Strategia naţională şi planul naţional
Strategia naţională şi planul naţional din 19 august 2015
pentru gestionarea siturilor contaminate din România
- Emitent
- Guvernul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 656 din 31 august 2015
Textul actului
100%
pentru gestionarea siturilor contaminate din România
CUPRINS
2.1.Situri privatizate
2.2.Situri în proprietatea statului
2.3.Siturile orfane/abandonate
5.1.Legislaţia Uniunii Europene
5.2.Legislaţia naţională
2.1.Obiective specifice de mediu
2.2.Obiective specifice socioeconomice
2.3.Obiective specifice tehnice
2.1.Faza 1: Inventariere şi investigare
Investigarea
2.1.1.Investigarea istorică II
2.1.2.Investigarea preliminară IP
2.1.3.Investigarea detaliată ID
2.2.Faza 2: Acţiunile de remediere
Prioritizare şi criterii de încadrare
1.1.Evaluarea preliminară a riscului
1.2.Clasificarea siturilor contaminate
1.2.1.Listele A, B, C şi D stabilite în schema de flux
1.2.2.Liste generate online
Estimarea necesarului de finanţare
Ca urmare a desfăşurării activităţilor economice, atât istorice, cât şi de dată recentă, în lipsa unui cadru legislativ adecvat de prevenire a poluării şi protecţie a solului şi subsolului, în România există un număr de 1.393 de situri contaminate/potenţial contaminate, inventariate la momentul actual.
România conştientizează riscurile potenţiale care decurg din activităţile antropice, cu posibil impact semnificativ asupra sănătăţii umane, a calităţii solurilor, apelor subterane şi apelor de suprafaţă, ecosistemelor şi altele asemenea. La nivelul anilor 2007-2008 s-a realizat un prim inventar al siturilor contaminate/potenţial contaminate. Acestea au fost identificate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin unităţile din subordine, pe baza analizei documentaţiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare, un număr de 1.393 de situri contaminate/potenţial contaminate reprezentând zone în care s-au desfăşurat în principal activităţi miniere şi metalurgice, petroliere, chimice, alte activităţi industriale la scară mare sau la scară mică.
În contextul european şi naţional, preocupările pentru protecţia solului, utilizarea durabilă a acestuia, conservarea şi, acolo unde este posibil, refacerea capacităţii/proprietăţilor sale necesare îndeplinirii cât mai multor funcţii înregistrează o evoluţie ascendentă semnificativă.
În cadrul procesului de armonizare a politicilor naţionale cu cele ale Uniunii Europene şi de transpunere şi implementare a normelor şi reglementărilor Uniunii Europene, problema poluării solului şi apelor subterane reprezintă unul dintre aspectele fundamentale ale protecţiei mediului.
Remedierea siturilor contaminate este una dintre principalele componente ale dezvoltării durabile a comunităţilor la fiecare nivel administrativ. Ea poate sta la baza îmbunătăţirii condiţiilor de mediu, coeziunii sociale şi creşterii economice. În acest sens se are în vedere introducerea de reglementări funcţionale privind prioritizarea, investigarea şi remedierea terenurilor ce ar putea prezenta un risc inacceptabil pentru sănătatea umană şi mediu din cauza moştenirii contaminării istorice datorate activităţilor industriale trecute. Aceste terenuri sunt în proprietate publică sau privată, încă în exploatare (activitate curentă) sau scoase din uz (activitate trecută), suspecte de a fi "contaminate".
În acest context, Strategia Naţională şi Planul Naţional pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România, denumite în continuare strategie, au fost elaborate pentru a aborda problemele legate de contaminarea solului şi apei subterane, ca urmare a activităţilor antropice trecute şi recente desfăşurate pe siturile industriale, şi pentru eliminarea sau limitarea (potenţialelor) riscuri pentru sănătatea umană şi mediu.
Strategia este promovată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, conform atribuţiilor şi responsabilităţilor ce îi revin privind gestionarea siturilor contaminate pentru atingerea şi menţinerea unui nivel ridicat de securitate ecologică şi siguranţă de mediu.
Implementarea strategiei este un proces complex în care sunt implicate diverse părţi care urmăresc reducerea impactului asupra mediului generat de contaminarea solului şi a apei subterane.
Ca în multe alte ţări europene, şi în România industrializarea are o lungă istorie, ca rezultat al acesteia a apărut o poluare semnificativă a terenurilor şi apei subterane. Siturile contaminate au un impact semnificativ atât asupra mediului, cât şi asupra sănătăţii umane. România a trecut în ultimele două decenii printr-o tranziţie majoră, în care multe dintre companiile şi industriile active în perioada socialistă s-au închis sau au fost restructurate, cuplată cu scăderea capacităţii de a remedia siturile contaminate în scopul reutilizării lor.
Pentru rezolvarea problemelor de poluare este necesară elaborarea unui document-cadru care să ofere o privire de ansamblu asupra principiilor şi procedurilor ce vor trebui aplicate pentru a afla dacă un teren prezintă sau nu riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană şi mediu.
Trebuie stabilit un cadru prin care terenurile pot fi investigate în numele sau de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi autoritatea competentă pentru domeniul gospodăririi apelor. Astfel se asigură suportul legal pentru autoritatea competentă pentru protecţia mediului de a decide dacă există un risc inacceptabil pentru sănătatea umană sau mediu, pentru a putea clasifica terenul respectiv ca sit contaminat, fiind create totodată pârghii clare pentru a notifica titularul sitului contaminat sau aviza o acţiune corectivă pe terenul respectiv pentru a se asigura gestionarea tuturor riscurilor datorate surselor de poluare prezente pe situl respectiv. Clasificarea unui teren ca "sit contaminat" se realizează pe principiile evaluării riscurilor. Riscul este definit ca:
a)probabilitatea sau frecvenţa apariţiei unui pericol definit; şi b) mărimea consecinţelor.
Prin urmare, este necesară promovarea unui document-cadru prin care să se stabilească clar modul în care România va aborda acţiunea de remediere a terenurilor afectate de poluare şi a zonelor limitrofe unde poluarea cauzează un risc inacceptabil pentru receptori.
Strategia îşi propune să ofere o imagine de ansamblu asupra măsurilor ce trebuie luate pentru a investiga terenul afectat de poluare şi a zonelor limitrofe şi pentru a decide dacă acesta este un "sit contaminat", precum şi asupra modului în care vor fi reglementate acţiunile corective şi de validare a terenului remediat pentru protejarea receptorilor. Pentru a acumula experienţă, strategia porneşte de la abordarea bazată pe risc recunoscută la nivel internaţional care trebuie implementată ca atare. Cu timpul se vor acumula informaţii suplimentare şi mai multă experienţă care apoi vor fi transpuse într-o strategie adaptată. Astfel, strategia reprezintă un prim pas major în elaborarea întregului proces de inventariere, investigare şi remediere a unui număr mare de situri contaminate la nivel naţional, precum şi pentru inventarierea siturilor potenţial contaminate sau care nu necesită acţiuni corective/de remediere pentru folosirea lor curentă sau planificată. Sunt necesare recomandări privind clarificarea răspunderii financiare pentru investigarea şi remedierea acestor terenuri, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Scopul acestei strategii este acela de a trasa principiile în domeniul gestionării siturilor contaminate până în 2015, definit ca termen scurt, de rezolvare a problemei siturilor contaminate care necesită acţiune urgentă până în 2020, definit ca termen mediu, şi de finalizare a acţiunii până în 2050, definit ca termen lung. Strategia reprezintă pentru România începutul unui proces care, pentru a-şi atinge obiectivele stabilite, se va desfăşura pe parcursul următoarelor decenii. Cu trecerea timpului, experienţa acumulată va permite adaptarea şi consolidarea strategiei.
Acest document, după aprobare, va reprezenta punctul de pornire pentru viitoarele dezvoltări legislative, care prin prevederile lor trebuie să asigure că se pun în aplicare procesele de remediere durabilă a "sitului contaminat".
1.1.Industria minieră şi metalurgică
Mineritul şi metalurgia sunt activităţi care se desfăşoară în România de mai mult de 2.000 de ani. România a extras cărbune, cupru, aur, argint, uraniu, sare şi altele asemenea. Aproximativ 60 de minerale diferite au fost extrase din trecut până în prezent din resursele subsolului României. Procesarea şi depozitarea deşeurilor s-au făcut în multe dintre cazuri fără măsuri preventive, ca urmare a lipsei cadrului legislativ, efectul fiind afectarea calităţii factorilor de mediu. În consecinţă, multe situri miniere, de exemplu judeţele: Alba, Maramureş, Hunedoara, Harghita, Suceava şi alte asemenea, au un impact semnificativ asupra sănătăţii umane şi a mediului.
Impactul principal asupra mediului din industria minieră provine de la iazurile de decantare şi de la haldele de steril, precum şi de la instalaţiile de prelucrare. În Programul procesului de închidere şi ecologizare a obiectivelor miniere 2007-2020 al Guvernului nu există o metodologie generală clară şi precisă de remediere a contaminării solului şi apei subterane, fapt ce nu duce la o remediere durabilă a siturilor contaminate. Poluarea solului şi a apei subterane cu o varietate de poluanţi: în special ioni de metalele grele, cianuri, hidrocarburi, aciditate, salinitate şi altele asemenea în zonele unde s-au desfăşurat activităţi miniere, infiltrarea contaminanţilor în sol, ape subterane şi de suprafaţă, emisiile în aer au de asemenea impact major asupra calităţii factorilor de mediu.
1.2.Industria chimică
România deţine combinate chimice, petrochimice şi fabrici de medicamente care funcţionează de mulţi ani. Majoritatea siturilor pe care sunt amplasate aceste facilităţi sunt într-o stare tehnică şi de mediu precară. O parte dintre aceste combinate desfăşoară încă activităţi, dar majoritatea sunt abandonate şi necesită acţiuni de remediere. Instalaţiile rămase pe aceste situri abandonate reprezintă surse de contaminare ce constituie riscuri imediate pentru mediu şi sănătatea umană. Industria chimică şi farmaceutică este caracterizată prin numărul mare de situri, unde nivelul de poluare este foarte complex.
Poluanţii solului, subsolului şi apei subterane din acest sector sunt foarte numeroşi şi diverşi. Industria chimică, petrochimică şi farmaceutică a fost şi este foarte diversă în România, fiecărui proces de producţie fiindu-i asociate o diversitate de chimicale utilizate ca materii prime sau rezultate ca produse finale, produse intermediare sau deşeuri.
1.3.Industria petrolieră
De mai mult de 150 de ani industria petrolieră este considerată în România ca fiind extrem de importantă pentru dezvoltarea economică. Activităţile din acest sector acoperă întregul ciclu, de la producţie până la desfacere. Industria petrolieră poate fi caracterizată prin multiplele situri, respectiv câmpuri de sonde/puţuri de extracţie, depozite, staţii de distribuţie carburanţi, rafinării, bataluri şi altele asemenea, fiecare având un impact semnificativ specific asupra mediului. Siturile contaminate aferente industriei petroliere variază de la cele mici, câmpuri de extracţie, la cele mari şi complexe, rafinării sau instalaţii mari de depozitare-distribuţie a produselor petroliere. Contaminarea solului şi freaticului asociată industriei petroliere constă în prezenţa poluanţilor de tipul hidrocarburilor uşoare şi/sau grele şi a metalelor cum sunt: plumb, zinc, cupru şi nichel.
1.4.Depozitele vechi de pesticide
În România există zone vechi de depozitare a pesticidelor care prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea umană şi mediu. Aceste depozite sunt amplasate în general pe suprafeţe relativ mici, dar care conţin substanţe foarte periculoase pentru sănătatea umană şi mediu.
1.5.Alte activităţi la scară mare
În plus faţă de activităţile majore menţionate mai sus, mediul a fost afectat semnificativ şi de alte activităţi la scară mare, cum ar fi industria de prelucrare a metalelor, depozitele de deşeuri menajere neconforme, siturile militare, industria de prelucrare a lemnului, centralele electrice pe cărbune, activităţi de transport, activităţi de service şi altele asemenea.
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│NOTĂ: │
│Cu toate că există tehnici generale de remediere pentru anumite tipuri de │
│poluanţi descrişi mai sus, metoda specifică de remediere ce va fi aplicată │
│depinde întotdeauna de specificul sitului; metoda de remediere selectată │
│depinde nu numai de tipul poluantului, legătura sursă-cale-receptor, dar şi│
│de condiţiile geologice şi receptorii identificaţi în vecinătatea sitului. │
│Conform metodologiei prezentate în această strategie, selectarea tehnicii │
│de remediere se bazează pe evaluarea riscului şi analiza opţiunilor de │
│remediere. │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Siturile contaminate, din punctul de vedere al dreptului de proprietate, pot fi împărţite în următoarele categorii:
2.1.Situri privatizate
O parte dintre complexele industriale moştenite din perioada socialismului au fost privatizate după 1990. În acea perioadă, legislaţia de mediu începea să se dezvolte şi, prin urmare, acordurile de privatizare prevedeau obligaţii minime legale de mediu pentru unităţile privatizate.
2.2.Situri în proprietatea statului
Statul român deţine încă multe situri cunoscute ca fiind contaminate sau potenţial contaminate. O parte dintre aceste situri sunt încă operaţionale, de exemplu hale feroviare, unităţi miniere şi altele asemenea, iar altele au fost abandonate. Siturile proprietate de stat variază de la mici dimensiuni până la complexe industriale.
2.3.Siturile orfane/abandonate
Un sit orfan este considerat un sit care nu are un proprietar legal, pe care a fost abandonată activitatea industrială. Siturile orfane reprezintă în general obiective industriale deţinute anterior de stat care sunt în stare precară. Pe majoritatea acestor situri s-au desfăşurat diferite activităţi poluante.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a realizat în perioada 2007-2008 inventarul naţional preliminar privind siturile potenţial contaminate/contaminate, pe baza datelor disponibile. Ţinând cont de prevederile legislaţiei de mediu specifice şi de nivelul informaţiilor din inventar s-a considerat necesară împărţirea siturilor în două categorii, şi anume:
a)situri potenţial contaminate;
b)situri contaminate.
În prima categorie intră siturile pentru care există informaţii despre activităţile anterioare desfăşurate pe amplasament, dar nu există elaborat raport de bilanţ de mediu nivel II şi/sau raport de evaluare a riscului. Urmează ca după elaborarea acestora şi pe baza informaţiilor obţinute să se stabilească dacă vor fi trecute la categoria situri contaminate sau necontaminate.
Inventarul naţional a fost actualizat de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului în luna noiembrie 2013 pe baza datelor obţinute de la autorităţile publice locale pentru protecţia mediului, iar în cele ce urmează sunt prezentate datele actualizate privind siturile potenţial contaminate/contaminate.
NOTE:
1.Pentru această categorie de situri nu există elaborate rapoarte de bilanţ de mediu nivel II sau rapoarte de evaluare a riscului.
2.După realizarea investigaţiilor stabilite prin legislaţia de mediu în vigoare se va stabili dacă ele sunt sau nu contaminate.
3.Includerea lor în această categorie s-a făcut pe baza informaţiilor existente privind activităţile desfăşurate în trecut.
4.Obligaţia investigării revine proprietarilor siturilor, iar pentru cele orfane, abandonate, această obligaţie revine lichidatorului sau administraţiei publice locale pe raza cărora se află.
5.Fişele cu informaţii detaliate despre fiecare sit contaminat se găsesc la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi/sau la agenţiile pentru protecţia mediului judeţene.
6.Lista cu siturile potenţial contaminate a fost elaborată pe baza datelor din inventarul naţional existent la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi în urma actualizării inventarului din noiembrie 2013.
Repartiţia pe judeţe a siturilor potenţial contaminate este prezentată în tabelul de mai jos:
┌────┬────────────────────┬──────────────────────┐
│Nr. │ Judeţ │Număr situri potenţial│
│crt.│ │ contaminate │
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 1.│Alba │ 17│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 2.│Arad │ 24│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 3.│Argeş │ 111│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 4.│Bacău │ 103│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 5.│Bihor │ 67│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 6.│Bistriţa-Năsăud │ 8│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 7.│Botoşani │ 5│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 8.│Braşov │ 5│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 9.│Brăila │ 19│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 10.│Bucureşti │ 2│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 11.│Buzău │ 36│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 12.│Caraş Severin │ 9│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 13.│Călăraşi │ 1│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 14.│Cluj │ 9│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 15.│Constanţa │ 12│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 16.│Covasna │ 16│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 17.│Dâmboviţa │ 77│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 18.│Dolj │ 31│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 19.│Galaţi │ 30│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 20.│Giurgiu │ 223│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 21.│Gorj │ 6│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 22.│Harghita │ 30│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 23.│Ialomiţa │ 10│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 24.│Iaşi │ 2│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 25.│Ilfov │ 6│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 26.│Maramureş │ 109│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 27.│Mureş │ 5│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 28.│Neamţ │ 29│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 29.│Olt │ 43│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 30.│Prahova │ 10│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 31.│Satu Mare │ 4│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 32.│Sălaj │ 23│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 33.│Sibiu │ 11│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 34.│Suceava │ 6│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 35.│Teleorman │ 60│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 36.│Timiş │ 7│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 37.│Tulcea │ 4│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 38.│Vâlcea │ 8│
├────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 39.│Vrancea │ 5│
├────┴────────────────────┼──────────────────────┤
│Total │ 1183│
└─────────────────────────┴──────────────────────┘
În a doua categorie intră siturile pentru care există informaţii despre activităţile anterioare desfăşurate pe amplasament, există elaborat cel puţin un raport de bilanţ de mediu nivel II şi există sau nu elaborat raport de evaluare a riscului. Considerăm că în acest caz există informaţii relevante despre contaminarea sitului, urmând ca ele să fie reactualizate când se va promova proiectul respectiv de remediere.
NOTE:
1.Pentru această categorie de situri există elaborate rapoarte de bilanţ de mediu nivel II sau rapoarte de evaluare a riscului.
2.Includerea lor în această categorie s-a făcut şi pe baza informaţiilor existente privind activităţile desfăşurate în trecut.
3.Obligaţia remedierii revine proprietarilor siturilor, iar pentru cele orfane, abandonate, această obligaţie revine lichidatorului sau administraţiei publice locale pe raza cărora se află.
4.Fişele cu informaţii detaliate despre fiecare sit contaminat se găsesc la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi/sau la agenţiile pentru protecţia mediului judeţene.
5.Lista cu siturile contaminate a fost elaborată pe baza datelor din inventarul naţional existent la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi în urma actualizării inventarului din noiembrie 2013.
Numărul de situri contaminate corespunzător fiecărui judeţ este prezentat în tabelul de mai jos:
┌────┬────────────────────┬───────────────────────┐
│Nr. │ Denumire judeţ │Repartizarea pe judeţe │
│crt.│ │a siturilor contaminate│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 1.│Alba │ 6│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 2.│Arad │ 10│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 3.│Argeş │ 2│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 4.│Bihor │ 17│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 5.│Bistriţa-Năsăud │ 5│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 6.│Braşov │ 8│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 7.│Brăila │ 2│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 8.│Bucureşti │ 4│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 9.│Caraş-Severin │ 33│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 10.│Călăraşi │ 1│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 11.│Cluj │ 19│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 12.│Constanţa │ 5│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 13.│Covasna │ 4│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 14.│Dâmboviţa │ 2│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 15.│Giurgiu │ 1│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 16.│Gorj │ 7│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 17.│Harghita │ 2│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 18.│Hunedoara │ 41│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 19.│Iaşi │ 5│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 20.│Mehedinţi │ 4│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 21.│Mureş │ 2│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 22.│Olt │ 1│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 23.│Prahova │ 9│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 24.│Satu Mare │ 1│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 25.│Suceava │ 6│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 26.│Teleorman │ 1│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 27.│Timiş │ 2│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 28.│Tulcea │ 1│
├────┼────────────────────┼───────────────────────┤
│ 29.│Vâlcea │ 9│
├────┴────────────────────┼───────────────────────┤
│Total │ 210│
└─────────────────────────┴───────────────────────┘
Menţionăm faptul că împărţirea siturilor contaminate în cele două categorii, şi anume: situri potenţial contaminate şi situri contaminate, s-a făcut pe baza informaţiilor existente în fişele aferente fiecărui sit.
Informaţiile referitoare la siturile potenţial contaminate sunt numai descrieri ale activităţilor desfăşurate anterior, fără a exista investigări pe amplasament, conform cerinţelor legislaţiei de mediu în vigoare.
Pentru categoria de situri contaminate există elaborate Raport la bilanţul de mediu nivel II şi/sau studii de evaluare a riscului. Acestea au fost elaborate în baza legislaţiei de mediu în vigoare şi prin elaborarea lor s-au obţinut informaţii despre legătura poluantului şi nivelul de contaminare a factorului de mediu sol şi apă subterană. Chiar dacă nivelul de investigare nu este conform cu practica internaţională, aceste informaţii nu pot fi ignorate.
Până în prezent nu există o evidenţă clară la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului câte din siturile contaminate au fost remediate şi cum a evoluat calitatea factorilor de mediu din zonele învecinate acestora.
Nu există o situaţie clară câte din aceste situri contaminate sunt în vecinătatea/interiorul Reţelei "Natura 2000".
Inventarul naţional privind siturile potenţial contaminate/contaminate trebuie actualizat anual, ţinând cont de faptul că există situri contaminate care sunt în proces de remediere sau remedierea a fost încheiată.
Analiza SWOT asigură un cadru relativ simplu de suport al deciziilor cu privire la alternativele strategice care derivă din evaluarea situaţiei actuale, identificarea punctelor tari şi slabe, examinarea oportunităţilor şi ameninţărilor pentru gestionarea siturilor contaminate.
┌─────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ PUNCTE TARI │ OPORTUNITĂŢI │
├───┬─────────────────────────────────┼───┬───────────────────────────────────┤
│ 1.│remedierea siturilor contaminate │ 1.│creşterea speranţei de viaţă a │
│ │are ca efect reducerea riscurilor│ │oamenilor prin reducerea riscului │
│ │pentru sănătatea umană şi mediu; │ │de poluare a mediului; │
├───┼─────────────────────────────────┼───┼───────────────────────────────────┤
│ 2.│beneficii pentru comunitate - │ 2.│remedierea creează premisele pentru│
│ │locuri de muncă, creştere/ │ │dezvoltarea pieţei imobiliare în │
│ │recuperare economică prin │ │zonă şi se accentuează regenerarea │
│ │redezvoltarea fostelor platforme │ │zonelor afectate de contaminare; │
│ │industriale; │ │ │
├───┼─────────────────────────────────┼───┼───────────────────────────────────┤
│ 3.│realizarea inventarului naţional │ 3.│respectarea orizontului-ţintă │
│ │al siturilor potenţial │ │naţional din 2050 când se │
│ │contaminate/contaminate, care va │ │preconizează să nu mai existe │
│ │fi actualizat anual; │ │situri contaminate; │
├───┼─────────────────────────────────┼───┼───────────────────────────────────┤
│ 4.│identificarea şi eliminarea │ 4.│refacerea calităţii factorilor │
│ │riscurilor inacceptabile pentru │ │de mediu în zonele afectate │
│ │sănătatea umană şi mediu; │ │de poluare; │
├───┼─────────────────────────────────┼───┼───────────────────────────────────┤
│ 5.│participarea tuturor celor │ 5.│asigurarea transparenţei în luarea │
│ │interesaţi şi afectaţi în │ │deciziilor în fiecare etapă a │
│ │comitetul de coordonare a │ │ciclului de gestionare a siturilor │
│ │proiectelor de remediere; │ │contaminate; │
├───┼─────────────────────────────────┼───┼───────────────────────────────────┤
│ 6.│există pe plan european şi │ 6.│redezvoltarea fostelor situri │
│ │internaţional legislaţie clară │ │industriale remediate şi crearea │
│ │privind reutilizarea cu │ │de noi oportunităţi pentru │
│ │prioritate a brownfield-urilor. │ │dezvoltatori/antreprenori şi chiar │
│ │ │ │activităţi sociale. │
└───┴─────────────────────────────────┴───┴───────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ PUNCTE SLABE │ AMENINŢĂRI │
├───┬─────────────────────────────────┼───┬───────────────────────────────────┤
│ 1.│date şi informaţii incomplete │ 1.│există riscul ca anumite situri │
│ │privind siturile potenţial │ │remediate să fie din nou incluse │
│ │contaminate/contaminate din │ │în inventar, ca urmare a faptului │
│ │inventarul naţional; │ │că terenurile învecinate nu au fost│
│ │ │ │remediate; │
├───┼─────────────────────────────────┼───┼───────────────────────────────────┤
│ 2.│prioritizarea siturilor │ 2.│în anumite cazuri, lipsa unei │
│ │contaminate în vederea remedierii│ │planificări teritoriale privind │
│ │lor pentru crearea premiselor │ │utilizarea durabilă a terenurilor │
│ │privind dezvoltarea durabilă a │ │ce au făcut obiectul unor │
│ │comunităţii; │ │dezvoltări industriale anterioare, │
│ │ │ │în anumite cazuri, monitorizarea │
│ │ │ │insuficientă a prevederilor │
│ │ │ │planurilor urbanistice generale; │
├───┼─────────────────────────────────┼───┼───────────────────────────────────┤
│ 3.│legislaţia naţională actuală nu │ 3.│apariţia neconcordanţelor între │
│ │este clară în privinţa │ │actele emise de diferite autorităţi│
│ │metodologiei de inventariere, │ │publice centrale; │
│ │investigare, evaluare a │ │ │
│ │riscurilor şi remediere a │ │ │
│ │siturilor contaminate, precum şi │ │ │
│ │pentru redezvoltarea siturilor │ │ │
│ │remediate, lipsa unui mecanism de│ │ │
│ │finanţare a lucrărilor de │ │ │
│ │remediere, lipsa unor mecanisme │ │ │
│ │de încurajare prin stimulente │ │ │
│ │fiscale a acelor operatori/ │ │ │
│ │dezvoltatori care doresc │ │ │
│ │remedierea siturilor contaminate;│ │ │
├───┼─────────────────────────────────┼───┼───────────────────────────────────┤
│ 4.│lipsa fondurilor/finanţărilor │ 4.│lipsa transparenţei în deciziile │
│ │care să ajute la remedierea │ │luate privind finanţarea │
│ │siturilor; │ │proiectelor de remediere; │
├───┼─────────────────────────────────┼───┼───────────────────────────────────┤
│ 5.│nu există cadru instituţional │ 5.│număr limitat de informaţii şi │
│ │adecvat şi personal calificat în │ │nivel de conştientizare redus │
│ │domeniu. │ │al publicului, inclusiv în ceea ce │
│ │ │ │priveşte implicarea lui în procesul│
│ │ │ │de remediere. │
└───┴─────────────────────────────────┴───┴───────────────────────────────────┘
Cadrul legal aplicabil strategiei cuprinde atât legislaţia Uniunii Europene, cât şi cea naţională. La elaborarea strategiei s-a ţinut cont de următoarele acte normative:
1.Legislaţia Uniunii Europene:
a)Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei;
b)Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman;
c)Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi a deteriorării;
d)Directiva 2006/11/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 februarie 2006 privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii;
e)Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice;
f)Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică.
2.Legislaţia naţională:
a)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
b)Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale;
c)Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
d)Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului;
e)Hotărârea Guvernului nr. 1.403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate;
f)Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, cu modificările şi completările ulterioare;
g)Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu;
h)Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinde un capitol dedicat protecţiei solului şi subsolului. Acesta prevede obligaţia proprietarilor de terenuri şi a utilizatorilor de a aduce terenul la o stare astfel încât să poată fi reutilizat şi în viitor. În plus, acest act adoptă principiul "poluatorul plăteşte", stipulând că orice entitate care comite un act de poluare trebuie să suporte daunele.
Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2007 şi Hotărârea Guvernului nr. 1.403/2007 fac distincţie între un sit potenţial contaminat şi un sit contaminat. Procesul de actualizare trebuie să se concentreze pe adaptarea metodologiei şi a criteriilor care stau la baza acestei diferenţieri deoarece strategia consideră că această distincţie nu trebuie să se bazeze numai pe evaluarea rezultatelor analitice, ci şi pe evaluarea riscului uman şi ecologic. În plus, în ceea ce priveşte gestionarea siturilor contaminate, selectarea acţiunilor corective/de remediere adecvate se va face pe baza unei investigări detaliate şi a evaluării riscurilor.
Valorile de referinţă pentru calitatea solului reprezentând criteriile pentru diferenţierea unui sit potenţial contaminat de unul contaminat şi stabilirea necesităţii remedierii sunt prevăzute în Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997.
Valorile de referinţă pentru investigarea, evaluarea şi remedierea apelor subterane din siturile contaminate sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
Obiectivul general al strategiei este protejarea sănătăţii umane şi mediului de efectele contaminanţilor rezultaţi din activităţile antropice cu respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă.
1.1.Obiective specifice de mediu
a)reducerea suprafeţei ocupate de situri contaminate;
b)îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu din zonele de amplasare şi implementarea unei gestionări unitare la nivel naţional.
1.2.Obiective specifice socioeconomice:
a)remedierea siturilor contaminate trebuie astfel făcută încât să fie atinsă o stare corespunzătoare pentru folosinţa ulterioară planificată;
b)asigurarea protecţiei resurselor de apă, a securităţii alimentare şi a sănătăţii umane;
c)promovarea utilizării viitoare a siturilor remediate pentru dezvoltarea economică şi socială în detrimentul scoaterii din circuitul agricol şi silvic a terenurilor productive.
1.3.Obiective specifice tehnice:
a)dezvoltarea, armonizarea şi punerea în aplicare a cadrului legislativ pentru remedierea siturilor contaminate şi încurajarea reutilizării acestora cu prioritate;
b)dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru gestionarea siturilor contaminate;
c)dezvoltarea pieţei serviciilor în domeniul investigării şi remedierii siturilor contaminate;
d)dezvoltarea şi aplicarea celor mai bune tehnici existente, ce nu generează costuri excesive, pentru investigarea şi remedierea siturilor contaminate;
e)promovarea şi implementarea conceptului privind riscul acceptabil.
Metodologia dezvoltată în cadrul strategiei se bazează pe următoarele principii:
1.principiul "poluatorul plăteşte";
2.conformitatea cu normele Uniunii Europene;
3.principiul subsidiarităţii;
4.tratamentul egal;
5.repartizarea sarcinilor;
6.judecată uniformă;
7.abordare pe baza riscului acceptabil;
8.revizuiri repetate ale deciziilor.
Explicitarea principiilor enumerate mai sus:
Principiul "poluatorul plăteşte", corelat cu responsabilităţile pe care le au din acest punct de vedere atât proprietarul, cât şi utilizatorul, prevede necesitatea stabilirii unui cadru legislativ şi economic conform căruia costurile aferente daunelor aduse mediului şi remedierii acestora trebuie suportate de către cei care au cauzat poluarea.
Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost reglementat principiul "poluatorul plăteşte", iar Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinde dispoziţii cu privire la protejarea solului şi subsolului.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificările şi completările ulterioare, conform art. 1, "stabileşte cadrul de reglementare al răspunderii de mediu, bazată pe principiul «poluatorul plăteşte», în scopul prevenirii şi reparării prejudiciului asupra mediului". Acest principiu este stipulat în art. 19 al Hotărârii Guvernului nr. 1.403/2007: "Poluatorul are obligaţia de a suporta costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate şi al ecosistemelor terestre". Principiul "poluatorul plăteşte" este punctul de pornire pentru definirea prezentei strategii.
Strategia are în vedere prevederile directivelor Uniunii Europene în vigoare legate de protecţia mediului şi a sănătăţii umane, precum Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi Consiliului, Directiva 98/83/CE a Consiliului, Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, Directiva 2006/11/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, Directiva 92/43/CEE a Consiliului şi altele asemenea. O directivă a Uniunii Europene legată de protecţia solului şi subsolului nu este încă în vigoare, dar există o abordare generală comună a problemelor legate de contaminarea solului şi subsolului. Această abordare se bazează pe evaluarea şi gestionarea riscului asociat cu poluanţii solului şi ai subsolului. Conceptul se numeşte pe scurt "Risk-Based Land Management", denumit în continuare RBLM.
Principiul subsidiarităţii este un principiu fundamental adoptat la nivel internaţional, aplicat în organizarea internă a statelor democratice. Conform acestui principiu, problemele sunt soluţionate la nivelul care deţine cele mai multe cunoştinţe despre problema respectivă. Prin urmare, nu este indicat ca autoritatea publică centrală să se ocupe de acţiuni care pot fi tratate de agenţiile locale. Aplicat la strategie, acest principiu înseamnă că proprietarul sau operatorul sitului poate contacta uşor autorităţile judeţene competente pentru aspecte legate de prezenta strategie. Autorităţile naţionale sunt responsabile cu stabilirea normelor generale de aplicare a strategiei, activitatea de control revenind autorităţilor locale cu competenţă în acest sens.
România a moştenit ca rezultat al revoluţiei industriale numeroase situri contaminate. Istoricul contaminării şi aspectele legate de proprietate diferă de la sit la sit. Pe parcursul desfăşurării activităţilor antropice, fiecare proprietar al sitului potenţial contaminat/contaminat a avut o contribuţie în ceea ce priveşte poluarea, asigurându-se astfel cadrul respectării principiului "poluatorul plăteşte", instituit de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi în speţă a principiului tratamentului egal.
Se estimează că în România sunt necesare eforturi financiare şi umane mari pentru desfăşurarea activităţilor de remediere a siturilor contaminate. Acest fapt implică angajamentul activ al tuturor părţilor interesate: consultanţi, instituţii, societăţi private, organizaţii guvernamentale, civili şi altele asemenea. În plus, principiul repartizării sarcinilor prevede că sarcinile, hotărârile, acţiunile trebuie trasate nivelului competent din cadrul organizaţiei guvernamentale. Prin repartizarea sarcinilor, responsabilitatea pentru evoluţia operaţiunilor de remediere se împarte între diverse autorităţi guvernamentale, instituţii şi autorităţi locale, care vor deveni interesate pentru tratarea problemelor vizate.
Prin judecată uniformă se înţelege evaluarea similară a cazurilor asemănătoare. Problemele de importanţă similară vor fi întotdeauna evaluate la fel, ceea ce înseamnă că aceste probleme vor fi prezentate într-un mod asemănător. Pentru a stimula caracterul similar în colectarea, analizarea şi raportarea datelor, strategia include metode şi criterii standardizate. Principiul "repartizarea sarcinilor" implică participarea în proiecte a unui număr de consultanţi şi institute de cercetare şi dezvoltare. Unele aspecte legate de operaţiunile de remediere pot fi desfăşurate doar de instituţii acreditate şi autorizate care deţin instrumentele şi personalul adecvat. În consecinţă, respectarea principiului "repartizarea sarcinilor" subliniază încă o dată importanţa standardizării. Vor fi necesare norme legale şi tehnice uniforme pentru a se ajunge la unificarea diverselor măsuri prevăzute în cadrul strategiei.
Prin abordarea pe baza analizei riscului în gestionarea contaminării solului şi apei subterane se înţelege identificarea efectelor adverse asupra sănătăţii umane şi/sau mediului sau a potenţialului de migrare a poluanţilor şi instituirea de măsuri adecvate pentru atenuarea riscurilor identificate astfel încât să se atingă riscul acceptabil. Aceste măsuri includ aspecte precum: schimbarea folosinţei actuale a sitului contaminat, remediere, curăţare, restricţii de acces şi altele asemenea.
Procedura de gestionare a siturilor contaminate în cadrul strategiei anticipează evaluarea unui sit în şase faze: (1) inventariere; (2) investigare istorică; (3) investigare preliminară; (4) investigare detaliată; (5) acţiuni corective/de remediere; (6) evaluarea finalizării acţiunilor corective/de remediere. Obiectivul parcurgerii fiecărei faze este evaluarea informaţiilor disponibile şi a celor nou-colectate, inclusiv din activităţi desfăşurate, investigări şi elaborarea modelului conceptual care constituie baza pentru luarea deciziilor cu privire la acţiunile viitoare. Această abordare asigură faptul că pe parcursul procesului de remediere a unui sit orice nouă informaţie obţinută va fi luată în considerare şi că vor fi întreprinse numai activităţile necesare şi suficiente. Fiecare fază a acestei proceduri este planificată şi raportată unitar autorităţilor competente care vor încadra situl şi vor lua măsurile ulterioare care se impun.
Un concept-cheie în gestionarea siturilor contaminate îl constituie modelul "Sursă-Cale de propagare-Receptor". Este un model simplu şi robust care identifică riscul asociat cu orice pericol depistat. Premiza acestui model este aceea că un pericol de mediu presupune un risc doar în cazul în care există o cale de propagare prin care pericolul se poate manifesta.
În această strategie se face referire la doi termeni: "sit contaminat istoric" şi "sit potenţial contaminat istoric". Aceşti termeni se bazează pe identificarea a cel puţin unui model "Sursă-Cale-Receptor" pe siturile unde în trecut au fost desfăşurate activităţi industriale. În urma procesului de evaluare a impactului şi/sau a riscului se constată dacă legătura poluantului are/nu are impact semnificativ asupra sănătăţii umane şi mediului.
Conceptul "Sursă-Cale-Receptor" cuprinde 3 componente, şi anume:
a)sursa de contaminare, respectiv o substanţă biologică, chimică sau radioactivă;
b)calea de transfer prin care o substanţă poate ajunge la receptor;
c)receptorul care poate fi afectat de un poluant.
Sursa de poluare poate fi definită ca fiind:
a)o substanţă chimică de sinteză sau naturală;
b)un organism biologic;
c)un element radioactiv.
Căile de transport (transfer) pot fi orice mijloc natural sau artificial prin care substanţa poate veni în contact cu un receptor. În accepţiunea prezentei strategii solul poate fi considerat una din căile de transport.
Figura nr. 1: Conceptul "Sursă-Cale-Receptor"
Receptorul este definit ca fiind:
a)populaţia;
b)resursele de apă de suprafaţă, de exemplu râuri, lacuri şi Marea Neagră, respectiv apa subterană;
c)un ecosistem care cuprinde un habitat sau o specie;
d)terenul utilizat pentru activităţi agricole/transport/agrement;
e)zone rezidenţiale/publice/comerciale/şantiere de construcţii;
f)zona silvică şi altele asemenea.
Fiecare din aceste elemente poate exista independent, dar ele creează un risc numai atunci când sunt legate între ele şi de aceea un anumit contaminant printr-un anumit vector afectează un anume receptor. Acest tip de legătură combinată, contaminant - cale de transfer (transport) - receptor este definită ca model "Sursă-Cale-Receptor".
Această metodologie este prezentată sub forma unei scheme de flux în figura nr. 2 şi se împarte în două faze consecutive, fiecare cu procesele sale:
a)faza 1 - Inventariere şi investigare;
b)faza 2 - Acţiuni de remediere.
Metodologia va fi sprijinită de o serie de proceduri/ghiduri tehnice pentru susţinerea implementării strategiei din planul de acţiuni.
Fluxul metodologiei porneşte de la o bază de date a siturilor potenţial contaminate/contaminate care vor fi incluse ulterior pe una din cele patru liste (A-D) care indică gradul de contaminare al unui amplasament. Pe baza acestei clasificări se vor stabili ce măsuri trebuie luate, aşa cum rezultă din figura nr. 2.
1.Faza 1: Inventariere şi investigare
Scopul Inventarului naţional este identificarea siturilor potenţial contaminate/contaminate. Chestionarul trebuie să fie completat de către proprietarii sau operatorii siturilor. Agenţiile pentru protecţia mediului responsabile vor verifica şi introduce aceste date în Sistemul informaţional pentru situri contaminate CoSIS (aplicaţie web), conceput special în acest scop. Pentru a se obţine o bază de date comparabile se impune introducerea uniformă a datelor. Sistemul informaţional pentru situri contaminate este gestionat de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
Investigarea
Proprietarul/Utilizatorul sitului trecut pe lista siturilor potenţial contaminate - lista A este obligat să înceapă investigarea necesară care se realizează în trei paşi:
a)investigarea istorică II;
b)investigarea preliminară IP;
c)investigarea detaliată ID.
a)Investigarea istorică II
Investigarea istorică se va concentra pe adunarea de informaţii despre istoricul activităţilor desfăşurate pe sit şi în imediata vecinătate a acestuia.
Etapa de investigare istorică implică printre altele: colectarea, analiza, sinteza tuturor datelor disponibile despre amplasament în cadrul unei subetape de studiu documentar, vizita pe amplasament în cadrul căreia sunt realizate observaţii detaliate despre amplasament şi zonele adiacente ale acestuia, interviuri cu lucrători care cunosc activităţile desfăşurate pe amplasament sau cu rezidenţii din zonele adiacente, interpretarea într-un mod unitar şi critic a tuturor informaţiilor colectate, concretizată într-un model conceptual iniţial al sitului potenţial contaminat.
Colectarea acestor date sporeşte gradul de eficienţă al pasului următor de investigare, deoarece identifică siturile potenţial contaminate şi le limitează la anumite zone.
b)Investigarea preliminară IP
Investigarea preliminară constă în principal în prelevarea de probe de sol şi apă subterană de la sit pentru efectuarea de analize chimice pentru confirmarea/neconfirmarea contaminării.
Scopul investigării preliminare este de a confirma existenţa şi intensitatea poluării solului şi subsolului în zonele cu contaminare observată sau în zonele considerate susceptibile de a fi contaminate, delimitate în urma investigării istorice şi a vizitei pe amplasament, precum şi de a confirma inexistenţa contaminării în zonele presupuse necontaminate delimitate ca atare în prima etapă de investigare.
Numărul necesar de probe depinde de dimensiunea sitului şi de numărul surselor potenţiale de contaminare identificate în baza activităţilor trecute sau curente de pe sit. Investigarea preliminară reprezintă o primă evaluare generală pentru care punctul de pornire este reprezentat de datele obţinute în cadrul investigării istorice. Rezultatele analitice sunt evaluate prin comparaţie cu valorile de intervenţie - evaluarea generică de risc - nivelul 1 şi/sau cu valorile de fond natural.
În situaţia în care aceste valori de nivel 1 nu sunt depăşite, situl este trecut pe lista D, adică nu necesită alte investigări. În cazul în care aceste valori sunt depăşite, situl rămâne pe lista A şi va fi examinat în continuare.
c)Investigarea detaliată ID
Investigarea detaliată are rolul de a descrie situaţia contaminării respective şi de a delimita poluanţii identificaţi în sol şi/sau apa subterană, în scopul aplicării acţiunilor de remediere.
Situl evaluat în baza investigării detaliate este transferat pe lista B, respectiv lista siturilor contaminate dovedite şi va intra în faza de acţiuni corective/de remediere.
2.Faza 2: Acţiunile de remediere
Asupra siturilor de pe lista siturilor contaminate - lista B se va face o evaluare a riscului ER detaliată în funcţie de tipul, natura şi întinderea contaminării, legată de actuala şi viitoarea folosinţă a sitului. Pe baza acestei evaluări sunt stabilite obiectivele de remediere.
Planul de acţiuni de remediere (PAR) defineşte cerinţele minime şi obiectivele pentru executarea acţiunilor de remediere. Opţiunea de remediere selectată se va conforma principiului abordării unui management bazat pe analiza riscului. Prin urmare, tehnicile de remediere/acţiunile corective evaluate pot fi diverse de la excavări de sol contaminat la doar împrejmuirea sitului contaminat. Opţiunile de remediere pot fi pe termen scurt, de exemplu excavările, sau pe un termen mai lung, cele pe termen lung necesitând monitorizare şi stabilirea unor obiective de remediere temporare, de exemplu în cazul atenuării naturale.
Când valorile de remediere sunt atinse, acest lucru se va confirma prin noua investigare numită "Evaluarea finalizării acţiunilor de remediere EFAR". Dacă rezultatele acestei ultime investigări indică reducerea contaminării la niveluri acceptabile din perspectiva riscurilor şi a folosinţei destinate sitului, situl este mutat pe altă listă, adică fie pe lista C - contaminare reziduală, dar care nu necesită alte măsuri atât timp cât destinaţia sitului nu este schimbată, abordare bazată pe evaluarea riscului, fie pe lista D unde nu există o contaminare.
Figura nr. 2: Schema de flux pentru gestionarea siturilor contaminate
Prioritizare şi criterii de încadrare
1.1.Evaluarea preliminară a riscului
Acestor situri din inventar le sunt alocate câte un scor pe baza unei evaluări preliminare a datelor disponibile. Pe baza datelor din chestionar se va efectua o evaluare preliminară a riscului în vederea acordării unui scor de risc fiecărui sit.
Calculul scorurilor se va efectua automat atunci când informaţiile din chestionar sunt introduse în baza de date online. Aşa cum reiese din tabelul de mai jos, scorul de risc este calculat pentru factorii de mediu sol, apă subterană, aer şi apă de suprafaţă şi se bazează pe principii de risc "Sursă-Cale-Receptor".
Punctajul de risc final total PRF clasează situl respectiv pe lista naţională, respectiv locală de prioritizare a siturilor potenţial contaminate/contaminate.
Tabelul - Calculul scorului de risc
După introducerea datelor din chestionar în CoSIS, va fi executat automat calculul scorurilor, rezultând un scor de risc şi o prioritizare iniţială a sitului - lista A. Lista A indică faptul că există motive pentru a presupune o posibilă contaminare, situl va trebui examinat în continuare, conform fazelor de investigare.
Scopul acestui proces de inventariere este de a identifica şi prioritiza, la nivel naţional şi teritorial, siturile contaminate în vederea realizării proiectelor de remediere.
În procesul de elaborare a listei, următoarele aspecte vor fi considerate:
a)activităţi poluante trecute şi curente, tipul de industrie, managementul deşeurilor şi altele asemenea;
b)accidente sau incidente ce au dus la deversări de substanţe periculoase;
c)tipul de substanţe periculoase (poluanţi) implicate;
d)locaţia sitului în relaţie cu aşezările umane şi zonele naturale protejate;
e)caracteristicile geografice şi geologice ale sitului;
f)statutul legal şi operaţional.
Informaţiile disponibile pentru fiecare sit sunt evaluate şi exprimate într-un scor al sitului. Scorul sitului reprezintă nivelul de risc potenţial pentru sănătatea umană şi mediu asociat cu fiecare sit. În concluzie, sistemul de prioritizare propus se aplică tuturor siturilor potenţial contaminate. Siturile potenţial contaminate/contaminate definesc urgenţa demarării următorului pas (investigarea istorică şi preliminară).
Considerând faptul că fondurile disponibile pentru proiecte pentru situri contaminate sunt limitate, scopul acestei liste este de a oferi asistenţă autorităţilor statului în procesul de prioritizare şi selecţie pentru alocarea de fonduri şi alte resurse financiare.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, va selecta proiectele de remediere ce vor fi finanţate pe baza criteriilor de selecţie considerând eligibilitatea, relevanţa proiectelor, iar beneficiarii proiectelor finanţate din aceste fonduri sunt autorităţile locale (municipalităţi, consilii locale, asociaţii de municipalităţi).
Inventarul siturilor şi datele acestora, inclusiv scorul de evaluare, vor fi de asemenea folosite de alte organizaţii ce vor finanţa investigarea sau remedierea siturilor contaminate şi care pot avea la rândul lor alte cerinţe referitoare la statutul legal şi operaţional al siturilor.
Publicul va putea folosi acest inventar pe baza riscului ca o sursă de informaţii referitoare la riscul pentru sănătate şi riscul financiar asociat cu o anumită zonă, inclusiv împrejurimile sale.
Investitorii privaţi pot folosi acest inventar pentru investigarea terenurilor din punctul de vedere al riscului financiar şi pentru elaborarea proiectelor de dezvoltare imobiliară a "brownfields".
1.2.Clasificarea siturilor contaminate
Pe baza scorurilor obţinute de situri, siturile contaminate vor fi clasificate în continuare la nivel naţional astfel: situri prioritare urgente, situri cu prioritate ridicată, situri cu prioritate medie şi situri cu prioritate scăzută. Această clasificare suplimentară din punctul de vedere al priorităţii în funcţie de risc este realizată în scopul de a ajuta autorităţile şi alte instituţii finanţatoare în procesul de alocare a fondurilor pentru întregul proces: investigare, evaluare de risc şi acţiuni corective de remediere.
Pentru siturile ce au fost evaluate în baza chestionarului, propunem următorul sistem de prioritizare, bazat pe scor:
Astfel, sistemul de prioritizare propus se aplică tuturor siturilor potenţial contaminate şi siturilor contaminate. Scorul unui sit (potenţial) contaminat defineşte cât de urgentă este demararea pasului următor (investigarea istorică şi preliminară).
Ca indicaţie generală, un scor mai mare de 30 puncte este primul semn că pentru situl respectiv sunt necesare investigarea istorică şi cea preliminară şi că situl ar trebui clasificat pe lista A, urmând a fi supus investigării istorice/preliminare după verificarea în prealabil de către autoritatea competentă dacă prin informaţiile furnizate de chestionar situl îndeplineşte condiţiile legislaţiei în vigoare. Verificarea informaţiilor pentru fiecare sit de către autoritatea competentă (validare) va determina încadrarea legală a sitului.
Siturile care au obţinut scoruri mai mici de 30 puncte este foarte puţin probabil să mai necesite alte investigaţii. Autoritatea competentă va valida informaţiile furnizate de chestionar pentru a verifica încadrarea în condiţiile impuse de legislaţia în vigoare. Verificarea informaţiilor pentru fiecare sit de către autoritatea competentă (validare) va determina încadrarea legală a sitului. Cu toate acestea, chiar aceste situri sunt şi ele verificate şi chiar apare ca necesară investigarea suplimentară, acestea reprezintă situri cu prioritate scăzută.
1.3.Listele A, B, C şi D stabilite în schema de flux
Pe baza schemei de flux, la nivel naţional vor fi stabilite patru liste de situri. Aceste patru liste sunt:
a)lista A cu toate siturile potenţial contaminate;
b)lista B cu siturile contaminate ce necesită implementarea unor acţiuni de remediere stabilite pe baza evaluării de risc;
c)lista C cu situri ce nu necesită acţiuni de remediere, fapt stabilit în urma evaluării de risc;
d)lista D - lista cu situri ce nu mai sunt contaminate.
Chestionarul este evaluat de către autorităţi - agenţiile pentru protecţia mediului, care decid dacă este necesară investigarea suplimentară a siturilor potenţial contaminate, adică stabilesc care dintre situri sunt trecute pe lista A conform art. 5 şi 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2007 sau dacă nu este necesară nicio acţiune suplimentară, adică stabilesc care dintre situri sunt trecute pe lista D.
Siturile contaminate care vor fi supuse remedierii vor fi plasate pe lista B, după studierea şi aprobarea rapoartelor de investigare, iar siturile care au fost investigate şi în baza studiului de risc nu necesită acţiuni suplimentare vor fi plasate pe lista C - figura nr. 2.
1.4.Liste generate online
Sistemul CoSIS va genera Lista de prioritizare pe baza riscului a inventarului naţional al siturilor contaminate şi listele cu clasificarea în funcţie de prioritate în situri cu prioritate urgentă, situri cu prioritate ridicată, situri cu prioritate medie şi situri cu prioritate scăzută, atât la nivel de judeţ, cât şi la nivel naţional.
Listele A, B, C şi D oficiale, obţinute pe baza cerinţelor legale, vor fi elaborate şi actualizate de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, care va stabili modul de elaborare şi actualizare a acestor liste, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Este important ca toate siturile să fie întotdeauna menţinute în baza de date naţională şi modificările şi/sau măsurile la un sit să fie înregistrate.
Estimarea necesarului de finanţare
În prezent există inventariate 1.393 de situri contaminate/potenţial contaminate, înscrise în baza de date ce cuprinde inventarul naţional. Această acţiune a demarat în anul 2007 şi numărul siturilor înregistrate este de aşteptat să crească prin impunerea strictă a unei scheme obligatorii de declarare.
Tabelul 1 de mai jos prezintă costurile estimative pentru siturile potenţial contaminate care necesită investigare şi evaluări de risc, urmând ca pe baza acestora să se stabilească dacă necesită sau nu lucrări de remediere.
Tabelul 1. Costuri estimative pentru siturile potenţial contaminate
Font 8
┌────────────┬──────────────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────────┐
│Număr situri│ Acţiuni investigare │ Acţiuni remediere │Total costuri│
│potenţial ├────────┬──────┬──────────┼───────────┬─────────┬─────────────┤ (Euro) │
│contaminate │Evaluare│Preţ │Costuri │ Număr │ Preţ │ Costuri │ │
│ │impact │mediu │Subtotal │ situri │ mediu │ Subtotal │ │
│ │şi │(Euro)│ (Euro) │ potenţial │ (Euro) │ (Euro) │ │
│ │risc │ │ │contaminate│ │ │ │
├────────────┼────────┼──────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────────┤
│1.183 situri│ 1.183│40.000│47.320.000│ 1.183│6.000.000│7.098.000.000│7.145.320.000│
└────────────┴────────┴──────┴──────────┴───────────┴─────────┴─────────────┴─────────────┘
1.Fonduri structurale ale Uniunii Europene
Aşa cum s-a prevăzut în Programul operaţional Infrastructură mare POIM 2014-2020, elaborarea unui document strategic de către autorităţile române pentru selectarea proiectelor ce vor fi cofinanţate de la fondurile structurale ale Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020 şi remedierea siturilor contaminate istoric, respectiv platformele industriale dezafectate, reprezintă o prioritate pentru Guvernul României, în contextul în care aceasta reprezintă şi o condiţionalitate ex-ante, impusă de Comisia Europeană. Obiectivul este promovarea proiectelor de remediere a siturilor contaminate istoric aflate în proprietatea statului român. Aceste proiecte de remediere pot fi selectate pentru cofinanţare de la fondurile structurale ale Uniunii Europene. Siturile remediate vor fi redezvoltate de către administraţiile publice centrale şi locale, după caz, ţinând cont de folosinţa curentă şi viitoare a terenului. Pentru exerciţiul financiar 2014-2020 pentru remedierea siturilor contaminate istoric a fost alocată suma de 126,595,744.71 euro.
2.Finanţare de stat
Finanţarea de stat pentru remedierea siturilor contaminate istoric se poate asigura în baza contractelor multianuale încheiate în limita fondurilor prevăzute cu această destinaţie prin bugetul anual de venituri şi cheltuieli al Fondului pentru mediu şi al Administraţiei Fondului pentru Mediu, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
3.Alte finanţări externe
Pentru a lua măsuri imediate pe siturile contaminate cu prioritate urgentă, care prezintă un grad ridicat de poluare pentru sănătatea umană sau a mediului înconjurător, pot fi solicitate finanţări externe de la instituţii financiare internaţionale, bănci de dezvoltare şi/sau cooperare internaţională, precum şi alţi finanţatori, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare privind datoria publică. Pe lângă beneficiul adus populaţiei locale, astfel de proiecte vor contribui şi la dezvoltarea pieţei imobiliare cu situri remediate.
4.Investiţii din sectorul privat
De o foarte mare importanţă pe lângă fondurile alocate de stat este şi atragerea de investitori străini pentru remedierea siturilor contaminate "brownfields". Participarea sectorului privat este de dorit pentru siturile de întindere mare considerate de investitori ca locaţii prioritare.
Pentru a încuraja cooperarea cu sectorul privat, guvernul trebuie să stimuleze dezvoltarea abordării sectoriale. În funcţie de complexitatea şi întinderea siturilor contaminate se recomandă o abordare mixtă pentru îndeplinirea cerinţelor pentru mai multe sectoare industriale menţionate.
Ghiduri şi programe specifice cu scopuri dezvoltate în consultanţă cu reprezentanţi ai acestor domenii vor aborda şi clarifica diferitele probleme care vor apărea în urma implementării strategiei de management prezentată în acest document.
Este important să fie implicaţi toţi factorii interesaţi pentru asigurarea unei abordări comune. Prevederile strategiei trebuie să ţină cont de politicile şi programele elaborate de celelalte autorităţi publice centrale pentru a se asigura un cadru unitar de implementare la nivel naţional.
Răspunderea pentru coordonare în domeniul gestionării siturilor contaminate o are Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Serviciul situri contaminate.
Se impune întărirea capacităţii instituţionale pentru gestionarea siturilor contaminate, la nivel teritorial şi naţional.
Se impune totodată întărirea capacităţii instituţionale pentru oficiile juridice din cadrul autorităţilor pentru protecţia mediului. Se va crea un colectiv de jurişti specializaţi pentru consiliere juridică şi pentru a administra cadrul legal de atribuire a răspunderii.
Pentru implementarea strategiei este nevoie de personal calificat şi competent. Personalul autorităţii competente pentru protecţia mediului trebuie să aibă calificările necesare pentru a face faţă şi înţelege provocările strategiei şi pentru a lua decizii conforme cu prevederile ei, atât pe timpul analizei rezultatelor investigării, cât şi pe parcursul realizării şi finalizării remedierii.
Deşi se anticipează că siturile contaminate vor fi remediate pe parcursul a circa 35 de ani este probabil ca acest lucru să nu fie posibil în lipsa introducerii unor stimulente fiscale pentru încurajarea redezvoltării siturilor contaminate, descrise anterior, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Se estimează că din numărul de situri contaminate mai mult de jumătate vor necesita acţiuni corective durabile pe o perioadă de 30 de ani.
1.Cadru legislativ de mediu specific
Conform planului de acţiuni, acţiuni detaliate în cadrul strategiei.
2.Armonizarea legislaţiei naţionale
Conform planului de acţiuni, acţiuni detaliate în cadrul strategiei.
3.Alte aspecte relevante în susţinerea mecanismelor legislative
Se consideră necesară introducerea de modificări ale cadrului de planificare urbană, pentru a se crea un aşa-numit "câmp de joc egal" între dezvoltarea terenurilor verzi, situri contaminate şi refacerea fostelor situri industriale abandonate brownfield. Acestea se referă în primul rând la aplicarea remedierii terenului supus redezvoltării în cadrul procedurii de eliberare a certificatului de urbanism, pentru a se asigura că acesta este adecvat folosinţei dorite şi că poluarea datorată folosinţei anterioare a fost remediată, dar şi la descurajarea introducerii de noi terenuri în intravilan în detrimentul regenerării urbane a siturilor contaminate.
Un important aspect secundar este necesitatea de a include explicit în planurile de amenajare a teritoriului a siturilor contaminate. Bazele de date cu siturile contaminate istoric vor permite ca acestea să fie identificate şi caracterizate, iar menţionarea acestor informaţii în cartea funciară va facilita încorporarea acestor date în planurile de amenajare a teritoriului. În acest mod se poate clarifica pentru toată lumea, inclusiv pentru dezvoltatori, ce situri sunt disponibile pentru regenerare urbană. Este de asemenea important ca acest proces să fie flexibil în ceea ce priveşte folosinţele ulterioare, deoarece termenele îndelungate ale regenerării implică faptul că vor exista în mod inevitabil modificări pe piaţa imobiliară la nivel teritorial înainte ca multe situri să fie gata pentru redezvoltare: folosinţa care părea cea mai adecvată la începutul procesului poate să nu mai fie soluţia preferată la final deoarece finanţarea regenerării poate fi finanţată de sectorul public - apare un beneficiu mai semnificativ dacă opţiunile pentru viitor sunt lăsate cât mai flexibile.
Această secţiune se ocupă de modul în care populaţia va fi informată despre strategie, de politicile de management pentru identificarea şi remedierea siturilor contaminate şi de modul în care se va face conştientizarea populaţiei cu privire la toate aspectele legate de remedierea unui sit contaminat.
Comunicarea riscurilor asociate cu siturile contaminate
1.Raportul privind starea terenurilor
Raportul privind starea terenurilor este un document introdus în domeniul public pentru diseminare activă, de către proprietarul actual sau viitor al terenului, după caz.
2.Procese de luare a deciziilor
Comunicarea informaţiilor legate de riscuri către factorii interesaţi reprezintă un aspect important al gestionării riscurilor. Cerinţa de a comunica informaţiile legate de riscuri poate apărea în diferite faze ale procedurilor relevante de mediu, însă este important să se asigure comunicarea cu factorii interesaţi într-o fază cât mai incipientă a procesului. Comunicarea efectivă încă de la început va ajuta la dezvoltarea încrederii, înţelegerii, va câştiga aprecierea publicului şi a factorilor interesaţi.
Trebuie realizată o analiză echilibrată pentru a decide cum vor fi comunicate informaţiile şi forma pe care trebuie să o aibă acestea. Problemele de analizat sunt:
a)gradul de implicare a diferitelor părţi interesate;
b)gradul de îngrijorare şi percepţia riscurilor;
c)tipul de informaţii necesare;
d)termenele de realizare;
e)modalităţi de prezentare;
f)canale de comunicare disponibile.
Este important să ne asigurăm că, indiferent de metodele de comunicare a riscurilor adoptate, factorii interesaţi înţeleg procesul, că sunt implicaţi în proces, că există un acord de principiu şi deciziile luate sunt acceptate.
Strategia poate fi considerată ca fiind o chestiune relativ recentă în România, însă impactul acesteia va fi semnificativ asupra tuturor părţilor interesate. În consecinţă, stabilirea de către Guvern a unor căi precise de comunicare şi participare cu toate părţile interesate pentru ca acestea să conştientizeze obligaţiile legale care le revin este de extremă importanţă.
Administraţia va fi deschisă marelui public cu privire la abordarea şi riscurile prezentate de siturile contaminate. Promovarea avantajelor gestionării siturilor contaminate va aduce atât suport public, cât şi politic, prin mai multe mijloace de comunicare, precum lucrări tehnice, conferinţe, seminare, comunicate de presă şi altele asemenea.
În conformitate cu abordarea din strategie rolul Guvernului este să ofere un sistem legal şi instituţional pentru implementarea strategiei.
Rolul principal al Guvernului în cadrul acestei strategii trebuie să fie acela de a crea o organizaţie care să coordoneze procesul, având în vedere faptul că detaliile/dezvoltările tehnice ale investigării şi remedierii vor fi îndeplinite de către factorii comerciali precum consultanţi, ingineri sau laboratoare. Guvernul trebuie să faciliteze, să stimuleze, să evalueze acest proces, să îl sprijine printr-o legislaţie adecvată care să creeze cadrul necesar desfăşurării în bune condiţii a procesului şi să poată fi aplicate sancţiuni drastice pentru neconformarea la această legislaţie.
Implementarea strategiei necesită o abordare graduală datorită scopului său complex şi cuprinzător. Pentru funcţionarii publici, dar şi pentru sectorul privat, se va asigura timpul necesar instruirii "on the job" în vederea dezvoltării procesului şi pieţei de profil.
Strategia se concentrează pe rezolvarea contaminării solurilor şi apelor subterane contaminate. Strategia Uniunii Europene privind solul impune statelor membre dezvoltarea unor strategii pentru sol cu obiective mai cuprinzătoare. Prin urmare, strategia trebuie dezvoltată în continuare pentru o administrare mai durabilă a terenurilor.
Pentru gestionarea diverselor aspecte complexe ale strategiei este necesară o organizare solidă a tuturor structurilor subordonate autorităţii centrale de mediu, fundamentată pe principii obiective şi ştiinţifice, care să acopere diversele responsabilităţi din cadrul strategiei pe nivele de competenţă - naţional şi teritorial:
1.Elaborarea legislaţiei subsecvente şi promovarea de ghiduri specifice
2.Dezvoltarea instituţională la nivel naţional, teritorial:
a)structura organizatorică;
b)angajarea de personal calificat şi competent;
c)asigurarea unui program periodic de instruire pentru personal;
d)administrarea şi actualizarea periodică a Inventarului naţional;
e)conştientizarea şi participarea publicului în toate fazele de remediere;
f)managementul financiar al cadrului instituţional.
3.Dezvoltarea cunoştinţelor tehnice:
a)stimularea inovaţiei cercetării şi dezvoltării;
b)actualizarea standardelor pentru sol;
c)stabilirea metodologiei pentru riscul acceptabil;
d)introducerea standardelor/celor mai bune practici internaţionale pentru o abordare corespunzătoare, egală şi transparentă a acţiunilor de investigare şi remediere;
e)promovarea de standarde ocupaţionale specifice acestei activităţi;
f)formarea de specialişti în domeniul gestionării siturilor contaminate, introducerea de cursuri specializate în programa şcolară universitară.Secţiunea a 9-a
Abordarea remedierii siturilor contaminate vizează următoarele:
1.Gestionarea siturilor contaminate aflate în proprietatea administraţiei publice centrale sau locale:
a)prioritizare;
b)asigurarea surselor de finanţare pentru depoluarea sitului şi reintroducerea în noi activităţi socioeconomice;
c)abordarea sectorială a tipurilor comune de situri/activităţi industriale;
d)supervizare tehnică şi contractuală acţiuni de investigare/remediere;
e)implementarea activităţilor de remediere;
f)monitorizarea factorilor de mediu sol şi apă.
2.Gestionarea siturilor deţinute de sectorul privat:
a)prioritizare;
b)abordarea sectorială a tipurilor comune de situri/activităţi industriale;
c)evaluarea tehnică şi aprobarea acţiunilor de investigare şi remediere;
d)implementarea activităţilor de remediere;
e)monitorizarea factorilor de mediu sol şi apă.
Indicatori-cheie de performanţă
Pentru a urmări îndeplinirea obiectivelor strategiei au fost stabiliţi o serie de indicatori majori cuantificabili de realizare - IMR.
IMR pentru evoluţia procesului de gestionare a solurilor contaminate
Numărul total estimat de situri - identificare sit:
a)numărul de situri identificate;
b)numărul de situri pe care s-a făcut evaluarea impactului şi riscului raportat la total situri potenţial contaminate;
c)numărul de situri ce necesită lucrări de remediere;
d)numărul de situri cu lucrări de remediere deja finalizate, raportat la total situri contaminate;
e)suprafaţa totală estimată de situri contaminate [ha];
f)suprafaţa siturilor deja identificate prin bilanţ de mediu nivel II şi risc [ha];
g)suprafaţa siturilor aflate în faza de elaborare bilanţ de mediu nivel II şi risc [ha], raportată la suprafaţa totală situri contaminate;
h)suprafaţa totală pe care se desfăşoară acţiuni de remediere [ha], raportată la suprafaţă totală situri contaminate;
i)suprafaţa totală remediată [ha] raportată la suprafaţă totală de situri contaminate.
IMR pentru modul în care evoluează cheltuielile
a)cheltuieli pentru evaluarea riscului [mil. lei] raportate la estimarea cheltuielilor totale;
b)cheltuielile pentru măsurile de remediere durabilă [mil. lei] raportate la anul precedent;
c)cheltuielile pentru măsurile de întreţinere după remediere [mil. lei];
d)cheltuielile pentru revalorificare [mil. lei];
e)cheltuieli totale [mil. lei].
IMR pentru evoluţia procesului de management al fostelor terenuri industriale şi comerciale abandonate:
a)suprafaţă revalorificată [ha] din total suprafaţă remediată;
b)procent de clădiri noi construite pe aceste terenuri [%] din total [%] suprafaţă remediată.
Obligaţiile ce derivă din prezenta strategie la nivel naţional şi teritorial revin instituţiilor deja existente şi celor noi care vor fi create în subordinea autorităţii centrale pentru protecţia mediului. Astfel, actualele autorităţi competente pentru protecţia mediului din România sunt Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului de la nivel teritorial şi naţional, Administraţia Naţională "Apele Române" - ANAR, sprijinite de Garda Naţională de Mediu - GNM, care vor îndeplini împreună cerinţele impuse de prezenta strategie.
Se consideră necesară conştientizarea problematicii ridicate de siturile contaminate tuturor factorii interesaţi implicaţi în proces per ansamblu, pentru a se putea în final respecta obiectivele adoptate în strategie.
Deoarece strategia este structurată pe baza unei metode în paşi, diferitelor autorităţi le revin obligaţii şi responsabilităţi în paşi diferiţi, dar uneori consecutivi.
Potrivit principiului subordonării, autorităţile locale şi teritoriale, care au cunoştinţele generale şi de specialitate cele mai detaliate, sunt autorităţile competente pentru implementarea efectivă a cerinţelor strategiei.
Întregul proces este controlat şi supravegheat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor împreună cu organismele specializate din subordine sau coordonare, avându-se în vedere următoarele:
a)dezvoltarea şi modernizarea subsistemului naţional integrat de monitorizare a solului şi a apei subterane din siturile contaminate;
b)să dezvolte şi să implementeze programe, prin campanii de sensibilizare, informare, educaţie în domeniul siturilor contaminate;
c)să formuleze o propunere pentru mecanismele de stimulare financiară şi economică, reducerea sau scutirea de taxe, impozite şi să aplice taxe de impozitare pentru neconformare, cu respectarea reglementărilor europene în domeniul ajutorului de stat;
d)să promoveze programele de măsuri pentru a reface siturile contaminate şi să ofere instrumente/mecanisme de punere în aplicare.
În cazul în care poluatorul nu a fost identificat, iar situl este un sit orfan sau abandonat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor îşi va asuma responsabilitatea coordonării gestionării finanţării şi realizării remedierii siturilor contaminate.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va fi sprijinit de Guvernul României, ministerele şi alte autorităţi publice centrale sau locale cu responsabilităţi în implementarea acestei strategii, astfel:
a)Garda Naţională de Mediu;
b)Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;
c)Administraţia Naţională "Apele Române";
d)autoritatea publică centrală pentru sănătate publică;
e)Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară;
f)autorităţile publice locale;
g)Ministerul Afacerilor Interne;
h)Ministerul Finanţelor Publice.
Obligaţiile şi responsabilităţile ministerelor şi altor autorităţi publice centrale sau locale nominalizate în implementarea strategiei vor face obiectul unei norme ulterioare aprobării strategiei.
În ceea ce priveşte proprietarii terenurilor, aria obligaţiilor şi responsabilităţilor este orientativă şi putem enumera astfel:
Proprietarii terenurilor trebuie:
a)să completeze şi să transmită autorităţii competente pentru protecţia mediului chestionarul de inventariere a siturilor contaminate şi să răspundă pentru veridicitatea celor declarate;
b)să execute, să transmită autorităţii competente pentru protecţia mediului evaluările de impact şi risc şi să răspundă pentru calitatea investigaţiilor;
c)să asigure finanţarea proiectării şi implementării acţiunilor corective/de remediere iniţiate de beneficiar sau notificate de autoritatea competentă pentru protecţia mediului;
d)să îşi asume răspunderea legală pentru obţinerea tuturor actelor de reglementare cerute pentru remedierea siturilor contaminate;
e)să întocmească şi să depună la autoritatea competentă pentru protecţia mediului Declaraţia de validare a acţiunii corective, la finalizarea lucrărilor;
f)să întocmească şi să răspundă pentru calitatea datelor din rapoartele privind starea sitului.
De asemenea, în ceea ce priveşte aria obligaţiilor şi responsabilităţilor prin normele viitoare ale legislaţiei specifice pentru situri contaminate, aşa cum se regăsesc în planul de acţiuni, în acest sens, se are în vedere completarea cadrului legislativ cu următoarele:
a)conţinutul şi procedura de emitere a Notificării privind clasificarea ca "sit contaminat";
b)prevederi privind răspunderea pentru acţiunile de remediere, avându-se în vedere următoarele criterii:
A. acţiuni ale unui singur operator (un poluator);
B. acţiuni combinate ale operatorilor (mai mult decât un poluator);
C. răspunderea în comun cu statul;
D. răspunderea pentru situri orfane sau abandonate;
c)prevederi privind asigurări de mediu în proiectele de remediere a terenurilor contaminate;
d)tipurile de daune semnificative ce trebuie avute în vedere la evaluarea riscului;
e)modelul conceptual al sitului.
Implementarea strategiei se face conform planului de acţiune detaliat în continuare, a obligaţiilor şi a răspunderilor prezentate în cuprinsul strategiei.
Font 7
┌───────────────────────────┬──────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────┬─────────┬────────────┬──────────────────┐
│ Obiectiv specific │ Ţintă │ Acţiuni necesare │ Rezultat │Termen de│ Instituţie │Sursa de finanţare│
│ │ │ │ │realizare│responsabilă│ │
├────────┬──────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼──────────────────┤
│Mediu │Reducerea │Atingerea nivelului de │Prioritizarea siturilor │Eliminarea │ 2050 │MMAP/APM/ │Fonduri │
│ │suprafeţei ocupate│risc acceptabil pentru │contaminate │suprafeţelor │ │ANPM/ANAR/MS│structurale/surse │
│ │de situri │sănătatea umană şi mediu ├──────────────────────────┤contaminate │ │Proprietari/│proprii/ │
│ │contaminate │pe fiecare sit remediat │Investigarea detaliată a │ │ │titulari │împrumuturi/ │
│ │ │ │fiecărui sit contaminat │ │ │situri │bugetul de stat │
│ │ │ ├──────────────────────────┤ │ │ │ │
│ │ │ │Promovarea proiectului de │ │ │ │ │
│ │ │ │remediere │ │ │ │ │
│ │ │ ├──────────────────────────┤ │ │ │ │
│ │ │ │Analiza/aprobarea │ │ │ │ │
│ │ │ │proiectului de remediere │ │ │ │ │
│ │ │ │de către comitetul de │ │ │ │ │
│ │ │ │coordonare │ │ │ │ │
│ │ │ ├──────────────────────────┤ │ │ │ │
│ │ │ │Implementarea proiectului │ │ │ │ │
│ │ │ │de remediere │ │ │ │ │
│ │ │ ├──────────────────────────┤ │ │ │ │
│ │ │ │Evaluarea finalizării │ │ │ │ │
│ │ │ │acţiunilor de remediere │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │ │Asigurarea finanţării în │Alocarea fondurilor de │Siturile │Începând │MMAP/MDRAP/ │Fonduri │
│ │ │funcţie de priorităţi │finanţare de la buget şi │prioritare │din 2016 │Proprietari │structurale/surse │
│ │ │ │fonduri europene cu │sunt │ │ │proprii/ │
│ │ │ │prioritate pentru │remediate. │ │ │împrumuturi/ │
│ │ │ │remedierea siturilor │ │ │ │bugetul de stat │
│ │ │ │contaminate prioritare │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │ │Informaţii actualizate │Actualizarea anuală a │Inventar │După │MMAP/ANPM │Bugetul de stat │
│ │ │ │listelor cu inventare │actualizat │aprobarea│ │ │
│ │ │ │ │anual │strate- │ │ │
│ │ │ │ │ │giei │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │Îmbunătăţirea │Calitatea factorilor de │Program de monitorizare │Calitatea │La fina- │ANPM/APM/ │Fonduri │
│ │calităţii │mediu, sol şi apă să nu │preremediere │conformă a │lizarea │ANAR │structurale/surse │
│ │factorilor de │mai fie afectată de ├──────────────────────────┤factorilor de│fiecărui │Proprietari/│proprii/ │
│ │mediu din zonele │contaminanţii de pe │Program de monitorizare pe│mediu cu │proiect │titulari │împrumuturi/ │
│ │de amplasare şi │situri. │durata realizării │prevederile │de │situri │bugetul de stat │
│ │implementarea unei│ │lucrărilor de remediere │standardelor │remediere│ │ │
│ │gestionări unitare│ ├──────────────────────────┤de mediu │ │ │ │
│ │la nivel naţional │ │Program de monitorizare │ │ │ │ │
│ │ │ │postremediere │ │ │ │ │
│ │ │ ├──────────────────────────┤ │ │ │ │
│ │ │ │Monitorizare de validare │ │ │ │ │
│ │ │ ├──────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │Aplicarea legislaţiei │Cadru unitar │Proiecte │ANPMAPM/ANAR│Bugetul de stat │
│ │ │ │specifice unitar la nivel │aplicat │de │ │ │
│ │ │ │naţional şi teritorial │ │remediere│ │ │
├────────┼──────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼──────────────────┤
│Socio- │Remedierea │Reintroducerea în │Adaptarea proiectului de │Terenuri │Stabili- │Autorităţi │Fonduri │
│economic│siturilor │circuitul economic a │remediere pentru viitoarea│reutilizate │rea │locale │structurale/ │
│ │contaminate │suprafeţelor remediate │folosinţă a terenului │ │folosin- │ANPM/APM │surse proprii/ │
│ │trebuie făcută │ │remediat │ │ţei │ │împrumuturi/ │
│ │astfel încât să │ │ │ │viitoare │ │bugetul de stat │
│ │fie atinsă o stare│ │ │ │pentru │ │ │
│ │corespunzătoare │ │ │ │fiecare │ │ │
│ │pentru folosinţa │ │ │ │proiect │ │ │
│ │ulterioară │ │ │ │de │ │ │
│ │planificată. │ │ │ │remediere│ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │Asigurarea │Protejarea resurselor de │Promovarea de acte de │Resurse de │Specific │APM/ANAR/ │Bugetul de stat/ │
│ │protecţiei │apă a securităţii │reglementare care să fie │apă, │fiecărui │DSP/OSPA │Venituri proprii │
│ │resurselor de apă,│alimentare şi a sănătăţii │în concordanţă cu │securitate │proiect │ │ │
│ │a securităţii │umane │prevederile legale │alimentară şi│pentru │ │ │
│ │alimentare şi a │ │ │sănătate │care se │ │ │
│ │sănătăţii umane │ │ │umană │emit acte│ │ │
│ │ │ │ │protejată │de │ │ │
│ │ │ │ │ │regle- │ │ │
│ │ │ │ │ │mentare │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │Promovarea │Valorificarea viitoare a │Dezvoltarea pieţei │Scăderea │Începând │Autorităţi │Surse proprii │
│ │utilizării │terenurilor remediate │"brownfield" │presiunii │cu anul │locale/ │ │
│ │viitoare a │ │ │asupra │2016 │proprietari │ │
│ │siturilor │ │ │scoaterii din│ │ │ │
│ │remediate pentru │ │ │circuitul │ │ │ │
│ │dezvoltarea │ │ │agricol/ │ │ │ │
│ │economică şi │ │ │silvic a │ │ │ │
│ │socială în │ │ │terenurilor │ │ │ │
│ │detrimentul │ │ │ │ │ │ │
│ │scoaterii din │ │ │ │ │ │ │
│ │circuitul agricol │ │ │ │ │ │ │
│ │şi silvic a │ │ │ │ │ │ │
│ │terenurilor │ │ │ │ │ │ │
│ │productive │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │Informarea şi │Comunicare coerentă │Promovarea cadrului legal │Public │După │MMAP pentru │Bugetul de stat/ │
│ │participarea │ │specific │informat şi │aprobarea│iniţiere │surse proprii/ │
│ │publicului │ │ │participant │strate- │alte │fonduri │
│ │ │ │ │la luarea │giei │ministere/ │structurale │
│ │ │ │ │deciziilor │ │agenţii │ │
│ │ │ │ │privind │ │guverna- │ │
│ │ │ │ │remedierea │ │mentale │ │
│ │ │ ├──────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │Declaraţii publice privind│Public │După │APM/ANAR/ │Bugetul de stat/ │
│ │ │ │investigarea │informat şi │aprobarea│autorităţi │surse proprii/ │
│ │ │ ├──────────────────────────┤participant │strate- │locale/ │fonduri │
│ │ │ │Transparenţă privind │la luarea │giei │proprietari │structurale │
│ │ │ │finanţarea proiectelor de │deciziilor │ │ │ │
│ │ │ │remediere │privind │ │ │ │
│ │ │ │ │remedierea │ │ │ │
├────────┼──────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼──────────────────┤
│Tehnice │Dezvoltarea, │Proceduri clare de │Promovarea legislaţiei │Cadru legal │După │MMAP pentru │Bugetul de stat │
│ │armonizarea şi │reglementare a remedierii │specifice pentru situri │adaptat │aprobarea│iniţiere │ │
│ │punerea în │siturilor contaminate │contaminate │cerinţelor │strate- │alte │ │
│ │aplicare a │ │ │domeniului │giei │ministere/ │ │
│ │cadrului │ │ │ │ │agenţii │ │
│ │legislativ pentru │ │ │ │ │guverna- │ │
│ │remedierea │ │ │ │ │mentale │ │
│ │siturilor ├──────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │contaminate şi │Ghiduri/normative/ │Promovarea legislaţiei │Ghiduri/ │După │MMAP pentru │Bugetul de stat │
│ │încurajarea │standarde specifice │secundare │normative/ │aprobarea│iniţiere │ │
│ │reutilizării │domeniului │ │standarde │strate- │alte │ │
│ │acestora cu │ │ │aprobate şi │giei │ministere/ │ │
│ │prioritate │ │ │aplicate │ │agenţii │ │
│ │ │ │ │ │ │guverna- │ │
│ │ │ │ │ │ │mentale │ │
│ ├──────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │Dezvoltarea │Gestionarea unitară la │Înfiinţarea serviciului │Serviciu │După │MMAP │Bugetul de stat │
│ │capacităţii │nivel naţional a │situri contaminate în │specializat │aprobarea│ │ │
│ │instituţionale │proiectelor de remediere │cadrul MMAP │în promovarea│strate- │ │ │
│ │pentru gestionarea│ │ │politicilor, │giei │ │ │
│ │siturilor │ │ │strategiilor │ │ │ │
│ │contaminate │ │ │şi │ │ │ │
│ │ │ │ │reglementă- │ │ │ │
│ │ │ │ │rilor în │ │ │ │
│ │ │ │ │domeniul │ │ │ │
│ │ │ │ │siturilor │ │ │ │
│ │ │ │ │contaminate │ │ │ │
│ │ │ ├──────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │Înfiinţarea la nivel local│Abordare │După │MMAP │Bugetul de stat │
│ │ │ │de compartimente │coerentă a │aprobarea│ │ │
│ │ │ │specializate în cadrul │problematicii│strate- │ │ │
│ │ │ │autorităţilor de mediu │contaminării │giei │ │ │
│ │ │ │locale │solului │ │ │ │
│ │ │ ├──────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │Angajarea de personal │Personal │După │MMAP/MS │Bugetul de stat │
│ │ │ │competent şi calificat │calificat şi │aprobarea│ │ │
│ │ │ │care să gestioneze │competent │strate- │ │ │
│ │ │ │problematica siturilor │ │giei │ │ │
│ │ │ │contaminate │ │ │ │ │
│ │ │ ├──────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │Program special de │Personal │După │MMAP/MS │Bugetul de stat │
│ │ │ │instruire pentru │instruit │aprobarea│ │ │
│ │ │ │personalul implicat │ │strate- │ │ │
│ │ │ │ │ │giei │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │Dezvoltarea pieţei│Promovarea competenţei │Promovare cadru legal │Noi oportu- │După │MMAP │Bugetul de stat/ │
│ │serviciilor în │ │ │nităţi pentru│aprobarea│ │surse proprii │
│ │domeniul │ │ │locuri de │strate- │ │ │
│ │investigării şi │ │ │muncă în │giei │ │ │
│ │remedierii │ │ │servicii, │ │ │ │
│ │siturilor │ │ │precum şi noi│ │ │ │
│ │contaminate │ │ │oportunităţi │ │ │ │
│ │ │ │ │de │ │ │ │
│ │ │ │ │cercetare- │ │ │ │
│ │ │ │ │dezvoltare │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │Dezvoltarea şi │Remediere durabilă │Impunerea prin legislaţie │Terenurile │După │MMAP/ │Bugetul de stat/ │
│ │aplicarea celor │ │secundară a faptului că │sunt reabili-│aprobarea│proprietari │surse proprii/ │
│ │mai bune tehnici │ │toate acţiunile de │tate folosind│strate- │ │fonduri │
│ │existente, ce nu │ │remediere vor corespunde │un volum │giei │ │structurale │
│ │generează costuri │ │BATNEEC, definit ca │minim de │ │ │ │
│ │excesive, pentru │ │standard minimal │resurse │ │ │ │
│ │investigarea şi │ │ │naturale şi │ │ │ │
│ │remedierea │ │ │la un cost │ │ │ │
│ │siturilor │ │ │benefic │ │ │ │
│ │contaminate │ │ │pentru sănă- │ │ │ │
│ │ │ │ │tatea umană, │ │ │ │
│ │ │ │ │mediul │ │ │ │
│ │ │ │ │natural şi │ │ │ │
│ │ │ │ │mediul │ │ │ │
│ │ │ │ │economic. │ │ │ │
└────────┴──────────────────┴──────────────────────────┴──────────────────────────┴─────────────┴─────────┴────────────┴──────────────────┘
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.