Decizie nr. 104 din 27 februarie 2014

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Emil Nedelea în Dosarul nr. 3.429/265/2013 al Judecătoriei Năsăud şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3D/2014.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 4D/2014 şi nr. 5D/2014 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Emil Nedelea în dosarele nr. 3.430/265/2013 şi nr. 3.431/265/2013 ale Judecătoriei Năsăud.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 4D/2014 şi nr. 5D/2014 la Dosarul nr. 3D/2014, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi arată că nu este necesară o lege de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe de urgenţă, iar situaţia extraordinară este menţionată în preambulul ordonanţei de urgenţă. În ceea ce priveşte critica referitoare la îngrădirea accesului la justiţie, susţine că acest drept nu este afectat, sens în care este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 13 decembrie 2013, pronunţate în dosarele nr. 3.429/265/2013, nr. 3.430/265/2013 şi nr. 3.431/265/2013, Judecătoria Năsăud a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Emil Nedelea cu ocazia soluţionării unor cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 115, întrucât:

–la data adoptării acesteia nu exista o situaţie extraordinară, având în vedere că materia taxelor judiciare de timbru era deja reglementată prin Legea nr. 146/1997;

–a fost emisă "împotriva legii de abilitare prevăzute la art. 115 din Constituţie";

–poate afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale.

De asemenea, consideră că posibilitatea anulării unei cereri de chemare în judecată pentru neplata anticipată a unei taxe judiciare de timbru îngrădeşte accesul la justiţie.

Judecătoria Năsăud opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, sens în care apreciază ca justificată adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, cu atât mai mult cu cât, în preambulul acesteia, caracterul de urgenţă este determinat de oportunitatea, raţiunea şi utilitatea reglementării şi a fost evidenţiată existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată.

În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor reglementate de art. 115 alin. (4) din Constituţie, Guvernul a motivat urgenţa.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că actul normativ criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 115 privind delegarea legislativă.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

1.Referitor la critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate prin care susţine că la data adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu exista o situaţie extraordinară, întrucât materia taxelor judiciare de timbru era reglementată prin Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel cum reiese din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, noul sistem normativ referitor la taxele judiciare de timbru a fost instituit avându-se în vedere modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil.

2.În ceea ce priveşte critica referitoare la faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a fost emisă cu încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la adoptarea de către Parlament a unei legi de abilitare, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor constituţionale, delegarea legislativă este atât legală, în temeiul unei legi speciale de abilitare, cât şi constituţională, aceasta din urmă operând direct în virtutea prevederilor Constituţiei, respectiv ale art. 115 alin. (4)-(6). Ca atare, nu este necesară adoptarea, în prealabil, a unei legi de abilitare a Guvernului pentru a emite asemenea acte normative, respectiv ordonanţe de urgenţă.

3.Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, care a preluat, cu modificări şi completări, cele statuate prin normele ce constituiau cadrul legal general în materia taxelor judiciare de timbru. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reiterează cele stabilite prin normele anterioare, stabilind că acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru, iar în cazurile anume prevăzute de lege, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.

Din analiza dosarului cauzei reiese că autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de faptul că, în materie contravenţională, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 s-a prevăzut că plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează (art. 19). Astfel, prin art. 53 din ordonanţa de urgenţă criticată, s-a modificat art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că "pentru plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, pentru recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea, precum şi pentru orice alte cereri incidente se percep taxele judiciare de timbru prevăzute de lege."

În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie prin impunerea unor taxe judiciare de timbru, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012, arătând că, potrivit dispoziţiilor constituţionale, accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru.

Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind, astfel, justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Astfel, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii, iar impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind, aşadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe astfel cum este cea criticată în prezenta cauză.

În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului accesului liber la justiţie este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57. Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa.

4.De asemenea, în anumite situaţii (art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013), persoanele fizice pot obţine scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări de la plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008.

De altfel, din examinarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea constată că, în materie contravenţională (art. 19), plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei, fiind, aşadar, o taxă fixă. Or, o atare soluţie legislativă este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în materie contravenţională, pentru sistemul unei taxe fixe şi nu la valoare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emil Nedelea în Dosarele nr. 3.429/265/2013, nr. 3.430/265/2013 şi nr. 3.431/265/2013 ale Judecătoriei Năsăud şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Năsăud şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2014.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu