Norme din 2 mai 2007

I. Definiţii

Articolul 1

În sensul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

(1)rezerva tehnică brută reprezintă rezerva tehnică calculată înainte de cedările în reasigurare; (2) rezerva tehnică netă reprezintă rezerva tehnică calculată după cedările în reasigurare.

II. Determinarea marjei de solvabilitate disponibile

Articolul 2

(1)Asigurătorii autorizaţi să practice asigurări generale au obligaţia să deţină permanent o marjă de solvabilitate disponibilă, corespunzătoare activităţii desfăşurate de către aceştia, cel puţin egală cu marja de solvabilitate minimă, calculată în conformitate cu prevederile prezentelor norme.

(2)Marjei de solvabilitate disponibile îi corespunde totalitatea elementelor de activ libere de orice sarcini, cu excepţia activelor necorporale.

Articolul 3

(1)Pentru determinarea marjei de solvabilitate disponibile, în calculul acesteia sunt cuprinse următoarele componente:

a)capitalul social subscris şi vărsat sau, după caz, dacă este vorba despre societăţi mutuale, fondul de rezervă liber vărsat la care se adaugă toate conturile membrilor săi care întrunesc următoarele criterii:

(i)statutul trebuie să prevadă că din aceste conturi se pot face plăţi membrilor doar în situaţia în care plăţile nu au drept rezultat diminuarea marjei de solvabilitate disponibile sub nivelul minim sau, în cazul dizolvării societăţii, dacă au fost plătite toate celelalte datorii;

(îi) statutul trebuie să prevadă ca pentru orice plăţi menţionate la pct. (i), efectuate în alte scopuri decât retragerea individuală din societatea mutuală, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor trebuie să fie informată cu cel puţin o lună înainte de efectuarea plăţii, astfel încât aceasta să poată interzice, dacă este cazul, operaţiunea de plată în cadrul acestei perioade;

b)toate rezervele societăţii, altele decât rezervele tehnice, şi anume: rezerve de prime de capital, din reevaluare, legale, statutare, de conversie, alte rezerve;

c)profitul net rezultat după deducerea dividendelor care trebuie plătite sau, după caz, pierderea înregistrată de asigurător;

d)rezultatul reportat.

Marja de solvabilitate disponibilă este diminuată cu valoarea acţiunilor proprii deţinute direct de asigurător.

(2)În afara componentelor prevăzute la alin. (1), în calculul marjei de solvabilitate disponibile mai pot fi incluse şi următoarele componente, după caz:

a)acţiunile preferenţiale cumulative şi/sau datoriile subordonate în proporţie de până la 50% din cea mai mică valoare obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime. Dintre acestea maximum 25% trebuie să fie constituite din datorii subordonate cu scadenţă fixă şi/sau acţiuni preferenţiale cumulative cu durată determinată. Trebuie să existe acorduri în temeiul cărora, în caz de faliment sau lichidare a asigurătorului, obligaţiile de plată generate de capitalul subordonat împrumutat şi/sau acţiunile preferenţiale cumulative vor fi onorate după ce au fost plătite obligaţiile faţă de toţi ceilalţi creditori sau orice alte obligaţii de plată existente la momentul respectiv. Datoriile subordonate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

(i)sumele aferente datoriilor subordonate sunt vărsate integral;

(îi) pentru împrumuturile cu scadenţă fixă, scadenţa iniţială este stabilită la cel puţin 5 ani. Cu cel puţin un an înainte de scadenţă, asigurătorul va supune Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor spre aprobare un plan din care să rezulte modul în care marja de solvabilitate disponibilă va fi menţinută sau adusă peste nivelul marjei minime la scadenţă, exceptând cazul în care valoarea împrumutului care intră în componenţa marjei de solvabilitate disponibile a fost redusă treptat în decursul celor 5 ani care au precedat scadenţa. Rambursarea anticipată a acestor sume se poate aproba dacă asigurătorul a solicitat acest lucru Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, cu condiţia ca marja sa de solvabilitate disponibilă să nu scadă sub nivelul minim;

(iii)împrumuturile a căror scadenţă nu este fixată trebuie rambursate doar cu respectarea unui preaviz de cel puţin 5 ani, exceptând cazurile în care aceste împrumuturi nu mai sunt considerate componentă a marjei de solvabilitate disponibile sau când, după caz, s-a obţinut acordul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind rambursarea lor anticipată. În acest ultim caz, asigurătorul trebuie să informeze Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu cel puţin 6 luni înainte de data stabilită pentru rambursare, indicându-se valoarea marjei de solvabilitate disponibile şi valoarea marjei de solvabilitate minime, atât înainte, cât şi după această rambursare. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate aproba rambursarea doar în condiţiile în care valoarea marjei de solvabilitate disponibile a asigurătorului nu scade sub nivelul valorii marjei de solvabilitate minime;

(iv)contractul de împrumut nu poate conţine nicio clauză care să prevadă că, în anumite circumstanţe, altele decât lichidarea asigurătorului, împrumutul poate fi rambursat înainte de scadenţa convenită;

(v)contractul de împrumut nu poate fi modificat decât cu acordul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;

b)titlurile de valoare cu durată nedeterminată şi alte titluri de valoare, inclusiv acţiunile preferenţiale cumulative, altele decât cele menţionate la lit. a), până la un nivel care să nu poată depăşi 50% din valoarea cea mai mică obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime, dacă se îndeplinesc următoarele condiţii:

(i)titlurile nu se pot rambursa fără acordul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;

(îi) contractul de emisiune îi permite asigurătorului posibilitatea de a amâna plata dobânzilor aferente împrumutului;

(iii)creanţele creditorului faţă de asigurător ocupă un nivel inferior raportat la creanţele tuturor creditorilor nesubordonaţi;

(iv)documentele care stau la baza emisiunii de titluri de valoare trebuie să prevadă capacitatea societăţii de a acoperi datoria şi dobânda aferentă, astfel încât să permită asigurătorului să îşi continue activitatea;

(v)se vor lua în calcul numai sumele vărsate integral.

(3)La cererea asigurătorului, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate aproba, în temeiul unor documente doveditoare, includerea în calculul marjei de solvabilitate disponibile şi a următoarelor componente, după caz:

a)jumătate din capitalul social nevărsat sau, după caz, din fondul de rezervă liber nevărsat, atunci când capitalul social vărsat ori fondul de rezervă liber vărsat reprezintă cel puţin 25% din capitalul social sau din fondul de rezervă liber, până la un nivel care să nu depăşească 50% din valoarea cea mai mică obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime;

b)în cazul societăţilor de asigurare mutuale sau de tip mutual cu contribuţii variabile, orice creanţă pe care societatea o poate avea asupra membrilor săi prin solicitarea unor contribuţii suplimentare, într-un exerciţiu financiar, dar nu mai mult de 50% din diferenţa dintre contribuţiile maxime şi contribuţiile totale de plată, şi până la 50% din valoarea cea mai mică dintre valoarea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime;

c)orice rezerve nete ascunse provenind din evaluarea activelor, în măsura în care aceste rezerve nu au o natură excepţională.

III. Determinarea marjei de solvabilitate minime

Articolul 4

(1)Marja de solvabilitate minimă se determină prin două metode:

a)raportarea la valoarea primelor brute subscrise în ultimele 12 luni calendaristice anterioare datei raportării sau la valoarea contribuţiilor din ultimele 12 luni calendaristice anterioare datei raportării;

b)raportarea la media anuală a daunelor brute plătite în ultimele 36 de luni calendaristice anterioare datei raportării. Dacă o societate de asigurări preia în asigurare unul sau mai multe riscuri: de credit, furtună, grindină sau îngheţ, perioada de referinţă pentru calculul mediei anuale a daunelor brute plătite va corespunde ultimelor 84 de luni calendaristice anterioare datei raportării.

(2)Marja de solvabilitate minimă este egală cu valoarea cea mai mare dintre cele două rezultate obţinute prin aplicarea metodelor prevăzute la alin. (1).

Articolul 5

(1)În cazul aplicării metodei prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), luându-se în considerare primele brute subscrise, la determinarea marjei de solvabilitate minime se va lua în calcul cea mai mare valoare, obţinută în ultimele 12 luni calendaristice anterioare datei raportării, dintre:

a)valoarea totală a primelor brute subscrise sau a contribuţiilor;

b)valoarea primelor brute câştigate (valoarea primelor brute subscrise diminuată cu variaţia rezervei brute de prime) sau a contribuţiilor.

(2)Pentru tipurile de asigurări încadrate în clasele 11, 12 şi 13, menţionate la titlul B "Asigurări generale" din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, primele sau contribuţiile luate în calcul se majorează cu 50%.

(3)La valoarea primelor brute subscrise sau a contribuţiilor din asigurări directe se adaugă totalul primelor brute subscrise aferente acceptărilor în reasigurare pe durata ultimelor 12 luni calendaristice anterioare datei raportării, iar rezultatul se diminuează cu valoarea totală a primelor brute subscrise anulate sau a contribuţiilor anulate corespunzătoare aceleiaşi perioade, precum şi cu valoarea totală a impozitelor şi taxelor aferente primelor şi contribuţiilor luate în calcul.

(4)La valoarea astfel obţinută se aplică un procent de 18% pentru sumele a căror valoare este de până la echivalentul a 53,1 milioane euro şi, respectiv, de 16% pentru sumele reprezentând excedentele peste echivalentul a 53,1 milioane euro, la cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României din ultima zi lucrătoare a perioadei de raportare, iar rezultatele astfel obţinute se adună.

(5)Rezultatul obţinut se înmulţeşte cu maximul dintre 50% şi valoarea obţinută ca raport între suma rezervelor nete de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii financiare şi suma rezervelor brute de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii financiare.

Articolul 6

(1)În cazul aplicării metodei prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), luându-se în considerare daunele brute plătite, determinarea marjei de solvabilitate minime se face prin însumarea valorii daunelor brute plătite în perioadele menţionate la art. 4 alin. (1) lit. b), aferente activităţii de asigurări directe, cu valoarea daunelor brute plătite în aceeaşi perioadă, aferente acceptărilor în reasigurare, precum şi cu valoarea rezervelor brute de daune constituite la sfârşitul perioadei de raportare, atât pentru activităţile directe, cât şi pentru acceptările în reasigurare.

(2)Din această sumă se scade valoarea daunelor recuperate de la terţi prin subrogarea în drepturile asiguraţilor pentru aceeaşi perioadă de raportare şi valoarea rezervelor brute de daune constituite la începutul celei de-a treizeci şi cincea luni calendaristice anterioare lunii de raportare, atât pentru asigurările directe, cât şi pentru acceptările în reasigurare.

(3)Dacă perioada de referinţă menţionată la art. 4 alin. (1) lit. b) este de 84 de luni calendaristice, se scade valoarea rezervelor brute de daune constituite la începutul celei de-a optzeci şi treia luni calendaristice anterioare lunii de raportare.

(4)Baza de calcul a daunelor plătite, rezervelor de daune şi recuperărilor pentru tipurile de asigurări încadrate în clasele 11, 12 şi 13, menţionate la titlul B "Asigurări generale" din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează cu 50%.

(5)Conform perioadei de referinţă prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), la o treime din valoarea obţinută în cazul perioadei de referinţă de 36 de luni sau la o şeptime din valoarea obţinută în cazul perioadei de referinţă de 84 de luni, după caz, se aplică un procent de 26% pentru sumele a căror valoare este de până la echivalentul a 37,2 milioane euro şi, respectiv, de 23% pentru sumele reprezentând excedentele peste echivalentul a 37,2 milioane euro, la cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României din ultima zi lucrătoare a perioadei de raportare, iar rezultatele astfel obţinute se adună.

(6)Rezultatul obţinut se înmulţeşte cu maximul dintre 50% şi valoarea obţinută ca raport între suma rezervelor nete de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii financiare şi suma rezervelor brute de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii financiare.

Articolul 7

Dacă marja de solvabilitate minimă calculată conform prevederilor art. 4-6 este mai mică decât marja de solvabilitate minimă raportată la sfârşitul exerciţiului financiar precedent, atunci marja de solvabilitate minimă la data raportării trebuie să fie cel puţin egală cu cea raportată la sfârşitul exerciţiului financiar precedent, înmulţită cu raportul dintre valoarea rezervei nete de daune înregistrată la sfârşitul perioadei de raportare şi valoarea rezervei nete de daune la începutul exerciţiului financiar curent, raport care nu poate fi mai mare decât 1. Prevederile prezentului articol se vor aplica începând cu data de 1 ianuarie 2008.

Articolul 8

Procentele menţionate la art. 5 alin. (4) şi la art. 6 alin. (5) sunt fiecare reduse la o treime în cazul asigurării de sănătate practicate pe o bază tehnică similară celei pentru asigurarea de deces, dacă:

a)primele plătite se calculează pe baza tabelelor de îmbolnăvire conform metodei matematice aplicate în asigurări;

b)se calculează o rezervă pentru îmbătrânire;

c)se încasează o primă suplimentară în vederea stabilirii unei marje prudente;

d)asigurătorul poate anula contractul cel mai târziu înaintea sfârşitului celui de-al treilea an de asigurare;

e)în contract se prevede posibilitatea majorării primelor sau a diminuării plăţilor, chiar şi în cazul contractelor în vigoare.

IV. Metodologia de calcul al fondului de siguranţă

Articolul 9

(1)O treime din marja de solvabilitate minimă a asigurătorului, calculată conform art. 3-7, constituie fondul de siguranţă. Acest fond este compus din elementele prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (2) şi, cu acordul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, la art. 3 alin. (3) lit. c).

(2)Valoarea minimă a fondului de siguranţă pentru asigurările generale este echivalentul în lei a 2,2 milioane euro la data raportării. Dacă asigurătorul subscrie unul sau mai multe riscuri încadrate în clasele 10, 11, 12, 13, 14 sau 15, menţionate la titlul B "Asigurări generale" din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea minimă a fondului de siguranţă va fi echivalentul în lei a 3,2 milioane euro la data raportării. În cazul societăţilor mutuale, valoarea minimă a fondului de siguranţă se reduce cu o pătrime.

(3)Valorile în euro ale fondului de siguranţă prevăzute la alin. (2), precum şi valorile în euro menţionate la art. 5 alin. (4) şi la art. 6 alin. (5) vor fi revizuite anual în funcţie de schimbările în indicele european al preţurilor de consum cuprinzând statele membre, publicat de Eurostat.

(4)Comisia de Supraveghere a Asigurărilor solicită agenţiilor şi/sau sucursalelor înfiinţate în România şi aparţinând unor societăţi de asigurare cu sediul central în afara Comunităţii:

a)marja de solvabilitate disponibilă, care va fi compusă din elementele prevăzute la art. 3. Marja de solvabilitate minimă va fi calculată în conformitate cu prevederile art. 4-8. În calculul marjei de solvabilitate minime se va ţine seama numai de operaţiunile efectuate de respectiva agenţie sau sucursală;

b)o treime din marja de solvabilitate minimă va constitui fondul de siguranţă. Valoarea minimă a fondului de siguranţă este jumătate din valoarea prevăzută la alin. (2).

Agenţiile şi sucursalele înfiinţate în România şi aparţinând unor societăţi de asigurare cu sediul central în afara Comunităţii trebuie să depună o pătrime din valoarea minimă a fondului de siguranţă sub forma unei garanţii, care va fi luată în calculul fondului de siguranţă. Fondul de siguranţă va fi constituit în conformitate cu prevederile alin. (1);

c)activele care acoperă marja de solvabilitate minimă trebuie să fie păstrate în România până la nivelul fondului de siguranţă, iar surplusul, în cadrul Comunităţii.

V. Dispoziţii finale

Articolul 10

Asigurătorul este obligat să îşi determine permanent marja de solvabilitate disponibilă, marja de solvabilitate minimă, precum şi fondul de siguranţă, pe baza datelor din raportările financiare, şi să transmită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, un formular de raportare privind marja de solvabilitate disponibilă, marja de solvabilitate minimă şi fondul de siguranţă, conform modelului prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentele norme. Asigurătorul trebuie să transmită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor o raportare semestrială privind marja de solvabilitate minimă, conform modelului prezentat în anexă.

Articolul 11

În conformitate cu art. 6 alin. (2) din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare, la cererea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor societatea de asigurare este obligată să îşi determine şi să comunice Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în termen de 48 de ore de la solicitare, situaţia financiară, precum şi marja de solvabilitate minimă ale acesteia. Informaţiile solicitate se transmit însoţite de o declaraţie a reprezentantului legal al societăţii, dată pe propria răspundere, sub sancţiunile prevăzute de Codul penal pentru infracţiunile de înşelăciune şi fals în declaraţii, prin care se atestă că datele comunicate sunt corecte şi conforme cu realitatea.

Articolul 12

Nerespectarea prevederilor prezentelor norme constituie contravenţie şi se sancţionează conform prevederilor art. 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 70 şi următoarele din Legea nr. 503/2004.

Articolul 13

(1)Prezentele norme intră în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) La data intrării în vigoare a prezentelor norme se abrogă Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.111/2005 pentru punerea în aplicare a Normelor privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări generale, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 15 iulie 2005.

Articolul 14

Prezentele norme transpun prevederile art. 16, 17, ale art. 23 pct. 2 lit. e), ale art. 25 pct. 2 şi 3 din Directiva 73/239/CEE , ale Directivei 2002/13/CE şi ale Notificării privitoare la ajustarea la nivelul inflaţiei a anumitor sume prevăzute în directivele referitoare la activităţile de asigurări de viaţă şi de asigurări generale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 194 din 18 august 2006, p. 0038.

Anexă

────────

la norme

────────

FORMULAR DE RAPORTARE

privind marja de solvabilitate disponibila, marja de solvabilitate

minima şi fondul de siguranţă pentru asigurarile generale

Marja de solvabilitate disponibila

i - Cu respectarea prevederilor Art. 3, Alin. (2), Litera (a) din Norme

îi - Cu respectarea prevederilor Art. 3, Alin. (2), Litera (b) din Norme

iii - Cu respectarea prevederilor Art. 3, Alin, (3), Litera (a) din Norme

iv - Cu respectarea prevederilor Art. 3, Alin. (3), Litera (b) din Norme

Marja de solvabilitate minima

Metoda 1

Metoda 2

*)- Pentru asigurarile de sănătate practicate pe o baza tehnica similara celei pentru asigurarea de deces, dacă sunt respectate condiţiile enuntate la art. 8 literele (a), (b), (c), (d) şi (e), se va considera doar o treime din valoarea obtinuta cu ajutorul formulei de calcul.

Notă ) - Dacă o societate de asigurări practica unul sau mai multe riscuri: de credit, furtuna, grindina sau inghet, perioada de referinţa va corespunde ultimelor 84 de luni calendaristice anterioare datei raportarii. Notă *) - Dacă perioada de referinţa este de 84 de luni se va scadea valoarea rezervelor brute de daune constituite la inceputul celei de-a optzeci şi treia luni calendaristice anterioare lunii de raportare.

Fondul de siguranţă