de gaze naturale, personalul prezent, închide, în primul rând. robinetul de incendiu şi apoi procedează la stingerea incendiului, concomitent cu anunţarea pompierilor.

În cazul în care nu este posibilă oprirea alimentării cu gaze naturale, şi pentru a preveni crearea de acumulări de gaze naturale urmate de explozii, până la sosirea pompierilor, se procedează numai la răcirea zonelor învecinate rară stingerea flăcării de gaz.

5.7.Executarea lucrărilor cu foc deschis, în spaţii cu pericol de incendiu, este admisă numai după luarea măsurilor necesare de prevenire şi stingere a incendiilor şi numai după obţinerea permisului sau autorizaţiei de lucru cu foc. Aceste lucrări se execută numai de către echipe instruite în acest scop şi dotate cu echipament de lucru, protecţie şi intervenţie adecvat.

5.8.În vederea realizării intervenţiei de stingere se organizează echipe cu atribuţiuni concrete şi se iau măsuri de alertare a unităţilor (serviciilor civile) de pompieri.

!image

!image

Anexa2E

OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE .................

Localitatea .................................................

PROCESVERBAL

DE MONTARE A MIJLOACELOR DE MĂSURARE

Numărul

I I I I

Zi

[I]

Luna

[I]

An

[I]

Delegatul operatorului de distribuţie ............................................................... şi consumatorul ..........................................................................................

domiciliat în . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. str. ...............

.................................nr............. etaj.............apartament ........................

am procedat la predarea şi primirea mijloacelor de măsurare gaze naturale, inclusiv a racordurilor, proprietate a S.C......................... în stare de funcţionare, cu următoarele caracteristici:

Subsemnatul .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. mă oblig a

păstra mijloacele de măsurare gaze naturale în bune condiţii, cunoscând că sunt răspunzător de orice defecţiuni s-ar produce acestora, iar în caz de defecţiuni să anunţ Serviciul reclamaţii, telefon ........................

Prezentul proces verbal în 3 exemplare, din care unul pentru consumator şi 2 pentru operatorul de distribuţie.

Delegatul operatorului de distribuţie, Consumator,

Anexa3E

OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE ................. Localitatea .................................................

BULETIN DE MIŞCARE A MIJLOACELOR DE MĂSURARE

Motivul Intervenţiei

1.Montat din Ordin de Deschidere 4. Reclamat de consumator

2.Verificare periodică 5. Birou reclamaţii

3.Reclamat de consumator 6. Demontat la cererea

consumatorului

7.Demontat din Ordin de Încetare

8.Ridicat din neplată

Numărul

I I I I

Zi Luna

[I] [I]

An

[I]

Consumator ..................................................................................

Carnetul

I I I

Folio

I I I

Strada ........................................................................ Nr......... Bloc .......... Scara ....... Etaj ...... Apart.....

!image

Motivul intervenţiei □ Marca instalatorului !image

Subsemnatul , mă oblig a păstra noile mijloace de măsurare în bune condiţii,

cunoscând că sunt răspunzător de orice defecţiuni s-ar produce acestora, iar în caz de defecţiuni să anunţ Serviciul reclamaţii, telefon .....

Buletinul de mişcare s-a încheiat în 3 exemplare, dintre care unul pentru consumator şi două pentru operatorul de distribuţie

Delegatul operatorului de distribuţie, Consumator,

Anexa 4E

OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE ................. Localitatea .................................................

REGISTRU PENTRU EVIDENŢA ACCIDENTELOR TEHNICE

STAŢII DE SECTOR

STAŢII LA MARII CONSUMATORI

Anexa 6E

OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE .................

Localitatea

ORDIN DE SERVICIU nr........../........

Formaţia de lucru condusă de compusă din:

va executa următoarele lucrări:

1). ............................................................................................................................................... .

2). ............................................................................................................................................... .

3). ............................................................................................................................................... .

Situaţia lucrărilor executate:

1). ............................................................................................................................................... .

2). ............................................................................................................................................... .

3). ............................................................................................................................................... .

Lucrări rămase neexecutate

1). ............................................................................................................................................... .

2). ............................................................................................................................................... .

3). ............................................................................................................................................... .

Am primit echipamentul de protecţie necesar pentru executarea lucrărilor de mai sus.

Maistru, _ Şef de echipă,

Consumator 1) _

2) _

3) _

OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE .................

Anexa 7E

FIŞA DE EVIDENŢĂ A LUCRĂRILOR PERIODICE DE VERIFICARE TEHNICĂ A INSTALATIILOR DE UTILIZARE GAZE NATURALE APARŢINÂND CONSUMATORILOR PERSOANE JURIDICE

Data întocmirii prezentei fişe: ziua.........., luna......................., anul.............................

Consumator: ...........................................................................................

Sediul: str........................... nr.........., localitatea:................................................. .

Numărul dosarului tehnic pentru instalaţia verificată, existent la distribuitor ....................

Data ultimei fişe de verificare tehnică, depusă la distribuitor: ziua.......,luna........anul............... Executantul verificării tehnice actuale, societatea

.....................................................instalator autorizat...........aut. nr................./....................

în prezenta consumatorului, reprezentat prin.....................................

Operaţii periodice de verificare tehnică, la instalaţia de utilizare, confirmate prin prezenta fişă, (obligatorii la intervale de maxim 2 ani) :

–verificarea arzătoarelor şi a stării îmbinărilor şi garniturilor de etanşare aferente;

–curăţirea arzătoarelor şi înlocuirea celor defecte;

–verificarea stabilităţii conductelor montate aparent pe suporturi;

–verificarea etanşeităţii îmbinării conductelor şi armăturilor la presiunea de lucru a gazului din instalaţie, cu spumă de apă cu săpun;

–verificarea funcţionării echipamentelor şi dispozitivelor auxiliare din componenţa instalaţiei de utilizare şi a instalaţiei de alimentare cu energie electrică a acestora, după caz;

–verificarea funcţionării aparatelor de măsurare, control, reglare şi de siguranţă;

–demontarea /debranşarea punctelor de consum fără aprobare legală şi a conductelor de alimentare aferente;

–verificarea funcţionării echipamentului de reglare din instalaţiile de utilizare ale beneficiarului;

–verificarea tirajului coşurilor şi canalelor de evacuare a gazelor arse;

–verificarea stării răsuflătorilor;

–remedierea tuturor defecţiunilor constatate şi înlocuirea elementelor defecte, fiind interzise cu desăvârşire soluţiile provizorii;

–verificarea stării construcţiilor, care adăpostesc staţiile de reglare-măsurare şi posturile de reglare.

S-au constatat şi remediat următoarele defecţiuni:

Concluzia: instalaţia îndeplineşte / nu îndeplineşte condiţiile de funcţionare în siguranţă prevăzute în "Norme tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale".

Prezenta fişă a fost întocmită în 3 exemplare pentru executant, operator de distribuţie şi consumator.

EXECUTANT CONSUMATOR

OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE .................

Anexa SE

FIŞA DE EVIDENŢĂ A LUCRĂRILOR PERIODICE DE REVIZIE TEHNICĂ LA INSTALAŢIILE DE UTILIZARE GAZE NATURALE APARŢINÂND CONSUMATORILOR PERSOANE JURIDICE

Data întocmirii prezentei fişe: ziua.............. luna................anul......................................

Consumator.............................................................................................

Sediul: str...............................nr...........................localitatea:.....................................

Numărul dosarului tehnic pentru instalaţia revizuită, existent la distribuitor......................

Data ultimei fişe de revizie tehnică..........................

Executantul reviziei tehnice societatea................................................................... prin instalatorul autorizat.....................................................................aut. nr.............../ în

prezenţa consumatorului reprezentat prin ............

Operaţii periodice, de revizie tehnică la instalaţia de utilizare, confirmate prin prezenta fişă(obligatorii la intervale de maxim 10 ani, după orice întrerupere a utilizării instalaţiei pentru o perioadă de timp mai mare de 6 luni şi după orice accident tehnic care poate afecta instalaţia) :

–verificarea arzătoarelor şi a stării îmbinărilor şi garniturilor de etanşare aferente;

–curăţirea arzătoarelor şi înlocuirea celor defecte;

–verificarea stabilităţii conductelor montate aparent pe suporturi;

–verificarea funcţionării echipamentelor şi dispozitivelor auxiliare din componenţa instalaţiei de utilizare şi a instalaţiei de alimentare cu energie electrică a acestora, după caz;

–verificarea funcţionării aparatelor de măsurare, control, reglare şi de siguranţă;

–demontarea /debranşarea punctelor de consum fără aprobare legală şi a conductelor de alimentare aferente;

–verificarea funcţionării echipamentului de reglare din instalaţiile de utilizare ale beneficiarului;

–verificarea tirajului coşurilor şi canalelor de evacuare a gazelor arse;

–verificarea stării răsuflătorilor;

–remedierea tuturor defecţiunilor constatate şi înlocuirea elementelor defecte, fiind interzise cu desăvârşire soluţiile provizorii;

verificarea stării construcţiilor, care adăpostesc staţiile de reglare-măsurare şi posturile de reglare.

Proba de etanşeitate pentru întreaga instalaţie şi proba de rezistenţă (pentru partea de instalaţie la care s-au făcut înlocuiri şi /sau modificări), s-a efectuat cu aer comprimat, în prezenţa delegatului operatorului de distribuţie în condiţiile şi cu rezultatele înscrise în procesul verbal de recepţie tehnică anexat, nr......... din data de: ziua...... luna........... anul............

S-au constatat şi remediat următoarele defecţiuni:

Concluzia: instalaţia îndeplineşte /nu îndeplineşte condiţiile de funcţionare în siguranţă prevăzute în "Norme tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale".

Prezenta fişă a fost întocmită în 3 exemplare, pentru executant, operator de distribuţie, consumator.

EXECUTANT CONSUMATOR

OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE .................

Anexa 9E

FIŞA DE EVIDENŢĂ A LUCRĂRILOR PERIODICE DE VERIFICARE TEHNICĂ A INSTALAŢIILOR DE UTILIZARE GAZE NATURALE LA CONSUMATORII CASNICI

Consumator...............................................Dosar tehnic nr................................................

Str.........................................................nr.........bloc...................sc.................etaj........ap........

Operaţii periodice de verificare tehnică, la instalaţia de utilizare, confirmate prin prezenta fişă, (obligatorii la intervale de maxim 2 ani) :

–verificarea arzătoarelor şi a stării îmbinărilor şi garniturilor de etanşare aferente;

–curăţirea arzătoarelor şi înlocuirea celor defecte pe cheltuiala consumatorului;

–verificarea stabilităţii conductelor montate aparent pe suporturi;

–verificarea etanşeităţii îmbinării conductelor şi armăturilor la presiunea de lucru a gazului din instalaţie, cu spumă de apă cu săpun;

–verificarea funcţionării echipamentelor şi dispozitivelor auxiliare din componenţa instalaţiei de utilizare şi a instalaţiei de alimentare cu energie electrică a acestora, după caz;

–verificarea funcţionării aparatelor de măsurare, control, reglare şi de siguranţă;

–demontarea /debranşarea punctelor de consum fără aprobare legală şi a conductelor de alimentare aferente;

–verificarea funcţionării echipamentului de reglare din instalaţiile de utilizare ale beneficiarului;

–verificarea tirajului coşurilor şi canalelor de evacuare a gazelor arse, sau prezentarea de către consumator a dovezii de verificare a acestora de către un agent economic autorizat de ISCIR conform reglementărilor în vigoare;

–verificarea stării răsuflătorilor;

remedierea tuturor defecţiunilor constatate şi înlocuirea elementelor defecte, fiind interzise cu desăvârşire soluţiile provizorii; costurile aferente înlocuirii elementelor de conductă defecte (robinete, fitinguri, ţevi şi alte asemenea) vor fi suportate de consumator. verificarea stării construcţiilor, care adăpostesc staţiile de reglare-măsurare şi posturile de reglare.

S-au constatat şi remediat următoarele defecţiuni:

Concluzia: În urma verificărilor efectuate se constată că instalaţia îndeplineşte /nu îndeplineşte condiţiile de funcţionare în siguranţă, prevăzute în "Norme tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale"

OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE .................

Anexa lOE

FIŞA DE EVIDENŢĂ A LUCRĂRILOR PERIODICE DE REVIZIE TEHNICĂ A INSTALAŢIILOR DE UTILIZARE GAZE NATURALE LA CONSUMATORII CASNICI

Consumator ...............................................Dosar tehnic nr................................................

Str.........................................................nr.........bloc...................sc.................etaj........ap........

Operaţii periodice de revizie tehnică, la instalaţia de utilizare, confirmate prin prezenta fişă, (obligatorii la intervale de maxim 10 ani, după orice întrerupere a utilizării instalaţiei pentru o perioadă de timp mai mare de 6 luni şi după orice accident tehnic care poate afecta instalaţia) :

–verificarea arzătoarelor şi a stării îmbinărilor şi garniturilor de etanşare aferente;

–curăţirea arzătoarelor şi înlocuirea celor defecte pe cheltuiala consumatorului;

–verificarea stabilităţii conductelor montate aparent pe suporturi;

–verificarea etanşeităţii îmbinării conductelor şi armăturilor la presiunea de lucru a gazului din instalaţie, cu spumă de apă cu săpun;

–verificarea funcţionării echipamentelor şi dispozitivelor auxiliare din componenţa instalaţiei de utilizare şi a instalaţiei de alimentare cu energie electrică a acestora, după caz;

–verificarea funcţionării aparatelor de măsurare, control, reglare şi de siguranţă;

–demontarea / debranşarea punctelor de consum fără aprobare legală şi a conductelor de alimentare aferente;

–verificarea funcţionării echipamentului de reglare din instalaţiile de utilizare ale beneficiarului;

–verificarea tirajului coşurilor şi canalelor de evacuare a gazelor arse, sau prezentarea de către consumator a dovezii de verificare a acestora de către un agent economic autorizat de ISCIR conform reglementărilor în vigoare;

–verificarea stării răsuflătorilor;

remedierea tuturor defecţiunilor constatate şi înlocuirea elementelor defecte, fiind interzise cu desăvârşire soluţiile provizorii; costurile aferente înlocuirii elementelor de conductă defecte (robinete, fitinguri, ţevi şi alte asemenea) vor fi suportate de consumator.

–verificarea stării construcţiilor, care adăpostesc staţiile de reglare-măsurare şi posturile de reglare.

Proba de etanşeitate pentru întreaga instalaţie şi proba de rezistenţă pentru partea de instalaţie la care s-au făcut înlocuiri şi /sau modificări, s-a efectuat în prezenţa delegatului operatorului de distribuţie în condiţiile şi cu rezultatele înscrise în procesul verbal de recepţie tehnică anexat, nr......... din data de: ziua...... luna.............. anul.............

S-au constatat şi remediat următoarele defecţiuni:

Concluzia: În urma verificărilor efectuate se constată că instalaţia îndeplineşte /nu îndeplineşte condiţiile de funcţionare în siguranţă, prevăzute în "Norme tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale"

P R E Ţ U R I L E

publica,iilor legislative pentru anul 2004

–pe suport tradi,ional -

!image

Valoarea Valoarea

crt. anual - lei -

Nr. Denumirea publicaţiei abonamentului abonamentului trimestrial

*)Cu excepţia numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins şi care interesează doar un număr restrâns de utilizatori.

Toate publica,iile Regiei Autonome „Monitorul Oficial" sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în pre,ul de abonament.

Pentru siguran,a clien,ilor, abonamentele la publica,iile Regiei Autonome „Monitorul Oficial" se pot efectua prin următorii difuzori:

◆ COMPANIA NAŢIONALĂ „POŞTA ROMÂNĂ" - S.A. - prin oficiile sale poştale

◆ RODIPET - S.A. - prin toate filialele

◆ INTERPRESS SPORT - S.R.L. - Bucureşti, str. Hristo Botev nr. 6

(telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)

◆ PRESS EXPRES - S.R.L. - Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712)

◆ M.T. PRESS IMPEX - S.R.L. - Bucureşti, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16)

◆ INFO EUROTRADING - S.A. - Bucureşti, Splaiul Independenţei nr.202A (telefon/fax: 212.73.54)

◆ ACTA LEGIS - S.R.L. - Bucureşti, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)

◆ CURIER PRESS - S.A. - Braşov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)

◆ MIMPEX - S.R.L. - Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)

◆ CALLIOPE - S.R.L. - Ploieşti, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52, 0244/51.48.01)

◆ ASTOR-MED - S.R.L. - Iaşi, str. Sucidava nr. 2, bl. U2, sc. C, ap. 2 (telefon/fax: 0232/27.91.76, 0232/25.84.27)