Regulamentul internaţional din 1972

Partea A: GENERALITATI Regula 1: Domeniu de aplicare a) Prezentele reguli se aplică tuturor navelor aflate în largul marii şi pe toate apele invecinate accesibile navelor maritime.

b)Nici o dispoziţie a prezentelor reguli nu trebuie să împiedice aplicarea prescripţiilor speciale, stabilite de către autoritatea competentă, cu privire la navigaţia în rade, porturi, pe fluvii, lacuri sau căile de navigaţie interioară comunicând cu marea şi accesibile navelor maritime. Asemenea prescripţii speciale trebuie să fie cat mai conforme posibil cu prezentele reguli.

c)Nici o dispoziţie din prezentele reguli nu trebuie să împiedice aplicarea prescripţiilor speciale stabilite de guvernul unui stat cu privire la mărirea numărului luminilor de poziţie, a semnalelor luminoase sau semnalelor cu fluierul de utilizat de către navele de război şi navele în convoi, sau în vederea maririi numărului luminilor de poziţie ori a semnalelor luminoase de folosit de către navele ce pescuiesc alcatuind o flotila de pescuit.

Aceste lumini de poziţie, semnale suplimentare luminoase sau cu fluierul trebuie, în măsura posibilului, să fie astfel încît să facă imposibila confundarea lor cu orice alta lumina sau semnal autorizat în oricare din prezentele reguli.

d)Organizaţia poate adopta dispozitive de separare a traficului în înţelesul prezentelor reguli.

e)Ori de câte ori un guvern considera ca o nava de construcţie specială sau destinată unor operaţiuni speciale nu se poate conformă tuturor dispoziţiilor vreuneia dintre prezentele reguli, în ceea ce priveşte numărul, amplasarea, bataia sau sectorul de vizibilitate a luminilor şi semnalelor, ca şi poziţia şi caracteristicile dispozitivelor de semnalizare sonora, fără ca sa stânjenească funcţiile speciale ale navei, aceasta nava trebuie să se conformeze altor asemenea dispoziţii ce se referă la număr, amplasare, bataie sau sectorul de vizibilitate a luminilor sau semnalelor, cat şi la poziţia şi caracteristicile dispozitivelor de semnalizare sonora, care după aprecierea guvernului interesat, permit în aceste cazuri să se conformeze cat mai mult posibil prezentelor reguli.

Regula 2: Răspunderea

a)Nici una dintre dispoziţiile prezentelor reguli nu scuteşte o nava sau pe proprietarul ei, pe comandantul sau echipajul sau, de consecinţele unei neglijente oarecare atît în ceea ce priveşte aplicarea prezentelor reguli, cat şi în ce priveşte luarea oricăror măsuri de prevedere cerute de experienta obişnuită a marinarului sau de împrejurările deosebite în care se găseşte nava.

b)În interpretarea şi în aplicarea prezentelor reguli, se va tine seama în mod deosebit de toate perioadele de navigaţie şi de riscurile de abordaj, precum şi de toate împrejurările deosebite, în special de limitele de folosire a navelor în cauza, care pot duce la abateri de la prevederile prezentelor reguli pentru evitarea unui pericol imediat.

Regula 3: Definiţii generale

În înţelesul prezentelor reguli, în afară de dispoziţii contrare rezultând din context:

a)Termenul nava înseamnă orice construcţie sau orice aparat de orice natura ar fi, inclusiv construcţiile fără pescaj şi hidroavioanele, folosită sau susceptibilă de a fi folosită ca mijloc de transport pe apa.

b)Expresia nava cu propulsie mecanică înseamnă orice nava pusă în mişcare de către o masina.

c)Expresia nava cu vele înseamnă orice nava care navighează cu vele, chiar dacă are o masina cu propulsie, cu condiţia ca aceasta sa nu fie folosită.

d)Expresia nava care pescuieste înseamnă orice nava care pescuieste cu plase, carmace, traul sau orice alte scule de pescuit care îi reduc capacitatea de manevra, dar nu se aplică navelor care pescuiesc cu carlige remorcate sau alte scule de pescuit care nu le reduc capacitatea de manevra.

e)Termenul hirdoavion înseamnă orice aeronava concepută sa manevreze pe apa.

f)Expresia nava care nu este stăpână pe manevra sa înseamnă o nava care, din cauza unei împrejurări excepţionale, nu este în măsura sa manevreze conform prezentelor reguli şi deci nu poate să se îndepărteze din drumul altei nave.

g)Expresia nava cu capacitatea de manevra redusă înseamnă o nava a carei capacitate de a manevra conform prezentelor reguli este limitată prin natura lucrărilor sale şi care, în consecinţa, nu se poate îndepărta din drumul altei nave.

Următoarele nave trebuie considerate ca nave cu capacitate de manevra redusă:

i)navele ocupate cu punerea, scoaterea sau întreţinerea unui reper de navigaţie, a unui cablu sau a unei conducte submarine;

îi) navele aflate în curs de a executa operaţiuni de dragaj, ridicari hidrografice sau oceanografice ori lucrări sub apa;

iii) navele care, aflându-se în mers, fac alimentare cu combustibil sau transborda persoane, provizii sau o incarcatura;

iv) navele care sînt în curs de a efectua operaţiuni de decolare, aterizare sau recuperari de aeronave;

v)navele care sînt în cursul executării operaţiunilor de dragare de mine; vi) navele în curs de a executa operaţiuni de remorcaj care prin natura sa permite cu greutate remorcherului şi remorcii sale de a-şi modifica drumul.

h)Expresia nava stanjenita de pescajul sau înseamnă orice nava cu propulsie mecanică care din cauza pescajului sau şi a adancimii apei sub chila poate să-şi modifice cu greu drumul.

i)Expresia în mers se aplică oricărei nave care nu este nici la ancora, nici legată la mal, nici esuata.

j)Termenii lungimea şi lăţimea unei nave înseamnă lungimea sa peste tot şi lăţimea maxima.

k)Doua nave sînt considerate ca fiind în vedere numai cînd una dintre ele poate fi observata vizual de cealaltă.

l)Expresia vizibilitate redusă înseamnă orice situaţie în care vizibilitatea este redusă din cauza cetii, burnitei, ninsorii, averselor puternice de ploaie sau a furtunilor de nisip ori din orice alte cauze asemănătoare.Partea B: REGULI DE GUVERNARE ŞI DE DRUM Secţiunea I Conducerea navelor în orice condiţii de vizibilitate

Regula 4: Domeniul de aplicare

Regulile prezentei secţiuni se aplică în orice condiţii de vizibilitate.

Regula 5: Veghea

Orige nava trebuie să asigure în permanenta o veghe vizuala şi auditiva corespunzătoare, folosind în acelaşi timp toate mijloacele disponibile potrivit cu împrejurările şi condiţiile existente în asa fel încît să permită o apreciere completa a situaţiei şi a pericolului de abordaj.

Regula 6: Viteza de siguranţă

Orice nava trebuie să navigheze tot timpul cu o viteză de siguranţă astfel încît să poată acţiona corect şi eficace pentru prevenirea unui abordaj şi pentru a fi oprită pe o distanta corespunzătoare împrejurărilor şi condiţiilor existente.

Pentru determinarea vitezei de siguranţă trebuie luati în considerare următorii factori:

a)De către toate navele:

i)vizibilitatea;

îi) densitatea traficului şi mai ales concentrarile de nave de pescuit sau a oricăror alte nave;

iii) capacitatea de manevra a navei şi mai ales distanta de oprire şi calităţile de girare în condiţiile existente;

iv) noaptea, existenta unui fundal luminos ca acel produs de luminile de pe coasta sau de lumina difuza a propriilor sale lumini;

v)starea vantului, a marii şi a curentilor precum şi apropierea de pericolele pentru navigaţie; vi) pescajul navei în raport cu adâncimea apei disponibile.

b)În plus, pentru navele care folosesc un radar:

i)caracteristicile, eficacitatea şi limitele de folosire a echipamentului radar;

îi) limitarile rezultate din scara distantelor folosite la radar;

iii) efectul stării marii, condiţiile meteorologice şi altor surse de bruiaj asupra detectiei prin radar;

iv) faptul ca ambarcatiunile mici, gheturile şi alte obiecte plutitoare nu pot fi detectate cu radarul la o distanta suficienta;

v)numărul, poziţia şi miscarea navelor detectate cu radarul; vi) faptul ca este posibil să se aprecieze mai exact vizibilitatea atunci cînd radarul este folosit pentru determinarea distantei la navele şi alte obiecte aflate în vecinătate.

Regula 7: Pericolul de abordaj

a)Orice nava trebuie să folosească toate mijloacele disponibile corespunzătoare împrejurărilor şi condiţiilor existente pentru a stabili dacă exista un pericol de abordaj. Dacă exista indoiala în ceea ce priveşte pericolul de abordaj, trebuie să se considere ca acest pericol exista.

b)Dacă la bord exista un echipament radar în funcţiune, acesta trebuie folosit în mod corespunzător, incluzînd explorarea la distanta mare, cu scopul de a descoperi din timp un pericol de abordaj şi determinarea poziţiei obiectelor detectate cu radarul sau ca orice alta observare sistematica echivalenta.

c)Se va evita tragerea de concluzii din informaţii insuficiente, mai ales din informaţiile radar insuficiente.

d)La aprecierea unui pericol de abordaj trebuie să se ţină seama mai ales de următoarele consideratii:

i)exista pericol de abordaj dacă relevmentul la compas la o nava care se apropie nu variaza într-un mod apreciabil;

îi) în unele cazuri pericolul de abordaj exista chiar dacă se observa ca relevmentul variaza apriciabil, mai ales la apropierea de o nava foarte mare, de un convoi remorcat sau de o nava care se afla la distanta mica.

Regula 8: Manevre pentru evitarea abordajelor

a)Orice manevra ce se face pentru evitarea unui abordaj trebuie, dacă împrejurările permit, să fie executată hotărât, din timp şi conform cu practica marinareasca.

b)Orice schimbare de drum sau de viteza sau amândouă deodată, în scopul evitării unui abordaj, trebuie, dacă împrejurările permit, să fie destul de mare pentru a putea fi percepută imediat de orice nava care o observa vizual sau cu radarul; trebuie evitate schimbările succesive de mica importanţa de drum, viteza sau ambele concomitent.

c)Dacă nava are suficient spaţiu, numai simpla schimbare a drumului poate fi manevra cea mai eficace pentru a se evita ajungerea într-o poziţie de foarte mare apropiere, cu condiţia ca aceasta manevra să fie facuta cu mult timp înainte, să fie substantiala şi sa nu conducă la o alta situaţie de foarte mare apropiere.

d)Manevrele făcute pentru evitarea abordajului cu o alta nava trebuie să fie astfel încît să permită trecerea la o distanta de siguranţă. Eficacitatea manevrelor trebuie controlată cu atenţie pînă cînd cealaltă nava a fost complet şi definitiv evitata.

e)Dacă este nevoie, ca să se evite un abordaj, sau pentru a se câştiga mai mult timp pentru aprecierea situaţiei, nava trebuie să reducă viteza sau sa oprească complet, stopand maşinile ori punându-le "înapoi".

Regula 9: Treceri inguste

a)Navele în mers printr-un senal sau pe o cale de acces ingusta trebuie atunci cînd aceasta se poate face fără pericol, sa navigheze cat mai aproape posibil de marginea exterioară din dreapta a senalului sau a caii de acces respective.

b)Navele cu o lungime mai mica de 20 m şi navele cu vele nu trebuie să stânjenească trecerea navelor care nu pot naviga în deplina siguranţa decât prin senal sau pe calea de acces ingusta.

c)Navele aflate în curs de pescuit nu trebuie să stânjenească trecerea altor nave care navighează prin senal sau printr-o cale de acces ingusta.

d)O nava trebuie să evite sa traverseze un senal sau o cale de acces ingusta dacă, prin aceasta, stanjeneste trecerea navelor care nu pot naviga în deplina siguranţa decât prin interiorul acestui senal sau pe calea de acces ingusta; acestea din urma nave pot folosi semnalul sonor prescris de regula 34 d) dacă se indoiesc de intentiile navei care traverseaza senalul sau calea de acces.

e)i) Într-un senal sau într-o cale de acces ingusta, cînd depăşirea nu se poate face decât dacă nava ajunsă din urma manevreaza pentru a permite celeilalte nave sa o depăşească în deplina siguranţa, nava care ajunge din urma trebuie să facă cunoscută intenţia sa emitand semnalul sonor corespunzător, prescris de regula 34 c) i). Nava ajunsă din urma trebuie, dacă este de acord, sa emita semnalul corespunzător prescris de regula 34 c) îi) şi sa manevreze astfel încît să permită o depasire în deplina siguranţa. Dacă este în dubiu, nava poate emite semnalele sonore prescrise de regula 34 d);

îi) Prezenta regula nu scuteşte nava care ajunge din urma de obligaţia de a se conformă dispoziţiilor din regula 13.

f)O nava care se apropie de un cot sau de un loc aflat într-un senal sau într-o cale de acces ingusta în care alte nave pot fi mascate de prezenta unor obstacole trebuie să navigheze cu prudenta şi vigilenta deosebită şi sa emita semnalul corespunzător prescris de regula 34 e).

g)Orice nava trebuie, dacă împrejurările permit, sa evite ancorarea într-o trecere ingusta.

Regula 10: Dispozitive de separare a traficului

a)Prezenta regula se aplică dispozitivelor de separare a traficului adoptate de către organizaţie.

b)Navele care navighează în interiorul unui dispozitiv de separare a traficului trebuie:

i)sa navigheze pe cale de circulaţie corespunzătoare în direcţia generală a traficului pentru aceasta cale;

îi) să se îndepărteze, în măsura posibilului, de linia sau de zona de separare a traficului;

iii) ca regula generală, să se angajeze sau sa iasa dintr-o cale de circulaţie pe la una dintre extremitati, dar, atunci cînd se angajează sau iese lateral, să facă aceasta manevra sub un unghi cat mai mic posibil faţă de direcţia generală a traficului.

c)Navele trebuie să evite, pe cat este posibil, sa intretaie căile de circulaţie, dar, dacă sînt obligate sa o facă ele trebuie, pe cat este posibil sa traverseze perpendicular pe direcţia generală a traficului.

d)Zonele de navigaţie costiera nu trebuie folosite în mod normal pentru traficul direct, care poate utiliza în deplina siguranţa, calea de circulaţie corespunzătoare din dispozitivul adiacent de separare a traficului.

e)Navele care nu traverseaza un dispozitiv de separare a traficului nu trebuie, în mod normal, sa pătrundă într-o zona de separare sau sa taie o line de separare decât:

i)în caz de urgenta, pentru evitarea unui pericol imediat;

îi) pentru a pescui într-o zona de separare.

f)Navele care navighează în zone vecine cu extremitatile unui dispozitiv de separare a traficului trebuie să navigheze cu o atenţie deosebită.

g)Navele trebuie să evite, în măsura maxima a posibilului, ancorarea în interiorul unui dispozitiv de separare a traficului sau în zonele vecine cu extremitatile sale.

h)Navele care nu folosesc un dispozitiv de separare a traficului trebuie să se îndepărteze de acesta cat mai mult posibil.

i)Navele în curs de pescuit nu trebuie să stânjenească trecerea navelor care navighează pe o cale de circulaţie.

j)Navele cu o lungime mai mica de 20 metri sau navele cu vele nu trebuie să stânjenească trecerea navelor cu propulsie mecanică care navighează pe o cale de circulaţie.Secţiunea a II-a Comportarea navelor care se vad una pe alta

Regula 11: Domeniul de aplicare

Regulile prezentei secţiuni se aplică navelor care se vad una pe alta.

Regula 12: Nave cu vele

a)Cînd doua nave cu vele se apropie una de alta astfel încît exista pericol de abordaj, una dintre ele trebuie să se abata din drumul celeilalte după cum urmează:

i)cînd navele primesc vantul din borduri diferite, nava care primeşte vantul din babord trebuie să se abata din drumul celeilalte;

îi) cînd cele doua nave primesc vantul din acelaşi bord, nava din vant trebuie să se abata din drumul navei de sub vant;

iii) dacă o nava care primeşte vantul din babord vede o alta nava în vant şi nu poate stabili cu certitudine dacă aceasta nava primeşte vantul din babord sau din tribord, prima nava trebuie să se abata din drumul celeilalte.

b)În înţelesul aplicării prezentei reguli, bordul din care vine vantul trebuie socotit ca fiind bordul opus celui în care este bratata vela mare sau, în cazul navelor cu vele patrate, bordul opus celui în care este bratata cea mai mare vela aurica (sau triunghiulara).

Regula 13: Nava care ajunge din urma alta nava

a)Oricare ar fi dispoziţiile regulilor din prezenta secţiune, orice nava care ajunge din urma o alta nava trebuie să se abata din drumul navei ajunse din urma.

b)Va fi considerată nava care ajunge pe o alta din urma acea nava care se apropie de o alta, venind dintr-o direcţie mai mare de 22,5 grade dinapoia traversului celeilalte nave, adică aceea care se găseşte într-o astfel de poziţie faţă de nava ajunsă din urma încît noaptea ar putea vedea numai lumina din pupa a navei ajunse, fără sa vada nici una dintre luminile din borduri.

c)Dacă o nava nu poate stabili cu siguranţa ca ajunge din urma o alta nava, ea trebuie să se socoteasca ca fiind nava care ajunge din urma şi sa manevreze în consecinţa.

d)Nici o schimbare ulterioară de relevment dintre cele doua nave nu poate face să se considere nava care ajunge din urma în sensul prezentelor reguli şi nici nu o va absolvi de obligaţia de a se abate din drumul navei ajunse din urma pînă cînd aceasta nu a fost definitiv evitata şi depăşită.

Regula 14: Nave avînd drumuri direct opuse

a)Cînd doua nave cu propulsie mecanică navighează pe drumuri direct opuse sau aproape opuse în asa fel încît exista pericolul de abordaj, fiecare dintre ele trebuie să abata la tribord pentru a trece prin babordul celeilalte.

b)Trebuie să se considere ca o astfel de situaţie exista atunci cînd o nava vede o alta nava drept în prova ei sau aproape drept în prova ei în asa fel încît, noaptea, va vedea luminile de catarg ale celeilalte nave pe aceeaşi verticala sau aproape pe aceeaşi verticala şi/sau amândouă luminile din borduri, iar ziua va vedea cealaltă nava sub un unghi corespunzător.

c)Cînd o nava nu poate determina cu siguranţa ca o astfel de situaţie exista, ea va trebui sa considere ca aceasta situaţie exista şi sa manevreze în consecinţa.

Regula 15: Nave a căror drumuri se incruciseaza

Cînd doua nave cu propulsie mecanică au drumuri care se incruciseaza în asa fel încît exista pericol de abordaj, nava care vede cealaltă nava prin tribord trebuie să se abata din drumul celeilalte şi, dacă împrejurările permit acest lucru, sa evite să-i taie drumul prin prova.

Regula 16: Manevra navei neprivilegiate

Orice nava care este obligată să se abata din drumul unei alte nave trebuie, pe cat este posibil, sa manevreze din timp, hotărât, şi în asa fel încît să se îndepărteze la o distanta apreciabila.

Regula 17: Manevra navei privilegiate

a)i) Cînd o nava este obligată să se abata din drumul altei nave, aceasta din urma trebuie să-şi menţină drumul şi viteza.

îi) Aceasta din urma poate totuşi sa acţioneze în scopul evitării abordajului numai prin manevra sa, de îndată ce i se pare evident ca nava care are obligaţia de a se abate din drumul sau nu face manevra corespunzătoare prevăzută de prezentele reguli.

b)Cînd, dintr-o cauza oarecare, nava obligată să-şi menţină direcţia şi viteza se găseşte atît de aproape de cealaltă încît abordajul nu poate fi evitat numai prin singura manevra a navei neprivilegiate, ea va executa manevra cea mai indicată pentru a ajuta la evitaraa abordajului.

c)O nava cu propulsie mecanică, care manevreaza pentru a evita un abordaj cu o alta nava cu propulsie mecanică, al cărui drum incruciseaza drumul sau în condiţiile prevăzute în alin. a) îi) din prezenta regula, nu trebuie, dacă împrejurările permit acest lucru, să se abata la babord dacă cealaltă nava se afla în babordul sau.

d)Prezenta regula nu poate scuti nava neprivilegiata de obligaţia de a se abate din drumul celeilalte nave.

Regula 18: Responsabilităţi reciproce ale navelor

Cu excepţia prevederilor contrare din regulile 9, 10 şi 13:

a)O nava cu propulsie mecanică aflată în mers trebuie să se abata din drumul:

i)unei nave care nu este stăpână de manevra sa;

îi) unei nave cu capacitatea de manevra redusă;

iii) unei nave care este în curs de pescuit;

iv) unei nave cu vele.

b)O nava cu vele aflată în mers trebuie să se abata din drumul:

i)unei nave care nu este stăpână pe manevra sa;

îi) unei nave care are capacitate de manevra redusă;

iii) unei nave în curs de pescuit.

c)O nava care este în curs de pescuit şi care este în mers trebuie, în măsura posibilului, să se abata din drumul:

i)unei nave care nu este stăpână pe manevra sa;

îi) unei nave care are capacitatea de manevra redusă.

d)i) Orice nava, alta decât o nava care nu este stăpână pe manevra sau o nava a carei capacitate de manevra este redusă trebuie, dacă împrejurările permit, sa nu împiedice libera trecere a unei nave stanjenite de pescajul sau, care arata semnalele prevăzute la regula 28;

îi) o nava stanjenita de pescajul sau trebuie să navigheze cu o prudenta deosebită ţinînd seama de situaţia sa specială.

e)Un hidroavion amerizat trebuie, ca regula generală, să se ţină cat mai departe de toate celelalte nave şi sa evite de a le stanjeni navigaţia. Totuşi, cînd exista pericol de abordaj, acest hidroavion trebuie să se conformeze regulilor din prezenta lege.Secţiunea a III-a Conducerea navelor pe vizibilitate redusă

Regula 19: Conducerea navelor pe timp cu vizibilitate redusă

a)Prezenta regula se aplică navelor care nu se vad una pe alta şi care navighează înăuntrul sau în apropierea zonelor de vizibilitate redusă.

b)Orice nava trebuie să navigheze cu o viteză de siguranţă adaptată împrejurărilor existente şi condiţiilor de vizibilitate redusă. Navele cu propulsie mecanică trebuie să aibă maşinile gata pentru a manevra imediat.

c)Orice nava, atunci cînd se conformează regulilor din secţiunea I din prezenta parte, trebuie să ţină neapărat seama de împrejurările existente şi de condiţiile de vizibilitate redusă.

d)O nava care detecteaza numai cu radarul prezenta unei alte nave trebuie să stabilească dacă exista posibilitatea unei situaţii de foarte mare apropiere şi/sau un pericol de abordaj. În acest caz, nava trebuie să ia cu mult timp înainte măsuri pentru evitarea acestei situaţii; totuşi, dacă aceste măsuri constau dintr-o schimbare de drum, este necesar să se evite, în măsura posibilului, următoarele manevre:

i)o schimbare de drum către babord în cazul unei nave care se afla înaintea traversului, cu excepţia cazului cînd aceasta nava este ajunsă din urma;

îi) o schimbare de drum în direcţia unei nave care se afla la travers sau înapoia traversului.

e)Cu excepţia cazului în care s-a stabilit că nu exista pericol de abordaj, orice nava care aude dintr-o direcţie care pare a fi înaintea traversului, semnalul de ceata al unei alte nave, sau care nu poate evita o situaţie de foarte mare apropiere cu o alta nava aflată înaintea traversului, trebuie să reducă viteza sa la minimum necesar menţinerii drumului. Dacă este necesar, va trebui sa oprească şi în toate împrejurările sa navigheze cu atenţie extrema pînă cînd a trecut pericolul de abordaj.Partea C: LUMINI ŞI SEMNE Regula 20: Domeniu de aplicare a) Regulile prezentei părţi trebuie respectate pe orice vreme.

b)Regulile privitoare la lumini trebuie respectate de la apusul la răsăritul soarelui. În acest interval de timp, nu trebuie să se arate nici o alta lumina care să poată fi confundata cu luminile prescrise de prezentele reguli şi care pot stanjeni vederea sau caracterul distinctiv al acestora sau care pot împiedica efectuarea unei veghe satisfăcătoare.

c)Luminile prevăzute de prezentele regului, atunci cînd ele exista, trebuie să fie purtate de asemenea de la răsăritul la apusul soarelui pe timp cu vizibilitate redusă şi pot fi purtate în toate celelalte împrejurări în care această măsură este socotită necesară.

d)Regulile referitoare la semne trebuiesc respectate în timpul zilei.

e)Luminile şi semnele prescrise de prezentele reguli trebuie să fie conforme cu dispoziţiile din anexa I a prezentelor reguli.

Regula 21: Definiţii

a)Expresia lumina de catarg înseamnă o lumina alba asezata deasupra axului longitudinal al navei, arătând o lumina neîntreruptă pe un arc de orizont de 225° şi astel asezata încît sa arate lumina începînd de la prova pînă la 22,5° înapoia traversului în fiecare bord.

b)Expresia lumina din bord înseamnă o lumina verde asezata la tribord şi o lumina roşie asezata la babord, arătând fiecare o lumina neîntreruptă pe un arc de orizont de 112,5° şi asezata astfel încît sa arate aceasta lumina începînd de la prova pînă la 22,5° înapoia traversului în bordul respectiv. La bordul navelor cu o lungime mai mica de 20 metri, luminile din borduri pot fi combinate într-un singur felinar aşezat în axul longitudinal al navei.

c)Expresia lumina de pupa înseamnă o lumina alba asezata cat mai aproape posibil în pupa, arătând o lumina neîntreruptă pe un întreg curs de orizont de 135° şi asezata astfel încît sa arate lumina pe un sector de 67,5° în fiecare bord începînd de la pupa.

d)Expresia lumina de remorcaj înseamnă o lumina galbena avînd aceleaşi caracteristici ca şi lumina de pupa definită la paragraful c).

e)Expresia lumina vizibila pe întreg orizontul înseamnă o lumina care arata o lumina neîntreruptă pe un arc de orizont de 360°.

f)Expresia lumina cu sclipiri înseamnă o lumina cu sclipiri regulate a căror frecventa este de 120 sclipiri sau mai multe, pe minut.

Regula 22: Distanta de vizibilitate a luminilor

Luminile prescrise prin prezentele reguli trebuie să aibă intensitatea specificată la secţiunea a 8-a din anexa I, în asa fel încît să fie vizibile la următoarele distanţe minime:

a)pentru navele cu o lungime de 50 metri sau mai mare:

–lumina de catarg: 6 mile marine;

–luminile din borduri: 3 mile marine;

–lumina din pupa: 3 mile marine;

–lumina de remorcaj: 3 mile marine;

–lumina alba, roşie, verde sau galbena vizibila pe întreg orizontul: 3 mile marine.

b)pentru navele cu o lungime de 12 metri, sau mai mare, dar mai mica de 50 metri:

–lumina de catarg: 5 mile marine; dacă lungimea navei este mai mica de 20 metri: 3 mile marine;

–luminile din borduri: 2 mile marine;

–lumina din pupa: 2 mile marine;

–lumina de remorcaj: 2 mile marine;

–lumina alba, roşie, verde sau galbena vizibila pe întreg orizontul: 2 mile marine.

c)pentru navele cu o lungime mai mica de 12 metri:

–lumina de catarg: 2 mile marine;

–luminile din borduri: 1 mila marina;

–lumina de pupa: 2 mile marine;

–lumina de remorcaj: 2 mile marine;

–lumina alba, roşie, verde sau galbena vizibila pe întreg orizontul: 2 mile marine.

Regula 23: Navele cu propulsie mecanică aflate în mers

a)O nava cu propulsie mecanică aflată în mers trebuie să poarte:

i)o lumina de catarg la prova;

îi) o a doua lumina de catarg înapoia primei lumini de catarg şi mai sus decât acesta; totuşi navele a căror lungime este mai mica de 50 metri nu sînt obligate sa poarte aceasta lumina, dar o pot purta;

iii) luminile din borduri;

iv) o lumina de pupa.

b)O nava cu perna de aer exploatată fără pescaj, în afară luminilor prevăzute la paragraful a) din prezenta regula, trebuie să poarte o lumina galbena cu sclipiri vizibile pe întreg orizontul.

c)O nava cu propulsie mecanică cu o lungime mai mica de 7 metri şi a carei viteza maxima nu depăşeşte 7 noduri, poate, în locul luminilor prescrise la paragraful a) din prezenta regula, sa poarte o lumina alba vizibila pe întreg orizontul. De asemenea, aceasta nava, trebuie, dacă este posibil, sa poarte şi luminile din borduri.

Regula 24: Remorcare şi impingere

a)O nava cu propulsie mecanică care remorcheaza trebuie să poarte:

i)în locul luminei prescrise în regula 23 a) i), la prova, doua lumini de catarg suprapuse.

Cînd lungimea remorcii masurata de la pupa navei care remorcheaza pînă la extremitatea pupa a convoiului remorcat este mai mare de 200 metri, nava care remorcheaza va purta la prova trei astfel de lumini de catarg;

îi) luminile din borduri;

iii) o lumina de pupa;

iv) o lumina de remorcaj asezata pe verticala deasupra luminei de pupa;

v)în locul cel mai vizibil, cînd lungimea convoiului remorcat este mai mare de 200 metri, un semn biconic.

b)O nava care remorcheaza prin impingere şi o nava impinsa legate printr-o legătură rigida astfel încît alcătuiesc o unitate compusa, trebuie considerate ca o nava cu propulsie mecanică şi sa poarte luminile prescrise de regula 23. c) O nava cu propulsie mecanică care impinge înainte sau remorcheaza cuplat, cu excepţia cazului unei unităţi compuse, trebuie să poarte:

i)în locul luminei prescrise la regula 23 a) i), la prova, doua lumini de catarg suprapuse;

îi) luminile din borduri;

iii) lumina de pupa.

d)O nava cu propulsie mecanică carei i se aplică prevederile paragrafelor a) şi c) de mai sus, trebuie să se conformeze de asemenea dispoziţiilor de la regula 23 a) îi).

e)O nava sau un obiect remorcat trebuie să poarte:

i)luminile din borduri;

îi) lumina de pupa;

iii) în locul cel mai vizibil, cînd lungimea convoiului remorcat este mai mare de 200 metri, un semn biconic.

f)Luminile mai multor nave remorcate cuplat sau impinse în grup, trebuie să corespundă cu acelea ale unei singure nave;

i)o nava impinsa, care nu face parte dintr-o unitate compusa, trebuie să poarte la extremitatea sa dinspre prova, luminile din borduri;

îi) o nava remorcata cuplat trebuie să poarte o lumina de pupa şi la extremitatea sa dinspre prova, luminile din borduri.

g)Dacă, dintr-o cauza justificată, nava sau obiectul remorcat se afla în imposibilitatea de a purta luminile prevăzute la paragraful e) de mai sus, se iau toate măsurile posibile pentru iluminarea navei sau a obiectului remorcat sau cel puţin pentru indicarea prezentei unei nave sau a unui obiect care nu are lumini.

Regula 25: Nave cu vele în mers şi nave cu rame

a)O nava cu vele în mers trebuie să poarte:

i)luminile din borduri;

îi) lumina de pupa.

b)La bordul unei nave cu vele care are o lungime mai mica de 12 metri, luminile prescrise la paragraful a) din prezenta regula pot fi reunite într-un felinar combinat aşezat la mar sau la partea superioară a catargului, în locul cel mai vizibil.

c)În afară de luminile prescrise la paragraful a) din prezenta regula, o nava cu vele în mers poate purta, la mar sau la partea superioară a catargului, în locul unde sînt cel mai vizibile, doua lumini suprapuse vizibile pe întreg orizontul, lumina superioară fiind roşie iar cea inferioară verde.

Totuşi, aceste lumini nu trebuie să fie purtate în acelaşi timp cu felinarul autorizat prin paragraful b) din prezenta regula.

d)i) O nava cu vele cu o lungime mai mica de 7 metri trebuie, dacă este posibil, sa poarte luminile prescrise la paragraful a) sau b), dar în cazul că nu le poarta trebuie să fie pregatita sa arate în orice moment, pentru prevenirea unui abordaj, o lanterna electrica sau un felinar aprins cu lumina alba;

îi) O nava cu rame poate purta luminile prescrise de prezenta regula pentru navele cu vele, dar dacă nu le poarta, trebuie să fie pregatita sa arate în orice moment, pentru prevenirea unui abordaj, o lanterna electrica sau un felinar cu lumina alba.

e)O nava care merge în acelaşi timp cu vele şi cu ajutorul unui aparat propulsor, trebuie să poarte la prova în locul cel mai vizibil, un semn de forma conica, cu virul în jos.

Regula 26: Nave de pescuit

a)O nava care pescuieste, atît în mers cat şi la ancora nu trebuie să poarte decât luminile şi semnele prescrise de prezenta regula.

b)O nava care trauleaza, adică trage prin apa un traul sau o alta unealta de pescuit, trebuie să poarte:

i)doua lumini suprapuse vizibile pe tot orizontul, lumina superioară fiind verde iar cea inferioară alba, sau un semn alcătuit din două conuri unul deasupra altuia cu vîrfurile unite; o nava cu o lungime mai mica de 20 metri poate purta în locul acestui semn, un cos (paner);

îi) o lumina de catarg asezata la o înălţime mai mare decât aceea a luminii verzi, vizibila pe întreg orizontul şi înapoia acesteia.

Navele cu o lungime mai mica de 50 metri nu sînt obligate sa poarte aceasta lumina, dar o pot face;

iii) cînd nava se deplaseaza prin apa, trebuie să poarte în afară de luminile prescrise prin paragraful prezent, luminile din borduri şi lumina de pupa.

c)O nava care pescuieste, altfel decât prin traulare, trebuie să poarte:

i)doua lumini suprapuse vizibile pe întreg orizontul, lumina superioară fiind roşie şi lumina inferioară fiind alba, sau un semn alcătuit din două conuri suprapuse unite la vîrf; o nava cu o lungime mai mica de 20 metri, în locul acestui semn, poate să poarte un cos;

îi) dacă uneltele sale de pescuit se întind pe o distanta orizontala mai mare de 150 metri începînd de la nava, o lumina alba vizibila pe tot orizontul sau un con cu vîrful în sus, în direcţia uneltelor de pescuit;

iii) cînd se deplaseaza prin apa, în afară luminilor prescrise în prezentul paragraf, luminile din borduri şi lumina de pupa.

d)O nava care pescuieste în apropierea altor nave care pescuiesc poate purta semnalele suplimentare descrise în anexa II.

e)O nava care nu pescuieste nu trebuie să poarte luminile sau semnele prescrise de prezenta regula, ci numai acelea prescrise pentru o nava de lungimea sa.

Regula 27: Nave care nu sînt stapane pe manevra şi nave care au capacitatea de manevra redusă

a)O nava care nu este stăpână pe manevra trebuie să poarte:

i)în locul cel mai vizibil doua lumini roşii suprapuse, vizibile pe întreg orizontul;

îi) în locul cel mai vizibil, doua bule sau semne asemănătoare suprapuse;

iii) cînd se deplaseaza prin apa, în afară de liminile prescrise în prezentul paragraf, luminile din borduri şi o lumina de pupa.

b)O nava cu capacitatea de manevra redusă, alta decât o nava care face operaţiuni de dragaj de mine, trebuie să poarte:

i)în locul cel mai vizibil, trei lumini, suprapuse, vizibile pe întreg orizontul, lumina de sus şi lumina de jos fiind roşii, iar lumina din mijloc alba;

îi) în locul cel mai vizibil, trei semne suprapuse, semnele superior şi inferior fiind câte o bula, iar cel din mijloc fiind un bicon;

iii) cînd nava se deplaseaza prin apa, în afară de luminile prescrise la alin. i) doua lumini de catarg, luminile din borduri şi lumina de pupa;

iv) cînd nava este la ancora, în afară de luninile sau semnele prescrise la alin. i) şi îi), luminile sau semnele prescrise de regula 30. c) O nava care este în curs de a efectua o operaţie de remorcaj care face imposibila o abatere a ei din drum, în afară de luminile prescrise la paragraful b) i) şi de semnele prescrise la paragraful b) îi) din prezenta regula, trebuie să poarte luminile sau semnele prescrise de regula 24 a).

d)O nava în curs de a draga sau de a efectua lucrările sub apa şi avînd capacitate de manevra redusă, trebuie să poarte luminile şi semnele prescrise la paragraful b) din prezenta regula şi, atunci cînd exista un obstacol, trebuie să poarte în plus:

i)doua lumini roşii vizibile pe întreg orizontul sau doua bule pe aceeaşi verticala pentru a indica partea în care se afla obstacolul;

îi) doua lumini verzi vizibile pe întreg orizontul sau doua biconuri suprapuse, pentru a arata bordul prin care poate trece o alta nava;

iii) cînd nava se deplaseaza prin apa, în afară de luminile prescrise în prezentul paragraf, luminile de catarg, luminile din borduri şi lumina de pupa;

iv) o nava căreia i se aplică dispoziţiile prezentului paragraf trebuie, atunci cînd este la ancora, sa poarte, în locul luminilor sau semnelor prescrise de regula 30, luminile prescrise la alin. i) şi îi).

e)O nava care ia parte la lucrări cu scafandri şi care nu poate din cauza dimensiunilor sale sa poarte semnele prescrise la paragraful c), trebuie să poarte o reproducere rigida de cel puţin 1 metru înălţime, a pavilionului "A" din Codul internaţional de semnale.

Trebuie să se ia măsuri pentru ca aceasta reproducere să fie vizibila pe întreg orizontul.

f)O nava care efectuează operaţiuni de dragaj de mine trebuie să poarte, în afară de luminile prescrise în regula 23 pentru navele cu propulsie mecanică, trei lumini verzi vizibile pe întreg orizontul sau trei bule.

Nava trebuie să poarte una din aceste lumini sau semne la marul arborelui mare sau aproape de mare şi una din aceste lumini sau semne la fiecare capăt al vergii mari.

Aceste lumini sau semene arata ca pentru o alta nava este periculos să se apropie la mai puţin de 1000 metri în pupa şi la mai puţin de 500 metri în fiecare bord al dragorului de mine.

g)Navele cu o lungime mai mica de 7 metri nu sînt obligate sa poarte luminile prescrise de prezenta regula.

h)Semnalele prescrise de prezenta regula nu sînt semnale de nave în pericol şi care cer ajutor.

Semnalele acestei ultime categorii fac obiectul anexei IV a prezentului regulament.

Regula 28: Nave cu propulsie mecanică stanjenite de pescajul lor

O nava cu propulsie mecanică stanjenita de pescajul sau, în afară de luminile prescrise pentru navele cu propulsie mecanică prin regula 23, pot sa poarte în locul cel mai vizibil trei lumini roşii suprapuse vizibile pe întreg orizontul sau un semn cilindric.

Regula 29: Nave de pilotaj

a)O nava de pilotaj aflată în serviciul de pilotaj trebuie să poarte:

i)la marul catargului sau aproape de acesta, doua lungimi suprapuse, vizibile pe întreg orizontul, lumina superioară fiind alba şi cea inferioară roşie;

îi) în plus, cînd este în mers, luminile din borduri şi lumina de pupa;

iii) în plus, la ancora, în afară de luminile prescrise la alin. i), lumina sau luminile sau semnul de ancora.

b)O nava de pilotaj care nu este în serviciul de pilotaj trebuie să poarte luminile sau semnele prescrise pentru o nava de lungimea sa.

Regula 30: Nave ancorate şi nave eşuate

a)O nava ancorata trebuie să poarte în locul cel mai vizibil:

i)la partea din prova, o lumina alba vizibila pe întreg orizontul sau o bula;

îi) la pupa sau aproape de pupa, mai jos decât lumina prescrisă la alin. i) o lumina alba vizibila pe întreg orizontul.

b)O nava ancorata, avînd o lungime mai mica de 50 metri poate purta, în locul cel mai vizibil, o lumina alba pe întreg orizontul în locul luminilor prescrise la paragraful a).

c)O nava ancorata poate folosi în plus luminile sale de lucru disponibile sau lumini echivalente pentru iluminarea puntilor sale. Aceasta dispoziţie este obligatorie pentru navele a căror lungime este egala cu 100 metri sau mai mare.

d)O nava esuata trebuie să poarte luminile prescrise la paragraful a) sau b) din prezenta regula şi în plus, la locul cel mai vizibil:

i)doua lumini roşii suprapuse, vizibile pe întreg orizontul;

îi) trei bule suprapuse.

e)Navele cu o lungime mai mica de 7 metri, cînd sînt la ancora sau sînt eşuate, nu sînt obligate sa poarte luminile sau semnele prescrise la paragrafele a), b) sau d), decât dacă sînt ancorate sau eşuate într-un senal, într-o cale de acces sau într-un loc de ancorare ingust, în apropierea acestor locuri sau pe drumurile folosite în mod obişnuit de către alte nave.

Regula 31: Hidroavioane

Un hidroavion care este în imposibilitate de a purta luminile şi semnele cu caracteristicile şi amplasarea prescrise de regulile din aceasta parte, trebuie să poarte lumini sau semne apropiindu-se cat mai mult posibil de acelea prescrise de aceste reguli.

Partea D: SEMNALE SONORE ŞI LUMINOASE Regula 32: Definiţii a) Termenul fluier înseamnă orice aparat de semnalizare sonora capabil de a emite sunetele prescrise şi conforme specificatiilor din anexa III a prezentului regulament.

b)Expresia sunet scurt înseamnă un sunet a cărui durata este de aproximativ o secunda.

c)Expresia sunet lung înseamnă un sunet a cărui durata este de patru pînă la şase secunde.

Regula 33: Echipament de semnalizare sonora

a)Navele avînd o lungime de 12 metri sau mai mare trebuie să fie prevăzute cu un fluier sau cu un clopot, iar navele a căror lungime este de 100 metri sau mai mare trebuie să aibă în plus un gong al cărui sunet sau timbru nu trebuie să se poată confunda cu acelea ale unui clopot.

Fluierul, clopotul şi gongul trebuie să satisfacă specificaţiile din anexa III a prezentului regulament.

Clopotul sau gongul, sau amândouă, pot fi înlocuite cu un alt echipament avînd respectiv aceleaşi caracteristici sonore, cu condiţia ca să fie posibila întotdeauna actionarea manuală pentru producerea semnalelor prescrise.

b)Navele cu o lungime mai mica de 12 metri nu sînt obligate să aibă la bord echipamentele de semnalizare sonora prescrise la paragraful a) din prezenta regula, dar trebuie, în lipsa acestora, să fie dotate cu un alt mijloc de emitere a unui semnal sonor eficace.

Regula 34: Semnale de manevra şi semnale de avertizare

a)Atunci cînd navele se vad unele pe altele, o nava cu propulsie mecanică în mers, manevrand asa cum este autorizat sau prescris de prezentele reguli, trebuie să indice aceste manevre prin următoarele semnale, emise cu fluierul:

–un sunet scurt pentru a spune: "Vin la tribord";

–doua sunete scurte pentru a spune: "Vin la babord";

–trei sunete scurte pentru a supune: "Am masina înapoi".

b)Toate navele pot completa semnalele cu fluierul prescrise la paragraful a) cu semnale luminoase repetate, dacă este necesar, pe toată durata manevrei:

i)aceste semnale luminoase au următoare semnificaţie:

–o sclipire pentru a spune: "Vin la tribord";

–doua sclipiri pentru a spune: "Vin la babord";

–trei sclipiri pentru a spune: "Am masina înapoi";

îi) fiecare sclipire trebuie să dureze aproximativ o secunda şi intervalul dintre semnalele succesive trebuie să fie de cel puţin 10 secunde;

iii) lumina folosită pentru acest semnal, dacă exista, trebuie să fie o lumina alba vizibila pe întreg orizontul la o distanta de cel puţin cinci mile marine şi trebuie să fie conformă dispoziţiilor din anexa I.

c)Cînd navele sînt în vedere într-un senal sau pe o cale de acces ingusta:

i)o nava care intenţionează să depăşească o alta nava, conform dispoziţiilor de la regula 9 e) şi 9 i), trebuie să indice intenţia sa emitand cu fluierul semnalele următoare:

–doua sunete lungi urmate de un sunet scurt, pentru a spune: "Intentionez sa va depăşesc prin tribord";

–doua sunete lungi urmate de doua sunete scurte pentru a spune: "Intentionez sa va depăşesc prin babord".

îi) nava care urmează a fi depăşită trebuie, manevrand conform dispoziţiilor din regula 9 e) şi 9 i), să-şi dea acordul sau emitand cu fluierul următorul semnal:

–un sunet lung, un sunet scurt, un sunet lung şi un sunet scurt, emise în aceasta ordine.

d)Cînd doua nave care nu se afla în vedere se apropie una de alta şi dintr-o cauza oarecare una din ele nu înţelege intentiile celeilalte, sau nu ştie dacă cealaltă nava ia măsuri suficiente pentru a evita abordajul, nava care are îndoieli le va exprima imediat emitand cu fluierul o serie rapida de cel puţin cinci sunete scurte.

Acest semnal poate fi completat cu un semnal luminos alcătuit din cel puţin cinci sclipiri scurte şi rapide.

e)O nava care se apropie de un cot sau de o parte a unui senal ori de o cale de acces unde alte nave ar putea fi mascate de un obstacol, trebuie să emita un sunet lung. Orice nava care vine în direcţia sa şi care aude semnalul din cealaltă parte a cotului sau înapoia obstacolului trebuie să răspundă la acest semnal emitind un sunet lung.

f)Cînd la bordul navei sînt instalate fluiere la o distanta mai mare de 100 metri unul de altul, nu trebuie să se folosească pentru emiterea semnalelor de manevra şi a semnalelor de avertizare decât un singur fluier.

Regula 35: Semnale sonore pe vizibilitate redusă

Atît ziua cat şi noaptea înăuntrul sau în apropierea unei zone în care vizibilitatea este redusă, semnalele prescrise de prezenta regula trebuie să fie folosite după cum urmează:

a)O nava cu propulsie mecanică care se deplaseaza prin apa, trebuie să emita un sunet lung la intervale care nu vor depăşi doua minute.

b)O nava în mers, dar stopata şi care nu se mai deplaseaza prin apa, trebuie să emita la intervale care nu vor depăşi doua minute, doua sunete lungi separate printr-un interval de aproximativ doua secunde.

c)O nava care nu este stăpână pe manevra, o nava a carei capacitate de manevra este redusă, o nava stanjenita de pescajul sau, o nava cu vele, o nava care pescuieste şi o nava care remorcheaza sau impinge o alta nava trebuie să emita, în locul semnalelor prescrise la paragrafele a) şi b), trei sunete consecutive, şi anume: un sunet lung urmat de doua sunete scurte, la intervale ce nu vor fi mai mari de doua minute.

d)O nava remorcata sau cînd se remorcheaza mai mult de o nava ultima nava din convoi, în cazul cînd are echipaj la bord, trebuie să emita la intervale nu mai mari de doua minute, patru sunete consecutive şi anume: un sunet lung urmat de trei sunete scurte. Cînd este posibil, acest semnal trebuie emis imediat după semnalul remorcherului.

e)O nava care impinge şi o nava impinsa legate printr-o legătură rigida astfel încît alcătuiesc o unitate compusa trebuie să fie socotite ca o nava cu propulsie mecanică şi vor emite semnalele prescrise la pargrafele a) sau b).

f)O nava aflată la ancora va emite sunete repezi cu clopotul timp de aproximativ cinci secunde, la intevale de cel mult un minut.

La bordul unei nave cu o lungime de 100 metri, sau mai mare, se va bate clopotul la partea dinspre prova a navei şi imediat după aceea va bate rapid gongul timp de aproximativ cinci secunde la partea dinspre pupa.

O nava aflată la ancora poate în plus sa emita trei sunete consecutive şi anume: un sunet scurt, pentru a semnala unei nave care se apropie poziţia sa şi posibilitatea unui abordaj.

g)O nava esuata trebuie să bata clopotul şi în caz de nevoie gongul, asa cum este prescris la paragraful f). În plus, imediat înainte şi după bataile rapide de clopot va emite trei lovituri de clopot separate şi distincte. În plus, o nava esuata poate emite cu fluierul un semnal corespunzător.

h)O nava cu lungimea mai mica de 12 metri nu este obligată sa emita semnalele menţionate mai sus, dar dacă nu le emite, trebuie să emita un alt semnal sonor eficace la interval care să nu depăşească doua minute.

i)O nava de pilotaj aflată în serviciul de pilotaj poate să emita, în afară semnalelor prescrise la paragrafele a), b) sau f), un semnal de identificare constând din patru sunete scurte.

Regula 36: Semnale pentru a atrage atenţia

Orice nava, dacă socoteşte ca este necesar sa atragă atenţia unei alte nave, poate emite semnale luminoase sau sonore care să nu poate fi confundate cu nici unul din semnalele prescrise de oricare din prezentele reguli, sau sa îndrepte lumina proiectorului sau în direcţia pericolului care ameninta nava, în asa fel încît lumina proiectorului sa nu stânjenească alte nave.

Regula 37: Semnale de pericol

O nava care este în pericol şi cere ajutor trebuie să folosească sau sa arate semnalele prescrise la anexa IV a prezentului regulament.

Partea E: SCUTIRI Regula 38: Scutiri

Orice nava (sau categorie de nave) care îndeplineşte prescripţiile Regulilor internaţionale din 1960 pentru prevenirea abordajelor pe mare şi a carei chila a fost pusă, sau se afla într-o faza de construcţie echivalenta, înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, poate beneficia de următoarele scutiri de la prevederile acestuia:

a)Instalarea luminilor a căror distanta de vizibilitate este prescrisă la regula 22: patru ani începînd de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

b)Instalarea luminilor a căror culoare este prescrisă la secţiunea 7 din anexa I: patru ani socotiţi de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

c)Schimbul locului luminilor ca rezultat al trecerii de la sistemul de măsurare britanic la sistemul metric şi rotunjirea cifrelor măsurătorilor: scutire permanenta.

d)i) Schimbarea locului luminilor de catarg la bordul navelor a căror lungime este mai mica de 150 metri, schimbare ce rezultă din prescripţiile secţiunii 3 a) din anexa I: scutire permanenta;

îi) Schimbarea locului luminilor de catarg la bordul navelor avînd o lungime de 150 metri sau mai mare, care rezultă din prescripţiile secţiunii 3 a) din anexa I: 9 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

e)Schimbarea locului luminilor de catarg conform prescripţiilor de la secţiunea 2 b) din anexa I: noua ani socotiţi de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

f)Schimbarea locului luminilor din borduri rezultând din prescripţiile secţiunii 2 g) şi 3 b) din anexa I: noua ani socotiţi de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

g)Semnificatiile pentru echipamentul de semnalizare sonora prescrise de anexa III: noua ani socotiţi de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.Anexa 1

Amplasarea şi caracteristicile tehnice ale luminilor şi semnalelor

1.Definiţie

Expresia "Înălţime deasupra puntii" - înseamnă înălţimea deasupra puntii continui celei mai sus.

2.Amplasarea şi distanta dintre lumini în plan vertical

a)La bordul navelor cu propulsie mecanică a căror lungime este de 20 metri sau mai mare, luminile de catarg trebuie să fie aşezate după cum urmează:

i)lumina de catarg prova sau după caz lumina unica, trebuie să fie la o înălţime de cel puţin 6 metri deasupra puntii iar dacă lăţimea navei este mai mare de 6 metri, la o înălţime deasupra puntii cel puţin egala cu aceasta latime, fără a fi totuşi necesar ca aceasta înălţime să fie mai mare de 12 metri;

îi) cînd exista doua lungimi de catarg, lumina de pupa trebuie să se afle pe verticala luminii din prova şi cu 4,5 metri mai sus decât aceasta.

b)Distanta pe verticala dintre luminile de catarg ale navelor cu propulsie mecanică, trebuie să fie astfel încît în condiţii normale de asieta lumina de pupa să poată fi totdeauna văzută distinct deasupra luminii din prova, de la o distanta de 1.000 metri din prova navei, privind de la nivelul marii.

c)Lumina de catarg a unei nave cu propulsie mecanică cu o lungime de 12 metri sau mai mare, dar mai mica de 20 metri, trebuie să se afle la o înălţime de cel puţin 2,5 metri deasupra puntii.

d)O nava cu propulsie mecanică cu lungimea mai mica de 12 metri, poate avea lumina cea mai de sus la o înălţime mai mica de 2,5 metri deasupra puntii. Totuşi, atunci cînd are o lumina de catarg în afară de luminile din borduri şi lumina de pupa, aceasta lumina de catarg trebuie să se afle la cel puţin 1 metru deasupra luminilor din borduri.

e)Una dintre cele doua sau trei lumini de catarg prevăzute pentru o nava cu propulsie mecanică care remorcheaza sau impinge o alta nava trebuie să se găsească în acelaşi loc cu lumina de catarg prova, a unei nave cu propulsie mecanică.

f)În orice împrejurări, lumina sau luminile de catarg trebuie să fie aşezate deasupra şi la o distanta destul de mare faţă de celelalte lumini şi obstacole.

g)Luminile din borduri ale unei nave cu propulsie mecanică trebuie să se găsească la o înălţime deasupra puntii care să nu depăşească trei sferturi din înălţimea luminii de catarg prova. Ele nu trebuie aşezate prea jos pentru a nu se confunda cu luminile de pe punte.

h)Luminile din borduri atunci cînd sînt reunite într-un felinar combinat şi se afla la o nava cu propulsie mecanică cu lungimea mai mica de 20 metri, trebuie să se afle la cel puţin 1 metru sub lumina de catarg.

i)Atunci cînd regulile prevăd doua sau trei lumini suprapuse, acestea trebuie distantate în felul următor:

i)la bordul unei nave cu o lungime de 20 metri sau mai mare, aceste lumini trebuie să fie distantate la cel puţin 2 metri şi lumina inferioară nu trebuie să fie la o înălţime mai mica de 4 metri faţă de punte, în afară de cazul cînd nava trebuie să poarte o lumina de remorcaj;

îi) la bordul unei nave cu o lungime mai mica de 20 metri, luminile trebuie să fie distantate cu cel puţin 1 metru iar lumina inferioară nu trebuie să se afle la o înălţime mai mica de 2 metri faţă de punte, afară de cazul cînd nava trebuie să poarte o lumina de remorcaj;

iii) atunci cînd exista trei lumini, ele trebuie aşezate la intervale egale.

Lumina cea mai de jos din cele doua lumini vizibile pe întreg orizontul prevăzute pentru navele de pescuit în timpul pescuitului, trebuie să se afle deasupra luminilor din borduri la o înălţime cel puţin egala cu de doua ori distanta care separa cele doua lumini verticale.

k)Atunci cînd nava este prevăzută cu doua lumini de ancora, lumina de ancora din prova trebuie să fie cel puţin 4,5 metri mai sus ca lumina din pupa.

La bordul unei nave cu o lungime mai mare de 50 metri, lumina de ancora din prova nu trebuie să fie la mai puţin de 6 metri deasupra puntii.

3.Amplasarea şi distanta dintre lumini în plan orizontal

a)Cînd pentru o nava cu propulsie mecanică sînt prescrise doua lumini de catarg, distanta orizontala care le separa trebuie să fie cel puţin egala cu jumătatea lungimii navei fără ca totuşi să depăşească 100 metri. Lumina de catarg prova nu trebuie asezata, faţă de prova navei, la o distanta mai mare de un sfert din lungimea navei.

b)La bordul unei nave cu o lungime de 20 metri, sau mai mare, luminile din borduri nu trebuie să se afle în faţa luminilor de la catargul din prova. Ele trebuie să se afle în bordurile navei sau în apropierea acestora.

4.Detalii referitoare la amplasarea luminilor de direcţie pentru navele de pescuit, dragi şi navele care efectuează lucrări sub apa

a)Lumina care indica direcţia instalaţiei de pescuit desfăşurată de o nava care pescuieste, prevăzută de regula 26 c) îi), trebuie să se afle la o distanta pe orizontala de cel puţin 2 metri şi cel mult 6 metri faţă de cele doua lumini, roşie şi alba, vizibile pe întreg orizontul.

Aceasta lumina trebuie să se afle la o înălţime care să nu fie nici mai mare decât aceea a luminii albe vizibile pe întreg orizontul şi prevăzută de regula 26 c) i) şi nici mai mica decât înălţimea luminilor din borduri.

b)Distanta orizontala între luminile şi semnele care indica la bordul unei nave care dragheaza sau executa lucrări sub apa, partea obstruata şi/sau partea pe unde se poate trece fără pericol asa cum este prescris la regula 27 b) i) şi îi), precum şi luminile şi semnele prevăzute la regula 27 d) i) şi îi), trebuie să fie cat mai mare posibil şi, în orice caz, de cel puţin 2 metri. Cea mai înaltă din aceste lumini sau semne, nu trebuie în nici un caz să fie asezata mai sus decât lumina inferioară sau semnul inferior care face parte din seria de trei lumini sau semne prescrise de regula 27 b) i) şi îi).

5.Ecranele luminilor din borduri

Luminile din borduri trebuie să fie prevăzute în partea dinspre nava cu ecrane vopsite în negru cu o vopsea mata şi să fie conformare prescripţiilor secţiunii 9 din prezenta anexa.

În cazul unui felinar combinat care foloseşte un filament vertical unic şi un perete foarte ingust între sectorul verde şi sectorul roşu, nu este necesar să se prevadă ecrane exterioare.

6.Semne

a)Semnele trebuie să fie negre şi să aibă următoarele dimensiuni:

i)o bula trebuie să aibă un diametru de cel puţin 0,6 metri;

îi) un con trebuie să aibă un diametru al bazei de cel puţin 0,6 metri şi o înălţime egala cu diametrul sau;

iii) un semn cilindric trebuie să aibă un diametru de cel puţin 0,6 metri şi o înălţime egala cu dublul diametrului sau;

iv) un bicon este alcătuit din două conuri ca acele definite la alineatul îi) de mai sus, avînd o baza comuna.

b)Distanta verticala dintre semne trebuie să fie de cel puţin 1,5 metri.

c)La bordul unei nave cu o lungime mai mica de 20 metri, semnele pot avea dimensiuni mai mici, dar proporţionale cu dimenisunile navei iar distanta care le separa poate fi şi ea redusă corespunzător.

7.Culoarea luminilor

Cromaticitatea tuturor luminilor de navigaţie trebuie să fie conformă cu următoarele norme, care se situeaza în limitele indicate de diagrama de cromaticitate a Comisiei Internaţionale de Iluminat (C.I.E.).

Limitele zonei diferitelor culori, sînt date de coordonatele vîrfurilor unghiurilor, care sînt următoarele:

i)Alb

x 0,525 0,525 0,452 0,310 0,310 0,443

y 0,382 0,440 0,440 0,348 0,283 0,382

îi) Verde

x 0,028 0,009 0,300 0,203

y 0,385 0,723 0,511 0,356

iii) Roşu

x 0,680 0,660 0,735 0,721

y 0,320 0,320 0,265 0,259

iv) Galben

x 0,612 0,618 0,575 0,575

y 0,382 0,382 0,425 0,406

8.Intensitatea luminilor

a)Intensitatea minima a luminilor trebuie să fie calculată cu ajutorul formulei:

I = 3,43 x 10^6 x T x D^2 x K^(-D)

în care:

I = Intensitatea luminoasa în candeli în condiţiile de serviciu.

T = Prag de iluminare 2 x 10^(-7) lux.

D = Distanta de vizibilitate (bataia luminoasa) a luminii în mile marine.

K = Coeficient de transmisie atmosferica.

Pentru luminile prescrise, K este egal cu 0,8 ceea ce corespunde unei vizibilitati meteorologice de cca 13 mile marine.

b)Tabelul de mai jos da câteva valori obţinute cu ajutorul acestei formule, unde D este distanta de vizibilitate (bataia luminoasa) a luminii exprimată în mile marine iar I reprezintă intensitatea luminoasa a luminii exprimată în candeli, pentru K = 0,8.

───────────────

D I

───────────────

1 0,9

2 4,3

3 12

4 27

5 52

6 94

───────────────

a)i) Luminile din borduri odată instalate pe nava, trebuie să aibă înspre înainte, intensitatile minime cerute. Intensitatile trebuie să scada pînă la a deveni practic nule între 1 şi 3 grade în afară sectoarelor prescrise;

îi) Pentru luminile de pupa şi luminile de catarg şi la limita sectorului de vizibilitate aflată la 22,5 grade înapoia traversului, intensităţile minime ce se cer, trebuie să fie menţinute pe arcul de orizont al sectoarelor prescrise de regula 21, pînă la 5 grade înăuntrul acestor sectoare. Începînd de la 5 grade în interiorul sectoarelor prescrise, intensitatea poate scădea cu 50 la suta pînă la limitele sectoarelor prescrise, după care trebuie să scada continuu pînă la a deveni practic nulă la 5 grade cel mult în afară sectoarelor prescrise.

b)Cu excepţia luminilor de ancora, care nu este necesar să fie amplasate prea sus faţă de punte, luminile vizibile pe tot orizontul trebuie aşezate astfel încît sa nu fie mascate de catarge, arborele gabier sau orice alte suprastructuri pe sectoare unghiulare mai mari de 6 grade.

10.Sectoare verticale de vizibilitate

a)Sectoarele verticale de vizibilitate ale luminilor electrice, cu excepţia luminilor instalate la bordul navelor cu vele, trebuie să fie astfel încît să asigure:

i)cel puţin intensitatea minima necesară de la 5 grade deasupra planului orizontal la 5 grade dedesubtul acestui plan;

îi) cel puţin 60 la suta din intensitatea minima cerută, de la 7,5 grade deasupra planului orizontal pînă la 7,5 grade dedesubtul acestui plan.

b)În cazul navelor cu vele, sectoarele verticale de vizibilitate ale luminilor electrice trebuie să fie astfel încît să asigure:

i)cel puţin intensitatea minima cerută de la 5 grade deasupra planului orizontal la 5 grade sub acest plan;

îi) cel puţin 50 la suta din intensitatea minima cerută de la 25 grade deasupra planului orizontal la 25 grade sub acest plan.

c)Pentru alte lumini decât cele electrice, aceste specificari trebuie să fie respectate cat se poate mai exact.

11.Intenstatea luminilor neelectrice

Luminile neelectrice trebuie să aibă pe cat posibil intensitatile minime specificate în tabelul dat în secţiunea 8.

12.Lumini de menvra

Cu toate dispoziţiile de la secţiunea 2 f), lumina de manevra descrisă la regula 34 b) trebuie să se afle în acelaşi plan longitudinal cu lumina sau luminile de catarg şi, atunci cînd aceasta este posibil, la o distanta verticala de cel puţin 2 metri deasupra luminii de catarg prova cu condiţia să fie asezata la o distanta verticala de cel puţin 2 metri deasupra sau, sub lumina de catarg pupa.

Dacă nu exista decât o singura lumina de catarg, lumina de manevra, trebuie să fie instalata în locul cel mai vizibil, la o distanta verticala de cel puţin doi metri de lumina de catarg.

13.Aprobare

Construirea felinarelor şi a semnelor, precum şi instalatia felinarelor la bord trebuie să fie socotite satisfăcătoare de către autoritatea competentă a statului unde este înmatriculată nava.

Anexa 2

Semnale suplimentare pentru navele de pescuit care pescuiesc în apropiere unele de altele

1.Generalitati

Luminile menţionate în prezenta anexa, dacă sînt purtate ca aplicare a dispoziţiilor din regula 26 d), trebuie să fie aşezate în locul cel mai vizibil, la cel puţin 0,9 metri unele faţă de altele, şi mai jos decât luminile prescrise de regula 26 b) i) şi c) i). Ele trebuie să fie vizibile pe întreg orizontul la o distanta de cel puţin o mila, însă aceasta distanta trebuie să fie inferioară distantei de vizibilitate a luminilor prescrise de prezentele reguli pentru navele de pescuit.

2.Semnale pentru nave trauler

a)Navele care pescuiesc cu ajutorul traulului sau oricărui aparat imers, pot sa poarte:

i)cînd lanseaza plasele: doua lumini albe suprapuse;

îi) cînd trag plasele: o lumina alba asezata pe verticala, deasupra unei lumini roşii;

iii) cînd plasele sînt prinse de un obstacol: doua lumini roşii suprapuse.

b)Navele care trauleaza în pereche pot purta:

i)în timpul nopţii, un proiector îndreptat către înainte şi în direcţia celeilalte nave cu care formează echipa de traulat în doi;

îi) cînd lanseaza sau ridica plasele sau atunci cînd plasele sînt reţinute de un obstacol, luminile prescrise de secţiunea 2 a) de mai sus.

3.Semnale pentru nave care pescuiesc cu plase punga

Navele ce pescuiesc cu plase punga (seinere), în momentul pescuitului, pot purta doua lumini galbene suprapuse. Acestea trebuie să se aprinda alternativ la fiecare secunda, cu durate egale de lumina şi de obscuritate. Ele nu pot fi purtate decât atunci cînd nava este stanjenita de către uneltele sale de pescuit.

Anexa 3

Caracteristici tehnice ale materialului de semnalizare sonora

1.Fluiere

a)Frecventa şi bataie sonora

Frecventa fundamentală a semnalului trebuie să fie cuprinsă între 70 şi 700 Hz.

Bataia sonora a semnalului unui fluier este determinata de frecventa, care pot cuprinde frecventa fundamentală, una sau mai multe frecvente mai înalte, situate între 180 şi 700 Hz (+ 1%) şi furnizand nivelele de presiune acustica specificate în secţiunea 1 c).

b)Limitele frecventelor fundamentale

Pentru ca să se poată garanta o mare varietate în caracteristicile fluierelor, frecventa fundamentală a unui fluier trebuie să fie cuprinsă între limitele următoare:

i)între 70 şi 200 Hz la bordul unei nave cu lungimea de 200 metri sau mai mare;

îi) între 130 şi 350 Hz, la bordul unei nave cu lungimea de 75 metri sau mai mare, dar mai mica de 200 metri;

iii) între 250 şi 700 Hz, la bordul unei nave cu o lungime mai mica de 75 metri.

c)Intensitatea semnalului şi bataia sonora

Un fluier instalat la bordul unei nave trebuie să asigure în direcţia intensitatii sale maximale, la o distanta de 1 metru şi cel puţin în banda de o treime de octava situata în gama frecventelor 180 pînă la 700 Hz, (+1%), la un nivel de presiune acustica cel puţin egal cu valoarea corespunzătoare din tabloul următor:

Bataia sonora a fost indicată în acest tablou cu titlu de informare.

Ea corespunde aproximativ cu distanta la care un fluier poate fi auzit pe axul sau înainte, cu o probabilitate de 90 la suta în aer calm, la bordul unei nave unde nivelul zgomotului de fond la posturile de ascultare este mediu (adică 68 dB în banda octavei centrate pe frecventa 250 Hz şi la 63 dB în banda octavei centrate pe 500 Hz).

În practica, distanta la care un fluier poate fi auzit este foarte variabila şi depinde mult de condiţiile meteorologice. Valorile arătate pot fi considerate caracteristice, dar în caz de vant puternic sau cînd nivelul zgomotului la posturile de ascultare este ridicat, bataia sonora poate fi redusă.

d)Caracteristice directionale

În toate direcţiile planului orizontal cuprinse într-un sector de + 45 grade în raport cu axa, nivelul de presiune acustica al unui fluier directional nu trebuie să fie scăzut mai mult de 4 B faţă de nivelul de presiune acustica pe axa. În orice alta direcţie a planului orizontal, nivelul de presiune acustica nu trebuie să fie scăzut cu mai mult de 10 B faţă de nivelul presiunii acustice pe axa, astfel încît bataia în orice direcţie să fie egala cu cel puţin jumătate din bataia pe axa.

Nivelul de presiune acustica trebuie să fie măsurat în banda de o treime de octava care produce bataia sonora.

e)Amplasarea fluierelor

Atunci cînd un fluier directional este folosit ca fluier unic la bordul unei nave, el trebuie să fie instalat astfel încît sa producă intensitatea sa maxima către înaintea navei.

Fluierele trebuie aşezate cat mai sus posibil la bordul navei pentru a se reduce interceptarea, de către obstacole, a sunetelor emise şi pentru a se reduce cat mai mult posibil riscurile tulburarilor auzului la membrii echipajului.

Nivelul de presiune acustica al semnalului propriu al navei, nu trebuie să depăşească 110 dB (A) la posturile de ascultare şi nu ar trebui, pe cat posibil, să depăşească 100 dB (A).

f)Instalarea mai multor fluiere

Dacă, la bordul unei nave, fluierele sînt instalate la mai mult de 100 metri unele faţă de altele, ele trebuie montate astfel încît sa nu poată fi acţionate simultan.

g)Sistem de fluiere

Dacă, din cauza unor obstacole, câmpul acustic al unui singur fluier sau al unuia dintre fluierele menţionate în paragraful f) de mai sus risca să prezinte o zona în care nivelul acustic al semnalului să fie redusă simtitor, se recomanda folosirea unui sistem de fluiere instalate astfel încît să se evite aceasta micşorare a nivelului acustic.

În sensul acestor reguli, un sistem de fluiere este socotit ca un fluier unic.

Fluierele unui asemenea sistem nu trebuie să fie aşezate la mai mult de 100 metri unele de altele şi trebuie montate astfel încît să poată fi acţionate simultan.

Frecventele lor trebuie să difere unele faţă de altele cu cel puţin 10 Hz.

2.Clopot sau gong

a)Intensitatea semnalului

Un clopot, un gong, sau orice alt dispozitiv avînd caracteristici acustice asemănătoare, trebuie să asigure un nivel de presiune acustica de cel puţin 110 dB la un metru.

b)Construcţia

Clopotele şi gongurile trebuie fabricate dintr-un material rezistent la coroziune şi concepute astfel încît sa redea un sunet clar. Diametrul deschiderii clopotului nu trebuie să fie mai mic de 300 milimetri la navele cu o lungime mai mare de 20 metri şi de 200 milimetri la navele cu o lungime cuprinsă între 12 metri şi 20 metri.

Atunci cînd este posibil, se recomanda instalarea unei limbi de clopot cu comanda mecanică, astfel încît să asigure o forta de impact constanta, însă trebuie să fie posibila şi actionarea sa manual. Masa limbii clopotului nu trebuie să fie mai mica de 3 la suta faţă de aceea a clopotului.

3.Aprobare

Construirea şi funcţionarea echipamentului de semnalizare sonora ca şi instalarea sa la bordul navei trebuie apreciate ca satisfăcătoare de către autoritatea competentă a statului unde este înmatriculată nava.

Anexa 4

Semnale de pericol

1.Semnalele următoare, folosite sau arătate împreună sau separat, arata un pericol şi nevoia de ajutor:

a)o lovitura de tun sau alte semnale explozive trase la intervale de cca un minut;

b)sunet continuu produs de un aparat oarecare pentru semnale de ceata;

c)fuzee sau bombe proiectand stele roşii lansate una câte una la intervale scurte;

d)semnal emis prin radiotelegrafie sau prin oricare alt sistem de semnalizare, compus din grupul ...---... (S.O.S.) din Codul Morse;

e)semnal radiotelefonic constând din cuvântul "Mayday";

f)semnal de pericol N.C. din Codul internaţional de semnale;

g)semnal constând dintr-un pavilion patrat avînd, deasupra sau dedesubt, o bula sau un obiect asemănător;

h)flacari pe nava (din cele ce pot fi produse prin arderea unui butoias cu gudron, un butoias de ulei etc);

i)fuzee cu parasuta sau o lumina de mina care produce o lumina roşie;

j)semnal fumigen producand un fum portocaliu;

k)miscari lente şi repetate de sus în jos a bratelor intinse lateral;

l)semnal de alarma radiotelegrafica;

m)semnal de alarma radiotelefonica;

n)semnale transmise prin radiobalize pentru localizarea sinistrelor.

2.Este interzisă folosirea oricăruia din semnalele de mai sus, în afară de cazul cînd se indica un pericol sau nevoie de ajutor, cat şi folosirea altor semnale ce ar putea fi confundate cu unul din semnalele de mai sus.

3.Este necesar să se dea atenţie capitolelor corespunzătoare din Codul internaţional de semnale, Manualului de căutare şi salvare pentru uzul navelor de comerţ, şi semnalelor următoare:

a)o bucata de panza de culoare portocalie cu un patrat şi un cerc de culoare neagra, sau cu un alt simbol asemănător (pentru reperare aeriană);

b)colorant.