Decizie nr. 485 din 6 mai 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) şi alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Brăila în Dosarul nr. 2.565/113/2007 al Tribunalului Brăila - Secţia comercială şi contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 29 noiembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 2.565/113/2007, Tribunalul Brăila - Secţia comercială şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) şi alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Consiliul Judeţean Brăila într-o cauză civilă având ca obiect obligarea acestuia să ia act de încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului unui consilier judeţean.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât "refuză consilierului judeţean dreptul de a opta, în mod liber şi neconstrâns de nicio sancţiune, pentru un partid politic care să reflecte mai bine opţiunile sale politice". Arată că textele criticate "stabilesc o sancţiune pentru diversitatea de opinie", cu toate că art. 21 din Legea nr. 393/2004 precizează că "aleşii locali nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului". De asemenea, se arată că textul art. 9 alin. (2) lit. h^1) "creează discriminări între categoriile de aleşi ai poporului, deoarece parlamentarii nu sunt supuşi unor reglementări similare în ceea ce priveşte sancţionarea acestora datorită migraţiei politice". În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 9 alin. (3) din lege, precizează că, în speţă, consilierii judeţeni din cadrul Consiliului Judeţean Brăila "au considerat că este în serviciul colectivităţii să nu înceteze mandatul de consilier înainte de termen".

Tribunalul Brăila - Secţia comercială şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională în vederea soluţionării excepţiei, fără să îşi exprime opinia cu privire la temeinicia acesteia.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că textele de lege criticate sunt în acord cu principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, iar dispoziţiile constituţionale şi convenţionale referitoare la libertatea conştiinţei, libertatea de exprimare şi exercitarea dreptului de asociere nu au incidenţă în cauză.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, precizează că dispoziţiile legale ce formează obiect al excepţiei nu nesocotesc principiul constituţional al egalităţii, nu sunt de natură să îngrădească libertatea conştiinţei sau libertatea de exprimare şi nici nu împiedică libertatea de asociere.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 9 alin. (2) lit. h^1) şi alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004. Litera h^1) a articolului 9 alin. (2) a fost introdusă prin Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

–Art. 9 alin. (2) lit. h^1): "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...)

h^1)pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales;";

–Art. 9 alin. (3): "(3) Încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de către consiliul local, respectiv de consiliul judeţean, prin hotărâre, la propunerea primarului ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier."

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, art. 29 alin. (1) şi (2) referitoare la libertatea conştiinţei, art. 30 alin. (1) şi (2) care consacră inviolabilitatea libertăţii de exprimare şi art. 40 privind dreptul de asociere. De asemenea, se susţine că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 10 şi 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care garantează libertatea de exprimare şi, respectiv, libertatea de întrunire şi de asociere.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textele de lege deduse controlului de constituţionalitate nu contravin niciuneia dintre prevederile Legii fundamentale sau ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei.

Astfel, Curtea constată că încetarea calităţii de consilier local sau de consilier judeţean, prin modalitatea prevăzută de textul de lege criticat, nu îngrădeşte libertatea conştiinţei persoanei fizice care a deţinut o asemenea funcţie, libertate care se concretizează prin posibilitatea exprimării propriilor idei şi concepţii despre lumea înconjurătoare, a opiniilor şi a opţiunilor, inclusiv a celor politice, fără niciun fel de constrângeri sau limitări. Libertatea conştiinţei implică, inevitabil, şi libertatea de exprimare, care face posibilă exteriorizarea, prin orice mijloace, a gândurilor, a opiniilor, a credinţelor religioase sau a creaţiilor spirituale de orice fel. În strânsă legătură cu cele două libertăţi se află libertatea de asociere, care reprezintă forma de manifestare colectivă a acestora. Toate aceste trei libertăţi sunt privite de autorul excepţiei din perspectiva posibilităţii exprimării opţiunilor şi convingerilor politice şi a aderării la un partid politic. Or, prevederile art. 9 alin. (2) lit. h^1) şi alin. (3) din Legea nr. 393/2004 nu conţin norme care să zădărnicească exercitarea vreuneia dintre libertăţile fundamentale amintite.

Textele de lege criticate nu contravin nici dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, acesta aplicându-se fără privilegii sau discriminări tuturor consilierilor locali sau judeţeni care şi-au pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale. Curtea observă că nu se poate reţine critica privind inegalitatea de tratament juridic aplicabil consilierilor locali sau judeţeni, pe de o parte, şi parlamentarilor, pe de altă parte, întrucât cele două categorii sunt guvernate de reguli specifice, ca urmare a naturii lor diferite. Cu privire la acest aspect, Curtea Constituţională a statuat că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite şi că pentru acest motiv el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

De altfel, Curtea Constituţională a mai exercitat controlul de constituţionalitate asupra prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004, prin prisma unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi convenţionale. Astfel, de exemplu, prin deciziile nr. 915 din 18 octombrie 2007 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007) sau nr. 1.167 din 11 decembrie 2007 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008), Curtea a respins excepţia ca neîntemeiată, pentru argumentele acolo reţinute.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice modificarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, soluţiile pronunţate şi considerentele pe care acestea s-au bazat îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) şi alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Brăila în Dosarul nr. 2.565/113/2007 al Tribunalului Brăila - Secţia comercială şi contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 mai 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu