Sistem din 29 iunie 2022

Articolul 1

În înțelesul prezentei anexe, următorii termeni și noțiuni au următoarea semnificație:

a)boală = îmbolnăvire sau condiție medicală care, indiferent de origine sau sursă, poate reprezenta risc semnificativ pentru sănătatea umană;

b)eveniment = manifestare a unei boli sau o situație care creează potențial pentru apariția unei afecțiuni;

c)eveniment neobișnuit = evenimentul cauzat de un agent necunoscut sau sursă, purtătorul, calea de transmitere sunt neobișnuite sau necunoscute sau evoluția cazurilor este mai severă decât s-a prevăzut (inclusiv rata morbidității sau a mortalității) sau este însoțit de simptome neobișnuite;

d)eveniment neașteptat = evenimentul cauzat de o boală/un agent care a fost deja eliminat(ă) sau eradicat(ă) sau care nu a fost raportat(ă) anterior;

e)măsuri de sănătate publică = procedurile aplicate pentru a preveni răspândirea bolii sau a contaminării; măsurile de sănătate nu includ măsuri de securitate;

f)contaminare = prezența unui agent infecțios sau toxic infecțios pe suprafața corpului uman sau animal, în sau pe un produs pentru consum sau pe obiecte, incluzând mijloace de transport (avion, vas, tren, autovehicul sau alt mijloc de transport), care poate constitui un risc pentru sănătatea publică;

g)risc pentru sănătatea publică = probabilitatea unui/unei eveniment/boli de a afecta sănătatea grupurilor populaționale umane, de a se răspândi național și/sau internațional sau de a prezenta un pericol serios și direct;

h)supraveghere = colectarea sistematică și continuă, agregarea, validarea, analiza datelor pentru scopuri de sănătate publică și diseminarea în timp real a informațiilor de sănătate publică, pentru evaluare și reacție de sănătate publică, dacă este necesar;

i)funcția de reacție = ansamblul de proceduri întreprinse pentru prevenirea răspândirii și controlul epidemiilor;

j)prag de alertă = număr de cazuri de boală, suspiciuni, decese sau creșteri ale incidenței care determină aplicarea imediată de măsuri de control;

k)cluster = grupare de minimum 2 cazuri într-o comunitate, apărute într-o unitate de timp specifică, având legătură epidemiologică.

Articolul 2

Obiectivele sistemului de alertă precoce și reacție rapidă sunt următoarele:

a)identificarea precoce a îmbolnăvirilor prin boli transmisibile cu potențial de răspândire rapidă, în vederea prevenirii și/sau limitării eventualelor epidemii;

b)monitorizarea tendințelor bolilor transmisibile cu potențial de răspândire rapidă, în vederea evaluării eficienței măsurilor de control și în vederea utilizării raționale a resurselor disponibile;

c)comunicarea cazurilor situațiilor de alertă în sistemul european de alertă EWRS și International Health Regulations.

Articolul 3

Fac obiectul alertei precoce și al reacției rapide următoarele situații:

a)un caz/cumul de cazuri într-o perioadă de timp și într-un loc determinat (tabelul I);

b)sindroame (tabelul II);

c)situații neobișnuite/neașteptate (tabelul III);

d)un cumul de date de laborator relevante (acumulare de rezultate pozitive de laborator pentru o boală transmisibilă întrun teritoriu definit, într-un timp scurt și cu afectarea unui număr mare de persoane) pentru bolile din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 657/2022;

e)depășirea semnificativă a numărului de internări/solicitări la serviciile de ambulanță pentru același diagnostic suspectat, într-o zi, față de ziua precedentă.Tabelul I

Tabelul II

Tabelul III

Articolul 4

Procedurile de supraveghere și control ale bolilor transmisibile sunt cele stipulate în metodologiile specifice sau vor fi stabilite de către Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) și Biroul pentru Regulamentul sanitar internațional 2005 (BRSI) din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), pentru bolile pentru care nu există metodologii specifice sau în cazul apariției unor alerte determinate de evenimente neobișnuite/neașteptate.

Articolul 5

În sensul prezentei anexe, responsabilitățile furnizorilor de servicii medicale și ale instituțiilor din domeniul sănătății publice sunt următoarele:

a)Responsabilități ale medicului de familie:

–detectează, raportează la direcțiile de sănătate publică (DSP) și trimite cazul/cazurile pentru investigare la secția/spitalul de boli infecțioase;

–în situațiile în care medicul de familie sesizează atingerea pragului de alertă, raportează telefonic imediat evenimentul la DSP;

–transmite setul minim de date către DSP: localizarea și data debutului evenimentului, motivul alertei, nr. persoane expuse la risc, nr. persoane afectate, descriere clinică (semne, simptome, formă clinică), statusul curent al cazurilor (în viață/decedat), situația managementului cazurilor (nr. cazuri trimise pentru elucidarea diagnosticului și unde, nr. cazuri investigate și tratate la domiciliu).

b)Responsabilități ale laboratoarelor:

–raportează la DSP apariția unui cumul de date de laborator relevante (acumulare de rezultate pozitive de laborator pentru o boală transmisibilă într-un teritoriu definit, într-un timp scurt și cu afectarea unui număr mare de persoane) pentru bolile din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 657/2022.

c)Responsabilități ale furnizorilor de servicii medicale, inclusiv pentru activitatea unităților/compartimentelor de primiri urgențe:

–detectează și raportează la DSP cazul/cazurile de boli infecțioase și alte evenimente de sănătate publică;

–în situațiile în care sesizează atingerea pragului de alertă, raportează telefonic imediat evenimentul la DSP și trimit cazul/cazurile pentru investigare la secția/spitalul de boli infecțioase;

–sesizează și raportează la DSP depășirea semnificativă a numărului de internări/solicitări la serviciile de ambulanță pentru același diagnostic suspectat, într-o zi, față de ziua precedentă.

d)Responsabilități ale DSP:

–colectează datele de la furnizorii de servicii medicale, inclusiv de la unitățile/compartimentele de primiri urgențe, corelează aceste date cu informațiile privind confirmarea/ infirmarea cazurilor provenite de la unitatea sanitară/secția de boli infecțioase, confirmă/infirmă atingerea pragului de alertă pentru bolile/sindroamele din tabelele I, II și III;

–instituie măsurile de depistare activă și control în situația în care pragul de alertă este atins;

–raportează telefonic imediat evenimentul către INSP - centrul regional de sănătate publică (CRSP) la care este arondată, în situația în care pragul de alertă este atins. Dacă pragul de alertă atins implică alte ministere cu rețea sanitară proprie, DSP va informa telefonic punctele de contact de la nivel județean, respectiv al municipiului București aparținând ministerului de resort, în vederea aplicării măsurilor de depistare activă și control.

Raportarea telefonică imediată va conține informații privind numărul de cazuri, data debutului, boala sau sindromul suspectat și dacă un număr precizat de persoane a refuzat consultul la medicul specialist de boli infecțioase;

–declanșează ancheta epidemiologică și prelevează probe biologice ale cazurilor care au refuzat consultul la medicul specialist de boli infecțioase;

–trimite în cel mult 24 de ore către INSP - CRSP la care este arondată, pe fax/e-mail, Raportul preliminar de alertă epidemiologică, care conține următoarele informații:

1.localizarea și data de debut a evenimentului;

2.motivul alertei;

3.număr de persoane expuse la risc;

4.număr de persoane afectate;

5.descriere clinică (frecvențe de semne, simptome și forme clinice);

6.număr curent al cazurilor (număr pacienți în viață/ decedați);

7.situația managementului cazurilor:

–număr de cazuri trimise pentru elucidarea diagnosticului;

–număr de cazuri internate, data și locul internării;

–număr de cazuri investigate și tratate la domiciliu;

8.măsuri față de cazurile rămase la domiciliu;

9.măsuri de depistare activă (număr contacți depistați, număr contacți investigați și rezultate);

10.datele evaluării rapide a situației:

–elaborarea ipotezelor privind sursa de infecție, calea de transmitere;

–descrierea populației la risc;

–rata de atac;

11.măsuri instituite.

e)Responsabilități ale INSP:

–CRSP, după primirea informației de la DSP, comunică telefonic imediat către CNSCBT depășirea unui prag de alertă într-unul dintre județele arondate și trimite Raportul preliminar de alertă epidemiologică, în maximum 24 de ore de la raportarea telefonică, pe fax/e-mail;

–CRSP analizează măsurile instituite la nivel local, coordonează și, după caz, participă la activitățile de implementare și evaluare a eficienței acestora;

–CRSP sesizează, prin monitorizarea zilnică, atingerea pragului de alertă epidemiologică pentru aceeași patologie în 2 sau mai multe județe arondate, precum și depistarea focarelor regionale prin cumul de cazuri la granițele interjudețene. În aceste situații, CRSP devine coordonatorul metodologic, răspunde de managementul focarului/evenimentului și propune suplimentarea planurilor de măsuri județene și, după caz, participă la implementarea și evaluarea măsurilor preconizate, concomitent cu alertarea celorlalte județe arondate considerate la risc;

–CRSP raportează măsurile aplicate și menține legătura permanent cu CNSCBT;

–CRSP și, după caz, CNSCBT, în funcție de nevoile de informații, vor organiza colectarea de date suplimentare și vor stabili formatul în care acestea vor fi transmise;

–CNSCBT, în maximum 24 de ore de la primirea de la CRSP a informațiilor privind alerta, analizează și supraveghează aplicarea măsurilor de control, prin intermediul CRSP;

–CNSCBT are obligația analizei zilnice a rapoartelor de alertă comunicate și sesizează existența mai multor evenimente asemănătoare într-un teritoriu care depășește o regiune. În acest caz, CNSCBT preia atribuțiile de coordonare și verificare a implementării măsurilor, concomitent cu anunțarea Ministerului Sănătății (MS) și, după caz, a organismelor internaționale, în colaborare cu BRSI.

f)Responsabilități ale MS:

–este responsabil de aplicarea măsurilor de control pe baza recomandărilor transmise de CNSCBT și asigură baza materială și personalul medico-sanitar necesar.

Articolul 6

(1)Specialiștii din cadrul DSP, INSP și direcțiilor medicale și din cadrul altor ministere trebuie să acționeze prioritar în vederea:

–stabilirii etiologiei evenimentului epidemiologic;

–depistării sursei/surselor de infecție și a instituirii măsurilor de control față de aceasta/acestea;

–stabilirii căii de transmitere a agentului patologic;

–identificării populației expuse la risc.

(2)Furnizorii de servicii medicale și specialiștii din cadrul DSP, INSP, precum și al direcțiilor medicale din cadrul altor ministere vor utiliza alte surse alternative de informare care pot furniza informații privind existența unor cazuri de îmbolnăviri prin boli transmisibile, fie îmbolnăviri în rândul animalelor care pot pune în pericol sănătatea populației, fie existența unor factori de risc pentru sănătatea populației (de exemplu, calitatea apei de băut, evoluția meteorologică), inclusiv sursa de informare pe baza monitorizării informațiilor din mass-media.

Articolul 7

În cadrul pregătirii pentru reacție, în situație de alertă epidemiologică confirmată, furnizorii de servicii medicale, specialiștii din domeniul sănătății publice din cadrul DSP, INSP, precum și al direcțiilor medicale din cadrul altor ministere au în vedere următoarele:

1.informarea rapidă a persoanelor responsabile profesional din DSP - CRSP - CNSCBT;

2.organizarea echipelor de evaluare rapidă, după caz, multidisciplinare, care, la fața locului:

–apreciază magnitudinea evenimentului;

–identifică nevoile de materiale/medicamente/echipamente medicale/laborator/deplasare/spații de izolare/personal/comunicare;

–identifică obstacolele, dificultățile în aplicarea măsurilor;

3.stabilirea listei de intervenții:

–organizarea detectării și raportării în zona(ele) afectată(e);

–prelevări de probe pentru analize (om, apă, aliment, vectori etc.) și transport;

–măsuri specifice de prevenire a răspândirii directe (triaj, izolare, carantină, imunoprofilaxie, dacă este cazul) sau indirecte [pentru apă, alimente, măsuri de dezinfecție-dezinsecție-deratizare (DDD)];

4.alte măsuri nespecifice:

–informarea continuă de către DSP și INSP prin toate mijloacele mass-media a populației din zona afectată, a celor care intervin în zonă, a celor care călătoresc prin zonă, a organelor cu atribuții de intervenție specifică (medici veterinari, mediu etc.);

–informarea de către DSP și INSP pe pagina web a acestor instituții;

–informarea și pregătirea personalului medico-sanitar care acționează în zonele afectate de evenimentul epidemiologic respectiv, inclusiv asupra mijloacelor de protecție individuală contra îmbolnăvirilor;

–alte măsuri de sănătate publică, cu respectarea prevederilor Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, cu modificările și completările ulterioare, convenite în urma analizei de situație.

Articolul 8

Orice boală transmisibilă/sindrom menționat(ă) în prezenta anexă trebuie evaluat(ă) pe baza instrumentului de decizie utilizat în Regulamentul sanitar internațional (RSI) 2005, astfel:

1.Impact serios pentru sănătatea publică? DA/NU

–Numărul de cazuri și/sau decese este mare pentru acest loc, perioadă și populație?

–Evenimentul are potențial de a avea un mare impact de sănătate publică?

–Este necesară asistență de la CRSP/CNSCBT pentru a detecta, investiga, răspunde sau controla acest eveniment sau pentru a preveni apariția de cazuri noi? (Aceasta include resurse umane, financiare, materiale sau tehnice inadecvate.)

2.Evenimentul este neobișnuit sau neașteptat? DA/NU

–Este evenimentul neobișnuit, în sensul implicării unor aspecte neobișnuite, sau prezintă caracteristicile unui eveniment care poate fi de interes special pentru sănătatea publică sau motiv de alarmă?

–Este evenimentul neașteptat din perspectiva sănătății publice?

3.Există risc de răspândire interjudețeană/regională/națională/internațională a bolii? DA/NU

–Există evidențe ale unei legături epidemiologice cu evenimente similare din alte județe/regiuni/state?

–Există vreun factor care ar trebui să alerteze CRSP/CNSCBT/MS/Organizația Mondială a Sănătății (OMS) referitor la transmiterea interjudețeană/regională/națională/transfrontalieră a agentului patogen, vectorului sau gazdei?

Concluzia: alertă județeană/regională/națională/internațională = DA/NU

4.Există risc important pentru călătorii la nivel internațional sau restricții comerciale? DA/NU

–Evenimente similare din trecut au impus restricții internaționale?

–Sursa este suspectată sau cunoscută ca fiind un produs alimentar, apă sau orice alte bunuri potențial contaminate care sunt importate/exportate la nivel internațional?

–Este evenimentul asociat cu o reuniune internațională sau cu zone cu turism internațional intens?

–Există solicitări de informații din partea unor oficiali străini sau media internaționali?

Informații necesare ulterior pentru comunicarea alertelor:

–definiții de caz;

–supraveghere;

–sursa și tipul de risc;

–numărul de cazuri și decese;

–condiții care favorizează transmiterea agentului patologic;

–măsuri de sănătate publică implementate;

–orice altă informație considerată relevantă.

Informațiile rezultate din analiza alertelor naționale pot contribui la documentarea unei urgențe de sănătate publică de importanță internațională.

Conform RSI 2005, „urgența de sănătate publică de importanță internațională“ reprezintă un eveniment care, conform regulamentului:

(i)constituie un risc de sănătate publică pentru alte state, prin răspândirea internațională a bolii; și

(ii)cere un potențial răspuns internațional coordonat.