Norme din 20 octombrie 2004

Capitolul IConsideraţii generale, scop, definiţii

Articolul 1

(1)Prezentele norme se aplică la instalaţiile nucleare şi stabilesc cerinţele generale privind derularea programelor de măsurări meteorologice şi hidrologice pentru amplasamentul şi zona de influenţă ale centralei nucleare sau ale unei alte instalaţii nucleare, la funcţionare normală sau în situaţie de accident nuclear, în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Normelor fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000, cu modificările ulterioare.

(2)Prezentele norme se aplică şi la instalaţiile radiologice care pot deversa, în condiţii normale sau în caz de accident, efluenţi radioactivi în atmosferă sau în ape de suprafaţă.

(3)Instalaţiile radiologice prevăzute la alin. (2) se stabilesc de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) în cadrul procesului de autorizare.

(4)Pentru instalaţiile radiologice prevăzute la alin. (2), cu aprobarea CNCAN se pot utiliza datele meteorologice şi hidrologice furnizate de sistemul naţional de meteorologie şi hidrologie.

Articolul 2

(1)Titularul de autorizaţie, respectiv solicitantul, trebuie să evalueze permanent, începând din faza de proiectare a instalaţiei nucleare, expunerea la radiaţii a personalului angajat şi a populaţiei, precum şi impactul asupra mediului înconjurător ca urmare a eliberărilor de material radioactiv în mediu, la funcţionare normală, în situaţie de tranzient sau accident nuclear.

(2)În acest sens titularul de autorizaţie, respectiv solicitantul, trebuie să realizeze un program de măsurări meteorologice pe amplasament şi un program de măsurări hidrologice în zona de influenţă a instalaţiei nucleare.

Articolul 3

(1)Programele de măsurări meteorologice şi hidrologice efectuate pe amplasamentul şi în vecinătatea instalaţiei nucleare trebuie să furnizeze informaţii necesare în evaluarea dispersiei atmosferice, respectiv acvatice, a materialului radioactiv eliberat în mediu de către instalaţia nucleară, la funcţionare normală, tranzient sau accident nuclear.

(2)Rezultatele programelor de măsurări meteorologice şi hidrologice se constituie ca date de intrare în modelele de calcul al dispersiei efluenţilor radioactivi în mediu şi contribuie la evaluarea dozelor de radiaţii suplimentare la populaţie, la funcţionare normală, tranzient sau accident nuclear.

Articolul 4

(1)Prezentele norme descriu conţinutul programelor de măsurări meteorologice şi hidrologice, pe amplasament, respectiv în zona de influenţă a instalaţiei nucleare, pe care trebuie să le realizeze titularul de autorizaţie, respectiv solicitantul, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2).

(2)Calculul dispersiei efluenţilor radioactivi în atmosferă şi, respectiv, în mediul acvatic se tratează în Normele privind calculul dispersiei efluenţilor radioactivi evacuaţi în mediu de instalaţiile nucleare, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 360/2004. (3) Calculul dozelor efective şi al dozelor echivalente, individuale şi colective este prezentat în normele privind calculul dozelor de radiaţii suplimentare la populaţie în zona de influenţă a instalaţiilor nucleare.

Articolul 5

În scopul aplicării prezentelor norme, pe lângă termenii de specialitate şi expresiile definite în Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Normele fundamentale de securitate radiologică, cu modificările ulterioare, în anexa nr. 1 sunt definiţi termenii de specialitate specifici prezentelor norme.

Capitolul IICerinţe privind programul de măsurări meteorologice pe amplasament

Articolul 6

(1)Programul de măsurări meteorologice pe amplasament trebuie iniţiat începând din perioada de proiectare a instalaţiei nucleare, în vederea obţinerii parametrilor meteorologici specifici locali, necesari în evaluarea dispersiei atmosferice a efluenţilor radioactivi evacuaţi în mediu de instalaţia nucleară.

(2)Parametrii meteorologici specifici amplasamentului trebuie obţinuţi prin investigaţii meteorologice locale continue şi de lungă durată.

Articolul 7

Programul de măsurări meteorologice trebuie să continue pe toată perioada de funcţionare a instalaţiei nucleare şi în perioada de dezafectare, până la eliberarea acceptului CNCAN pentru folosirea fără restricţii a amplasamentului.

Articolul 8

(1)Rezultatele programului de măsurări meteorologice vor fi utilizate:

a)pentru a demonstra că locul ales pentru construirea instalaţiei nucleare este potrivit şi în acord cu cerinţele impuse de CNCAN;

b)pentru a alege modele de dispersie în concordanţă cu specificul amplasamentului;

c)pentru a stabili limitele derivate de emisie pentru efluenţii radioactivi gazoşi evacuaţi de instalaţia nucleară în atmosferă;

d)pentru evaluarea consecinţelor radiologice ale emisiei de efluenţi radioactivi gazoşi asupra populaţiei şi mediului înconjurător;

e)ca suport în elaborarea unui program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a instalaţiei nucleare;

f)ca suport în elaborarea planurilor de intervenţie ale instalaţiei nucleare la accident nuclear.

(2)Datele meteorologice obţinute în perioada de dinaintea construirii instalaţiei nucleare vor fi comparate cu datele obţinute după construirea acesteia, dar înainte de punerea sa în funcţiune, pentru a se lua în considerare eventualele schimbări survenite în regimul meteorologic local şi pentru a se efectua, dacă se impun, anumite modificări ale bazelor de proiectare sau ale modelelor de calcul.

Articolul 9

Natura, frecvenţa colectării şi precizia datelor meteorologice trebuie să fie compatibile cu modelele matematice şi cu tehnicile de calcul în care datele vor fi utilizate ca parametri de intrare pentru evaluarea dispersiei şi a dozelor suplimentare la populaţie, la funcţionare normală, tranzient sau accident nuclear.

Articolul 10

Programul de măsurări meteorologice trebuie să includă obţinerea următoarelor tipuri de date meteorologice:

a)direcţia şi viteza vântului;

b)indicatori specifici ai turbulenţei atmosferice;

c)precipitaţii;

d)temperatura aerului;

e)umezeala atmosferică;

f)presiunea aerului.

Articolul 11

(1)Rezultatele programului de măsurări meteorologice locale trebuie să permită atât caracterizarea unei situaţii de moment, cât şi prognoza pe termen mediu şi lung.

(2)Prognozele pe termen mediu şi lung se vor obţine pe baza analizelor statistice pe seturi de date meteorologice colectate pe durata a cel puţin un an.

(3)În caracterizarea pe termen lung a regimului meteorologic local, reprezentativitatea datelor meteorologice obţinute pe amplasament se va verifica prin compararea cu datele obţinute în decursul timpului (pentru o durată de 30 de ani) de staţiile din reţeaua naţională de meteorologie, situate în vecinătatea instalaţiei nucleare.

Echipamentele meteorologice de măsurare

Articolul 12

Măsurările meteorologice se obţin prin operarea în regim continuu a instrumentelor şi senzorilor specifici domeniului meteorologiei.

Articolul 13

(1)Echipamentele meteorologice trebuie instalate astfel încât să producă date reprezentative pentru condiţiile de dispersie la sursele de emisie ale instalaţiei nucleare.

(2)Înainte de instalarea echipamentelor de măsurare trebuie examinată zona, pe o rază de câţiva kilometri în jurul amplasamentului, şi evaluate acele aspecte legate de topografia şi orografia terenului, ce ar putea influenţa rezultatul măsurărilor meteorologice.

(3)Echipamentele se vor monta pe un turn meteorologic, la diferite niveluri faţă de suprafaţa solului, în condiţii optime de funcţionare şi protecţie fizică.

Articolul 14

(1)Suplimentar echipamentelor instalate pe turnul meteorologic, pentru caracterizarea vectorului vânt la înălţimi superioare se poate utiliza sistemul Doppler Sodar.

(2)Sistemul Doppler Sodar trebuie însă completat cu echipamente instalate pe turnul meteorologic pentru determinări de parametri meteorologici în apropierea solului.

Articolul 15

(1)Turnul meteorologic şi senzorii vor fi amplasaţi pe platforma instalaţiei nucleare astfel încât clădirile de pe platformă, structurile proprii ale turnului şi formele de relief din zonă să nu influenţeze rezultatele măsurărilor.

(2)Sistemul Doppler Sodar de sondaj atmosferic trebuie instalat într-un amplasament izolat, situat în vecinătatea instalaţiei nucleare, suficient de departe de clădiri înalte şi de surse acustice ce pot perturba funcţionarea sistemului.

Articolul 16

(1)Turnul meteorologic trebuie să fie proiectat şi construit suficient de înalt astfel încât să permită înregistrarea vitezei vântului la înălţimi reprezentative şi determinarea indicatorilor specifici de turbulenţă atmosferică.

(2)Înălţimea turnului meteorologic trebuie să fie cel puţin egală cu înălţimea celui mai înalt dintre coşurile de ventilaţie ale instalaţiei nucleare.

Articolul 17

Sistemele şi instrumentele de măsurare trebuie întreţinute în perfectă stare de funcţionare, testate periodic, verificate metrologic şi reparate, după caz, în conformitate cu prevederile programului de asigurare a calităţii.

Articolul 18

Incertitudinile asociate indicaţiilor echipamentelor meteorologice de măsurare trebuie să se încadreze, în funcţie de sistemul de măsurare utilizat, între limitele prevăzute în anexa nr. 2.

Colectarea, analiza şi prezentarea datelor meteorologice

Articolul 19

(1)Datele meteorologice trebuie să fie măsurate, transmise şi înregistrate în mod automat, în timp real, de sisteme specifice şi stocate în baze de date, pe calculatoare corespunzătoare din punct de vedere al performanţelor tehnice.

(2)Datele meteorologice primare, stocate în baze de date, vor fi supuse proceselor de evaluare, de calcul şi de analize statistice.

(3)Valorile medii orare ale tuturor parametrilor meteorologici înregistraţi vor fi stocate şi păstrate pe toată durata de funcţionare a instalaţiei nucleare.

Articolul 20

(1)Observaţiile meteorologice efectuate la nivelul cel mai apropiat de sol trebuie să respecte cerinţele internaţionale pentru observaţia sinoptică.

(2)În acest sens:

a)temperatura, presiunea şi umezeala aerului, precum şi precipitaţiile sunt măsurate la 1-2 m deasupra solului;

b)direcţia şi viteza vântului sunt măsurate la 10-30 m înălţime de la sol, în funcţie de particularităţile terenului.

Articolul 21

(1)Echipamentele de măsurare a direcţiei şi vitezei vântului trebuie instalate la 3 înălţimi: la 10-30 m (în funcţie de particularităţile terenului), în vârful turnului meteorologic şi la un nivel intermediar.

(2)Instrumentele de măsurare a vitezei vântului trebuie plasate pe două feţe ale turnului meteorologic, astfel încât să permită măsurarea corectă indiferent de direcţia vântului.

(3)Direcţia şi viteza vântului, precum şi temperatura aerului se vor înregistra cu o frecvenţă de cel puţin o dată pe oră.

(4)Presiunea şi umiditatea aerului se vor înregistra cu o frecvenţă de o dată pe oră.

Articolul 22

(1)Pentru determinarea turbulenţei atmosferice, în funcţie de metoda folosită, pe turnul meteorologic se vor amplasa senzori specifici la diferite niveluri, corelate cu nivelurile la care sunt instalaţi senzorii de vânt.

(2)Dacă pentru determinarea turbulenţei atmosferice se utilizează gradienţi verticali de temperatură, atunci frecvenţa, durata şi momentul când se măsoară gradienţii de temperatură trebuie să coincidă cu frecvenţa, durata şi momentul de înregistrare a datelor de vânt.

(3)Dacă stabilitatea atmosferică se determină prin observaţii vizuale ale gradului de acoperire a cerului la diferite momente din zi, orele de observaţii ale acoperirii cerului şi ale înălţimii de formare a norilor vor fi corelate cu orele de înregistrare a datelor de vânt.

Articolul 23

(1)Precipitaţiile trebuie înregistrate cu frecvenţă orară.

(2)Măsurările intensităţii, cantitatea şi tipul precipitaţiilor trebuie utilizate în evaluarea impactului acestora asupra concentraţiilor în aer şi la sol ale materialului radioactiv eliberat în atmosferă.

Articolul 24

Analiza datelor meteorologice trebuie să cuprindă două etape:

a)determinarea valorilor medii ale parametrilor meteorologici pe intervale regulate de timp; şi b) analiza statistică a valorilor medii.

Articolul 25

(1)Intervalul de mediere pentru temperatură şi caracteristicile vântului (direcţie şi viteză) trebuie să fie de cel mult o oră, în timp ce pentru ceilalţi parametri meteorologici perioada de mediere trebuie să fie de o oră.

(2)Direcţia vântului trebuie mediată ca mărime vectorială, iar viteza vântului va fi mediată ca mărime scalară.

Articolul 26

Analizele statistice trebuie utilizate în calculul dispersiei la funcţionare normală (emisii continue) şi la accident nuclear (pentru prognoză, înainte de începerea emisiei sau în cazul emisiilor cu durată prelungită ori de lungă durată).

Articolul 27

(1)Parametrii meteorologici necesari în calculele de dispersie trebuie afişaţi în permanenţă în camera de comandă a centralei nucleare, pentru o rapidă vizualizare în situaţii de accident nuclear.

(2)În situaţia de accident nuclear, datele meteorologice trebuie să fie disponibile la centrul de răspuns la urgenţă al instalaţiei nucleare, pentru a putea fi utilizate în calculele dispersiei.

(3)Titularul de autorizaţie trebuie să asigure posibilitatea de transmitere în timp real a datelor meteorologice locale către alte instituţii cu responsabilităţi în situaţie de accident nuclear.

Articolul 28

În situaţie de accident nuclear sau în situaţii caracterizate prin condiţii meteorologice complexe, datele meteorologice obţinute local trebuie completate cu date relevante provenite din reţeaua naţională de meteorologie.

Capitolul IIICerinţe privind programul de măsurări hidrologice în zona de influenţă a instalaţiei nucleare

Articolul 29

(1)Înainte de demararea programului de măsurări hidrologice trebuie identificate, prin studii geologice şi hidrologice în regiune, căile potenţiale de contaminare radioactivă a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane.

(2)Trebuie identificate, în zona de influenţă a instalaţiei nucleare, extinderea reţelei hidrologice şi eventualele conexiuni între apele de suprafaţă şi cele subterane.

(3)În cazul unor conexiuni între apele de suprafaţă şi apele subterane trebuie determinate mecanismele de schimb între sistemul apelor de suprafaţă şi sistemul apelor subterane şi trebuie estimată cantitatea de apă schimbată.

Articolul 30

(1)Programul de măsurări hidrologice executat pe apele de suprafaţă din zona de influenţă a instalaţiei nucleare trebuie iniţiat începând din perioada de proiectare a instalaţiei nucleare, în vederea obţinerii parametrilor hidrologici specifici locali, necesari în evaluarea dispersiei acvatice a efluenţilor radioactivi evacuaţi în mediu de instalaţia nucleară.

(2)Pentru evaluarea impactului radiologic al instalaţiei nucleare asupra apelor subterane, pe lângă măsurările hidrologice ale apelor de suprafaţă, vor fi prelevate şi analizate periodic şi în situaţii deosebite probe de ape subterane din foraje şi puţuri, dar şi din locaţii în care apele subterane ajung la suprafaţă, cum ar fi izvoarele sau depresiunile naturale.

Articolul 31

Programul de măsurări hidrologice trebuie să continue pe toată perioada de funcţionare a instalaţiei nucleare şi în perioada de dezafectare, până la eliberarea acceptului CNCAN pentru folosirea fără restricţii a amplasamentului.

Articolul 32

(1)Rezultatele programului de măsurări hidrologice vor fi utilizate:

a)pentru a demonstra că locul ales pentru construirea instalaţiei nucleare este potrivit şi în acord cu cerinţele impuse de CNCAN;

b)pentru a alege modele de dispersie în concordanţă cu specificul amplasamentului;

c)pentru a stabili limitele derivate de emisie ale efluenţilor radioactivi lichizi evacuaţi de instalaţia nucleară în mediu;

d)pentru evaluarea consecinţelor radiologice ale emisiei de efluenţi radioactivi lichizi asupra populaţiei şi mediului înconjurător;

e)ca suport în elaborarea unui program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a instalaţiei nucleare;

f)ca suport în elaborarea planurilor de intervenţie ale instalaţiei nucleare la accident nuclear.

(2)Datele hidrologice obţinute în perioada de dinaintea construirii instalaţiei nucleare vor fi comparate cu datele obţinute după construirea acesteia, dar înainte de punerea sa în funcţiune, pentru a se lua în considerare eventualele schimbări survenite în regimul hidrogeologic local şi pentru a se efectua, dacă se impun, anumite modificări ale bazelor de proiectare sau în modelele de calcul.

Articolul 33

Frecvenţa prelevării probelor, natura şi precizia datelor hidrologice trebuie să fie compatibile cu modelele matematice şi cu tehnicile de calcul în care datele vor fi utilizate ca parametri de intrare pentru evaluarea dispersiei acvatice şi a dozelor suplimentare la populaţie, la funcţionarea normală, tranzient sau accident nuclear.

Articolul 34

Programul de măsuri hidrologice pentru apele de suprafaţă (reprezentate prin fluviu şi construcţie hidrotehnică tip canal) trebuie să permită obţinerea tuturor parametrilor hidrologici prevăzuţi în normele privind calculul dispersiei efluenţilor radioactivi evacuaţi în mediu de centrala nuclearoelectrică.

Articolul 35

(1)Analiza datelor hidrologice trebuie să cuprindă două etape:

a)determinarea valorilor medii ale parametrilor hidrologici pe intervale regulate de timp; şi b) analiza statistică a valorilor medii.

(2)Valorile medii lunare ale tuturor parametrilor hidrologici înregistraţi vor fi stocate şi păstrate pe toată durata de funcţionare a instalaţiei nucleare.

Capitolul IVControlul autorităţii naţionale de reglementare

Articolul 36

(1)Programul de măsurări meteorologice şi programul de măsurări hidrologice trebuie aprobate în prealabil de CNCAN.

(2)În vederea obţinerii aprobării prevăzute la alin. (1), titularul de autorizaţie trebuie să justifice conţinutul şi calitatea programelor de măsurări meteorologice (pe amplasament) şi hidrologice (în zona de influenţă a instalaţiei nucleare).

Articolul 37

În analiza iniţială de securitate, în raportul preliminar de securitate şi în raportul final de securitate ale instalaţiei nucleare trebuie să se prezinte modul în care au fost implementate cerinţele prezentelor norme.

Articolul 38

(1)Regimul meteorologic şi cel hidrologic pe amplasamentul, respectiv în zona de influenţă a instalaţiei nucleare, vor fi revizuite şi completate permanent pe baza rezultatelor măsurărilor meteorologice şi hidrologice locale, executate pe toată durata de funcţionare a instalaţiei nucleare.

(2)Rezultatele programelor de măsurări meteorologice şi hidrologice pe amplasament vor fi înaintate periodic la CNCAN pentru informare.

(3)Periodicitatea raportărilor va fi aprobată de CNCAN în cadrul procesului de autorizare a instalaţiei nucleare.

Capitolul VDispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 39

Prezentele norme intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 40

Titularii de autorizaţie pentru instalaţiile nucleare, valabile la data intrării în vigoare a prezentelor norme, trebuie să se încadreze în prevederile acesteia în termen de cel mult 12 luni.

Articolul 41

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme.

Anexa 1

(la norme)

DEFINIŢII

▲ Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) - autoritatea naţională competentă în domeniul nuclear care exercită atribuţiile de reglementare, autorizare şi control potrivit Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

▲ Direcţia vântului - direcţia din care bate vântul şi se apreciază (în sensul deplasării acelor de ceasornic, pornind de la nordul geografic) după cele 16 sectoare ale orizontului.

▲ Dispersie:

–tendinţa particulelor (de exemplu, particulele radioactive) de a se împrăştia în fluidul respectiv datorită variaţiilor la scară redusă ale vitezei fluidului;

–împrăştierea de constituenţi ai aerului, cum ar fi poluanţii atmosferici.

Poate fi rezultatul difuziei moleculare, al amestecului turbulent sau al forfecării medii a vântului.

▲ Emisie radioactivă - procesul de evacuare în mediu a efluentului radioactiv.

▲ Gradient de temperatură - vector care caracterizează descreşterea temperaturii în atmosferă pe unitatea de distanţă, orientat în sensul normalei la suprafaţa izotermică.

▲ Gradul de acoperire a cerului:

–totalitatea norilor observaţi pe bolta cerească;

–gradul de înnourare a cerului, exprimat în zecimi de cer acoperit.

Sinonim: nebulozitate.

▲ Observaţie sinoptică - observaţie meteorologică efectuată simultan la toate staţiile de pe întreg globul pământesc în scopul obţinerii unei imagini a stării timpului în momentul considerat; ea se execută la orele sinoptice standard.

▲ Orografia terenului - parte a geografiei fizice care se ocupă cu descrierea, clasificarea şi studierea formelor de relief ale uscatului.

▲ Precipitaţii atmosferice - toate produsele de condensare şi cristalizare a vaporilor de apă din atmosferă, care cad de obicei din nori şi ajung la suprafaţa pământului sub formă lichidă, solidă sau sub ambele forme în acelaşi timp.

▲ Presiunea atmosferică - forţa pe care atmosfera o exercită prin greutatea sa asupra suprafeţei orizontale, fiind egală cu greutatea pe unitatea de suprafaţă (1 cmp) a coloanei verticale de aer, care se întinde de la suprafaţa dată până la limita superioară a atmosferei; unitatea de măsură în Sl este Newton/mp; în practica meteorologică se utilizează milibarul (mb), hectopascalul (hPa) şi milimetrul coloană de mercur (mm).

▲ Roza vânturilor - reprezentarea grafică a frecvenţei vânturilor pe diferite direcţii.

Sinonim: regimul vântului la sol.

▲ Sistem Doppler Sodar - sistem Doppler cu emisie-recepţie de unde acustice.

▲ Temperatura aerului - mărimea care caracterizează starea de încălzire sau de răcire a atmosferei, în imediata apropiere a suprafeţei terestre. În meteorologie temperatura aerului este unul dintre cei mai importanţi parametri ai stării aerului, rezultat direct al interacţiunii dintre procesele de circulaţie şi radiaţie cu suprafaţa terestră.

▲ Topografie - descrierea amănunţită a unui loc, sub raportul aşezării, configuraţiei etc; mod în care sunt dispuse în spaţiu elementele unui ansamblu.

▲ Transportul radionuclizilor - mişcarea (migrarea) radionuclizilor în mediu; poate include procese cum sunt advecţia, difuzia, sorbţia şi încorporarea.

▲ Turbulenţă atmosferică - stare a fluidului (aer) caracterizată printr-o mişcare turbulentă.

▲ Umezeala aerului - cantitatea de vapori de apă conţinută într-o unitate de măsură a volumului de aer.

▲ Vânt - mişcarea aerului în raport cu suprafaţa solului; de obicei, se are în vedere componenta orizontală a acestei mişcări; se defineşte prin două elemente: direcţia din care bate şi viteza, amândouă extrem de variabile în timp şi în spaţiu. Vântul ca mişcare orizontală ia naştere sub acţiunea forţei gradientului baric, fiind apoi deviat de forţa de frecare, de forţa Coriolis şi de forţa centrifugă.

Anexa 2

la norme

INCERTITUDINILE

asociate indicaţiilor echipamentelor meteorologice de măsurare

Incertitudinile asociate indicaţiilor echipamentelor meteorologice de măsurare se datorează atât unor factori interni ce ţin de instrumentele de măsurare, cât şi unor factori externi, determinaţi de variaţiile în condiţiile atmosferice pe parcursul anului.

Atunci când parametrii de dispersie sunt calculaţi în funcţie de gradientul de temperatură şi în funcţie de măsurările de vânt, precizia măsurărilor trebuie să se încadreze în limitele următoare:

► Viteza vântului:

● ±0,2 m/s, dacă viteza vântului <2 m/s (viteza minimă indicată de anemometru este de 0,4 m/s);

● ±5%, dacă viteza vântului >2 m/s.

► Direcţia vântului: ±5°

► Temperatura: ±0,15°C

► Gradientul de temperatură: ±0,2°C/100 m

► Cantitatea de precipitaţii: ±0,2 mm

► Perioada de cădere a precipitaţiilor: ±1 min.

► Presiunea atmosferică: ±0,3 hPa (mbar)

► Umiditatea relativă: ±5%.

Când pentru determinarea fluctuaţiei orizontale a vântului se folosesc giruete de vânt, precizia măsurării trebuie să fie de ±1°.

Senzorii de direcţie a vântului se măsoară la turnul meteorologic cu o precizie de ±5°.

Senzorii de temperatură şi sistemul de măsurare a gradientului de temperatură se măsoară la turnul meteorologic cu o precizie de ±0,3°C.

Sistemul Doppler Sodar trebuie direcţionat cu o precizie de ±3°. Operarea sa trebuie să fie calibrată şi direcţiile de transmitere-recepţionare trebuie verificate cel puţin o dată pe an. Sistemul calculează componentele vântului în stratul de amestec la fiecare 50 m cel puţin, până la o înălţime maximă ce depinde de condiţiile meteorologice. Datele sunt convertite în viteză şi direcţie de vânt, fluctuaţie a direcţiei vântului, parametri de dispersie şi înălţimea stratului de inversie.

Instrumentele şi sistemele de măsurare trebuie protejate împotriva factorilor externi, cum sunt: radiaţia solară, trăznetele, gheaţa, furtunile şi agenţii corosivi. Instrumentele trebuie verificate şi testate regulat, conform unui program stabilit în avans.

Rezultatele verificărilor şi testărilor efectuate, precum şi orice informaţie privind eventualele reparaţii trebuie înregistrate şi păstrate.