Statutul
Statutul din 28 septembrie 1977
cooperativei agricole de producţie
- Emitent
- Consiliul de Stat
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 105 din 30 septembrie 1977
Textul actului · 43 de articole
100%
cooperativei agricole de producţie
I. Scopul şi obiectul cooperativei agricole de producţie
Cooperativa agricolă de producţie este organizaţia economică socialistă în care taranii se unesc de bunăvoie, aducind în proprietatea cooperativei pămîntul şi celelalte mijloace principale de producţie. În cooperativa agricolă munca este organizată în comun, iar retribuirea se face în raport cu cantitatea şi calitatea muncii prestate, cu producţia realizată, precum şi cu dezvoltarea economică a cooperativei.
Cooperativa agricolă de producţie are drept obiect cultivarea în comun a pămîntului, folosirea pe scara larga a mecanizarii, chimizarii, irigatiilor, a ştiinţei şi tehnicii înaintate pentru obţinerea unor producţii agricole vegetale şi animale din ce în ce mai mari, dezvoltarea de activităţi cu caracter industrial, de prelucrare a producţiei agricole, de construcţii şi prestări de servicii, în scopul creşterii continue a bunastarii ţărănimii, ridicării social-culturale a satului la un nivel tot mai înalt de civilizatie, sporirii contribuţiei cooperativei la satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei, ale economiei naţionale.
Prin întreaga sa activitate, cooperativa agricolă de producţie îşi aduce contribuţia la realizarea sarcinilor stabilite de Partidul Comunist Roman pentru faurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism, la întărirea aliantei dintre clasa muncitoare - clasa conducatoare a societăţii - şi taranime, la creşterea conştiinţei socialiste a ţărănimii.
Cooperativa agricolă de producţie se bucura de sprijinul permanent şi multilateral al partidului şi statuiui nostru, are create, prin dezvoltarea continua a bazei tehnico-materiale a agriculturii, condiţiile consolidării sale economico-organizatorice. Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii reprezintă principalul mijloc prin care statul asigura mecanizarea lucrărilor în cooperativele agricole de producţie.
Creşterea continua a producţiei, şi îndeosebi a producţiei-marfa, valorificarea acesteia pe bază de contracte încheiate prin buna învoiala cu unităţile de stat şi cooperatiste, asigurarea aprovizionarii populaţiei cu produse agroalimentare şi a industriei cu materii prime duc la mărirea veniturilor cooperatorilor şi contribuie la progresul întregii tari.
Cooperativa agricolă este forma cea mai potrivita pentru unirea eforturilor taranilor şi impletirea strinsa a intereselor lor cu ale tuturor oamenilor muncii, ale întregii societăţi; ea are un rol deosebit de însemnat în economia tarii noastre, în întreaga perioadă istorica de construire a socialismului şi comunismului.
Cooperativa agricolă de producţie îşi înfăptuieşte scopul pentru care a luat fiinta, prin:
a)folosirea în comun, deplina şi eficienta a pămîntului, conservarea şi ridicarea continua a potenţialului productiv al tuturor terenurilor agricole proprietatea cooperativei;
b)gospodărirea raţională şi cu eficienta economică maxima a tuturor mijloacelor materiale şi financiare, organizarea superioară a producţiei şi a muncii, creşterea continua a productivitatii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie;
c)întărirea continua a proprietăţii cooperativei, factor hotărîtor al creşterii producţiei, al dezvoltării economice a cooperativei şi al creşterii bunastarii cooperatorilor;
d)cooperarea strinsa în producţie, pe bază de contract, cu secţia pentru mecanizarea agriculturii, care se integreaza în activitatea cooperativei şi răspunde nemijlocit, împreună cu aceasta, de realizarea producţiei agricole planificate; plata lucrărilor executate de staţiune se face în raport direct cu productiile realizate;
e)exploatarea raţională şi eficienta a amenajărilor pentru irigaţii, a lucrărilor de desecare şi a celor de combatere a eroziunii solului, executate din fondurile statului, precum şi a celor realizate cu contribuţia cooperativelor;
f)folosirea economică şi eficienta a sprijinului acordat de stat prin credite, asistenţa tehnica, îngrăşăminte chimice, erbicide, seminţe din soiuri de mare productivitate, animale de rasa etc.;
g)cointeresarea materială a cooperatorilor prin aplicarea principiului socialist al repartiţiei după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii prestate, precum şi în funcţie de rezultatele obţinute de fiecare cooperativa în îndeplinirea planului de producţie, venituri şi cheltuieli;
h)ridicarea continua a nivelului profesional şi cultural al membrilor cooperativei şi satisfacerea nevoilor lor sociale;
i)educarea cooperatorilor în spiritul muncii în comun, al ordinii şi disciplinei în producţie, al răspunderii pentru buna gospodărire, apărare şi dezvoltare a proprietăţii cooperativei, al principiilor eticii şi echităţii socialiste.
II. Proprietatea cooperativei agricole de producţie şi proprietatea personală a membrilor ei
Proprietatea cooperativei agricole este alcătuită din:
–pămîntul adus de cooperatori;
–animalele de muncă şi de producţie, consructiile, plantaţiile, mijloacele de transport, utilajele, instalaţiile, inventarul agricol şi celelalte bunuri aduse de cooperatori, precum şi cele obţinute ca urmare a activităţii cooperativei agricole, ori dobîndite de aceasta în alt mod;
–întreaga producţie agricolă vegetala şi animala şi orice alte produse sau venituri rezultate din activitatea cooperativei agricole;
–mijloacele fixe şi circulante cu care participa la asociaţii economice intercooperatiste, cu unităţi de stat sau ale cooperaţiei de consum, precum şi beneficiile cuvenite din activitatea acestora;
–produsele şi veniturile realizate prin munca în comun a pămîntului, proprietate de stat, dat în folosinţă cooperativei.
Proprietatea cooperativei, întărirea şi dezvoltarea ei neincetata, stau la baza întregii activităţi a cooperativei agricole de producţie şi a creşterii bunastarii membrilor săi.
Din terenul agricol, proprietatea cooperativei, adunarea generală poate atribui, anual, lot în folosinţă fiecărei persoane care:
a)este cooperator şi a realizat în anul anterior volumul de muncă stabilit, în perioadele de timp şi potrivit cerinţelor producţiei;
b)este cooperator şi lucrează, cu aprobarea adunării generale, în asociaţiile economice intercooperatiste, asociaţii cu unităţi de stat sau ale cooperaţiei de consum, la care cooperativa s-a asociat;
c)este cooperator, încadrat permanent, cu aprobarea adunării generale a cooperativei agricole de producţie, la întreprinderea agricolă de stat şi lucrează direct în sectoarele de producţie ale acestei unităţi;
d)este mecanizator sau mecanic agricol al staţiunii pentru mecanizarea agriculturii şi lucrează în cooperativa agricolă;
e)este specialist agricol, lucrează în cooperativa agricolă şi locuieşte în localitatea în care îşi are sediul cooperativa.
Mărimea lotului poate fi în suprafaţa echivalenta cu pînă la 15 ari teren arabil, în raport de categoria de folosinţă a terenului şi de clasa de fertilitate naturala a solului.
În zonele viticole, în cazul în care lotul atribuit în folosinţă este plantat cu vie, pînă la 5 ari nu se va calcula prin echivalare cu teren arabil.
În cooperativa agricolă de producţie situata în zona de deal sau munte, adunarea generală poate atribui loturi în folosinţă personală şi peste 15 ari, atunci cînd terenurile respective se afla pe pante mari, nemecanizabile, au fertilitate scăzută şi prezintă dificultăţi pentru cooperativa de a le exploata.
Adunarea generală poate hotărî, de la caz la caz, menţinerea sau atribuirea de loturi în folosinţă, în cazul unor familii cu situaţii deosebite (incapacitate de muncă, femei cu mulţi copii minori şi altele).
Cooperatorii care ies la pensie păstrează dreptul de folosinţă asupra lotului pe care l-au deţinut la data pensionării, în condiţiile prevăzute de statut.
În situaţia în care, prin atribuirea loturilor în folosinţă, s-ar diminua suprafaţa agricolă în folosinţă obsteasca şi atunci cînd urmează să se atribuie loturi în folosinţă personală peste 15 ari, se va cere, în prealabil, aprobarea uniunii judeţene a cooperativeIor agricole de producţie.
Lotul va fi lucrat de către titularul sau, personal sau ajutat de membrii familiei, va fi folosit numai pentru producţia agricolă şi nu va putea fi transmis în nici un mod altor persoane. Schimbarea modului de folosinţă agricolă a terenului atrage pierderea dreptului de folosire a lotului.
Constituie proprietate personală a taranilor cooperatori:
–casa de locuit şi construcţiile gospodăreşti anexe, terenul pe care se afla acestea şi curtea, a căror suprafaţa totală nu poate depăşi 250 mp. Cînd aceasta suprafaţa depăşeşte 250 mp, diferenţa se include în lotul atribuit în folosinţă;
–animale de producţie, precum şi inventarul agricol marunt;
–veniturile şi economiile realizate prin munca;
–producţia obţinută de pe lotul atribuit în folosinţă.
Cooperatorii pot avea în proprietate personală pe o familie (soţul şi sotia, împreună cu copiii lor necăsătoriţi), pînă la 3 bovine de producţie, 15 oi sau capre şi un număr nelimitat de porci, păsări, iepuri de casa, stupi de albine.
Adunarea generală poate aproba ca, în funcţie de condiţiile şi posibilităţile locale cooperatorii să deţină pe o familie un număr mai mare de bovine, ovine sau caprine.
Cooperatorii care deţin sau dobîndesc animale şi inventar agricol, peste cele prevăzute în alineatele precedente, sînt obligaţi să le înstrăineze în termenul hotărît de adunarea generală. După expirarea termenului, astfel de bunuri deţinute în plus se valorifica de către cooperativa agricolă în contul proprietarului.
Terenurile - cu excepţia celor pe care se afla casa de locuit, construcţiile gospodăreşti anexe şi curtea, în suprafaţa totală de cel mult 250 mp - dobîndite prin moştenire legală, trec în proprietatea cooperativei.
Cooperatorii care dobîndesc o a doua casa de locuit sînt obligaţi sa înstrăineze una dintre ele, în condiţiile prevăzute de lege.
Adunarea generală poate da în proprietate personală, cu plata, locuri de casa în suprafaţa de cel mult 250 mp, din terenuri proprietatea cooperativei agricole, situate în perimetrul delimitat de planul de sistematizare a localităţii respective, membrilor cooperativei şi persoanelor încadrate de acestea cu contract de muncă pe durata nedeterminată, care doresc să-şi construiască o locuinta şi care nu au loc de casa în proprietate personală. În aceleaşi condiţii se pot atribui locuri de casa specialiştilor şi mecanizatorilor care lucrează în cooperativa şi doresc să se stabilească în localitatea respectiva.
Înstrăinarea terenurilor proprietatea cooperativei, în alte scopuri decît cele prevăzute în articolul precedent, nu poate avea loc decît în condiţiile legii. Înstrăinarea celorlalte bunuri se poate face, numai cu plata, pe baza aprobării adunării generale, în condiţiile prevăzute de lege.
III. Membrii cooperativei agricole de producţie. Drepturire şi îndatoririle lor
Pot fi membri ai cooperativei agricole de produtctie oricare producător agricol şi alţi oameni ai muncii necesari activităţii cooperativei, care au împlinit vîrsta de 16 ani şi adera la prevederit1e statutului cooperativei, aducind în proprietatea cooperativei pămîntul, animalele de muncă şi inventarul agricol principal pe care le au în proprietate.
La intrarea în cooperativa, fiecare membru plăteşte taxa de înscriere, sbabilita de adunarea generală, care nu va fi mai mica de 25 lei.
Primirea de noi membri în cooperativa agricolă de producţie se face individual, de către adunarea generală, pe bază de cerere scrisă. Fiii cooperatorilor, la împlinirea virstei de 16 ani, devin membri ai cooperativei agricole, pe baza cererii individuale şi cu aprobarea adunării generale a cooperativei agricole de producţie.
Fiecare membru al cooperativei agricole are dreptul:
a)sa munceasca în cooperativa pe măsura capacităţii şi pregătirii sale;
b)să fie retribuit pentru munca şi rezultatele obţinute, potrivit legii retribuirii muncii în unităţile agricole cooperatiste;
c)sa participe la conducerea treburilor cooperativei; sa ia parte la adunările generale, precum şi la cele ale subunitatii de producţie în care lucrează; să-şi exprime părerile şi să facă propuneri cu privire la întreaga activitate a cooperativei; sa participe la luarea hotărîrilor adunării generale; sa aleagă şi - de la vîrsta de 21 ani - să fie ales în consiliul de conducere şi comisia de revizie;
d)sa beneficieze de sprijin şi înlesniri, în condiţiile legii, pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale;
e)sa beneficieze de ajutoare din fondurile statutare constituite în acest scop de unităţile agricole cooperatiste ai căror membri sînt, în condiţiile stabilite de adunarea generală;
f)sa primească pensie şi indemnizaţii de asigurări sociale, potrivit legii, după cum urmează:
–pensie pentru munca depusa şi limita de vîrsta;
–pensie pentru pierderea totală sau în cea mai mare parte a capacităţii de muncă;
–pensie de urmaş;
–indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, determinata de boli sau accidente;
–concediu plătit pentru sarcina şi lehuzie;
–indemnizaţii pentru copii;
–tratament medical în staţiuni balneoclimatice.
Cooperatorii care lucrează în unităţile agricole cooperatiste, cooperatorii pensionari, precum şi membrii lor de familie, beneficiază, în mod gratuit, pe timpul internării în spital, de întreţinere şi medicamente.
Pe timpul tratamentului ambulatoriu, cooperatorii beneficiază de medicamente şi materiale sanitare, potrivit legii.
Membrilor cooperativei agricole de producţie, care au rezultate deosebite în munca de intarire, dezvoltare şi apărare a proprietăţii cooperativei şi participa activ la sporirea continua a producţiei, li se pot acorda recompense morale şi materiale cum sînt:
–multumirea verbală;
–evidentierea în adunarea subunitatii de producţie;
–evidentierea publică şi în adunarea generală pe cooperativa;
–înscrierea în cartea de onoare a cooperativei agricole de producţie;
–stimulente în obiecte, excursii, trimiterea la odihna şi tratament;
–diplome şi insigne de cooperator fruntas.
Multumirea verbală şi evidentierile se aproba de consiliul de conducere, la propunerea şefului subunitatii de producţie. Celelalte recompense se aproba de Adunarea generală, la propunerea consiliului de conducere.
Cooperatorii din cooperativele care dispun de fondurile financiare necesare primesc un concediu de odihnă plătit în condiţiile stabilite de adunarea generală, dacă lucrează 300 de zile anual în cooperativa.
Fiecare membru al cooperativei agricole are următoarele îndatoriri:
a)să execute lucrări de calitate în locurile stabilite şi în perioadele optime de timp prevăzute, sa lucreze numărul de zile calendaristice necesar pentru realizarea sarcinilor de plan şi să respecte programul de lucru stabilit. Preşedintele cooperativei agricole de producţie, celelalte cadre de conducere, personalul tehnic, economic şi administrativ, precum şi cei care lucrează în activităţile de producţie industriala, de construcţii şi prestări de servicii, vor participa nemijlocit la efectuarea lucrărilor agricole în perioadele de virf ale campaniilor;
b)să respecte prevederile statutului şi ale regulamentului de ordine interioară; sa participe la elaborarea, adoptarea şi înfăptuirea hotărîrilor adunării generale, precum şi ale adunării subunitatii de producţie din care face parte; sa aducă la îndeplinire măsurile stabilite de consiliul de conducere;
c)să contribuie efectiv la întărirea, apărarea şi dezvoltarea proprietăţii cooperativei, la prevenirea şi înlăturarea risipei şi relei gospodariri a mijloacelor materiale şi financiare ale cooperativei; să-şi aducă contribuţia la dezvoltarea democraţiei cooperatiste, întărirea spiritului colectiv de muncă, a disciplinei, ordinii şi legalităţii în activitatea cooperativei, la aplicarea principiilor eticii şi echităţii socialiste;
d)să-şi ridice în permanenta pregătirea profesională, să aplice în producţie regulile agrozootehnice şi să-şi însuşească cunoştinţele necesare folosirii utilajelor, instalaţiilor, maşinilor şi tractoarelor;
e)sa participe la realizarea acţiunilor de protecţie, imbunatatire şi folosire intensiva a fondului funciar, întreţinerea şi creşterea potenţialului productiv al pajiştilor, prevenirea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale.
Cooperativa agricolă de producţie, ca forma socialistă de organizare a producţiei şi a muncii, exprima unitatea de scop şi de voinţa a tuturor membrilor ei. Respectarea hotărîrilor adoptate de adunarea generală şi de consiliul de conducere constituie o condiţie esenţială pentru buna desfăşurare a activităţii cooperativei agricole pentru consolidarea ei economico-organizatorică. Încălcarea prevederilor statutului, a hotărîrilor adunării generale şi ale consiliului de conducere constituie abateri care dauneaza cooperativei şi atrag raspundereta disciplinară şi materială, după caz.
Sînt socotite abateri disciplinare: neparticiparea la munca în locurile stabilite şi în perioadele prevăzute de consiliul de conducere, neexecutarea de calitate a lucrărilor, nefolosirea la întreaga capacitate a utilajelor, reaua gospodărire a proprietăţii cooperativei, încălcarea normelor de disciplina a muncii, a celorlalte îndatoriri prevăzute de statut, în condiţiile stabilite prin regulamentul de ordine interioară.
Sancţiunile disciplinare care se aplică pentru nerespectarea îndatoririlor statutare sînt:
a)avertismentul;
b)refacerea fără plata a lucrărilor de calitate necorespunzătoare ori suportarea pagubelor, în condiţiile legii, în cazul în care lucrările nu se mai pot reface;
c)reţinerea pînă la cel mult 10% din retributia cuvenită pentru munca prestată;
d)pierderea dreptului de retribuire suplimentară în anul respectiv;
e)retragerea în timpul anului a lotului primit în folosinţă, în cazul neparticiparii la munca şi neexecutării lucrărilor la timp şi de calitate;
f)trecerea pe timp limitat sau nelimitat în alta munca;
g)pierderea temporară a dreptului de vot;
h)îndepărtarea din cooperativa.
Răspunderea materială a cooperatorilor, pentru pagube cauzate cooperativei agricole de producţie, prin încălcarea cu vinovăţie a prevederilor statutare sau a hotărîrilor organelor de conducere ale cooperativei, poate fi stabilită numai în cazurile în care pagubele au fost constatate în cel mult 3 ani de la data producerii lor, iar restituirea sumelor sau a contravalorii bunurilor ori serviciilor necuvenite, în cel mult 1 an de la data primirii sumelor sau bunurilor, ori de la data cînd au beneficiat de aceste servicii.
Obligarea la plata despăgubirilor şi la restituirea sumelor sau a contravalorii bunurilor şi serviciilor necuvenite se face în termen de 60 de zile de la data cînd organul în drept sa hotărască obligarea la despăgubiri sau la restituire a luat cunoştinţa de producerea pagubei.
Aplicarea sancţiunilor disciplinare prevăzute la lit. a). b), c), d) şi f) şi obligarea la plata despăgubirilor se fac prin hotărîri ale consiliului de conducere. În cazul membrilor consiliului de conducere şi ai comisiei de revizie, răspunderea disciplinară şi materială pentru abateri şi daune pricinuite cooperativei agricole de producţie se stabileşte prin hotărîre a adunării generale.
După expirarea termenului de 60 de zile, prejudiciul se imputa, de către biroul executiv al uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, membrilor consiliului de conducere, vinovaţi de neluarea măsurilor necesare pentru obligarea la plata a persoanelor vinovate de producerea pagubei.
Aplicarea sancţiunilor prevăzute la lit. e) şi g) şi îndepărtarea din cooperativa a unui membru pentru fapte deosebit de grave împotriva intereselor acesteia se hotărăsc numai de adunarea generală.
Plingerile cooperatorilor nemultumiti de hotărîrile consiliului de conducere privind aplicarea sancţiunilor disciplinare se rezolva de adunarea generală a cooperativei.
Împotriva hotărîrilor adunării generale, prin care s-a pronunţat îndepărtarea din cooperativa, precum şi în alte cazuri, cei nemultumiti se pot adresa uniunii judeţene, iar împotriva hotărîrilor acesteia, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie.
Cooperatorii şi persoanele încadrate în munca potrivit legii, nemultumiti de obligarea la plata despăgubirilor pentru pagube aduse cooperativei sau de modul cum li s-au rezolvat cererile referitoare la retribuirea muncii, se pot adresa comisiei de judecată din cooperativa sau, după caz, judecătoriei, în condiţiile prevăzute de lege. Plingerile cu privire la diminuarea retributiei de baza pentru nerealizarea integrală a sarcinilor şi la stabilirea retributiei suplimentare se soluţionează de adunarea generală a cooperativei, iar în cazul celor care îndeplinesc funcţii de conducere, de către uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie, împreună cu direcţia generală pentru agricultura şi industria alimentara.
Hotărîrile de obligare la plata despăgubirilor, necontestate în termen, sînt definitive şi executorii.
Organele de conducere ale cooperativei agricole de producţie nu pot renunţa la drepturile legal cuvenite acesteia.
Cel care se retrage sau este îndepărtat din cooperativa agricolă de producţie primeşte, în bani, contravaloarea părţii sociale din bunurile aduse de el în cooperativa. Adunarea generală stabileşte pentru fiecare caz în parte, în raport cu posibilităţile cooperativei, durata de timp şi ratele anuale prin care se va face plata. Retributia cuvenită pentru munca depusa în cooperativa în anul în curs se plăteşte la sfîrşitul anului.
În cazul cînd un cooperator - prin căsătorie sau din alte motive - îşi stabileşte domiciliul în alta localitate, el poate deveni membru al cooperativei pe baza căreia se muta.
Pentru aceasta, este necesară aprobarea adunării generale a cooperativei agricole de unde pleacă, precum şi a aceleia în care cere să între. Cooperatorul îşi păstrează toate drepturile prevăzute în statut, iar cooperativa de unde a plecat este obligată sa transfere cooperativei în care a fost admis contravaloarea părţii sale sociale.
IV. Planificarea şi organizarea producţiei şi a muncii. Retribuirea în cooperativa agricolă de producţie
Cooperativa agricolă de producţie îşi organizează întreaga sa activitate pe baza planului de dezvoltare în perspectiva, a planului anual de producţie şi financiar, care se întocmesc potrivit condiţiilor şi cerinţelor de dezvoltare a cooperativei, intereselor membrilor săi şi necesităţilor economiei naţionale.
Cooperativa agricolă de producţie are obligaţia ca, în planificarea şi desfăşurarea întregii activităţi economice, să asigure un echilibru permanent între venituri şi cheltuieli, astfel încît să se poată constitui fondul de dezvoltare şi celelalte fonduri statutare, inclusiv mijloacele necesare pentru retribuirea cooperatorilor la un nivel corespunzător şi contribuţia la fondul de pensii şi indemnizaţii de asigurări sociale.
În cooperativele agricole de producţie în care exista forta de muncă disponibilă, consiliile de conducere sînt obligate sa organizeze brigazi şi echipe care să lucreze în alte unităţi agricole cooperatiste şi de stat, pe santiere, la exploatările forestiere şi în alte activităţi. Sumele obţinute de la beneficiarii acestor activităţi şi servicii constituie surse suplimentare de venituri pentru cooperative şi membrii acestora.
În vederea dezvoltării continue a cooperativei agricole, a mobilizării tuturor rezervelor de sporire a producţiei şi productivitatii muncii, consiliul de conducere este sprijinit în problemele de specialitate tehnice şi economice ale producţiei de specialiştii regartizati sa lucreze în cooperativa şi de organele agricole de stat, precum şi de uniunile cooperativelor agricole de producţie, în întreaga activitate organizatorică şi politica legată de realizarea planurilor de producţie.
Cooperativa agricolă de producţie îşi organizează acele ramuri de producţie vegetala şi animala, care să asigure folosirea cît mai deplina a pămîntului, a celorlalte mijloace de producţie, a forţei de muncă şi a tuturor rezervelor pentru creşterea producţiei agricole şi sporirea veniturilor. În elaborarea planurilor de producţie şi financiare şi în desfăşurarea întregii activităţi, cooperativa agricolă de producţie asigura aplicarea prevederilor programelor elaborate împreună cu celelalte unităţi agricole cooperatiste din cadrul consiliului intercooperatist privind concentrarea, profilarea şi specializarea producţiei, utilizarea integrală şi eficienta a tuturor mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă, în vederea dezvoltării continue a fiecărei unităţi. Pentru a asigura buna desfăşurare a procesului de producţie, cooperativa agricolă îşi poate organiza şi alte activităţi, cum sînt: confecţionarea şi repararea inventarului, executarea de construcţii şi altele. În scopul unei mai bune valorificari a producţiei şi a altor resurse locale, folosirii rationale a forţei de muncă şi al creşterii producţiei-marfa, cooperativa organizează prelucrarea, păstrarea şi desfacerea produselor agricole, precum şi alte activităţi cu caracter industrial şi de prestări servicii.
Cooperativa agricolă de producţie foloseşte mijloacele financiare proprii şi creditele acordate de stat, pentru desfăşurarea corespunzătoare a procesului de producţie, dezvoltarea diferitelor ramuri de activitate şi obţinerea unor producţii sporite cu cheltuieli cît mai mici.
Organele de conducere ale coope5rativei au datoria sa folosească judicios mijloacele destinate investiţiilor pentru punerea în funcţiune la termen a unor obiective cu eficienta ridicată, care să asigure dezvoltarea proprietăţii cooperativei, îndeplinirea obligaţiilor faţă de stat şi sporirea retributiei cooperatorilor.
În realizarea obiectivelor se va asigura reducerea consumului de materiale, combustibili şi energie, precum şi înlăturarea supradimensionarilor construcţiilor agrozootehnice.
Creditele se folosesc în conformitate cu destinaţia stabilită pentru realizarea sarcinilor de plan; consiliul de conducere răspunde de rambursarea integrală a creditelor la scadenta.
Organizarea producţiei şi a muncii în cooperativa agricolă de producţie se realizează pe subunitati de producţie, iar în cadrul acestora, pe formaţii de muncă. Întreaga activitate se desfăşoară pe bază de programe de lucru, stabilite pe zile şi lucrări. În cooperativa agricolă de producţie lucrările se executa prin munca membrilor acesteia, a unor persoane încadrate de cooperativa, în condiţiile prevăzute de lege, precum şi a mecanizatorilor din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii şi a specialiştilor retribuiţi de stat.
Formele de organizare a producţiei şi muncii în cooperativa agricolă de producţie şi componenta subunitatilor de producţie se stabilesc de adunarea generală, în funcţie de condiţiile specifice ale unităţii respective, de cerinţele concentrarii şi specializării producţiei.
Subunitatile de producţie sînt: ferma, brigada şi sectorul care au plan de producţie sau, după caz, şi plan de venituri şi cheltuieli, ce fac parte integrantă din planul de producţie şi financiar al cooperativei agricole.
Forma de baza în organizarea muncii în cadrul subunitatilor de producţie este echipa mixtă de mecanizatori şi cooperatori, echipa de mecanizatori sau echipa de cooperatori.
Organizarea muncii pe echipe are drept scop întărirea spiritului de muncă colectivă, a disciplinei, creşterea răspunderii întregii echipe şi a fiecărui membru al acesteia pentru folosirea deplina a bazei tehnico-materiale, executarea la timp şi de calitate a volumului de muncă stabilit pe întreaga suprafaţa sau pe întregul efectiv de animale şi obţinerea nivelurilor de producţie prevăzute.
Şeful de ferma, brigadierul şi şeful de sector sînt aleşi de adunarea subunitatii de producţie respectiva pe timp de 2 ani şi sînt confirmati de adunarea generală a cooperativei.
Şeful de ferma, brigadierul, şeful de sector asigură realizarea sarcinilor de producţie ale subunitatii, organizează şi conduce procesul de producţie, coordonează şi îndrumă activitatea sefilor de echipa, consultindu-se cu aceştia la organizarea procesului de producţie; se ingrijesc de păstrarea în bune condiţii a mijloacelor de producţie şi de utilizarea lor cît mai raţională, controlează permanent modul cum se executa întregul volum de muncă manuală şi mecanică prevăzut în devizele de lucrări şi organizează ţinerea evidentei muncii şi a realizarilor obţinute, asigura ţinerea cu regularitate a adunărilor subunitatilor de producţie şi răspund în faţa acestora pentru întreaga lor activitate.
Şefii de ferme, brigadierii, şefii de sectoare, celelalte cadre tehnice şi economice din cooperativa agricolă de producţie răspund atît faţă de preşedinte şi inginerul şef, cît şi faţă de consiliul de conducere şi adunarea generală, pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de producţie în subunitatile pe care le conduc.
Suprafeţele de teren, ca şi celelalte mijloace de producţie necesare desfăşurării în bune condiţii a procesului de producţie, se repartizează fermelor, brigazilor şi sectoarelor pe o perioadă de mai mulţi ani.
Cooperativa poate organiza diferite activităţi productive, cu munca la domiciliul membrilor cooperativei.
În cooperativa agricolă de producţie, forma principala de retribuire a muncii este acordul global. Forma de retribuire în acord global poate fi:
a)cu tarif constant pe unitatea de produs sau la 1.000 lei valoare a producţiei obţinute, respectiv a prestărilor de servicii realizate;
b)cu tarif constant pe unitatea de produs sau la 1.000 lei valoare a producţiei pînă la nivelul producţiei planificate, iar pentru depăşirea planului, acordarea unei părţi din producţie sau din valoarea acesteia, sub forma de retributie suplimentară.
În cooperativa agricolă de producţie se pot folosi şi următoarele forme de retribuire:
a)în acord direct;
b)cu tarif pe norma de muncă;
c)în regie sau după timp;
d)pe bază de cote procentuale din producţia ori din valoarea acesteia, la unele culturi.
Formele de retribuire a muncii se aproba de adunarea generală a membrilor cooperativei agricole de producţie, la propunerea consiliului de conducere, în funcţie de condiţiile specifice ale fiecărei cooperative şi domeniu de activitate, asigurindu-se corelarea fondului de retribuire cu nivelul producţiei şi al veniturilor prevăzute în planurile de producţie şi financiare.
Forma de retribuire pe bază de cote procentuale se aproba de adunarea generală, cu avizul direcţiei generale judeţene pentru agricultura şi industrie alimentara.
Membrii cooperativei primesc retributia pentru munca efectuată în bani sau în bani şi natură.
Pentru munca depusa în cursul anului, cooperativa agricolă de producţie poate acorda, lunar, avansuri în bani şi în natură.
Pentru depăşirea producţiei planificate, membrii cooperativei agricole de producţie care lucrează nemijlocit în producţie sau care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice, de alta specialitate, administrative, de servire şi paza, precum şi specialiştii retribuiţi de stat, pot sa primească retributie suplimentară, din producţia sau valoarea acesteia realizată peste plan, potrivit legii.
Cooperativa agricolă de producţie poate asigura cooperatorilor care lucrează nemijlocit în producţie, celor care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice şi administrative, precum şi celor calificaţi în meseriile de sofer, conducător de tractoare rutiere, lacatus, electrician şi altele, un venit garantat, conform hotărîrii adunării generale, în condiţiile prevăzute de lege.
În cooperativa agricolă de producţie sau în sectoarele de activitate în care retributia se acordă numai în bani, cooperativa poate vinde, la preţ de contractare, cooperatorilor care participa la munca o anumită cantitate de cereale stabilită de adunarea generală, în limitele prevăzute de lege, pentru nevoile de consum propriu, precum şi pentru fiecare din copiii sub 16 ani şi persoanele inapte de muncă pe care le întreţin.
Adunarea generală a membrilor cooperativei agricole de producţie stabileşte retributia personalului de conducere şi de execuţie tehnica, economică, de alta specialitate, administrativă, de servire şi paza, în funcţie de volumul de muncă prestat, nivelul mediu al veniturilor realizate de cooperatori, producţia globală planificata, mărimea şi complexitatea unităţii sau, după caz, a subunitatii, respectarea cheltuielilor de producţie planificate, precum şi de realizarea livrărilor la fondul de stat.
Cooperatorii care îşi desfăşoară activitatea în zootehnie, legumicultura, viticultura, pomicultura, cei calificaţi în meseriile de sofer, conducător de tractoare rutiere, lacatus, electrician şi altele, precum şi cei care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice, de alta specialitate, administrative şi de servire, care muncesc permanent în tot cursul anului şi îşi realizează sarcinile ce le revin, sînt retribuiţi de coopeativa şi au vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate şi în acelaşi sector de activitate, beneficiază de un spor de vechime neîntreruptă, în condiţiile legii.
Cooperativa agricolă de producţie are îndatorirea să asigure folosirea cît mai raţională a forţei de muncă, reducind la minimum necesar funcţiile administrative şi consumul de norme de muncă pentru activităţile neproductive. Funcţiile administrative se stabilesc de către adunarea generală, în limitele prevăzute de lege.
V. Repartizarea producţiei şi utilizarea mijloacelor băneşti şi materiale
Dezvoltarea proprietăţii cooperativei agricole de producţie este izvorul sporirii continue a producţiei vegetale şi animale, al creşterii nivelului de viaţa al cooperatorilor. Aceasta se realizează prin alocarea anuală, obligatorie, a fondurilor care să asigure reluarea procesului de producţie pe o scara mereu mai larga.
Proporţia dintre fondul de dezvoltare şi fondul de consum - după acoperirea cheltuielilor materiale şi a obligaţiilor către stat - se stabileşte de către adunarea generală.
Producţia globală obţinută în timpul anului se repartizează după cum urmează:
A. Cheltuieli materiale
–seminţele şi materialul de plantat;
–furajele consumate de animale şi asternutul;
–plata lucrărilor efectuate de S.M.A. pentru producţia anului curent;
–ingrasamintele şi insecto-fungicidele aplicate;
–cota de amortizare a fondurilor fixe aferentă anului respectiv;
–alte cheltuieli materiale şi gospodăreşti.
B. Fondul de dezvoltare şi fondul de consum.
După acoperirea cheltuielilor materiale se obţine producţia neta. Producţia neta, la care se adauga dobinzile şi alte venituri încasate, se scad impozitele, primele de asigurare şi taxele, se repartizează astfel:
a)Fondul de dezvoltare, care se constituie din producţia neta, în proporţie de cel puţin 18%, din cotele de amortizare a fondurilor fixe, precum şi din alte surse stabilite prin dispoziţii legale.
Fondul de dezvoltare se foloseşte pentru:
–realizarea investiţiilor, inclusiv plata în natura şi în bani a forţei de muncă folosită pentru acestea;
–rambursarea creditelor pe termen lung pentru investiţii;
–rezerva pentru lărgirea producţiei;
–contribuţia la fondul social al asociaţiilor economice intercooperatiste, al asociaţiilor cu unităţi de stat sau ale cooperaţiei de consum. Dezvoltarea continua a proprietăţii cooperativei - baza creşterii veniturilor cooperatorilor - constituie una din sarcinile primordiale ale adunării generale, consiliul de conducere şi tuturor membrilor cooperativei; constituirea fondului de dezvoltare în limitele prevăzute este obligatorie;
b)Fondul de retribuire a muncii, precum şi contribuţia la fondul de pensii şi indemnizaţii de asigurări sociale, calculată la valoarea producţiei globale, în condiţiile legii;
c)Fondul de ajutor;
d)Fondul social-cultural şi sportiv;
e)Fondul de rezerva pentru producţie (seminţe, furaje, etc.) şi retribuirea muncii.
În cadrul fondului de rezerva, în anii cu recolta buna, cooperativa agricolă de producţie poate constitui un fond alimentar, pînă la 2% din producţia totală de cereale, în scopul ajutorarii membrilor săi, în caz de calamitati sau recolte slabe, potrivit hotărîrii adunării generale;
f)Fondul intercooperatist de întrajutorare şi consolidare.
La repartizarea producţiei nete se vor respecta corelatiile necesare, astfel încît odată cu creşterea producţiei, a veniturilor cooperatorilor, să se asigure fondurile proprii pentru dezvoltarea continua a cooperativei agricole de producţie.
VI. Organele de conducere şi de revizie ale cooperativei agricole de producţie
A. Adunarea generală
Adunarea generală este organul suprem de conducere al cooperativei agricole de producţie - care asigura participarea directa a cooperatorilor la conducerea treburilor acestuia, reprezintă forma de manifestare plenara a principiilor democraţiei cooperatiste - singura în măsura sa hotărască asupra întregii activităţi economice, financiare şi organizatorice a acesteia.
Adunarea generală este formată din toţi membrii cooperativei agricole de producţie. Ea se întruneşte ori de cîte ori este nevoie şi cel puţin o dată pe trimestru.
Adunarea generală este legal constituită dacă sînt prezenţi cel puţin jumătate din numărul membrilor cooperativei care participa la munca, iar hotărîrile luate sînt valabile dacă au întrunit votul majorităţii celor prezenţi la adunare.
Hotărîrile pentru alegerea consiliului de conducere şi a comisiei de revizie, aprobarea planului de dezvoltare în perspectiva şi a planului anual de producţie şi financiar, organizarea şi retribuirea muncii, participarea la consiliul intercooperatist şi asocierea la uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie, participarea la acţiuni de întrajutorare, cooperare şi asociere cu alte cooperative agricole de producţie sau organizaţii de stat ori ale cooperaţiei de consum, la lucruri de interes comun, aprobarea regulamentului de ordine interioară, precum şi îndepărtarea din cooperativa a unui membru, sînt valabile dacă au întrunit cel puţin două treimi din voturile membrilor cooperativei agricole de producţie prezenţi la adunarea generală. Hotărîrile se iau prin vot deschis şi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedintele cooperativei şi membrii prezidiului adunării.
În cazul cînd adunarea generală, din motive bine justificate (lipsa de spaţiu pentru adunare, depărtarea prea mare a fermelor, brigazilor şi sectoarelor faţă de locul de adunare etc.) nu se poate tine cu toţi membrii cooperativei agricole de producţie participanţi la munca, se va constitui cu împuterniciţi, aleşi dintre membri, în proporţia ce se va stabili de adunarea generală a cooperativei agricole de producţie. Alegerea imputernicitilor se face pe ferme, brigazi şi sectoare, o dată pe an.
Înaintea adunărilor generale, constituite prin împuterniciţi, se vor tine adunări ale fermelor, brigazilor, sectoarelor, urmînd ca împuterniciţii, în adunarea generală, să prezinte părerile exprimate în adunările subunitatilor de producţie. După fiecare adunare generală, împuterniciţii vor informa pe cei care i-au ales despre dezbaterile şi hotărîrile adunării generale.
La adunările generale constituite din împuterniciţi pot sa participe, de asemenea, cu vot consultativ, şi oricare din membrii cooperativei.
Adunarea constituită din împuterniciţi exercita toate atribuţiile adunării generale, în condiţiile prevăzute de prezentul statut.
Persoanele încadrate de cooperativa agricolă de producţie cu contract de muncă şi cele retribuite de stat care lucrează în unitatea respectiva sînt membri ai colectivelor de muncă, au dreptul sa participe la dezbaterea în adunările generale a tuturor problemelor cu privire la realizarea sarcinilor de producţie şi să-şi exprime părerea în orice problema a activităţii acesteia. Ei aleg şi pot fi aleşi, după caz, în consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie.
Convocarea adunării generale a cooperativei agricole de producţie se face de către consiliul de conducere, fie din proprie iniţiativă, fie la cererea comisiei de revizie sau a cel puţin o treime din numărul membrilor cooperativei, ori la cererea uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie.
Anunţarea ordinii de zi, a datei şi locului unde urmează să se ţină adunarea generală, se face cu cel puţin 5 zile înainte.
Adunarea generală a cooperativei agricole de producţie are următoarele atribuţii:
a)dezbate şi aproba planul de dezvoltare în perspectiva, planul anual de producţie şi financiar, stabileşte volumul investiţiilor din fondurile proprii şi din credite, hotărăşte asupra repartizării producţiei, precum şi a veniturilor cooperativei;
b)alege pe preşedinte şi vicepreşedinţii cooperativei agricole de producţie, pe ceilalţi membri ai consiliului de conducere, membrii comisiei de revizie şi confirma pe şefii de ferme, brigazi şi sectoare, aleşi în adunările subunitatilor de producţie din rindurile celor mai buni membri care muncesc în cooperativa agricolă de producţie, specialişti şi tehnicieni, recunoscuţi pentru priceperea lor gospodareasca şi apreciati pentru calităţile lor morale şi profesionale.
Consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie, precum şi preşedintele acesteia - aleşi de adunarea generală a membrilor cooperativei - se confirma de comitetul executiv al consiliului popular judeţean;
c)analizează şi hotărăşte asupra darilor de seama şi a rapoartelor prezentate de consiliul de conducere şi comisia de revizie;
d)aproba încheierea contractului de cooperare ca secţia pentru mecanizarea agriculturii, avînd ca obiect executarea în răspundere comuna a lucrărilor agricole, precum şi a altor contracte economice, în condiţiile legii;
e)analizează posibilităţile de valorificare a producţiei-marfa şi aproba vînzarea acesteia, cu prioritate, la fondul de stat, precum şi a disponibilului de produse către unităţile de stat sau cooperatiste, asociaţiile economice intercooperatiste şi direct consumatorilor, în condiţiile legii; f) analizează mersul lucrărilor agricole şi celelalte activităţi productive, realizarea investiţiilor, îndeplinirea obligaţiilor contractuale, rambursarea creditelor rezultatele financiare şi adopta hotărîri corespunzătoare;
g)analizează şi aproba formele de organizare a producţiei şi a muncii, normele de muncă, tarifele de plată şi formele de retribuire;
h)stabileşte volumul de muncă ce urmează să fie efectuat de către membrii cooperativei agricole de producţie şi celelalte persoane, în condiţiile legii;
i)aproba acordarea de ajutoare în limita fondului de ajutor constituit de cooperativa agricolă de producţie;
j)hotărăşte asupra folosirii fondului social-cultural şi sportiv;
k)hotărăşte, în funcţie de interesele generale cooperativei, condiţiile în care consiliul de conducere poate pune la dispoziţia membrilor cooperativei agricole de producţie, contra cost, atelaje pentru nevoi personale;
l)hotărăşte asupra participării cooperativei agricole de producţie la acţiuni de întrajutorare, cooperare şi asociere cu alte unităţi economice, cooperatiste şi de stat;
m)aproba regulamentul de ordine interioară al cooperativei agricole de producţie;
n)aproba participarea la consiliul intercooperatist şi asocierea la uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie;
o)hotărăşte suspendarea temporară a dreptului de vot al cooperatorilor care, fără a avea motive bine întemeiate, nu îndeplinesc volumul de muncă stabilit de adunarea generală;
p)rezolva intimpinarile făcute de cooperatori la cererile soluţionate nesatisfăcător de către consiliul de conducere; r) aproba unificarea cu alte cooperative agricole de producţie, sau divizarea unităţii respective şi hotărăşte asupra schimburilor şi comasarilor de terenuri, precum şi a scoaterii definitive sau temporare din folosinţă agricolă a unor suprafeţe de teren, în condiţiile legii.
Adunarea generală exercita şi orice alte atribuţii care rezultă din prezentul statut, din statutele celorlalte organizaţii agricole cooperatiste şi din legi.
B. Consiliul de conducere
Consiliul de conducere ca organ executiv al adunării generale a cooperativei agricole de producţie, conduce activitatea în intervalul dintre adunările generale şi este format din 13-21 membri aleşi de către aceasta prin vot deschis, pe timp de 2 ani.
Membrii consiliului de conducere, care în intervalul dintre alegeri se dovedesc a fi necorespunzatori, pot fi înlocuiţi de adunarea generală.
Consiliul de conducere îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului muncii colective. Hotărîrile şi măsurile ce se Adopta trebuie să fie rezultatul examinării părerilor şi propunerilor făcute de membrii consiliului. Consiliul de conducere, în întregul său şi fiecare membru în parte, răspunde în faţa adunării generale pentru întreaga activitate. Consiliul de conducere tine şedinţe, de regula, o dată pe luna.
Şedinţele sînt convocate şi conduse de către preşedinte. Hotărîrile se iau cu majoritate de voturi din numărul membrilor consiliului.
Consiliul de conducere raportează periodic, în faţa adunării generale, despre activitatea pe care o desfăşoară.
Consiliul de conducere asigura respectarea prevederilor statutare, planificarea curenta şi de perspectiva a activităţii de producţie şi financiare, răspunde de înfăptuirea ferma a hotărîrilor adoptate de adunarea generală, de realizarea integrală a sarcinilor de plan, de dezvoltarea şi apărarea proprietăţii cooperativei agricole de producţie, precum şi de executarea obligaţiilor cooperativei asumate faţă de stat, izvorite din lege sau contract.
Pentru realizarea acestor sarcini, consiliul de conducere are următoarele atribuţii:
a)asigura întărirea economico-financiară a cooperativei, dezvoltarea şi a proprietăţii acesteia, folosirea deplina şi eficienta a pămîntului, conservarea şi ridicarea potenţialului sau productiv, utilizarea integrală a celorlalte mijloace de producţie, precum şi a forţei de muncă, pentru obţinerea de producţii cît mai mari, cu cheltuieli cît mai mici pe unitatea de produs;
b)întocmeşte şi supune adunării generale spre aprobare proiectul planului de dezvoltare în perspectiva, proiectul planului anual de producţie şi financiar şi face propuneri de repartizare a sarcinilor de producţie pe ferme, brigazi şi sectoare;
c)organizează producţia şi munca, asigura condiţiile necesare realizării planului de producţie, creşterii producţiei vegetale şi animale, industriale şi prestării de servicii, a productivitatii muncii şi a eficientei întregii activităţi, creează posibilitatea fiecărui cooperator să efectueze volumul de muncă stabilit;
d)exercita un control exigent şi permanent asupra modului de îndeplinire a sarcinilor, ia măsuri pentru respectarea stricta a ordinii şi disciplinei în munca, de către toţi cooperatorii şi celelalte persoane care lucrează în cooperativa agricolă de producţie;
e)asigura respectarea democraţiei cooperatiste şi condiţiile necesare pentru participarea directa şi efectivă a tuturor cooperatorilor la conducerea întregii activităţi a cooperativei agricole de producţie;
f)organizează acţiuni cultural-educative şi sportive de masa, de educare socialistă şi comunista a cooperatorilor;
g)organizează ţinerea evidentei mijloacelor de producţie, a muncii efectuate, a veniturilor şi cheltuielilor în toate ramurile de activitate ale cooperativei agricole de producţie. Asigura calcularea corecta a drepturilor fiecărui cooperator, corelatiile necesare care să asigure fondurile proprii pentru dezvoltarea continua a cooperativei agricole de producţie;
h)analizează lunar, şi ori de cîte ori este nevoie, în consiliu şi în adunări pe subunitati de producţie, realizarea planului de producţie, de venituri şi cheltuieli, participarea la munca, precum şi realizarea obligaţiilor asumate faţă de stat şi ia măsurile necesare;
i)asigura executarea hotărîrilor proprii şi ale adunării generale cu privire la recuperarea pagubelor aduse proprietăţii cooperativei, în termenele prevăzute de prezentul statut sau de lege;
j)organizează, cu sprijinul specialiştilor din cooperativa, consfatuiri de producţie şi schimburi de experienta cu şefii subunitatilor de producţie şi membrii cooperativei agricole de producţie;
k)ia măsura pentru ridicarea continua a calificării membrilor cooperativei agricole de producţie, prin organizarea cursurilor de instruire agrozootehnica de masa şi prin trimiterea lor la cursuri de calificare;
l)prezintă adunării generale anual, trimestrial şi ori de cîte ori este nevoie, dări de seama şi rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a hotărîrilor acesteia, realizarea planului de producţie, de venituri şi cheltuieli, respectarea statutului şi face propuneri concrete pentru îmbunătăţirea continua a activităţii cooperativei agricole de producţie;
m)numeşte şefii de echipa;
n)încadrează şi desface contractul de muncă persoanelor care lucrează în cooperativa agricolă de producţie pe bază de contract;
o)întocmeşte dosarele de pensionare a membrilor cooperativei agricole de producţie; p) cercetează şi rezolva operativ cererile şi sesizările membrilor cooperativei agricole de producţie, comunicindu-le soluţiile şi măsurile luate;
r)ia măsuri pentru aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii.
Consiliul de conducere exercita şi orice alte atribuţii care rezultă din prezentul statut, statutele celorlalte organizaţii agricole cooperatiste şi legi.
Preşedintele cooperativei agricole de producţie asigura şi răspunde de conducerea curenta a activităţii acesteia şi înfăptuieşte hotărîrile adunării generale şi ale consiliului de conducere cu respectarea stricta a legilor şi a celorlalte dispoziţii legale, cît şi a normelor democraţiei cooperatiste.
Preşedintele poarta răspunderea pentru realizarea planului de producţie şi financiar, dezvoltarea şi folosirea integrală şi eficienta a mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă, îndeplinirea obligaţiilor cooperativei faţă de stat, pentru realizarea celorlalte atribuţii stabilite de lege.
Preşedintele organizează şi urmăreşte îndeplinirea zilnica a sarcinilor privind întreaga activitate a cooperativei, controlează modul de utilizare şi păstrare a bunurilor acesteia, urmăreşte respectarea drepturilor cooperatorilor şi informează consiliul de conducere asupra îndeplinirii hotărîrilor. În luarea măsurilor operative, preşedintele se consulta cu membrii consiliului de conducere şi cu specialiştii din cooperativa agricolă de producţie.
În raporturile cu organele de stat, cu unităţile economice socialiste, precum şi cu persoanele fizice, cooperativa agricolă de producţie este reprezentată prin preşedinte.
Angajarea patrimonială a cooperativei agricole de producţie se face prin semnatura preşedintelui, contabilului şef şi a inginerului şef.
În lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia se îndeplinesc de către unul din vicepreşedinţi, desemnat în acest scop de către consiliul de conducere.
Inginerul şef, contabilul şef şi ceilalţi specialişti care lucrează în cooperativa agricolă de producţie răspund în faţa adunării generale şi a consiliului de conducere de îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi prezentul statut.
C. Comisia de revizie
Comisia de revizie este organul de verificare a gestiunii cooperativei agricole de producţie şi este formată din 5-7 membri aleşi, prin vot deschis, de adunarea generală, pe timp de 2 ani. Comisia alege, dintre membrii săi, un preşedinte.
Comisia de revizie îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului muncii colective; hotărîrile se iau cu majoritate de voturi din numărul membrilor comisiei.
Comisia de revizie este subordonata numai adunării generale, faţă de care răspunde pentru activitatea depusa. Ea verifica activitatea gospodareasca şi financiară a consiliului de conducere, înregistrarea tuturor veniturilor în bani şi în natura, respectarea regulilor de efectuare a cheltuielilor, păstrarea în bune condiţii a bunurilor proprietatea cooperativei; verifica modul cum au fost rezolvate de consiliul de conducere cererile şi sesizările membrilor cooperativei agricole de producţie.
Preşedintele comisiei de revizie participa, de regula, la şedinţele consiliului de conducere al cooperativei agricole de producţie şi cu deosebire cînd se dezbat problemele gospodăririi şi gestionării preprietatii cooperativei.
Pe baza constatărilor făcute, comisia de revizie întocmeşte un proces-verbal, în care arata rezultatele verificării şi face consiliului de conducere propuneri concrete pentru luarea măsurilor corespunzătoare de imbunatatire a muncii, recuperarea eventualelor pagube aduse proprietăţii cooperativei agricole de producţie şi sancţionarea celor vinovaţi de abateri sau nereguli în gospodărirea bunurilor acesteia; urmăreşte aplicarea măsurilor stabilite şi aprobate de către adunarea generală.
Comisia de revizie este obligată să prezinte adunării generale, trimestrial, anual sau ori de cîte ori este necesar, rapoarte asupra constatărilor făcute.
Cînd se constata abateri grave, comisia de revizie are obligaţia de a cere consiliului de conducere sa convoace adunarea generală pentru discutarea acestora şi stabilirea de măsuri corespunzătoare, sesizind în acelaşi timp şi celelalte organe în drept.
VII. Alte prevederi
Articolul 4l
Cooperativa agricolă de producţie este persoana juridică.
Denumirea şi sediul cooperativei agricole de producţie se stabilesc de către adunarea generală.
Cooperativa agricolă de producţie îşi păstrează numerarul disponibil în cont la Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara.
Ridicarea numerarului se face numai pe baza dispoziţiei scrise, semnată de preşedinte împreună cu contabilul şef sau loctiitorii acestora.
Cooperativa agricolă de producţie poate participa, cu aprobarea adunării generale, la acţiuni de întrajutorare şi cooperare pentru executarea de lucrări de interes comun în domeniul irigatiilor, indiguirilor, desecarilor şi altor lucrări de îmbunătăţiri funciare, precum şi pentru constituirea de asociaţii intercooperatiste în domeniile şi în condiţiile prevăzute de statutul acestor asociaţii.
Cooperativa agricolă de producţie poate participa la acţiuni de cooperare şi asociere cu unităţi de stat sau ale cooperaţiei de consum, potrivit prevederilor statutare.
În vederea infaptuirii în condiţii cît mai bune a scopului pentru care au luat fiinta, cooperativele agricole de producţie se pot asocia în uniuni, în care caz ele au obligaţia sa aducă la îndeplinire hotărîrile şi sa ţină seama de recomandările uniunii judeţene şi ale Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi să respecte statutul acestora.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.