Decizie nr. 628 din 3 octombrie 2006

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia pentru apărarea drepturilor omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) în Dosarul nr. 1.456/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale criticate consacră aplicarea imediată a legii noi de procedură, ceea ce nu este de natură să ducă la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie. Totodată, se apreciază că autorul excepţiei face o confuzie în critica sa, ignorând aplicarea, în speţă, a dispoziţiilor art. 725 alin. 4 din Codul de procedură civilă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 aprilie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.456/2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia pentru apărarea drepturilor omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) într-un litigiu având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei încheieri prin care s-a dispus suspendarea cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 244 pct. 2 din Codul de procedură civilă.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă retroactivează, încălcând dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2). În acest sens, se apreciază că textul de lege criticat permite ca hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a legii noi să nu fie supuse căilor de atac prevăzute de legea veche, ci de cea nouă, ceea ce duce la situaţia ca o acţiune admisibilă la momentul formulării sale să devină inadmisibilă datorită eliminării căii de atac de către legea nouă.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât textul legal criticat este o normă de procedură propriu-zisă, de imediată aplicare, ceea ce presupune că actele de procedură îndeplinite după intrarea în vigoare a legii noi vor fi supuse prevederilor acesteia, iar cele efectuate sub imperiul vechii legi rămân valabile. Totodată, se arată că, de fapt, reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor pronunţate înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu este prevăzută de art. 725 alin. 1, ci de art. 725 alin. 4 din Codul de procedură civilă.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că art. 725 din Codul de procedură civilă consacră imediata aplicare a normelor de procedură, dar numai actelor procedurale îndeplinite ulterior intrării în vigoare a legii noi. Totodată, se apreciază că în ceea ce priveşte legea aplicabilă unei căi de atac introduse înainte de intrarea în vigoare a legii noi sunt incidente prevederile art. 725 alin. 4 din Codul de procedură civilă, care, deşi constituie o derogare de la regula generală a aplicării imediate a normei procedurale, nu încalcă nicio dispoziţie constituţională.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la imediata aplicare a normelor de procedură.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei în vigoare, şi proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum şi executărilor silite începute sub acea lege.

Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă consacră regula aplicării imediate a legii noi de procedură atât proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, cât şi executărilor silite începute sub acea lege. Curtea reţine că acest text de lege nu încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, având în vedere că legea nouă se aplică din momentul intrării ei în vigoare proceselor şi executărilor silite începute sub legea veche, dar aflate în curs de judecare, respectiv executare. Totodată, textul în cauză nu prevede aplicarea legii noi cu privire la procese sau executări silite încheiate anterior intrării în vigoare a legii noi.

Mai mult, Curtea constată că autorul excepţiei se află într-o gravă eroare, neavând în vedere textul art. 725 alin. 4 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia "Hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămân supuse căilor de atac şi termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunţate". Aşa fiind, nu se poate reţine că o acţiune admisibilă la momentul formulării sale devine inadmisibilă datorită eliminării căii de atac de către legea nouă, astfel cum susţine, în mod cu totul eronat, autorul excepţiei.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, ale art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia pentru apărarea drepturilor omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) în Dosarul nr. 1.456/2005 al Curţii de Apel Bucureşti -Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 octombrie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Karoly