Regulament din 25 august 2009

Capitolul IDispoziții generale

Articolul 1

Permisul de vânătoare permanent și permisul de vânătoare temporar, prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, atestă dreptul titularului de a practica vânătoarea, în condițiile legii.

Articolul 2

(1)Permisul de vânătoare permanent se eliberează doar solicitanților care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 28 alin. (3) din Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare.

(2)Permisul de vânătoare permanent se poate dobândi doar în limita locurilor vacante existente la fiecare organizație vânătorească, stabilite în funcție de suprafața fondurilor cinegetice gestionate de aceasta și de zona geografică în care se găsesc fondurile cinegetice, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 3

(1)Numărul de locuri vacante se face public prin afișarea la sediul fiecărei organizații vânătorești a unui anunț însușit de către conducerea acesteia, anterior examenului.

(2)Numărul de locuri vacante va fi confirmat, după verificare, de comisia de examinare.

Articolul 4

Permisul de vânătoare temporar se eliberează apatrizilor cu domiciliul în străinătate și cetățenilor străini care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 28 alin. (4) din Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Capitolul IIProcedura de obținere a permiselor de vânătoare

Secţiunea 1Permisul de vânătoare permanent

Stagiatura

Articolul 5

(1)Candidatul pentru dobândirea permisului de vânătoare permanent solicită în scris conducerii uneia sau mai multor organizații vânătorești înscrierea acestuia pentru stagiatură în vederea obținerii permisului de vânătoare.

(1^1)Anexat cererii, candidatul depune o copie după actul de identitate, cazierul judiciar în original și o recomandare de la un membru al asociației căreia îi adresează cererea.

24.04.2014Articolul 5 din Sectiunea 1, Capitolul II a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 302 din 2 aprilie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

(1^2)Recomandarea prevăzută la alin. (1^1) va fi întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 1^1.

24.04.2014Articolul 5 din Sectiunea 1, Capitolul II a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 302 din 2 aprilie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

(2)Cererea întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, depusă la organizația vânătorească, primește număr de înregistrare din registrul curent de corespondență al organizației vânătorești, în ziua depunerii.

(3)Cererea se analizează de către conducerea organizației vânătorești, iar hotărârea se comunică în scris solicitantului în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

(4)Dacă cererea a fost aprobată, în comunicarea prevăzută la alin. (3) se menționează și denumirea grupei de vânători la care a fost repartizat pentru efectuarea perioadei de stagiatură.

(5)Odată cu comunicarea prevăzută la alin. (3) se transmite și fișa de stagiatură întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.

(6)Perioada de stagiatură începe de la data comunicării de repartizare prevăzută la alin. (3).

Articolul 6

Numărul solicitanților pentru efectuarea stagiaturii este nelimitat.

Articolul 7

În perioada de stagiatură fiecare candidat trebuie să participe la următoarele activități practice:

a)vizitarea fondului cinegetic pe care urmează să efectueze stagiatura, în vederea cunoașterii elementelor componente ale acestuia (limite, biotop, faună, construcții și instalații vânătorești etc.), acțiune consemnată într-un proces-verbal încheiat între organizator și stagiarii participanți, înregistrat și arhivat la asociația de vânătoare în termen de 15 zile de la data desfășurării acțiunii;

b)o prezentare practică privind portul și mânuirea armei de vânătoare în fondul cinegetic, fără folosirea muniției reale, realizată de personal cu atribuții în domeniul cinegetic, angajat al asociației la care efectuează stagiatura și desemnat de conducerea executivă a acesteia, acțiune consemnată într-un proces-verbal, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3^1, încheiat între organizator și stagiarii participanți, înregistrat și arhivat la asociația de vânătoare în termen de 15 zile de la data desfășurării acțiunii; în această etapă stagiarul va asista, fără a primi armă de vânătoare, la următoarele acțiuni: încărcarea și descărcarea armei de vânătoare în timpul vânătorii; portul armei în timpul deplasării vânătorului de la un stand la altul, în timpul așteptării în stand, în repaus, în timpul recuperării vânatului împușcat; mânuirea armei de vânătoare în timpul urmăririi vânatului în vederea declanșării focului, precum și cu privire la regulile de prevenire a accidentelor în timpul practicării vânătorii și obligațiile vânătorilor;

c)două acțiuni de ocrotire sau îngrijire a faunei cinegetice, precum estimarea efectivelor de vânat, producerea sau administrarea hranei pentru vânat, confecționarea sau recondiționarea instalațiilor vânătorești, acțiuni consemnate în procese-verbale încheiate între organizator și stagiarii participanți, înregistrate și arhivate la asociația de vânătoare în termen de 15 zile de la data desfășurării lor;

d)o instruire teoretică și practică privind portul, mânuirea și folosirea armelor de vânătoare cu țevi ghintuite și cu țevi lise, urmată de o ședință de tragere cu arma de vânătoare la punct fix și la talere organizată de o persoană juridică autorizată în acest sens, acțiune atestată printr-un act emis de organizator;

e)cel puțin 3 acțiuni de vânătoare colectivă în grup mare, asistent în stand sau în goană, obligatoriu la cel puțin o acțiune organizată pentru speciile reprezentative în fondul cinegetic în care a realizat stagiatura: mistreț, iepure, fazan, acțiune consemnată în autorizațiile de vânătoare folosite cu această ocazie.

24.04.2014Articolul 7 din Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 302 din 2 aprilie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

Articolul 8

(1)După efectuarea activităților prevăzute la art. 7, stagiarul primește o recomandare de absolvire din partea organizației vânătorești sau a clubului de vânătoare la care a efectuat stagiatura, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.

24.04.2014Alineatul (1) din Articolul 8, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 302 din 2 aprilie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

(2)La fiecare acțiune practică la care participă stagiarul va prezenta fișa de stagiatură, pentru ca organizatorul împuternicit de către asociație să înscrie datele cu privire la acțiunea respectivă, conform formularului.

(3)Stagiatura efectuată potrivit prevederilor prezentului regulament este valabilă timp de 2 ani de la data începerii ei conform prevederilor art. 5 alin. (6).

24.04.2014Articolul 8 din Sectiunea 1, Capitolul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 302 din 2 aprilie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

(4)După termenul prevăzut la alin. (3), candidații care doresc susținerea examenului pentru obținerea permisului de vânătoare permanent trebuie să reia procedura prevăzută de prezentul regulament prin depunerea unei noi cereri pentru începerea stagiaturii.

24.04.2014Articolul 8 din Sectiunea 1, Capitolul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 302 din 2 aprilie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

Articolul 9

Responsabilitatea prezenței stagiarului la acțiunile programate de organizația vânătorească conform art. 7 revine acestuia.

Programarea examenului

Articolul 10

(1)Examenul pentru dobândirea permisului de vânătoare permanent se organizează anual, la aceeași dată și în același loc pentru toate organizațiile vânătorești cu sediul în același județ, conform aprobării autorității publice centrale care răspunde de vânătoare.

08.05.2026sintagma: autorității publice centrale care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

(2)În situația în care organizațiile vânătorești cu sediul în municipiul București solicită examinarea unui număr mai mare de 50 de candidați/organizație, examenul se poate organiza separat pentru fiecare organizație vânătorească.

Articolul 11

Programarea examenului se va face în urma analizei propunerilor organizațiilor vânătorești interesate, transmise în scris de acestea, cu cel puțin 30 de zile înainte de data solicitată, la autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare.

08.05.2026sintagma: autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

Articolul 12

Autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare comunică organizațiilor vânătorești interesate, precum și instituțiilor ai căror reprezentanți fac parte din comisia de examinare prevăzută la art. 17 alin. (1) sau din comisia de analiză a contestațiilor prevăzută la art. 24 alin. (4) data la care este aprobată organizarea examenului în fiecare județ, cu cel puțin 20 de zile calendaristice înainte de data organizării examenului, inclusiv prin afișarea pe pagina de internet a autorității.

08.05.2026Articolul 12, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificat de Punctul 1., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

Articolul 13

(1)Organizațiile vânătorești interesate de susținerea examenului în cadrul unui județ vor stabili de comun acord locul de organizare și desfășurare a examenului, având obligația de a suporta în comun, proporțional cu numărul de candidați, cheltuielile ocazionate de desfășurarea acestuia.

(2)Plata indemnizației de examinare pentru membrii comisiei de examinare va fi efectuată în ziua examenului de organizația cu cel mai mare număr de candidați, în contul căreia celelalte asociații vor vira cotă-parte din indemnizație, proporțional cu numărul candidaților.

(3)Tariful de examinare perceput de asociațiile de vânătoare pentru fiecare candidat propriu este de 200 lei + TVA.

24.04.2014Alineatul (3) din Articolul 13, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 302 din 2 aprilie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

(4)Valoarea indemnizației de examinare pentru fiecare membru al comisiei este de 20 lei net de dosar examinat sau reexaminat.

24.04.2014Alineatul (4) din Articolul 13, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 302 din 2 aprilie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

(5)Pentru fiecare membru al comisiei de examinare, cheltuielile prevăzute la alin. (1) sunt acordate cu respectarea limitelor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării în altă localitate, precum și în cazul deplasării în interesul serviciului.

08.05.2026Articolul 13, Sectiunea 1, Capitolul II a fost completat de Punctul 2., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

Înscrierea candidaților pentru examen

Articolul 14

(1)Pentru fiecare candidat care solicită participarea la examen, dosarul de examen trebuie să conțină în mod obligatoriu următoarele documente:

a)actul de identitate, iar în cazul cetățenilor cu domiciliul în străinătate și rezidența în România, și documentele de rezidență valabile pe întreaga perioadă de stagiatură până la susținerea examenului, în copie;

24.04.2014Litera a) din Articolul 14, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificată de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 302 din 2 aprilie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

b)cererea prin care se solicită înscrierea în cadrul organizației vânătorești, prevăzută la art. 5 alin. (2) - original;

c)comunicarea, din partea conducerii organizației vânătorești la care solicită înscrierea, privind repartizarea solicitantului, prevăzută la art. 5 alin. (3) - original;

d)recomandarea de absolvire prevăzută la art. 8 alin. (1) - original;

e)fișa de stagiatură prevăzută la art. 5 alin. (5) în original, completată potrivit art. 8 alin. (2), și însușită de candidat, de organizatorul activităților practice, verificată și avizată de conducerea executivă a organizației vânătorești la care a efectuat stagiatura, pentru atestarea, pe propria răspundere, a efectuării activităților înscrise în aceasta;

24.04.2014Litera e) din Articolul 14, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificată de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 302 din 2 aprilie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

f)fișa medicală, întocmită conform modelului prevăzut de reglementările în domeniu, din care să rezulte că este apt fizic și psihic să dețină și să folosească arma de foc de vânătoare - original, în termenul de valabilitate de 6 luni de la emitere;

08.05.2026Litera f), Alineatul (1), Articolul 14, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificată de Punctul 3., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

g)comunicare de la organele de poliție (certificat de cazier judiciar), din care să rezulte că are dreptul să dețină și să folosească arma de foc de vânătoare - original, în termenul de valabilitate de 6 luni de la emitere;

08.05.2026Litera g), Alineatul (1), Articolul 14, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificată de Punctul 3., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

h)declarație pe propria răspundere, din care să reiasă faptul că în ultimii 5 ani nu a săvârșit fapte care sunt încadrate ca infracțiuni de Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 5, în original;

08.05.2026Litera h), Alineatul (1), Articolul 14, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificată de Punctul 3., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

i)actul care atestă că este apt psihologic să dețină și să folosească arme și muniții de vânătoare (aviz psihologic), în original, în termenul de valabilitate de 6 luni de la emitere;

08.05.2026Punctul i), Alineatul (1), Articolul 14, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificat de Punctul 3., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

j)un document eliberat de o persoană juridică care deține un poligon de tragere autorizat în baza Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din care să rezulte că a efectuat cel puțin o ședință de tragere cu o armă de foc lungă la țintă fixă și la talere.

08.05.2026Litera j), Alineatul (1), Articolul 14, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificată de Punctul 3., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

k)recomandarea prevăzută la art. 5alin. (1^1), în original.

24.04.2014Articolul 14 din Sectiunea 1, Capitolul II a fost completat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 302 din 2 aprilie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

(1^1)Prin excepție de la prevederile alin. (1), posesorii de permis de armă aflat în perioada de valabilitate pot depune în locul documentelor prevăzute la alin. (1) lit. f), g) și i) o copie legalizată a permisului de armă.

08.05.2026Alineatul (1^1), Articolul 14, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificat de Punctul 3., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

(2)Dosarul de examen se completează de către candidat cu documentele prevăzute la alin. (1), se depune la sediul organizației vânătorești al cărei membru dorește să devină și se înregistrează în registrul curent de corespondență al acesteia cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de organizarea examenului, iar lista candidaților se transmite autorității publice centrale care răspunde de vânătoare cu cel puțin 5 zile înainte de data examenului.

08.05.2026sintagma: autorității publice centrale care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

(3)La înregistrarea dosarelor, organizația vânătorească întocmește pentru fiecare dosar câte o fișă de evidență a documentelor prezentate, certificată, sub semnătură, de către conducerea organizației vânătorești sau de un împuternicit al acesteia.

(4)Dosarele de examen completate și înregistrate anterior intrării în vigoare a prezentului regulament rămân valabile până la data examenului, dar nu mai târziu de un an, în condițiile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 635/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind dobândirea permisului de vânătoare.

Articolul 15

Prezentarea incompletă a dosarelor prevăzute la art. 14 și/sau întocmirea incorectă a documentelor depuse conduc la neadmiterea participării la examen a candidaților în cauză.

Pregătirea și examinarea candidaților

Articolul 16

(1)Pentru pregătirea și examinarea teoretică a candidaților autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare aprobă un set de întrebări și răspunsuri privind examenul de vânător, în concordanță cu reglementările în vigoare, pe care îl prezintă pe site-ul propriu.

08.05.2026sintagma: autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

(2)Setul de întrebări și răspunsuri menționat la alin. (1), prevăzut în anexa nr. 6, conține 1000 de întrebări, fiecare întrebare având 3 variante de răspunsuri, dintre care unul este corect.

(3)Autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare poate reactualiza conținutul setului de întrebări și răspunsuri în condițiile alin. (1), în acord cu legislația în vigoare și cu literatura din domeniul cinegetic, cu cel puțin 60 de zile înaintea datei susținerii examenului prevăzut la art. 10 alin. (1), unde acesta va fi folosit.

08.05.2026sintagma: Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

(4)Întrebările și răspunsurile menționate la alin. (2) sunt formulate având în vedere noțiuni privind domeniul cinegetic, din:

a)biologia speciilor ce aparțin faunei de interes cinegetic;

b)managementul speciilor de interes vânătoresc;

c)exercitarea vânătorii;

d)echipament de vânătoare;

e)legislația în domeniul cinegetic;

f)etica vânătorească;

g)chinologie;

h)boli ale vânatului;

i)arme de vânătoare.

24.04.2014Articolul 16 din Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 302 din 2 aprilie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

Articolul 17

(1)Examinarea candidaților se face de o comisie de examinare formată din cinci reprezentanți ai autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, un reprezentant al asociațiilor, uniunilor sau federațiilor reprezentative la nivel național și internațional și un reprezentant al instituțiilor de învățământ superior de stat, care trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a)dintre cei cinci reprezentanți ai autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, trei sunt licențiați ai unei instituții de învățământ superior în domeniul cinegetic sau silvic în care au studiat speciile de interes cinegetic și vânătoarea și au atribuții de serviciu în domeniul cinegetic și doi reprezentanți sunt consilieri juridici, dintre care unul din cadrul structurii cu atribuții de avizare acte normative și unul din cadrul structurii cu atribuții de contencios;

b)reprezentantul asociațiilor, uniunilor sau federațiilor reprezentative la nivel național și internațional și reprezentantul instituțiilor de învățământ superior de stat sunt absolvenți licențiați ai unei instituții de învățământ superior în domeniul cinegetic sau silvic în care au studiat speciile de interes cinegetic și vânătoarea și au atribuții de serviciu în domeniul cinegetic;

c)cel puțin unul dintre membrii comisiei deține permis de vânătoare permanent.

(2)Funcția de președinte al comisiei este îndeplinită de către unul dintre reprezentanții autorității publice centrale care răspunde de vânătoare prevăzuți la alin. (1).

(3)Nominalizarea reprezentanților autorității publice centrale care răspunde de vânătoare prevăzuți la alin. (1) se face de către șeful ierarhic superior al structurii din care fac parte reprezentanții, cu minimum 15 zile calendaristice anterior datei programate pentru susținerea examenului, pentru fiecare sesiune de examen organizată.

(4)Nominalizările reprezentantului asociațiilor, uniunilor sau federațiilor naționale reprezentative la nivel național și internațional și a reprezentantului instituțiilor de învățământ superior de stat, prevăzute la alin. (1), se transmit la autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, cu minimum 15 zile calendaristice anterior datei programate pentru susținerea examenului, pentru fiecare sesiune de examen organizată.

(5)Componența nominală a comisiei de examinare, inclusiv a membrilor supleanți, se aprobă de conducerea autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, pe baza nominalizărilor prevăzute la alin. (3) și (4), pentru fiecare sesiune de examen organizată.

08.05.2026Articolul 17, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificat de Punctul 4., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

Articolul 18

Hotărârile comisiei stabilite la art. 17 se iau prin majoritate simplă.

24.04.2014Articolul 18 din Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 302 din 2 aprilie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

Articolul 19

(1)Comisia de examinare se întrunește la datele, orele și locurile stabilite de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare pentru extragerea testelor de examinare și a grilelor de verificare, respectiv pentru susținerea examenului.

08.05.2026sintagma: autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

(2)Testele prevăzute la alin. (1) conțin 30 de întrebări din cele stabilite potrivit art. 16.

(3)Timpul de examinare este de 60 de minute.

Articolul 20

(1)Comisia de examinare își desfășoară activitatea în prezența tuturor membrilor prevăzuți la art. 17 alin. (1).

(2)Prin excepție de la prevederile alin. (1), comisia de examinare își poate desfășura activitatea în minimum 5 membri, în prezența obligatorie, din partea autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, a unui reprezentant absolvent licențiat al unei instituții de învățământ superior în domeniul cinegetic sau silvic în care a studiat speciile de interes cinegetic și vânătoarea și a celor doi consilieri juridici, cu respectarea prevederilor art. 17 alin. (1) lit. b) și c).

(3)În situația neîntrunirii a minimum 5 membri, comisia de examinare nu poate funcționa și examenul se reprogramează.

08.05.2026Articolul 20, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificat de Punctul 5., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

Articolul 21

(1)Comisia de examinare are următoarele atribuții privind examenul:

a)stabilește testele tip grilă și grilele de verificare care se vor folosi pentru examen, le multiplică și le introduce în plicuri care se sigilează la sediul autorității publice centrale care răspunde de vânătoare;

08.05.2026sintagma: autorității publice centrale care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

b)verifică dosarele candidaților, existente la organizațiile vânătorești, în vederea susținerii examenului, prezentate de conducerile executive ale acestora;

c)întocmește și prezintă public prin afișare cu cel puțin 30 de minute înainte de ora programată pentru desfășurarea examenului rezultatele verificării dosarelor, menționând candidații ale căror dosare au fost admise și au dreptul de a participa la examen, precum și pe cei ale căror dosare au fost respinse și nu au drept de participare la examen;

d)legitimează candidații admiși să participe la examen, pe baza actului de identitate, la intrarea acestora în sala de examinare;

24.04.2014Litera d) din Articolul 21, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificată de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 302 din 2 aprilie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

e)desigilează în fața candidaților testele și grilele de verificare, distribuie testele și prezintă modul de desfășurare a examenului;

f)anulează testele candidaților care încearcă să copieze sau copiază răspunsurile la întrebări;

g)permite accesul în sala de examinare doar al candidaților admiși să participe la examen;

24.04.2014Litera g) din Articolul 21, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificată de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 302 din 2 aprilie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

h)barează în grilele testelor întrebările la care nu s-a răspuns, înainte de corectare, apoi verifică fiecare lucrare, punctând în mod corespunzător răspunsurile date;

i)întocmește procesul-verbal de examinare într-un număr de exemplare egal nu numărul instituțiilor care au desemnat reprezentanți în comisia de examinare;

j)prezintă public prin afișare, după corectarea tuturor testelor, rezultatele examenului, declarând promovați candidații care au răspuns corect la minimum 20 de întrebări, respectiv respinși pe cei care nu realizează acest nivel.

k)vizează fișa de evidență depusă la dosar, prevăzută la art. 14 alin. (3).

24.04.2014Articolul 21 din Sectiunea 1, Capitolul II a fost completat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 302 din 2 aprilie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

(2)Organizațiile vânătorești care au prezentat candidați la examen iau în copie câte un exemplar al proceselor verbale întocmite cu ocazia examenului.

Articolul 22

(1)Candidații care nu au promovat examenul, precum și cei absenți la examen au dreptul să susțină examen/examene în perioada de valabilitate a stagiaturii, cu ocazia examenelor organizate pentru alte asociații vânătorești, potrivit prezentului regulament, cu condiția depunerii unei cereri în acest sens și a documentelor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. f), g) și i), în termenul de valabilitate de 6 luni de la emitere, sau a celui prevăzut la art. 14 alin. (1^1), după caz.

(2)Candidații prevăzuți la alin. (1) au obligația de a transmite cererea de examinare la autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, cu cel puțin 5 zile înainte de data examenului, pentru luarea în evidență și pentru obținerea confirmării de participare.

(3)Dreptul de participare la examen a candidaților prevăzuți la alin. (1) se hotărăște de comisia de examinare după verificarea documentelor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. f), g) și i) sau art. 14 alin. (1^1), după caz, depuse de către candidat, în original, cel mai târziu în preziua examenului, la asociația care organizează examenul pentru obținerea permisului de vânătoare permanent.

08.05.2026Articolul 22, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificat de Punctul 6., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

Articolul 23

(1)Documentele de examen sunt constituite din:

a)dosarele candidaților/documentele aferente cererilor de examinare prevăzute la art. 22 alin. (1);

08.05.2026Litera a), Alineatul (1), Articolul 23, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificată de Punctul 7., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

b)copie de pe procesul-verbal încheiat cu ocazia verificării dosarelor;

c)testele tip grilă corectate și semnate de comisia de examinare;

d)copie de pe grilele de verificare;

e)copie de pe procesul-verbal de examinare.

f)copie/copii de pe procesul-verbal/procesele-verbale de analiză a contestațiilor.

08.05.2026Alineatul (1), Articolul 23, Sectiunea 1, Capitolul II a fost completat de Punctul 8., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

(2)Documentele prevăzute la alin. (1) se arhivează, pentru o perioadă de 5 ani, la sediile organizațiilor vânătorești care au prezentat candidați la examen.

24.04.2014Alineatul (2) din Articolul 23, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din ORDINUL nr. 302 din 2 aprilie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

Soluționarea contestațiilor

Articolul 24

(1)Contestațiile privind rezultatul analizei dosarelor/documentelor aferente cererilor de examinare prevăzute la art. 22 alin. (1) din cadrul examenului pentru dobândirea permisului de vânătoare permanent se pot depune în termen de 3 zile lucrătoare de la data afișării acestuia, la sediile organizațiilor vânătorești unde candidații și-au efectuat stagiatura.

(2)Contestațiile privind rezultatul probei teoretice din cadrul examenului pentru dobândirea permisului de vânătoare permanent se pot depune în termen de 3 zile lucrătoare de la data desfășurării examenului, la sediile organizațiilor vânătorești unde candidații și-au efectuat stagiatura.

(3)Organizațiile vânătorești au obligația să înainteze contestațiile primite, împreună cu documentele contestate, certificate pentru conformitate cu originalul, la autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, în vederea soluționării acestora.

(4)Contestațiile prevăzute la alin. (1) și (2) se soluționează în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii lor, de către o comisie de analiză a contestațiilor constituită din:

a)doi reprezentanți ai autorității publice centrale care răspunde de vânătoare care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a), alții decât cei din comisia de examinare;

b)un reprezentant al asociațiilor, uniunilor sau federațiilor naționale de profil recunoscute la nivel național și internațional care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 17 alin. (1), altul decât cel din comisia de examinare.

(5)În termenul prevăzut la alin. (4), comisia de analiză a contestațiilor comunică rezultatele contestatarilor și organizațiilor vânătorești la care aceștia și-au efectuat stagiatura.

(6)Nominalizarea reprezentanților autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, prevăzuți la alin. (4) lit. a), se face de către șeful ierarhic superior al structurii din care fac parte reprezentanții, cu minimum 15 zile calendaristice anterior datei programate pentru susținerea examenului.

(7)Nominalizarea reprezentantului asociațiilor, uniunilor sau federațiilor naționale reprezentative la nivel național și internațional, prevăzut la alin. (4) lit. b), se transmite la autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, cu minimum 15 zile calendaristice anterior datei programate pentru susținerea examenului.

(8)Componența nominală a comisiei de analiză a contestațiilor, inclusiv a membrilor supleanți, se aprobă de conducerea autorității publice centrale care răspunde de vânătoare.

(9)În situația neîntrunirii celor 3 membri, comisia de analiză a contestațiilor nu poate funcționa și soluționarea contestațiilor se reprogramează.

08.05.2026Articolul 24, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificat de Punctul 9., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

Articolul 25

(1)În cazul în care contestația prevăzută la art. 24 alin. (1) este admisă, candidatul care a formulat-o va avea dreptul de a participa, din oficiu, la următorul examen organizat pentru alte asociații vânătorești, fiind scutit de plata tarifului de examinare.

(2)În cazul în care contestația prevăzută la art. 24 alin. (2) este admisă, candidatul care a formulat-o va fi declarat «promovat» și este în drept să i se elibereze permisul de vânătoare permanent potrivit legii.

08.05.2026Articolul 25, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificat de Punctul 10., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

Articolul 26

Permisul de vânătoare permanent obținut în condițiile prezentului regulament se eliberează, în condițiile legii, de către organizațiile vânătorești licențiate doar pentru candidații proprii declarați "promovați" la examenul pentru dobândirea permisului de vânătoare permanent, cel mai devreme la 15 zile după data desfășurării examenului.

Secţiunea a 2-aEliberarea permisului de vânătoare temporar

Articolul 27

(1)Condițiile pe care un solicitant trebuie să le îndeplinească pentru obținerea permisului de vânătoare temporar sunt cele prevăzute la art. 28 alin. (4) din Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare.

(2)Pentru obținerea permisului de vânătoare temporar solicitantul trebuie să depună la gestionarul fondului cinegetic unde urmează să practice vânătoarea următoarele documente:

a)cerere - original;

b)actul de identitate - copie;

c)permisul de vânătoare sau licență de vânătoare, emise de autoritățile competente ale statului în care solicitantul are domiciliul, care atestă faptul că titularul are dreptul de a deține și folosi arme de vânătoare, respectiv de a practica vânătoarea - copie;

d)invitație din partea gestionarului de fonduri cinegetice, organizator al acțiunii de vânătoare - copie;

e)asigurare împotriva accidentelor la vânătoare, valabilă pe teritoriul României - copie.

Capitolul IIIDispoziții finale

Articolul 28

Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul regulament.

Anexa nr. 1

la Regulamentul pentru obținerea permiselor de vânătoare

Înregistrat la:

..........................

(Organizația vânătorească)

Nr. ....... din ............

APROB,

Conducător executiv/împuternicit

CERERE

Subsemnatul .......... , cetățean ......., fiul lui ...... și a ..... , născut în anul ...., luna ..., ziua ...... , în localitatea .........., județul ......., domiciliat în ......., strada ....... , nr. .... , bl ...., sc ..... , ap ...... , județul (sectorul) ......, posesor al actului de identitate ......., seria ....., nr. ....... , eliberat de ........., la data de ............, cod numeric personal ................

sunt de profesie ............. angajat la ............., în funcția de ................ ,

vă rog a-mi aproba înscrierea ca practicant în cadrul organizației vânătorești ............... în vederea efectuării stagiaturii și a obținerii permisului de vânătoare permanent, în condițiile legii.

În acest sens sunt recomandat de către dl/dna ................. , potrivit recomandării anexate, în original.

Am luat cunoștință despre prevederile statutului organizației vânătorești .............., pe care mi-l însușesc și mă oblig să îl respect, în condițiile legii.

Declar pe propria răspundere că nu mă aflu în nici una din situațiile prevăzute de lege care să îmi interzică obținerea permisului de vânătoare și respectiv a permisului de armă.

Telefon ........................ ,

Alte modalități de contactare ............................

Data Semnătura:

............ .............

24.04.2014Anexa 1 a fost modificată de pct. 19 al art. I din ORDINUL nr. 302/2014 din 2 aprilie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

Anexa nr. 1^1

la Regulamentul pentru obținerea permiselor de vânătoare

Domnului Director al ......................... (organizația vânătorească)

RECOMANDARE

Subsemnatul ............, CNP ............... membru vânător în cadrul ............ din anul ........ , îl/o recomand pe dl./dna ............., CNP ................ pentru înscrierea în cadrul asociației ............ ca stagiar pentru dobândirea permisului de vânătoare, întrucât prezintă aptitudini pentru participarea la activitățile specifice stagiaturii și pentru practicarea vânătorii.

Data Semnătura:

............ .................

24.04.2014Actul a fost completat de ANEXA din 2 aprilie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

Anexa nr. 2

la Regulamentul pentru obținerea permiselor de vânătoare

Organizația vânătorească

..................................

Nr. .......... din ...............

COMUNICARE

Domnului/doamnei .......................

Domiciliat (ă) în ................................

Ca urmare a cererii dumneavoastră, înregistrată la organizația vânătorească ......................................... cu nr. ............. din data de ..................., prin care solicitați înscrierea pentru pregătirea practică și teoretică în vederea obținerii permisului de vânătoare permanent, vă comunicăm acceptul nostru și vă precizăm că sunteți repartizat/ă la grupa de vânători a fondului cinegetic nr. ......., denumit .............................., din județul ......................., gestionat de organizația noastră prin clubul/filiala .............................. .

Pentru desfășurarea acțiunilor practice îl veți contacta pe domnul .................................. .

Reprezentant legal,

..............................

(numele, prenumele și funcția)

Anexa nr. 3

la Regulamentul pentru obținerea permiselor de vânătoare

Organizația vânătorească

................................

Grupa de vânători

................................

AVIZEZ

Conducător executiv/împuternicit,

................................

FIȘA DE STAGIATURĂ

a domnului/doamnei ...........................

Data începerii stagiaturii ...................................

Fondul cinegetic .............................................

Semnătura stagiarului

.....................

Anexa nr. 3^1

la Regulamentul pentru obținerea permiselor de vânătoare

Înregistrat la

......................

(organizația vânătorească)

Nr. ........ /...........

PROCES-VERBAL

încheiat astăzi ............. , cu ocazia instruirii privind portul și mânuirea armei de vânătoare în fondul cinegetic nr. ...... denumit .............

Organizator ....................................

Participă un număr de .......... candidați pentru obținerea permisului de vânătoare permanent

La ședința privind instruirea practică privind portul și mânuirea armei de vânătoare în fondul cinegetic, fără folosirea muniției reale, candidații au fost instruiți cu privire la următoarele:

1.Încărcarea și descărcarea armei de vânătoare în timpul unei acțiuni de vânătoare;

2.Portul armei în timpul deplasării vânătorului de la un stand la altul, în timpul așteptării în stand, în repaus, în timpul recuperării vânatului împușcat;

3.Mânuirea armei de vânătoare în timpul urmăririi vânatului în vederea declanșării focului;

4.Cunoașterea următoarelor reguli de prevenire a accidentelor în timpul practicării vânătorii, și anume:

–se interzice organizarea vânătorii în condiții de furtună, cât și urmărirea vânatului mare rănit (urs, mistreț) în condițiile lipsei de vizibilitate.– arma de vânătoare se folosește pe fondurile cinegetice numai pentru recoltarea vânatului și combaterea dăunătorilor vânatului.– în afara fondurilor cinegetice arma de vânătoare se transportă descărcată și introdusă în toc.– muniția trebuie sa fie corespunzătoare tipului și calibrului armei utilizate și categoriei speciei de vânat care trebuie recoltat.– se interzice utilizarea alicelor cu diametru mai mare de 5 mm.– la vânătoare se vor folosi numai armele care sunt în stare de funcționare.– se interzice folosirea armei pentru sprijin sau lovirea vânatului rănit.– se interzice lovirea armei de arbori, stânci sau alte obiecte dure.– în timpul odihnei, arma va fi descărcată și așezată numai în locuri care oferă o bună stabilitate.– se interzice îndreptarea armei spre alte persoane, chiar dacă aceasta este descărcată.– cartușele care rămân blocate pe țeavă se scot cu instrumente adecvate.– în caz de rateu, arma nu se va deschide imediat, se va aștepta, cu țeava îndreptată în jos, timp de aproximativ un minut.– se interzice punerea mâinii pe gura țevilor.

5.Cunoașterea următoarelor obligații ale organizatorilor acțiunilor de vânătoare, și anume:

–să aibă asupra lor autorizația de vânătoare colectivă tip A sau, după caz, tip B, completată corect;

–să verifice la toți vânătorii participanți permisul de armă, permisul de vânătoare sau ordinul de serviciu, armamentul, muniția și asigurarea obligatorie împotriva accidentelor;

–să efectueze instructajul pentru prevenirea accidentelor;

–să prezinte vânătorilor principalele reguli de practicare a vânătorii, speciile de vânat în care se poate trage, numărul de exemplare permis a se vâna și altele asemenea;

–să informeze și să instruiască vânătorii asupra semnalelor sonore - de începere și de încetare a goanei utilizate în timpul vânătorii;

–să informeze vânătorii și gonașii asupra pericolelor care pot fi întâlnite pe terenul de vânătoare - zone abrupte, stâncării, grohotișuri, ape curgătoare, canale, mlaștini, arbori aninați, zone de formare a avalanșelor;

–să interzică exercitarea vânătorii de către persoanele aflate în stare de ebrietate, precum și consumul de alcool în timpul vânătorii;

–să stabilească amplasarea vânătorilor în stand și să informeaze fiecare vânător asupra poziției ocupate de vecini și, în funcție de situație, asupra poziției vânătorilor amplasați pe flancuri;

–să stabilească direcțiile și unghiurile de tragere, reperele între care se permite tirul, precum și interdicțiile de tragere în funcție de amplasarea vânătorilor în standuri;

–să stabilească componența echipelor de gonași și conducătorii acestora, în funcție de tipul de vânat, și să îi instruiască asupra modului de desfășurare a fiecărei goane, pentru vânătorile colective la goană;

–să interzică folosirea altor câini, în afara celor din rasele admise la vânătoare;

–să anunțe prin semnale sonore începerea și încetarea goanei, precum și a tirului;

–să conducă vânătorii în fondul de vânătoare numai dacă posedă asigurare împotriva accidentelor de vânătoare și dacă autorizația, permisul de vânătoare, permisul de armă și armamentul sunt regulamentare;

–să completeze cu pix rezultatele înregistrate de fiecare vânător, la fiecare acțiune organizată în baza autorizației de vânătoare;

–să crotalieze și să înscrie în autorizația de vânătoare individuală vânatul împușcat și numărul crotaliei, imediat după ce acesta a fost recuperat, înainte de a părăsi fondul cinegetic;

–să excludă vânătorii care nu respectă regulile privind organizarea și practicarea vânătorii în timpul în care se află în fondul cinegetic;

–să constituie echipe pentru urmărirea vânatului mare rănit;

–să organizeze și să supravegheze transportul vânatului mare împușcat până la mijlocul de transport.

6.Cunoașterea următoarelor obligații ale persoanelor autorizate să practice vânătoarea individual, și anume:

–să prezinte organizatorului autorizația de vânătoare, permisul de vânătoare, permisul de armă sau, după caz, ordinul de serviciu, crotaliile corespunzătoare și asigurarea obligatorie împotriva accidentelor;

–să se prezinte cu armament și muniții care trebuie să aibă caracteristicile necesare pentru împușcarea exemplarului din specia înscrisă în autorizația de vânătoare, conform prevederilor legale în vigoare, și să le prezinte organizatorului pentru control;

–la vânătoarea de selecție vor trage numai în exemplarul indicat de organizator;

–la urs, cerb comun, cerb lopătar, capră neagră vor folosi numai arme cu țevi ghintuite și cartușe cu glonț, în conformitate cu reglementările în vigoare, iar la mistreț, căprior și muflon se pot folosi și arme de vânătoare cu țeavă lisă, însă numai cu muniție cu proiectil unic;

–înainte de a se încarcă arma se verifică și se curăță țevile de eventualele depuneri de frunze, pământ, zăpadă etc.;

–încărcarea armei se face la locul de vânătoare, după ce se asigură că pe direcția de tragere nu se află alte persoane;

–încărcarea armei basculante se va face cu țevile îndreptate în jos, închiderea realizându- se prin ridicarea patului;

–carabinele se încarcă ținându-se cu țeava în sus;

–imediat după încărcare arma trebuie asigurată;

–arma se poartă în mână sau pe umăr, asigurată, până la identificarea vânatului;

–înainte de acționarea siguranței și declanșarea focului asupra vânatului, vânătorul se va asigura că pe direcția lui de tragere nu sunt persoane;

–declanșarea focului se va face numai după identificarea clară a vânatului;

–declanșarea focului asupra vânatului în mișcare pe jos, la ridicare sau în zbor se va face numai după asigurarea că prin ricoșare nu pot fi provocate accidente;

–când se utilizează barca, vânătorul se va așeza cu spatele la barcagiu și va ține arma îndreptată cu țeava în sus; tirul este permis numai în față și lateral;

–declanșarea focului din observator se va face numai după identificarea precisă a vânatului;

7.Cunoașterea următoarelor obligații ale vânătorilor la vânătorile colective, și anume:

–deplasarea vânătorilor în teren, între goane, se face în liniște pe un singur rând;

–la așezarea în stand, fiecare vânător trebuie să cunoască locul de amplasare a vecinilor;

–este interzisă schimbarea locului indicat de organizator;

–este interzis consumul de băuturi alcoolice în timpul acțiunii de vânătoare;

–încărcarea armei se va face numai în stand, după ce vânătorul și-a ocupat locul indicat de organizator;

–arma se descarcă în stand, după semnalul de încetare a goanei;

–este interzisă părăsirea standului în timpul vânătorii;

–urmărirea vânatului rănit se va face după încetarea goanei și numai cu aprobarea organizatorului;

–se execută foc în vânat doar după ce acesta a fost foarte bine identificat și numai dacă se află sub distanța de tir eficient;

–nu se trage în vânatul aflat în fața vecinului;

–înainte de părăsirea standului pentru goana următoare, arma se descarcă, deplasarea între goane făcându-se doar cu arma basculată sau cu închizătorul deschis, astfel încât acest lucru să fie vizibil; nu se părăsește standul până când nu sunt strânse toate tuburile trase pentru a fi duse ulterior la un container destinat deșeurilor;

–ridicarea vânatului căzut se va realiza numai după încetarea goanei;

–în situația amplasării standurilor pe o singură linie, se interzice declanșarea focului sub un unghi mai mic de 45° față de linia vânătorilor, tirul fiind permis în fața și în spatele liniei vânătorilor;

–în situația amplasării standurilor în linie pe o distanță mai mică de 200 m, cu unul sau două flancuri, declanșarea focului de către vânătorii aflați pe flancuri este permisă numai în spatele liniei flancului, cu respectarea unghiului minim de tragere de 45°;

–în teren liber se interzice tirul în față cu arma cu alice când gonașii au ajuns la 200 m de linia standului;

–în teren liber se interzice tirul în față cu arma cu glonț sau cartuș cu proiectil unic, când gonașii au ajuns la 500 m de linia standului;

–interzicerea tirului în față se semnalizează sonor de către organizator. După acest semnal, tirul este permis numai în spatele liniei standurilor;

–pentru executarea tirului asupra vânatului care a trecut linia standului trecerea armei încărcate peste acesta, se va realiza numai cu țeava în sus;

–pentru urmărirea vânatului mare rănit, se stabilesc de către organizator echipele de căutare și recuperare, formate din minimum 2 vânători dotați cu armament corespunzător și câini de vânătoare;

–vânătorii au obligația de a avertiza gonașii, în cazul în care vânatul mare rănit se deplasează în direcția acestora;

–în cazul vânătorilor la pândă, cu mai multe standuri alăturate, fiecare vânător trebuie să cunoască locurile în care sunt așezați ceilalți vânători;

–declanșarea focului se va face numai după identificarea clară a vânatului;

–părăsirea standului se va face la ora sau la semnalul stabilit de organizator.

8.Cunoașterea următoarelor obligații ale gonașilor la vânătorile colective:

–să se deplaseze în goană aliniați cu vecinii, la distanță egală de aceștia, pe traseul sau după direcția indicată de organizator;

–să facă permanent zgomot pentru a fi ușor identificați de vânători, mai ales atunci când se apropie de linia acestora;

–să avertizeze vânătorii în momentul observării vânatului, conform regulilor stabilite de organizatorul vânătorii la începutul acesteia;

–să nu se apropie de vânatul mare căzut și nici de cel rănit;

–să poarte elemente care permit identificarea lor;

–la vânătorile de mistreț și urs, fiecare echipă de 4 gonași va fi condusă de către un vânător înarmat pregătit să tragă în orice moment în vânatul rănit, observat pe parcurs de către gonașii din echipă;

–gonașii au obligația de a confirma recepționarea semnalului de avertizare;

–observatorii, invitații și candidații la obținerea permisului de vânătoare vor respecta regulile stabilite de organizatorul acțiunii de vânătoare.

Prezentul proces verbal a fost încheiat într-un exemplar, care va fi depus și înregistrat la sediul .................. (organizația vânătorească)

O copie a prezentului proces verbal se păstrează la organizator, iar alte copii se transmit candidaților prezenți la instruire.

Organizator

..................

(Semnătura)

24.04.2014Actul a fost completat de ANEXA din 2 aprilie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

Anexa nr. 4

la Regulamentul pentru obținerea permiselor de vânătoare

Organizația vânătorească

........................

Nr. ........./..........

RECOMANDARE DE ABSOLVIRE

Ca urmare a rezultatelor obținute în perioada de stagiatură realizată conform Regulamentului pentru obținerea permiselor de vânătoare recomandăm pe d-l/d-na .......... , fiul/fiica lui ........ și a ............. , domiciliat/domiciliată în ............. posesor al BI/CI seria ...... nr. ....... eliberat de ............. la data de .......... , C.N.P. ............... , pentru a participa la examenul pentru dobândirea permisului de vânătoare permanent.

Data: Conducător executiv/împuternicit,

.................... (nume, prenume, funcția)

.................................

24.04.2014Anexa 4 a fost modificată de ANEXA din 2 aprilie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014

Anexa nr. 5

la Regulamentul pentru obținerea permiselor de vânătoare

Organizația vânătorească

.........................

DECLARAȚIE

Subsemnatul, ................., cetățean .................., fiul lui ................. și al ................., născut în anul ......, luna ......., ziua ....., în localitatea ...................., județul ..................., domiciliat în ................., str. ................... nr. ......, bl. ......, sc. ....., ap. ....., județul (sectorul) .................., posesor al actului de identitate ....... seria ....... nr. ................., eliberat de ................... la data de ..................., cod numeric personal ......................, cunoscând sancțiunile penale privind falsul în declarații, conform art. 326 din Codul penal, pe propria răspundere declar că în ultimii 5 ani nu am săvârșit fapte care sunt încadrate ca infracțiuni de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Dau prezenta declarație pentru a-mi servi la examenul pentru obținerea permisului de vânătoare permanent.

Data

..............................

Declarant

Numele și prenumele ...............

Semnătura ...............

08.05.2026Anexa nr. 5 a fost modificată de Punctul 11., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

Anexa nr. 6

la Regulamentul pentru obținerea permiselor de vânătoare

Set de întrebări și răspunsuri privind examenul de vânător*)

Capitolul I

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂSubcapitolul I.A. MAMIFERE MARI1. Durata creșterii coarnelor cerbului comun este de:a) 60-70 zile;b) 90-100 zile;c) [120-130 zile.]2. Împerecherea cerbului comun se desfășoară în perioada:a) [septembrie-octombrie;]b) iulie-august;

c)noiembrie-decembrie.

3.Aprecierea vârstei cerbului împușcat se poate face după:a) [dentiție;]b) mărimea copitelor;

c)greutatea craniului.

4.Aprecierea vârstei cerbului viu se poate face după:

a)forma capului;b) [forma corpului și comportamentul animalului pe teren;]c) culoarea părului.

5.Biotopul favorabil cerbului comun este reprezentat de:

a)zona de câmpie cu monoculturi;b) [pădurile de foioase sau de amestec de foioase și rășinoase de mare întindere;]c) stepa.

6.Longevitatea cerbului comun este de:

a)aproximativ 10 ani;

b)aproximativ 15 ani;c) [aproximativ 20 de ani.]7. Constituirea cârdurilor de cerbi comuni are loc în perioada:

a)martie-iunie;

b)iulie-august;c) [octombrie-noiembrie.]8. Activitatea cerbului comun are caracter preponderent:

a)diurn;

b)nocturn;c) [crepuscular și auroral.]9. Prădătorul cel mai important al cerbului comun este:

a)ursul;

b)râsul;c) [lupul.]10. Care este perioada în care își leapadă coarnele cerbul comun, matur?a) decembrie-ianuarie;

b)septembrie-octombrie;c) [februarie-martie.]11. Cerbul comun năpârlește:

a)numai primăvara;

b)numai toamna;c) [atât primăvara cât și toamna.]12. Dimorfismul sexual la cerbul comun este:

a)slab pronunțat;b) [puternic pronunțat;]c) inexistent.

13.Raza lupului" apare la:a) [cerbul comun;]b) cerbul lopătar;

c)căprior.

14.La care dintre următoarele specii este evident dimorfismul sexual?a) urs;b) [cerb;]c) lup.

15.Care este perioada de fătare a ciutelor de cerb comun?a) martie-aprilie;

b)aprilie-mai;c) [mai-iunie.]16. Care este durata gestației la ciutele de cerb comun?a) 28 de săptămâni;b) [34 de săptămâni;]c) 40 de săptămâni.

17.Puiul de cerb comun cu vârsta până în 10 luni este denumit:

a)cerbulean sau junincă, după caz;b) [vițel sau vițea, după caz;]c) ied sau iadă, după caz.

18.Ce se înțelege prin "locul de culcuș" al cerbului?a) locul în care se ascunde în caz de pericol;b) [locul unde se odihnește și rumegă în timpul zilei;]c) locul unde doarme în timpul nopții.

19.După perioada de boncănit, cerbii bătrâni:

a)continuă să conducă cârdurile de boncănit constituite;

b)se integrează în cârdurile de iernat ale cerbilor tineri;c) [se retrag în locuri mai puțin accesibile unde trăiesc izolați.]20. Ce sunt scăldătorile cerbilor?a) [mocirle în care au obiceiul de a se scălda în perioada boncănitului;]b) ape curgătoare în care se răcoresc în zilele călduroase;

c)lacuri alpine în care se scaldă.

21.Cu ce se hrănesc natural cerbii în timpul iernii?a) cu tuberculi;

b)cu frunze uscate de arbori;c) [cu lujeri, muguri, coajă de arbori.]22. Apreciați care dintre trofeele de cerb comun prezentate este de selecție:

a)A;

b)B;c) [C.]!Imagine

23.Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) lupului?a) nr. 1;

b)nr. 2;c) [nr. 4.]!Imagine

24.Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) ochiului?a) [nr. 1;]b) nr. 2;

c)nr. 3.!Imagine

25.Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) de ghețuri?a) nr. 1;b) [nr. 2;]c) nr. 3.!Imagine

26.Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) mijlocie?a) nr. 1;

b)nr. 2;c) [nr. 3.]!Imagine

27.Unde este situată rozeta la coarnele de cerb comun:a) [la baza prăjinei;]b) la baza ramurei mijlocii;

c)la baza coroanei.

28.Ce se întelege prin fenomenul de homocromie la vițelul de cerb comun:a) [prezența petelor de culoare mai deschisă pe blană în primele 3 luni de viață;]b) lipsa mirosului specific în primele două săptămâni de viață;

c)faptul că nu deosebește culorile în primele două săptămâni de viață.

29.Greutatea cerbului comun la apogeu este în medie de:a) [250 kg;]b) 180 kg;c) 140 kg.

30.Iarna, cerbul comun are blana de culoare:

a)brun-roșcată;b) [brun închis - cenușie;]c) brună, cu pete albe.

31.Vara, cerbul comun are blana de culoare:a) [brun-roșcată;]b) brun închis - cenușie;

c)brună cu pete albe.

32.Trofeul de cerb comun atinge apogeul la:a) 8-10 ani;b) [11-13 ani;]c) 14-16 ani.

33.Cerbii comuni intră în regres, inclusiv în privința trofeului, după:a) 10-11 ani;b) 11-12 ani;c) [13-14 ani.]34. Excrementele de cerb comun mascul se deosebesc de cele de ciută, în primul rând ca:

a)mărime;b) [formă;]c) culoare.

35.Cerbul comun se întâlnește în România:a) [de la câmpie până în golul de munte;]b) doar la deal și la munte;

c)numai la munte.

36.Cârdurile de cerb comun, la boncănit, sunt formate de regulă din:a) 2-3 masculi dominanți și mai multe ciute;b) [un mascul dominant și mai multe ciute;]c) un mascul dominant și o ciută.

37.Boncănitul la cerbul comun începe, de regulă, mai devreme la:a) [câmpie;]b) deal;

c)munte.

38.Vițelul de cerb comun prezintă, în primele luni de viață, fenomenul de homocromie?a) [da;]b) nu;

c)doar unele exemplare.

39.Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecție la specia cerb comun, deși au o dezvoltare corporală normală?a) sulițarii de un an și jumătate;b) [furcarii de doi ani și jumătate;]c) cerbii adulți care au ajuns la apogeu.

40.Ritualul de împerechere la cerb comun poartă denumirea de:a) [boncănit;]b) gonit;

c)alergat.

41.Ce se întelege printr-un "cerb de 14 impar"?a) [Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn mai puțin de 7 ramuri;]b) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn 8 ramuri;

c)Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe celălalt corn.

42.Ce se întelege printr-un "cerb de 16 par"?a) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn mai puțin de 8 ramuri;b) [Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn tot 8 ramuri;]c) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe celălalt corn.

43.Vârsta la care coarnele cerbului lopătar ating dezvoltarea maximă este de:a) 5-6 ani;b) [9-10 ani;]c) 14-16 ani.

44.Maturitatea sexuală a ciutei de lopătar este atinsă la vârsta de:a) [1 an și 5 luni;]b) la 2 ani și 3 luni;

c)la 3 ani.

45.Perioada de împerechere a cerbului lopătar este:a) [octombrie -noiembrie;]b) august-septembrie;

c)ianuarie-februarie.

46.Ciuta de lopătar fată în perioada:a) [mai-iunie;]b) februarie-martie;

c)martie-mai.

47.Biotopul favorabil cerbului lopătar îl reprezintă:

a)pădurile de rășinoase de mare întindere;

b)pădurile de amestec de foioase și rășinoase din zona montană;c) [pădurile de foioase de întindere mică intercalate cu terenuri agricole din zona de șes și coline.]48. Longevitatea cerbului lopătar este de:a) 10-12 ani;b) 14-16 ani;c) [20-25 ani.]49. Cum este boncănitul cerbului lopătar comparativ cu cel al cerbului comun?a) este mai puternic și mai melodios;

b)este mai intens și mai modulat;c) [este mai slab și mai monoton.]50. Cât durează gestația la femelele de cerb lopătar?a) 45 de săptămâni;b) 24 de săptămâni;c) [33 de săptămâni.]51. Precizați care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar și căprior este mai puțin pretențioasă cu privire la calitatea hranei?a) cerb comun;b) [cerb lopătar;]c) căprior.

52.În cazul cerbilor lopătari boncănesc:a) [numai masculii;]b) atât masculii cât și femelele;

c)numai femelele.

53.Cornul de cerb lopătar dezvoltat normal, poate avea cel multa) [două ramuri și o lopată;]b) două ramuri și două lopeți;

c)trei ramuri și o lopată.

54.Care dintre următoarele specii de cervide are coada cea mai lungă?a) cerbul comun;b) [cerbul lopătar;]c) căpriorul.

55.Greutatea cerbului lopătar la apogeu este în medie de:a) 50 kg;b) [70 kg;]c) 100 kg.

56.Pentru cerbul lopătar din România, sunt propice biotopurile din:a) [zona de joasă altitudine;]b) zona de dealuri înalte;

c)zona de munte.

57.La care dintre speciile de cervide este caracteristic faptul că majoritatea exemplarelor prezintă vara pete albe pe părțile laterale ale corpului și pe spate?a) [cerbul lopătar;]b) cerbul comun;

c)căprior.

58.Căderea coarnelor masculului de cerb lopătar cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în luna:

a)februarie;b) [aprilie;]c) decembrie.

59.În care zonă geografică a țării se întâlnesc cele mai mari efective de lopătar?a) Subcarpații Getici;

b)Câmpia Olteniei;c) [Câmpia de Vest.]60. Durata creșterii coarnelor căpriorului este de:a) 60 zile;b) 80-90 zile;c) [120-130 zile.]61. Căderea coarnelor masculului de căprior cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în perioada:d) [octombrie-decembrie;]e) iulie-august;

f)septembrie-octombrie.

62.Căderea primei serii de coarne (fără rozetă) la masculul de căprior are loc de obicei în luna:a) [februarie;]b) noiembrie;

c)septembrie.

63.Împerecherea căpriorului se desfășoară de regula în perioada:a) [iulie-august;]b) mai-iunie;

c)septembrie-octombrie.

64.Aprecierea vârstei căpriorului împușcat se poate face:a) [după dentiție;]b) după mărimea copitelor;

c)după greutatea craniului.

65.Aprecierea vârstei căpriorului viu se poate face:a) [după forma corpului și comportament;]b) după forma și mărimea coarnelor;

c)după culoarea blănii.

66.Biotopul favorabil căpriorului este reprezentat de:a) [trupuri mici de pădure din zona de câmpie și deal;]b) păduri întinse de foioase;

c)păduri întinse de rășinoase.

67.Longevitatea căpriorului este de aproximativ:a) 5 ani;b) 10 ani;c) [15 ani.]68. Constituirea cârdurilor de căpriori are loc în perioada:

a)martie-iunie;

b)august-septembrie;c) [octombrie-noiembrie.]69. Prădătorii cei mai importanți al căpriorului în zona de munte și dealuri înalte sunt:

a)ursul și lupul;

b)șacalul și râsul;c) [lupul și râsul.]70. Prădătorii cei mai importanți ai căpriorului în zona de câmpie sunt:

a)mistrețul și pisica sălbatică;

b)râsul și șacalul;c) [vulpea, șacalul și câinii hoinari.]71. Dimorfismul sexual la căprior este:

a)slab pronunțat;b) [pronunțat;]c) inexistent.

72.Maximul dezvoltării coarnelor la căprior este atins la vârsta de:a) [5-8 ani;]b) 2-4 ani;c) 9-12 ani.

73.Femela de căprior ajunge la maturitate sexuală la vârsta de:a) 2 ani;b) 3 ani;c) [1 an și 2 luni.]74. La căprior, coarnele reprezintă:

a)adaptare la condițiile de mediu;

b)malformație a craniului;c) [caracter sexual secundar.]75. La căprior, coarnele cu perucă reprezintă:

a)adaptare la condițiile de mediu;b) [malformație;]c) caracter sexual secundar.

76.La căprior, apariția coarnelor cu perucă reprezintă efectul:

a)adaptării la condițiile de mediub) [castrării sau lezării testiculelor;]c) lezării cilindrilor frontali.

77."Oglinda" este caracteristică blănii căpriorului în perioada de:

a)vară;

b)toamnă;c) [tot timpul anului.]78. Precizați care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar și căprior este mai pretențioasă cu privire la calitatea hranei?a) cerb comun;

b)cerb lopătar;c) [căprior.]79. În ce perioadă a anului se mai pot împerechea femelele de căprior rămase nefecundate în perioada iulie-august?a) în lunile septembrie - octombrie;

b)în lunile octombrie - noiembrie;c) [în lunile noiembrie - decembrie.]80. Câți iezi fată de obicei o femelă de căprior?a) unul;b) [doi;]c) trei.

81.La cât timp de la fătare iedul de căprior se poate ridica în picioare?a) imediat;b) [la 3-4 ore de la fătare;]c) după câteva zile de la fătare.

82.Cum se prezintă comportamentul social la căpriorul mascul?a) [este solitar de primăvara până toamna și se grupează pe timpul iernii;]b) cei tineri trăiesc în grupuri iar cei bătrâni solitari;

c)toți masculii trăiesc solitari tot timpul vieții, numai femelele se grupează.

83.Prin ce se caracterizează comportamentul de hrănire al căpriorului?a) [este foarte pretențios în alegerea hranei, nu paște la rând, ci alege speciile;]b) nu este pretențios în alegerea hranei și consumă orice vegetație;

c)preferă să roadă lujerii speciilor foioase ca și capra domestică.

84.Vara, blana căpriorului are culoarea:

a)cenușie;b) [roșcată;]c) brună85. Activitatea căpriorului are caracter preponderent:

a)diurn;

b)crepuscular;c) [crepuscular și auroral.]86. În anumite regiuni, denumirea de "țap roșu" se folosește popular pentru:

a)masculii de capră neagră de culoare roșcată;b) [masculul căpriorului;]c) masculul de capră neagră în timpul verii.

87.Noțiunea de " oglindă" definește:

a)suprafața de apă pe care se odihnește vânatul de baltă;b) [pata de culoare albă, din jurul anusului la femela de căprior sau penele secundare de pe aripile rațelor;]c) umbra lăsată de rațe și gâște, pe suprafața apei, la lăsarea serii.

88.Care din următoarele specii nu au vezică biliară?a) cerbul comun;b) [căpriorul;]c) mistrețul.

89.Raportul normal între sexe la căprior este considerat:a) [1:1;]b) 1:2;c) 1:3.90. Greutatea căpriorului la apogeu este în medie de:a) 15 kg;b) [30 kg;]c) 50 kg.

91.La care dintre speciile de cervide este cea mai mica diferență de greutate între mascul și femelă:

a)cerb comun;

b)cerb lopătar;c) [căprior.]92. Care din următoarele specii de cervide nu se scaldă niciodată pentru deparazitare și răcorirea corpului?a) cerbul comun;

b)cerbul lopătar;c) [căpriorul.]93. Perioada de gestație la căprioară durează în mod obișnuit:a) [9 luni;]b) 5 luni;c) 4 luni.

94.În care zonă geografică a țării se întâlnesc cele mai mari efective de "căprior de câmp" (care trăiește toată viața în afara pădurii)?a) [Câmpia de Vest;]b) Câmpia Română;

c)Podișul Dobrogei.

95.Ritualul de împerechere la căprior poartă denumirea de:

a)boncănit;

b)rotit;c) [alergat.]96. Glasul masculului de căprior poartă denumirea de:a) [brăhnit;]b) behăit;

c)boncănit.

97.Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecție la specia căprior, deși au o dezvoltare corporală normală?a) sulițarii de un an;b) [furcarii de doi ani;]c) căpriorii adulți care au ajuns la apogeu.

98.Cornul de cărprior dezvoltat normal are:

a)două ramuri;b) [trei ramuri;]c) patru ramuri.

99.Căderea coarnelor la femela de capră neagră are loc în perioada:

a)octombrie-decembrie;

b)iulie-august;c) [niciodată.]100. Căderea coarnelor la masculul de capră neagră are loc în perioada:

a)octombrie-decembrie;

b)iulie-august;c) [niciodată.]101. Împerecherea la capră neagră se desfășoară în perioada:a) [octombrie-noiembrie;]b) iulie-august;

c)august-septembrie.

102.Aprecierea vârstei caprei negre împușcate se poate face:a) [după numărul inelelor anuale de pe coarne, la care se adaugă cifra 1;]b) după lungimea coarnelor, la care se adaugă lungimea cepilor osoși;

c)după grosimea coarnelor, la care se adaugă grosimea cepilor osoși.

103.La masculul de capră neagră, curbura la vârf a coarnelor este de circa:a) 120°;b) 140°;c) [180°.]104. La femela de capră neagră curbura la vîrf a coarnelor este de circa:a) 90°;b) [120-140°;]c) 180°.

105.La capră neagră coarnele cresc până la:a) 5 ani;b) 10 ani;c) [sfârșitul vieții.]106. La capră neagră coarnele cresc pe:

a)cilindrii frontali;b) [cepi osoși;]c) prelungiri ale oaselor temporale.

107.Biotopul favorabil caprei negre este reprezentat de:a) [limita altitudinală superioară a pădurii și golul alpin;]b) pădurile întinse de foioase și rășinoase din zona de munte;

c)exclusiv pe pășunile și în stâncăriile din zona de munte.

108.Longevitatea caprei negre este de:a) 5-10 ani;b) 10-12 ani;c) [15-20 ani.]109. Comportamentul caracteristic femelei caprei negre este traiul:

a)exclusiv solitar;b) [în ciopor;]c) cu perechea.

110.Prădătorii cei mai importanți ai caprei negre sunt:

a)ursul și mistrețul;

b)șacalul și vulpea;c) [lupul și râsul.]111. Dimorfismul sexual la capră neagră este:a) [slab pronunțat;]b) pronunțat;

c)inexistent.

112.La capra neagră "cornetele" reprezintă:a) [formațiuni cornoase ce cresc din pielea capului și îmbracă cepii osoși;]b) o continuare a craniului;

c)cilindri frontali.

113.Urma caprei negre este:a) [alungită, iar pintenii se imprimă doar în fugă;]b) alungită, iar pintenii se imprimă totdeauna;

c)lățită, iar pintenii nu se imprimă de obicei.

114."Oglinda" este vizibilă la blana caprei negre în perioada de:

a)vară;

b)toamnă;c) [tot timpul anului.]115. Care este culoarea caprei negre în perioada de vară?a) brună închis;

b)neagră;c) [maroniu-gălbuie.]116. Care este culoarea caprei negre în perioada de iarnă?a) [brună închis;]b) neagră;

c)gălbuie-cenușie.

117.Cele mai dezvoltate simțuri la capra neagră sunt:

a)auzul și văzul;b) [auzul și mirosul;]c) mirosul și văzul.

118.Cum se prezintă comportamentul social al caprei negre?a) [duce în general viață de grup;]b) se grupează numai în perioada împerecherii;

c)nu se grupează după maturizare, trăind izolat fiecare individ.

119.La capra neagră coarnele sunt specifice:

a)doar masculilor;

b)doar femelelor batrâne;c) [ambelor sexe.]120. Greutatea masculului de capră neagră este, de regulă, de:a) 15-20 kg;b) 20-30 kg;c) [30-45 kg.]121. Longevitatea caprei negre este apreciată la circa:a) 10-15 ani;b) [15-20 ani;]c) 20-30 ani.

122.Capra neagră are activitate preponderent:a) [diurnă;]b) aurorală și crepusculară;

c)nocturnă.

123.În cea mai mare parte din an, țapii de capră neagră, bătrâni, trăiesc:a) [solitari, cu excepția perioadei de împerechere când vin la ciopoare;]b) în ciopoare compuse din țapi și capre cu iezi și tineret;

c)în grup familial, compus împreună cu capra și iedul său.

124.Hrana caprei negre este constituită preponderent din:a) [licheni, graminee, lujeri și muguri de foioase;]b) lujeri și muguri din specii de stejar;

c)mușchi, lujeri de larice și tisă, grâu, orz și ovăz.

125.După cel de-al doilea război mondial efectivele de capră neagră în România erau prezente în:

a)Carpații Orientali;b) [Carpații Meridionali;]c) Carpații Occidentali.

126.În România efective de capră neagră se găsesc în prezent în:a) [Carpatii Meridionali, Occidentali și Orientali;]b) doar în Carpații Orientali și Meridionali;

c)doar în Carpații Merdional și Occidentali.

127.Factorul determinant pentru un biotop favorabil caprei negre în Romînia, este:

a)altitudinea;b) [prezența stâncăriilor greu accesibile;]c) sursa de hrană naturală de bună calitate.

128.Căderea coarnelor la muflon are loc în perioada:

a)octombrie-decembrie;

b)iulie-august;c) [niciodată.]129. Împerecherea la muflon se desfășoară în perioada:a) [octombrie-decembrie;]b) martie-aprilie;

c)mai-iulie.

130.Aprecierea vârstei muflonului împușcat se poate face:a) [după numărul inelelor anuale de pe coarne;]b) după lungimea coarnelor;

c)după grosimea coarnelor.

131.La masculul de muflon coarnele sunt:a) [lungi și spiralate;]b) scurte și îndreptate spre spate;

c)lungi și îndreptate în sus.

132.La femela de muflon coarnele sunt:

a)lungi și spiralate;b) [scurte și îndreptate spre spate;]c) lungi și îndreptate în sus.

133.La muflon coarnele cresc până la:a) 5 ani;b) 10 ani;c) [sfârșitul vieții.]134. La muflon coarnele cresc pe:

a)cilindrii frontali;b) [cepi osoși;]c) prelungiri ale oaselor temporale.

135.Simțurile dezvoltate ale muflonului sunt:

a)doar auzul și văzul;

b)doar auzul și mirosul;c) [auzul, văzul și mirosul.]136. Activitatea muflonului are caracter preponderent:a) [diurn;]b) auroral;

c)crepuscular și nocturn.

137.Dimorfismul sexual la muflon este:

a)slab pronunțat;b) [pronunțat;]c) inexistent.

138.Femela de muflon ajunge la maturitate sexuală la vârsta de:a) 1 an.b) [1,5 ani;]c) 2 ani;

139.La muflon, mărimea coarnelor reprezintă:

a)adaptare la condițiile de mediu;

b)malformație a craniului;c) [caracter sexual secundar.]140. Ce este cilindrul frontal?a) anomalie rar întâlnită la capra neagră;b) [partea din craniu pe care crește cornul la cervide;]c) interiorul vârfului tevii la armele cu țevi lise.

141.Dintre speciile de interes cinegetic, din familia Cervidae fac parte:

a)cerbul comun, cerbul lopătar și capra neagră;

b)cerbul lopătar, capra neagră și căpriorul;c) [cerbul comun, cerbul lopătar și căpriorul.]142. Dintre cele trei simțuri, miros, auz și văz, care este cel mai redus în cazul mistrețului?a) mirosul;

b)auzul;c) [văzul.]143. Simțurile mai dezvoltate ale mistrețului sunt:

a)auzul și văzul;b) [mirosul și auzul;]c) văzul și mirosul.

144.Care din imaginile de mai jos reprezintă urma tipar, la mers liniștit, a mistrețului?a) [A]b) Bc) C!Imagine

145.Care urme tipar sunt mai mari la mistreț?a) [urmele tipar ale membrelor anterioare;]b) urmele tipar ale membrelor posterioare;

c)nu există deosebiri de mărime între urme.

146.Există deosebiri între mărimea urmelor mistrețului și mărimea urmelor porcului domestic?a) [da, la mistreț, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare;]b) da, la porcul domestic, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare;

c)nu există deosebiri între mărimea urmelor celor două specii.

147.În România, biotopul favorabil mistrețului este reprezentat de:

a)pădurile de rășinoase;b) [pădurile întinse de foioase;]c) stepa.

148.Formarea cârdurilor de mistreți se realizează în luna:

a)martie;

b)august;c) [noiembrie.]149. Activitatea mistrețului în căutarea hranei are caracter preponderent:

a)auroral;b) [nocturn;]c) diurn.

150.Prin ce se manifestă dimorfismul sexual la mistrețul cu vârsta peste doi ani?a) culoarea părului;b) [forma corpului și mărimea colților armă;]c) lungimea corpului.

151.Hrana mistrețului este de origine:a) [animală și vegetală;]b) exclusiv vegetală;

c)exclusiv animală.

152.La ce vârstă ating dimensiunile maxime colții mistrețului?a) la 4-6 ani;b) [la 7-10 ani;]c) la 15 ani.

153.La ce vârstă încep să se tocească colții armă ai mistrețului mascul?a) la 12-14 luni;b) [la 16-18 luni;]c) la 20-22 luni.

154.La mistreț, colții armă constituie:

a)malformație a maxilarului inferior;b) [caninii de pe maxilarul inferior;]c) caninii de pe maxilarului superior.

155.Colții ascuțitori ai mistrețului cresc pe:

a)maxilarul inferior;b) [maxilarul superior;]c) ambele maxilare.

156.Împerecherea mistrețului se desfășoară de regulă în perioada:

a)iulie-august;

b)august-septembrie;c) [octombrie-decembrie.]157. Aprecierea vârstei mistrețului împușcat, cu vârsta sub doi ani și jumătate, se poate face:a) [după dentiție;]b) după mărimea copitelor;

c)după colți.

158.Aprecierea vârstei mistrețului mascul împușcat, cu vârsta mai mare de doi ani și jumătate, se poate face:

a)după greutate;

b)după mărimea copitelor;c) [după colți.]159. Longevitatea mistrețului este de:a) 4-5 ani;b) 7-8 ani;c) [peste 10 ani.]160. Gestația la mistreț este de:a) 10 săptămâni;b) 14 săptămâni;c) [16-17 săptămâni.]161. Vierii solitari se alătură ciurdelor pe perioada:

a)martie-aprilie;

b)august-septembrie;c) [octombrie-ianuarie.]162. La ce vârstă atinge mistrețul în condiții normale maturitatea sexuală?a) [în al doilea an de viață;]b) în primul an de viață;

c)la vârsta de trei ani.

163.Cât timp durează gestația la femelele de mistreț?a) între 90 și 100 zile;

b)între 140 și 150 zile;c) [între 115-120 zile.]164. Omul poate fi atacat de mistreț în următoarele situații:a) [când mistrețul este rănit;]b) când mistrețul este deranjat la locurile de hrănire;

c)când mistrețul este deranjat la locurile de odihnă.

165.Cum se deosebește cel mai ușor urma mistrețului de cea de cerb comun?a) după formă;

b)după mărime;c) [după imprimarea laterală a pintenilor, la mistreț.]166. Ciurda de mistreți este condusă de:

a)perechea conducătoare;

b)vierul cel mai bătrân;c) [scroafa cea mai în vârstă.]167. Greutatea vierilor de mistreț poate depăși în mod excepțional:a) 200 kg;b) [300 kg;]c) 400 kg.

168.Mistreții se scaldă cu plăcere în:

a)ape curate stătătoare;

b)ape curate curgătoare;c) [mocirlă.]169. Dintre cele trei specii, urs, lup și râs, precizați care afectează cel mai puternic efectivele de mistreț:

a)ursul;b) [lupul;]c) râsul.

170.Fenomenul de homocromie se manifestă la purceii de mistreț prin:a) [dungi longitudinale pe blană, mai deschise la culoare;]b) dungi transversale pe blană, mai închise la culoare;

c)pete pe blană, mai deschise la culoare.

171.Care dintre speciile de mai jos se pot încrucișa și pot da naștere la pui viabili?a) [mistrețul cu porcul domestic;]b) vulpea cu câinele domestic;

c)iepurele de câmp cu iepurele de casă.

172.Câte specii de urs există în libertate în România?a) [o specie;]b) două specii;

c)trei specii.

173.Activitatea ursului are caracter preponderent:

a)auroral;b) [nocturn;]c) diurn.

174.Dintre cele trei simțuri miros, auz și văz, precizați care sunt mai dezvoltate la urs:a) [miros și auz;]b) auz și văz;

c)văz și miros.

175.Dintre cele trei simțuri miros, auz și văz, precizați care este mai slab dezvoltat la urs:

a)miros;

b)auz;c) [văz.]176. Biotopul favorabil ursului este reprezentat de:a) [pădurile de mare întindere, din zona de dealuri înalte și munte;]b) pădurile de mică întindere, din zona de câmpie, cu surse de hrană;

c)stâncăriile din golul alpin.

177.Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale:

a)doar sănătoase;

b)doar slabe, bolnave, rănite;c) [sănătoase, slabe, bolnave, rănite.]178. Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale:

a)doar sălbatice;

b)doar domestice;c) [sălbatice și domestice]179. Dimorfismul sexual la urs este:

a)mediu pronunțat;

b)puternic pronunțat;c) [inexistent.]180. Care din imaginile de mai jos reprezintă urma pârtie a ursului?a) A;

b)B;c) [C.]!Imagine

181.Cum se prezintă comportamentul de hrănire al ursului?a) [este omnivor dar în hrana lui predomină elementele vegetale.]b) este omnivor dar în hrana lui predomină elemente de origine animală.

c)este carnivor dar în lipsa cărnii consumă și produse vegetale.

182.Ursul obișnuiește să pască iarbă?a) [da, primăvara și toamna;]b) nu, pentru că dentiția lui nu este adaptată hrănirii prin pășunat.

c)nu, pentru că este omnivor și consumă doar fructe, semințe și uneori carne.

183.Urma tipar a ursului se aseamănă ca formă cu urma:

a)câinelui enot;

b)lupului;c) [viezurelui.]184. Longevitatea ursului este de circa:a) 13-15 ani;b) 16-19 ani;c) [peste 20 de ani.]185. La ce vârstă atinge ursoaica maturitatea sexuală?a) la vârsta de doi ani;b) [la vârsta de trei ani;]c) la vârsta de patru ani.

186.Cât durează gestația la femela de urs?a) [între șapte și opt luni;]b) între zece și unsprezece luni;

c)între cinci și șase luni.

187.Puii de urs cântăresc la naștere:a) [400-500 gr;]b) 1-2 kg;

c)cca 3-3.5 kg.

188.Câți pui fată de regulă femela de urs?a) [2 pui;]b) 1 pui;c) 3 pui.

189.La ce vârstă devin independenți puii de urs?a) la 8-9 luni (sfârșitul primei toamne din viața lor);

b)după ce încep să vadă și pot să se deplaseze singuri;c) [la 1,5-2 ani când ursoaica se împerechează din nou.]190. Care este perioada de împerechere la urs?a) [mai-iunie;]b) august-septembrie;

c)septembrie-octombrie.

191.Ursul își amenajează pentru odihna de iarnă:

a)vizuină;b) [bârlog;]c) culcuș.

192.Împerecherea la urs are loc de regulă în lunile:

a)februarie-martie;b) [mai-iunie;]c) iulie-august.

193.Ursoaica fată, de regulă:

a)în fiecare an;b) [din doi în doi ani;]c) din trei în trei ani.

194.În hrana naturală a ursului predomină?a) [fructele și semințele;]b) carnea;

c)iarba și furnicile.

195.Lupii atacă omul?a) niciodată;b) [doar în cazuri de excepție, unele exemplare rănite, imobilizate în capcane ori altfel strâmtorate încât să nu poată evită confruntarea cu omul;]c) doar iarna când sunt reuniți în haite numeroase și flămânde.

196.Lupul mascul ajută femela la hrănirea puilor?a) nu;b) [da;]c) numai în mod excepțional.

197.Hăita de lupi este condusă de:

a)masculul dominant;

b)femela cea mai în vârstă;c) [perechea conducătoare.]198. Gestația lupoaicei durează:a) [9 săptămâni;]b) 36 săptămâni;c) 8-9 luni.

199.Simțurile mai dezvoltate ale lupului sunt:

a)gust și văz;b) [miros și auz;]c) văz și pipăit.

200.Lupul este un carnivor cu o greutate de:a) 10-15 kg - excepțional mai mult;b) 15-20 kg - excepțional mai mult;c) [25-50 kg - excepțional mai mult.]201. În România, biotopul favorabil al lupului este reprezentat de:

a)terenurile agricole din zona de câmpie;b) [pădurile din zona de dealuri și munte;]c) golul alpin.

202.Care este condiția prioritară în alegerea locului în care lupoaica fată?a) să fie apărat de intemperii și de insolație;

b)să fie îndepărtat de localități și activitatea factorului antropic;c) [să aibă în apropiere apă de băut pentru pui.]203. Sub ce formă este oferită carnea puilor de lup de către părinți?a) proaspătă;b) [semidigerată, prin regurgitare;]c) premărunțită prin masticare de către lupoaică.

204.Până la ce viteză maximă poate ajunge lupul când aleargă după pradă?a) [până la 55-60 km/h;]b) până la 40-45 km/h;

c)până la 75-85 km/h.205. Regimul alimentar al lupului este:

a)specializat, întrucât lupul vânează numai mamifere mari;

b)specializat întrucât lupul vânează numai mamifere mici;c) [variat întrucât lupul consumă animale mari și mici cât și fructe.]206. Cât timp rezistă nemâncat lupul?a) [rezistă și o săptămână, dar când ajunge la pradă mănâncă 10-15 kg;]b) rezistă doar 1-2 zile întrucât nu poate mânca mult odată;

c)rezistă și 3 săptămâni dacă a mâncat o cantitate mare de hrană.

207.Activitatea lupului, în căutarea hranei, are caracter preponderent:

a)auroral;b) [crepuscular și nocturn;]c) diurn.

208.Dimorfismul sexual la lup este:a) [slab pronunțat;]b) puternic pronunțat;

c)pronunțat.

209.Dintre speciile de animale, oaie, cerb comun și câine, lupul preferă carnea de:

a)oaie;

b)cerb comun;c) [câine.]210. Pentru a se hrăni, lupul vânează:

a)doar animale sănătoase;

b)doar animale slabe, bolnave, rănite;c) [animale sănătoase, slabe, bolnave, rănite;]211. Hrana de origine animală a lupului constă în:

a)doar animale pe care le vânează;b) [animale pe care le vânează și cadavre de animale;]c) doar cadavre de animale.

212.Urma-tipar a lupului se deosebește ușor de cea de câine de talie mare, prin:

a)mărime;b) [forma eliptică, mai alungită;]c) imprimarea mai depărtată a unghiilor de la degetele mediane.

213.Urma-pârtie a lupului se deosebește de cea a unui câine de talie mare, prin:a) [dispunerea rectilinie a urmelor;]b) dispunerea în zig-zag a urmelor;

c)pasul evident mai mare.

214.Fenomenul de canibalism se manifestă la specia lup?a) nu;b) [da, lupii răniți sau bătrâni sunt sfâșiați și devorați de semenii lor.]c) da, între părinți și pui.

215.Care din imaginile de mai jos reprezintă urmă pârtie a lupului?a) A;b) [B;]c) C.!Imagine

216.Urma lupului se aseamănă mai mult ca formă și mărime cu urma:a) [câinelui de talie mare;]b) bursucului;

c)pisicii sălbatice.

217.Longevitatea lupului este de circa:a) 7-9 ani;b) [10-12 ani;]c) 15-20 ani.

218.Sub aspectul comportamentului social, lupul trăiește:a) [preponderent în grup familial;]b) preponderent solitar;

c)în perechi.

219.Într-o haită de lupi se împerechează într-un ciclu de reproducere:a) [femela dominant cu masculul dominant;]b) toate femelele mature sexual cu masculul dominant;

c)toate exemplarele mature sexual.

220.Urmașii rezultați din încrucișarea lupului cu câinele domestic sunt:a) [fertili;]b) sterili;

c)nu se încucișează.

221.Câți pui fată femela râsului?a) 5-6 sau chiar mai multi;b) [2-4;]c) 1.222. La ce vârstă devin independenți puii de râs?a) la câteva zile după ce încep să vadă și pot să meargă;b) [la 9 luni;]c) la doi ani când sunt abandonați de mama lor.

223.Râșii trăiesc:

a)în haită;

b)în grup familial;c) [solitar, exceptând femela cu pui sub un an.]224. Împerecherea la râși are loc în lunile:

a)decembrie-ianuarie;b) [februarie-martie;]c) iulie-august.

225.Râsul prezintă gheare:a) [retractile;]b) neretractile;

c)semiretractile.

226.Biotopul favorabil râsului este reprezentat de:

a)pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;b) [păduri de mare întindere, liniștite, din zona de deal și munte;]c) zonele împădurite, din apropierea așezărilor omenești.

227.Râsul se cațără în arbori?a) nu, indiferent de situație;b) [da, pentru odihnă, apărare sau atac asupra prăzii;]c) da, doar pentru odihnă.

228.Activitatea râsului are caracter preponderent:

a)auroral;b) [crepuscular și nocturn;]c) diurn.

229.Dimorfismul sexual la râs este:a) [slab pronunțat;]b) puternic pronunțat;

c)pronunțat.

230.Hrana râsului este de origine:

a)animală și vegetală;

b)vegetală;c) [animală.]231. Simțurile dezvoltate ale râsului sunt:

a)numai auzul;

b)numai mirosul;c) [auzul, văzul și mirosul.]232. Ce specie de interes cinegetic este prezentată în imaginea de mai jos:

a)pisică sălbatică;b) [râs;]c) jder de piatră.!Imagine

233.După formă, urma râsului se aseamănă cu urma:

a)câinelui;

b)jderului;c) [pisicii sălbatice.]234. Pentru a se hrăni, râsul vânează:

a)numai animale de talie mare;

b)numai animale de talie mică;c) [animale de talie mare și animale de talie mică.]235. Râsul se hrănește cu:

a)exclusiv animale pe care le vânează;b) [animale pe care le vânează și uneori cu cadavre de animale;]c) exclusiv cadavre de animale;

236.Longevitatea râsului este de aproximativ:a) [18 ani;]b) 10 ani;c) 5 ani.

237.În ce perioadă a anului are loc împerecherea la pisica sălbatică?a) [în lunile februarie-martie;]b) în lunile aprilie-mai;

c)în lunile noiembrie-decembrie.

238.Cât durează gestația la pisica sălbatică?a) șapte săptămâni;b) [nouă săptămâni și jumătate;]c) cinci săptămâni.

239.Motanul sălbatic participă la creșterea puilor?a) [nu.]b) da, când puii au depășit 30-40 zile.

c)da, în situația în care pisica mamă moare.

240.Câți pui fată, de regulă, pisica sălbatică?a) 1-2;b) [2-4;]c) 6-8.241. Sub aspectul comportamentului social, masculul de pisică sălbatică trăiește:

a)exclusiv solitar;

b)în familie;c) [individual, masculul stă cu femela numai în timpul împerecherii.]242. Care este principalul dușman al pisicii sălbatice în zona de munte?a) lupul;b) [râsul;]c) ursul.

243.La ce vârstă devin independenți puii de pisică sălbatică?a) la vârsta de 3 săptămâni;

b)la vârsta de 5-6 săptămâni;c) [la vârsta de 3 luni.]244. Din ce este constituită hrana de bază a pisicii sălbatice?a) fazani și iepuri;b) [șoareci și păsări;]c) insecte, broaște, șopârle.

245.Hrana pisicii sălbatice este de origine:a) [animală;]b) vegetală;

c)vegetală și animală.

246.Activitatea pisicii sălbatice are caracter preponderent:a) [crepuscular și nocturn;]b) auroral și diurn;

c)diurn și crepuscular.

247.Pisica sălbatică are coada:a) [groasă, boantă, cu inele de culoare închisă;]b) groasă cu inele de culoare albă;

c)subțire cu un colorit uniform maroniu.

248.Ce specie din fauna României este reprezentată în imagine?a) pisică domestică;b) [pisică sălbatică;]c) râs.!Imagine

249.Noțiunea de dimorfism sexual definește:

a)raportul între sexe;b) [deosebirea morfologic evidentă între mascul și femelă;]c) incapacitatea femelei de a avea progenituri.

250.Ce înțelegeți prin «perioada de rut» la animale?a) [perioada de împerechere;]b) perioada de fătare;

c)perioada de năpârlire.

251.Care din următoarele specii poate atinge cea mai mare greutate:a) [pisica sălbatică;]b) dihorul;

c)jderul.

Subcapitolul I.B. MAMIFERE MICI252. Biotopul favorabil iepurelui de vizuină îl reprezintă:a) [terenurile uscate, calde, în pantă, cu vegetație arbustivă;]b) malurile apelor unde își sapă galerii;

c)păduri întinse de foioase253. Iepurele de vizuină trăiește:a) [în colonii;]b) solitar;

c)în familii.

254.Împerecherea vulpii are loc în perioada:

a)noiembrie-decembrie;b) [ianuarie-februarie;]c) martie-aprilie.

255.Gestația vulpii este de:

a)aproximativ 4-5 săptămâni;b) [aproximativ 7-8 săptămâni;]c) aproximativ 10-11 săptămâni.

256.Vulpea năpârlește:a) [numai primăvara;]b) numai toamna;

c)atât primăvara cât și toamna.

257.Vulpea fată, de regulă:a) 1-2 pui;b) [4-5 pui;]c) 7-8 pui;

258.Cât timp sunt alăptați puii de vulpe?a) [timp de 3-4 luni;]b) timp de 6 luni;

c)timp de 8 luni.

259.Sporul anual la vulpe, la vârsta maturității este:

a)între 50% și 100%,b) [între 100% și 150%;]c) peste 200%.

260.Hrana vulpii este de natură:

a)exclusiv animală;b) [animală și vegetală;]c) exclusiv vegetală.

261.Pentru creșterea puilor și pentru odihnă, vulpea amenajează sau folosește:

a)scorburi de arbori bătrâni;b) [vizuini în pământ;]c) culcușuri din frunze și crengi la nivelul solului.

262.Simțurile cele mai dezvoltate ale vulpii sunt:

a)văzul și pipăitul;b) [auzul și mirosul;]c) mirosul și pipăitul.

263.Vulpile mature trăiesc în perioada de toamnă:

a)în familii;

b)în perechi;c) [individual.]264. Longevitatea vulpii este de:a) 5-7 ani;b) [10-12 ani;]c) 18-20 ani.

265.Activitatea vulpii are caracter preponderent:

a)auroral;b) [crepuscular și nocturn;]c) diurn.

266.Cum procedează vulpea cu pui, dacă se simte amenințată?a) [îi mută în altă vizuină;]b) apară puii și vizuina;

c)fuge abandonând puii și părăsindu-și vizuina.

267.Urma-pârtie a vulpii este dispusă:a) [rectiliniu;]b) ușor în zig-zag;

c)evident în zig-zag.

268.Vulpea marchează teritoriul prin:

a)depozite de fecale, dar pe limita teritoriului;b) [urinare și depunerea fecalelor pe ridicături și alte locuri vizibile;]c) gropi săpate în apropierea vizuinilor.

269.Hrana de bază a vulpii o constituie:

a)iepurii și fazanii;

b)fazanii și potârnichile;c) [rozătoarele mici.]270. Vulpea naște o singură dată pe an, câte:a) 2-3 pui;b) [4-5 pui;]c) 8-10 pui.

271.Longevitatea șacalului este de:a) [12-14 ani;]b) 6-8 ani;c) 20-22 ani.

272.Hrana șacalului este de origine:a) [animală și vegetală;]b) exclusiv vegetală;

c)exclusiv animală.

273.Sub aspectul comportamentului social, șacalul este:a) [un animal sociabil;]b) este sociabil doar în perioada de reproducere;

c)este sociabil doar în perioada creșterii puilor.

274.Precizați care din următoarele specii are talia cea mai mare:

a)vulpea;b) [șacalul;]c) câinele enot.

275.Activitatea câinelui enot are caracter preponderent:

a)auroral;b) [crepuscular și nocturn;]c) diurn.

276.Hrana câinelui enot este de origine:a) [animală și vegetală;]b) exclusiv vegetală;

c)exclusiv animală.

277.Biotopul preferat de câinele enot este reprezentat de:

a)pădurile întinse din zona de deal;

b)pădurile întinse din zona de munte;c) [pădurile din apropierea apelor și stufărișurile.]278. Activitatea viezurelui are caracter preponderent:

a)auroral;b) [crepuscular și nocturn;]c) diurn.

279.Hrana viezurelui este de origine:a) [animală și vegetală;]b) exclusiv vegetală;

c)exclusiv animală.

280.Biotopul preferat al viezurelui este reprezentat de:a) [pădurile de foioase de deal și câmpie;]b) terenurile cu apa freatică aproape de suprafață;

c)pădurile de rășinoase.

281.Comportamentul viezurelui în timpul iernii este caracterizat de:

a)căutarea hranei în pădure;b) [somnul de iarnă;]c) căutarea hranei în stufărișuri.

282.Femela de viezure fată, de regulă, în luna:a) [februarie;]b) martie;

c)aprilie.

283.Câți pui fată femela viezurelui?a) [3-5;]b) 1-2;c) 6-8.284. Ce este caracteristic în comportamentul de hrănire al viezurelui?a) [are dentiție de carnivor se hrănește ca un omnivor;]b) este exclusiv carnivor;

c)este exclusiv ierbivor.

285.Ce este caracteristic în procesul de reproducere al viezurelui?a) are două perioade de împerechere pe an;b) [în gestația femelei există o perioadă de latență;]c) femela fată doar din doi în doi ani.

286.Viezurele își amenajează pentru odihnă:a) [vizuină;]b) bârlog;

c)culcuș.

287.Care dintre următoarele mamifere de interes vânătoresc prezintă picioarele anterioare adaptate vizibil pentru săpat vizuini:

a)vulpea și șacalul;

b)câinele enot și jderul de copac;c) [viezurele și jderul de piatră.]288. Viezurele mai este cunoscut sub denumirea de:

a)câine-jder;

b)bursuc cu barbă;c) [bursuc.]289. Culoarea predominantă a blănii de viezure este:

a)brună;b) [cenușie;]c) gălbui-roșcată.

290.Se poate aprecia vârsta viezurelui împușcat?a) da, după culoarea care se deschide cu vârsta;b) [da, după tocirea dentiției;]c) foarte dificil, după starea de îngrășare.

291.Biotopul favorabil vidrei este reprezentat de:

a)pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;b) [apele curgătoare și stătătoare și zonele limitrofe;]c) pădurile de mare întindere, situate în zona de deal.

292.Activitatea vidrei are caracter preponderent:

a)auroral;b) [crepuscular și nocturn;]c) diurn;

293.Dimorfismul sexual la vidră este:

a)pronunțat;

b)puternic pronunțat;c) [slab pronunțat.]294. Hrana vidrei este de origine:

a)animală și vegetală;

b)vegetală;c) [animală.]295. Care din imaginea alăturată reprezintă vidra?a) [A;]b) B;

c)C.!Imagine

296.Caracteristica urmei tipar a vidrei este:

a)imprimarea a patru degete;b) [imprimarea membranei interdigitale care unește degetele;]c) imprimarea pintenului.

297.Biotopul favorabil nurcii este reprezentat de:

a)pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;b) [împrejurimile apelor curgătoare și stătătoare;]c) pădurile de mare întindere, liniștite.

298.Activitatea nurcii are caracter preponderent:

a)auroral;b) [crepuscular și nocturn;]c) diurn.

299.Hrana nurcii este de origine:

a)animală și vegetală;

b)vegetală;c) [animală.]300. Hrana jderilor este de natură:

a)exclusiv animală;

b)exclusiv vegetală;c) [animală și vegetală.]301. Activitatea jderilor are caracter preponderent:

a)diurn;b) [crepuscular și nocturn;]c) auroral și diurn.

302.Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de piatră?a) A;b) [B;]c) C.!Imagine

303.Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de copac?a) [A;]b) B;

c)C.!Imagine

304.Biotopul jderului de copac este reprezentat de:a) [pădurile bătrâne de mare întindere;]b) zona de stepă;

c)terenurile din apropierea așezărilor omenești.

305.Biotopul jderului de piatră este reprezentat de:

a)pădurile bătrâne de mare întindere;

b)zona de stepă;c) [terenurile din apropierea așezărilor omenești.]306. Biotopul dihorului comun este reprezentat de:

a)pădurile bătrâne de mare întindere;

b)zona de stepă;c) [terenurile din apropierea așezărilor omenești.]307. Hrana dihorului comun este de natură:

a)exclusiv animală;

b)exclusiv vegetală;c) [animală și vegetală.]308. Deosebirea între jderul de copac și cel de piatră se face cel mai ușor după:

a)lungimea cozii;

b)culoarea generala a corpului;c) [forma și culoarea petei de pe piept.]309. Jderii prezintă gheare retractile?a) da;b) [nu;]c) numai jderii de copac.

310.Jderul de piatră se mai numește:

a)câine-jder;

b)jder de scorbură;c) [beică.]311. Simțurile iepurelui de câmp, mai dezvoltate, sunt:

a)auzul și văzul;b) [auzul și mirosul;]c) văzul și mirosul.

312.Simțul iepurelui de câmp, mai redus, este reprezentat de:

a)miros;

b)auz;c) [văz.]313. În România, biotopul favorabil iepurelui de câmp este reprezentat de:

a)pădurile de rășinoase;b) [trupuri mici de pădure, alternând cu culturi agricole;]c) zona alpină.

314.Activitatea iepurelui de câmp în căutarea hranei are caracter:

a)auroral;b) [nocturn;]c) diurn.

315.Dimorfismul sexual la iepurele de câmp este:

a)slab pronunțat;

b)pronunțat;c) [inexistent.]316. Hrana iepurelui de câmp este de origine:

a)animală și vegetală;b) [exclusiv vegetală;]c) exclusiv animală.

317.Gestația la iepurele de câmp este de circa:a) [42-43 zile;]b) 50-52 zile;c) 58-60 zile.

318.Prădătorii cei mai importanți ai iepurelui de câmp sunt:a) [șacalul, vulpea și câinii hoinari;]b) râsul, șacalul și lupul;

c)șacalul, mistrețul și râsul.

319.Care este metoda practică de stabilire a vârstei iepurelui?a) după culoarea părului;b) [după proeminența osoasă de pe piciorul anterior;]c) după mărimea corporală.

320.Care este vârsta la care iepurele de câmp ajunge la maturitate sexuală?a) 4-5 luni;b) [7-8 luni;]c) 10-11 luni.

321.Cum arată și cum se comportă puii de iepure de câmp la fătare?a) [au corpul acoperit cu păr, ochii deschiși și sunt vioi;]b) sunt lipsiți de păr, ochii închiși și nu se deplasează în prima săptămână;

c)au corpul acoperit parțial cu păr, ochii închiși și sunt vioi.

322.Care este perioada de împerechere a iepurelui de câmp?a) [din ianuarie până în august;]b) din aprilie până în mai;

c)din martie până în iunie.

323.Iepurele de câmp viețuiește:a) [singuratic;]b) în grupuri familiale;

c)în cupluri.

324.Arealul iepurelui de câmp se circumscrie:

a)doar zonelor de câmpie;

b)doar zonelor de câmpie și de deal;c) [întregului spațiu productiv cinegetic, din zonele de câmpie, deal și munte.]325. Iepuroaicele de câmp fată:

a)o dată pe an;b) [de 3-4 ori pe an;]c) de 4-5 ori pe an.

326.Femela iepurelui de câmp fată de regulă un număr de:a) [2-4 pui;]b) 6-7 pui;c) 8-10 pui.

327.La care specie de interes cinegetic urmele membrelor posterioare se imprimă în fața urmelor membrelor anterioare, când animalul fuge?a) căprior;

b)vulpe;c) [iepure de câmp.]328. Sub aspectul comportamentului social, marmota trăiește:

a)singuratică;

b)în perechi;c) [în colonii.]329. În perioada de iarnă, marmota:a) [hibernează;]b) este activă, pe seama proviziilor strânse în vizuină;

c)este activă și se hrănește în zilele însorite, când iese afară pentru micțiune.

330.Hermelina se deosebește de nevăstuică vara, prin faptul că prezintă:

a)colorație roșcată-cafenie;

b)pată alburie pe abdomen;c) [colorație neagră a vârfului cozii.]331. Iarna, de la distanță, nevăstuica poate fi deosebită de hermelină?a) nu;b) [da, după culoare;]c) da, după mărimea corpului.

332.Care din imaginea alăturată reprezintă hermelina?a) A;

b)B;c) [C.]!Imagine

333.Hârciogul trăiește, de regulă, în:a) [câmpul agricol cultivat;]b) tufișuri și crânguri;

c)zăvoaie, stufărișuri și plauri.

334.Hârciogul se adăpostește în:

a)platforme plutitoare amenajate pe apă;

b)vizuini săpate aproximativ orizontal în diguri și maluri;c) [vizuini verticale săpate în câmp deschis.]335. Care este elementul morfologic caracteristic cozii castorului?a) [este turtită dorso-ventral lipsită de păr;]b) este turtită dorso-ventral acoperită de păr;

c)este turtită bilateral acoperită cu păr.

336.Care este elementul morfologic caracteristic membrelor castorului?a) prezintă membrană interdigitală la toate membrele;

b)prezintă membrană interdigitală la membrele anterioare;c) [prezintă membrană interdigitală la membrele posterioare.]337. Castorul își amenajează adăpostul în:a) [malurile cursurilor de apă;]b) scorburile arborilor aflați pe marginea cursurilor de apa;

c)în terenuri aflate în afara zonei inundabile.

338.În România castorul este prezent în:a) [râurile Olt și Mureș și afluenții acestora;]b) Delta Dunării;

c)nu trăiește în libertate.

339.Bizamul este un animal:

a)acvatic;

b)terestru;c) [semiacvatic.]340. Hrana bizamului este:

a)exclusiv animală;b) [vegetală și animală;]c) exclusiv vegetală.

341.Care din următoarele specii prezintă membrană interdigitală?a) viezurele;

b)lapinul;c) [bizamul.]

Subcapitolul I.C. PĂSĂRI342. Păsările, oaspeți de vară în România, cuibăresc:a) [în România;]b) în țările nordice;

c)în țările sudice.

343.Păsările, oaspeți de iarnă în România, cuibăresc:

a)în România;b) [în țările nordice;]c) în țările sudice.

344.Remigele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:

a)mențin directia;b) [zboară;]c) păstrează temperatura corpului.

345.Rectricele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:a) [mențin direcția;]b) zboară;

c)păstrează temperatura corpului.

346.Tectricele păsărilor servesc pentru:

a)menținerea direcției;b) [acoperirea aripilor;]c) formarea "oglinzii347. Sacii aerieni, aflați în legătură directă cu plămânii păsărilor, servesc în principal pentru:

a)izolare termică a organelor interne;b) [plutire mai ușoară în timpul zborului;]c) mărirea capacității de respirație a plămânilor.

348.Păsările din speciile de interes cinegetic au:a) 5 degete;b) [4 degete;]c) 3 degete.

349.Poartă denumirea de sarsele următoarele specii de rațe sălbatice:a) [rața mică și rața cârâitoare;]b) rața moțată și rața cu ciuf;

c)rața mare și rața pestriță.

350.La rața mare dimorfismul sexual este:

a)slab pronunțat;b) [pronunțat;]c) inexistent.

351.La rața mare, năpârlirea se produce:

a)la ambele sexe deodată;

b)mai întâi la femele și apoi la masculi;c) [mai întâi la masculi și apoi la femele.]352. La rața mare "oglinda" este:

a)galbenă;

b)albă;c) [albastru-violetă.]353. Rața mare este, de regulă, specie:

a)poligamă;b) [monogamă;]c) rareori monogamă.

354.Hrana raței mari este de origine:

a)exclusiv vegetală;

b)exclusiv animală;c) [animală și vegetală.]355. Care din imaginile de mai jos reprezintă rața mare?a) A;

b)B;c) [C.]!Imagine

356.La rața cârâitoare dimorfismul sexual este:

a)slab pronunțat;b) [pronunțat;]c) inexistent.

357.Rața cârâitoare este specie:

a)exclusiv sedentară;b) [oaspete de vară;]c) sedentară și oaspete de iarnă.

358.La rața cârâitoare "oglinda" este:

a)slab pronuțată la femele;

b)inexistentă la mascul;c) [asemănătoare ca formă și culori la ambele sexe.]359. Care din imaginile de mai jos reprezintă rața cârâitoare?a) A;b) [B;]c) C.!Imagine

360.La rața mică dimorfismul sexual este:

a)slab pronunțat;b) [pronunțat;]c) inexistent.

361.La rața mică "oglinda" este:

a)slab pronunțată la femele;

b)inexistentă la mascul;c) [colorată identic la mascul și la femelă.]362. Care din imaginile de mai jos reprezintă rața mică?a) [A;]b) B;

c)C.!Imagine

363.Rața mică este specie:a) [de pasaj și oaspete de iarnă;]b) sedentara;

c)oaspete de vară.

364.La rața fluierătoare dimorfismul sexual este:

a)slab pronunțat;b) [pronunțat;]c) inexistent.

365.Care din imaginile de mai jos reprezintă rața fluierătoare?a) [A;]b) B;

c)C.!Imagine

366.La rața sulițar dimorfismul sexual este:

a)slab pronunțat;b) [pronunțat;]c) inexistent.

367.Rața sulițar este specie:

a)sedentară;b) [de pasaj;]c) oaspete de vară.

368.Care din imaginile de mai jos reprezintă rața sulițar?a) A;b) [B;]c) C.!Imagine

369.La rața lingurar dimorfismul sexual este:

a)slab pronunțat;b) [pronunțat;]c) inexistent.

370.La rața lingurar "oglinda" este:

a)slab pronuțată la femele;

b)inexistentă la mascul;c) [colorată identic la mascul și la femelă.]371. Rața lingurar este specie:a) [de pasaj și oaspete de vară;]b) oaspete de iarnă;

c)sedentară.

372.Care din imaginile de mai jos reprezintă rața lingurar?a) A;

b)B;c) [C.]!Imagine

373.La rața cu cap castaniu dimorfismul sexual este:

a)slab pronunțat;b) [pronunțat;]c) inexistent.

374.Care din imaginile de mai jos reprezintă rața cu cap castaniu?a) A;b) [B;]c) C.!Imagine

375.La rața moțată dimorfismul sexual este:

a)slab pronunțat;b) [pronunțat;]c) inexistent.

376.Care din imaginile de mai jos reprezintă rața moțată?a) A;

b)B;c) [C.]!Imagine

377.La rața pestriță dimorfismul sexual este:

a)slab pronunțat;b) [pronunțat;]c) inexistent.

378.Care din imaginile de mai jos reprezintă rața pestriță?a) [A;]b) B;

c)C.!Imagine

379.Rața pestriță este specie:a) [oaspete de vară și pasaj;]b) oaspete de iarnă;

c)sedentară.

380.Rața sunătoare este specie:

a)sedentară și oaspete de vară;b) [de pasaj și oaspete de iarnă;]c) sedentară.

381.La rața sunătoare dimorfismul sexual este:

a)slab pronunțat;b) [pronunțat;]c) inexistent.

382.Care din imaginile de mai jos reprezintă rața sunătoare?a) A;b) [B;]c) C.!Imagine

383.Rața cu cap negru este specie:

a)exclusiv sedentară;b) [oaspete de iarnă;]c) oaspete de vară.

384.La rața cu cap negru dimorfismul sexual este:

a)slab pronunțat;b) [pronunțat;]c) inexistent.

385.Care din imaginile de mai jos reprezintă rața cu cap negru?a) [A;]b) B;

c)C.!Imagine

386.La gâsca de vară dimorfismul sexual este:a) [slab pronunțat;]b) pronunțat;

c)puternic pronuntat.

387.Gâsca de vară este specie:

a)poligamă;b) [monogamă;]c) rareori monogamă.

388.Gâsca prezintă ca adaptare pentru înot:a) [membrană interdigitală;]b) lobi digitali;

c)degete lungi.

389.Care este cea mai mare gâscă sălbatică întâlnită în România?a) [gâsca de vară;]b) gâsca de semănătură;

c)gârlița mare.

390.Gâsca de vară este specie:

a)sedentară;b) [de pasaj și oaspete de vară;]c) oaspete de iarnă.

391.La gâsca de vară năpârlirea începe în luna:

a)aprilie;b) [iunie;]c) septembrie.

392.Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de vară?a) [A;]b) B;

c)C.!Imagine

393.Gâsca de semănătură este specie:

a)sedentară;b) [de pasaj;]c) oaspete de vară.

394.Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de semănătură?a) [A;]b) B;

c)C.!Imagine

395.Gârlița mare este specie:

a)sedentară;b) [de pasaj și oaspete de iarna;]c) oaspete de vară.

396.Care este deosebirea între gârlița mare și gârlița mică:

a)petele negre de pe burtă la gârlița mare;

b)ciocul mai gălbui la gârlița mică;c) [pata albă de pe frunte extinsă până deasupra ochiului și un cerc galben în jurul ochiului la gârlița mică.]397. Care din imaginile de mai jos reprezintă gârlița mare?a) A;

b)B;c) [C.]!Imagine

398.Găinușa de baltă este specie:

a)sedentară;

b)sedentară și oaspete de iarnă;c) [oaspete de vară.]399. Care din imaginile de mai jos reprezintă cormoranul mare?a) A;

b)B;c) [C.]!Imagine

400.Becațina comună este specie:a) [de pasaj;]b) oaspete de vară;

c)sedentară.

401.Care din imaginile de mai jos reprezintă becațina comună?a) [A;]b) B;

c)C.!Imagine

402.Sitarul de pădure este specie:a) [de pasaj și oaspete de vară;]b) oaspete de iarnă;

c)sedentară.

403.Care din imaginile de mai jos reprezintă sitarul de pădure?a) A;b) [B;]c) C.!Imagine

404.Cocârlia de câmp este specie:a) [oaspete de vara și de pasaj;]b) oaspete de iarnă;

c)sedentară.

405.Care din imaginile de mai jos reprezintă ciocârlia de câmp?a) [A;]b) B;

c)C.!Imagine

406.Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de iarnă (cocoșarul)?a) A;

b)B;c) [C.]!Imagine

407.Sturzul de iarnă (cocoșarul) este specie:

a)de pasaj;b) [oaspete de iarnă și sedentară;]c) oaspete de vară.

408.Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de vâsc?a) [A;]b) B;

c)C.!Imagine

409.Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul viilor?a) A;

b)B;c) [C.]!Imagine

410.Porumbelul gulerat este specie:

a)eratică;b) [oaspete de vară și de pasaj;]c) sedentară.

411.Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul gulerat?a) [A;]b) B;

c)C.!Imagine

412.Porumbelul de scorbură este specie:

a)eratică;b) [oaspete de vara și de pasaj;]c) sedentară.

413.Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul de scorbură?a) A;b) [B;]c) C.!Imagine

414.Porumbelul gulerat se mai numește:a) [porumbel popesc;]b) porumbel de scorbură;

c)porumbel de stâncă.

415.Porumbelul de scorbură se mai numește:

a)porumbel popesc;

b)porumbel gulerat;c) [golumb.]416. Porumbelul gulerat își amenajează cuibul în:a) [arbori, situați în crânguri și păduri;]b) arbori izolați;

c)poduri de clădiri părăsite.

417.Porumbeii sălbatici sunt specii:

a)sedentare;b) [migratoare;]c) eratice.

418.Turturica este specie:

a)oaspete de iarnă;b) [oaspete de vară;]c) sedentară.

419.Care din imaginile de mai jos reprezintă turturica?a) A;b) [B;]c) C.!Imagine

420.Guguștiucul este specie:

a)oaspete de iarnă;

b)oaspete de vară;c) [sedentară.]421. Care din imaginile de mai jos reprezintă guguștiucul?a) A;b) [B;]c) C.!Imagine

422.Cioara grivă este specie:

a)oaspete de iarnă;

b)oaspete de vară;c) [sedentară.]423. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara grivă?a) A;b) [B;]c) C.!Imagine

424.În România, cioara de semănătură este specie:

a)exclusiv oaspete de iarnă;

b)exclusiv oaspete de vară;c) [sedentară și oaspete de iarnă.]425. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara de semănătură?a) [A;]b) B;

c)C.!Imagine

426.Gaița este specie:a) [sedentară;]b) oaspete de iarnă;

c)oaspete de vară.

427.Care din imaginile de mai jos reprezintă gaița?a) A;b) [B;]c) C.!Imagine

428.Coțofana este specie:a) [sedentară;]b) oaspete de iarnă;

c)oaspete de vară.

429.Prepelița are ciocul:a) [scurt;]b) mediu;

c)lung.

430.Sitarul are ciocul:

a)scurt;

b)mediu;c) [lung.]431. Rața lingurar are ciocul:

a)drept;

b)încovoiat;c) [turtit dorso-ventral.]432. Lișița prezintă ca adaptare pentru înot:

a)membrană interdigitală;b) [lobi digitali;]c) degete lungi.

433.Găinușa de baltă are penajul:

a)negru complet;

b)negru mat cu o pată albă pe frunte;c) [negru cu o pată roșie pe frunte și pene albe la aripi și coadă.]434. Ierunca trăiește în:

a)fânețe umede, lunci mlăștinoase, terenuri inundate etc.;

b)dealuri xerofite, cu ierburi țepoase și mărăcini;c) [arborete din zona de dealuri înalte și munte.]435. Ierunca este specie:

a)migratoare;b) [sedentară;]c) eratică.

436.Ierunca cuibărește în:a) [cuiburi sumar amenajate pe sol;]b) cuiburi construite din crenguțe și paie pe ramuri;

c)cuiburi amenajate în scorburi.

437.Sturzii cuibăresc în cuiburi amenajate:a) [pe ramuri;]b) în scorburi, crăpături din ziduri, cuiburile altor păsări etc.;

c)pe sol.

438.Graurul este specie:a) [migratoare, oaspete de vară;]b) migratoare, oaspete de iarnă;

c)sedentară.

439.Graurul trăiește, în afara perioadei de cuibărit, în:

a)familii;

b)stoluri familiale mici;c) [stoluri mari.]440. Ciorile grive cuibăresc:

a)în colonii;b) [în cuiburi izolate, amplasate în arbori înalți;]c) în poduri de clădiri părăsite.

441.Cioara de semănătură cuibărește:a) [în colonii, situate de obicei în arborete rare și liziere înalte;]b) în cuiburi izolate amplasate în stufărișuri;

c)în podurile clădirilor părăsite.

442.Stăncuța este pasăre:

a)granivoră;

b)carnivoră;c) [omnivoră.]443. Gaița este o specie care viețuiește, preponderent, în:a) [păduri;]b) vii și livezi;

c)parcuri și grădini din localități.

444.Stăncuța este specie:a) [sedentară;]b) oaspete de iarnă;

c)oaspete de vară.

445.Care din imaginile de mai jos reprezintă stăncuța?a) [A;]b) B;

c)C.!Imagine

446.Care din imaginile de mai jos reprezintă nagâțul?a) A;

b)B;c) [C.]!Imagine

447.Care din imaginile de mai jos reprezintă corbul?a) A;

b)B;c) [C.]!Imagine

448.Hrana cormoranului mare este compusă din:

a)plante acvatice, semințe acvatice, melci, larve și pești;

b)plante acvatice, cereale, semințe, melci, pești;c) [exclusiv din pește.]449. Cormoranul mare clocește:

a)solitar;

b)în familii;c) [în colonii.]450. Biotopul favorabil al fazanului este reprezentat de:

a)pădurile întinse de rășinoase și foioase;b) [trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;]c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi.

451.Fazanul este specie:

a)autohtonă;b) [alohtonă;]c) migratoare.

452.Vârsta cocoșului de fazan se poate aprecia după:

a)lungimea penelor din coadă;

b)forma și mărimea ciocului;c) [mărimea și forma pintenilor.]453. Activitatea fazanului are caracter preponderent:

a)auroral și nocturn;

b)crepuscular și nocturn;c) [diurn.]454. Dimorfismul sexual la fazan este:

a)slab pronunțat;b) [puternic pronunțat;]c) inexistent.

455.Constituirea "haremurilor" la fazan are loc:a) [primăvara, devreme;]b) vara;

c)tot timpul anului.

456.Fazanul este specie:a) [poligamă;]b) monogamă;

c)rareori poligamă.

457.Hrana fazanului este de origine:a) [vegetală și animală;]b) exclusiv vegetală;

c)exclusiv animală.

458.Care din imaginile de mai jos reprezintă femela de fazan:

a)A;

b)B;c) [C.]!Imagine

459.Urma tipar a fazanului se aseamănă ca formă cu urma de:

a)cocoș de munte;

b)rață;c) [potârniche.]460. Câte ponte depune, de regulă, făzănița în cursul unui an?a) [1;]b) 3;c) 5.461. Diferențierea între cocoșii de fazan mai mici de un an și cei mai mari de un an se face după:a) [forma și mărimea pintenilor;]b) lungimea ciocului;

c)forma capului.

462.Simțurile cele mai dezvoltate ale fazanului sunt:

a)mirosul și văzul;b) [văzul și auzul;]c) mirosul și auzul.

463.Fidelitatea fazanului mascul față de locul unde a crescut este:

a)puternic pronunțată;

b)pronunțată;c) [puțin pronunțată;]464. Care este vârsta maturității sexuale a fazanului?a) 5-6 luni;b) [10 luni;]c) 16 luni.

465.Unde își face făzănița cuibul?a) în arbori înalți, rămuroși, cu coronamentul bogat;

b)în arbuști deși de preferință amplasați în interiorul pădurii;c) [pe sol, într-o adâncitură căptușită cu iarbă și pene.]466. Câte ouă depune, în medie, făzănița în cuib?a) [10-12;]b) 4-6;c) 2-4.467. Cât durează incubația la fazan?a) [24 de zile;]b) 36 de zile;c) 48 de zile.

468.La fazan, clocirea o face:a) [femela;]b) femela ajutată de mascul;

c)masculul.

469.La fazan, creșterea puilor o face:a) [femela;]b) femela ajutată de mascul;

c)masculul.

470.Fazanul negru (tenebrosus) reprezintă:a) [varietate a fazanului comun cu penajul de culoare neagră cu nuanțe de albastru și verde pe cap, gât și spate;]b) subspecie a fazanului comun cu penajul de culoare cenușie cu nuanțe de verde-metalic;

c)specie de fazan cu penajul de culoare neagră cu nuanțe de roșu-închis și guler alb.

471.Biotopul favorabil potârnichii este reprezentat de:

a)pădurile întinse de rășinoase și foioase;b) [câmpii și coline cu tufișuri și culturi agricole diverse;]c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi.

472.Arealul potârnichii, în România, este:a) [din zona de câmpie până în golul alpin;]b) doar în zonele de câmpie;

c)doar în zonele de câmpie și deal.

473.Nuanța generală a potârnichii este:a) [cenușie;]b) ruginie;

c)ruginie-marmorată.

474.Masculii de potârniche se deosebesc de femele prin:a) [pata brună sub formă de potcoavă de pe piept este mai evidentă;]b) dungile gălbui de pe penele aripilor care sunt atât longitudinale, cât și transversale;

c)coada vizibil mai lungă a masculului.

475.La potârniche clocește:a) [numai femela;]b) numai masculul;

c)ambele sexe.

476.Câte ponte depune, în mod normal, o potârniche într-un an:a) [o singură pontă;]b) două ponte;c) 3-4 ponte.

477.Activitatea potârnichii are caracter preponderent:

a)auroral și nocturn;

b)crepuscular și nocturn;c) [diurn.]478. Dimorfismul sexual la potârniche este:a) [slab pronunțat;]b) puternic pronunțat;

c)inexistent.

479.Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de potârniche:a) [A;]b) B;

c)C.480. Potârnichea este specie:

a)poligamă;b) [monogamă;]c) rareori poligamă.

481.Hrana potârnichii este de origine:a) [vegetală și animală;]b) exclusiv vegetală;

c)exclusiv animală.

482.Urma tipar a potârnichii se aseamănă cu urma de:

a)cocoș de munte;

b)rață;c) [fazan.]483. Hrana puilor de potârniche, în primele două săptămâni de viață este preponderent:

a)vegetală;b) [animală;]c) minerală și vegetală.

484.Simțurile cele mai dezvoltate la potârniche sunt:

a)mirosul și văzul;b) [văzul și auzul;]c) mirosul și auzul.

485.Fidelitatea potârnichii față de locul de trai este:a) [pronunțată;]b) puțin pronunțată;

c)nu este fidela locului de trai.

486.Potârnichea este o speciea) [sedentară;]b) migratoare;

c)oaspete de vară.

487.Potârnichea își face cuibul:

a)în arbori;

b)în scorburile arborilor bătrâni;c) [pe sol.]488. Care este vârsta maturității sexuale a potârnichii?a) 5-6 luni;b) [10 luni;]c) 14 luni.

489.În perioada de iarnă potârnichea trăiește astfel:

a)individual;

b)în perechi;c) [în stoluri.]490. Hrana prepeliței este de origine:a) [vegetală și animală;]b) exclusiv vegetală;

c)exclusiv animală.

491.Care din imaginile de mai jos reprezintă prepelița:a) [A;]b) B;

c)C.!Imagine

492.Prepelița este specie:a) [migratoare;]b) sedentară;

c)eratică.

493.Prepelița își face cuibul:

a)în arbori;

b)în scorburile arborilor bătrâni;c) [pe sol.]494. Câte ponte depune prepelița în cursul unui an?a) [1-2;]b) 3-4;c) 4-5.495. Biotopul favorabil prepeliței este reprezentat de:a) [câmpii, fânețe, culturi agricole, miriști;]b) păduri întinse din zona de deal;

c)păduri situate în zona de munte.

496.Migrația către Africa a prepeliței are loc preponderent în luna:

a)iulie;b) [septembrie;]c) noiembrie.

497.Activitatea prepeliței are caracter preponderent:

a)auroral și nocturn;

b)crepuscular și nocturn;c) [diurn.]498. În România, prepelița trăiește pe perioada de iarnă astfel:

a)în perechi;

b)în stoluri;c) [nu rămâne peste iarnă în România.]499. Prepelița mai poartă denumirea populară de:

a)cocoșar;

b)găinușa;c) [pitpalac.]500. În România, biotopul favorabil cocoșului de munte este reprezentat de:a) [pădurile întinse de rășinoase;]b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;

c)terenuri agricole din zona de munte cultivate cu monoculturi.

501.Activitatea cocoșului de munte are caracter preponderent:

a)auroral și nocturn;

b)crepuscular și nocturn;c) [diurn.]502. Dimorfismul sexual la cocoșul de munte este:

a)slab pronunțat;b) [puternic pronunțat;]c) inexistent.

503.Cocoșul de munte este specie:a) [poligamă;]b) monogamă;

c)rareori poligamă.

504.Hrana cocoșului de munte este de origine:a) [animală și vegetală;]b) exclusiv vegetală;

c)exclusiv animală.

505.Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoș de munte:

a)A;

b)B;c) [C.]!Imagine

506.Caracteristica urmei tipar a cocoșului de munte pe zăpadă este dată de:

a)imprimarea a trei degete;

b)imprimarea a cinci degete;c) [imprimarea degetelor și a "vârzobilor".]507. Ce reprezintă "vârzobii" la cocoșul de munte?a) [lamele cornoase crescute pe degete;]b) lamele cornoase crescute în jurul urechilor;

c)smocul de pene ce atârnă sub cioc.

508.Simțurile cele mai dezvoltate la cocoșul de munte sunt:

a)mirosul și văzul;b) [văzul și auzul;]c) mirosul și auzul.

509.Cocoșul de munte este specie:

a)migratoare;b) [sedentară;]c) eratică.

510.Cocoșul de munte are ciocul:

a)drept;b) [încovoiat;]c) turtit dorso-ventral.

511.Vârzobii la cocoșul de munte sunt:

a)permanenți;b) [temporari, doar în perioada de iarnă;]c) permanenți, doar la exemplarele bătrâne.

512.Ritualul de împerechere al cocoșului de munte poartă denumirea de:

a)învârtit;

b)alergat;c) [rotit]513. Câte ouă depune găina cocoșului de munte?a) [6-10;]b) 2-4;c) 16-18.514. Rotitul cocoșului de munte are loc:

a)în februarie-martie;

b)în septembrie-octombrie;c) [în aprilie-mai.]515. Rotitul fals al cocoșului de munte are loc în perioada:

a)martie-aprilie;

b)aprilie-mai;c) [octombrie-început de noiembrie.]516. Dimorfismul sexual la cocoșul de mesteacăn este:

a)slab pronunțat;b) [puternic pronunțat;]c) inexistent.

517.Cocoșul de mesteacăn este specie:a) [poligamă;]b) monogamă;

c)rareori poligamă.

518.Hrana cocoșului de mesteacăn este de origine:a) [animală și vegetală;]b) exclusiv vegetală;

c)exclusiv animală.

519.Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoș de mesteacăn:

a)A;b) [B;]c) C.!Imagine

520.Cocoșul de mesteacăn este specie:

a)migratoare;b) [sedentară;]c) eratică.

521.În România, cocoșul de mesteacăn trăiește în:

a)păduri de mesteacăn;

b)păduri de fag;c) [jnepenișuri și golul alpin.]

Capitolul IILegislație în domeniul cinegetic

522.Este permisă fotografierea sau filmare exemplarele de faună de interes cinegetic?a) [da, numai de pe trasee turistice sau căi de comunicații;]b) da, fără restricții;

c)nu, fără excepții.

523.Pot fi situații în care se permite practicarea vânătorii în afara perioadelor legale de vânătoare?a) da, pentru păsările migratoare;b) [da, pentru exemplarele din speciile de mamifere care produc pagube, în condițiile aprobării administratorului;]c) nu, fără excepție.

524.Există categorii de persoane care pot practica vânătoarea fără permis de vânătoare?a) [da, elevi, studenți și personal cu atribuții de vânătoare;]b) nu, fără excepție;

c)da, numai pentru paznici de vânătoare.

525.Există categorii de persoane care pot practica vânătoarea fără permis de armă categoria B?a) Nu, fără excepții;

b)da, numai personalul de conducere al gestionarului fondului;c) [da, elevi, studenți și personal cu atribuții de vânătoare.]526. Este permisă practicarea acțiunilor de vânătoare de către vânători fără că aceștia să posede asigurare obligatorie împotriva accidentelor?a) [nu, fără excepție;]b) da, elevi, studenți și personal cu atribuții de vânătoare;

c)da, dacă sunt însoțiți de personal tehnic de vânătoare.

527.Examenul pentru obținerea permisului de vânătoare permanent este impus, în prezent, prin:a) [Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare;]b) Legea fondului cinegetic și a protecției vânatului nr. 103/1996 , republicată;

c)statutele asociațiilor care gestionează fonduri cinegetice în România.

528.Permisul de vânătoare permanent poate fi obținut de cetățenii cu vârsta peste:a) 16 ani;b) [18 ani;]c) 20 ani.

529.Candidații la obținerea permisului de vânătoare permanent trebuie să depună cerere la:a) [asociația de vânătoare care gestionează cel puțin un fond cinegetic;]b) autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare;

08.05.2026sintagma: autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

c)ocolul silvic cel mai apropiat de domiciliu.

530.Permisul de vânătoare permanent se eliberează candidaților care au promovat examenul, de către:

a)autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare;

08.05.2026sintagma: autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

b)orice asociație de vânătoare care deține licență și gestionează fonduri cinegetice;c) [asociația de vânătoare la care a efectuat stagiatura.]531. Participarea la examenul pentru obținerea permisului de vânătoare permanent este legal condiționată de:

a)participarea la cursuri speciale de pregătire organizate de instituții de învățământ;

b)executare de trageri cu arma, cu ocazia participării la vânătorile colective;c) [efectuarea unei perioade de stagiatură la o asociație care gestionează fond cinegetic.]532. Cota de recoltă se aprobă anual pentru:

a)deținătorul, cu orice titlu, al terenului;b) [gestionarul fondului cinegetic;]c) administratorul fondului cinegetic.

533.Ce categorii de persoane au dreptul de a practica vânătoarea în România?a) exclusiv vânătorii cu domiciliul sau rezidența în România;b) [vânătorii, personalul cu atribuții de vânătoare al gestionarilor fondurilor cinegetice, elevii și studenții unităților de învățământ cu profil cinegetic;]c) exclusiv vânătorii și paznicii de vânătoare.

534.Permisul de vânătoare se retrage și se anulează dacă posesorul acestuia:a) [a săvârșit o faptă sancționată ca infracțiune de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare;]b) a fost exclus dintr-o organizație vânătorească gestionară de fonduri cinegetice;

c)a săvârșit o faptă sancționată contravențional de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare;

535.Unitățile de gospodărire cinegetică, conform prevederilor legii, poartă denumirea de:a) [fonduri cinegetice;]b) cantoane de vânătoare;

c)ocoale cinegetice.

536.Este admisă utilizarea, la vânătoare, a stegulețelor și a gardurilor pentru dirijarea vânatului?a) [nu;]b) da, la lup, vulpe și mistreț;

c)da, numai la lup.

537.Nu este legal să se tragă:

a)în iepuri, la sărite;b) [în urși la nadă;]c) în șacali, la nadă.

538.Cine este administratorul fondului cinegetic național?a) [ autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare;]

08.05.2026sintagma: autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

b)administratorul pădurilor proprietate publică;

c)asociația națională de profil.

539.Este permisă utilizarea odorivectorilor în scopul exercitării vânătorii?a) nu, fără excepție;b) [da, în scopul cercetării științifice, cu acordul administratorului fondului cinegetic național;]c) da, pentru capturarea exemplarelor bolnave.

540.Este permisă folosirea capcanelor în scopul exercitării vânătorii?a) nu, fără excepție;b) [da, numai a celor autorizate de autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare;]

08.05.2026sintagma: autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

c)da, doar pentru capcanele care nu ucid animalul.

541.Ce reprezintă braconajul cinegetic în accepțiunea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare?a) acțiune de vânătoare care se desfășoară de la apusul până la răsăritul soarelui;b) [acțiunea desfășurată în vederea obținerii acelorași efecte ca și prin acțiunea de vânătoare, fără a fi îndeplinite condițiile legale pentru desfășurarea acesteia din urmă;]c) acțiune de vânătoare care se desfășoară noaptea, fără participarea paznicului de vânătoare.

542.Este permisă depășirea cotei de recoltă aprobată pe un fond cinegetic?a) [nu, este strict interzisă;]b) da, cu aprobarea gestionarului;

c)da, cu aprobarea asociației naționale de profil.

543.Cine are dreptul de a gestiona fauna de interes cinegetic?a) orice organizație neguvernamentală care are membri vânători;b) [orice persoană juridică română licențiată în acest scop;]c) orice organizație nonguvernamentală care luptă pentru drepturile animalelor.

544.Cine stabilește și aprobă anual cotele de recoltă pentru vânătoare?a) asociația națională de profil;

b)autoritatea publică centrală care răspunde de protecția mediului;c) [ autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare.]

08.05.2026sintagma: autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

545.Cine are drept de control asupra activității cinegetice la toate nivelurile?a) Consiliul Național de Vânătoare;

b)autoritatea publică centrală care răspunde de protecția mediului;c) [ autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare.]

08.05.2026sintagma: autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

546.Cine stabilește rasele de câini admise la vânătoare în România?a) Asociația Chinologică Română;

b)Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;c) [ autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare.]

08.05.2026sintagma: autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

547.Cine stabilește tipurile de arme și categoriile de muniție care se pot folosi la vânătoare în România?a) Autoritatea Națională pentru Omologarea Armelor și Munițiilor;

b)Autoritatea publică centrală care răspunde de justiție;c) [ autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare împreună cu Autoritatea Națională pentru Omologarea Armelor și Munițiilor.]

08.05.2026sintagma: autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

548.Vânătorul poate să împuște pisici sălbăticite sau câini hoinari?a) da, oricând are posibilitatea;

b)nu;c) [da, cu ocazia vânătorilor organizate pentru specii de vânat.]549. Este permisă desfășurarea acțiunilor de vânătoare în zonele de liniște a faunei cinegetice, delimitate în fondurile cinegetice?a) nu, deoarece acestea sunt zone de protecție a faunei cinegetice;b) [da, cu respectarea prevederilor planurilor de management cinegetic;]c) da, cu aprobarea autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului.

550.Este permisă desfășurarea acțiunilor de vânătoare în parcuri naționale?a) [nu, cu excepția cazurilor prevăzute de lege;]b) da, numai de către personalul angajat al administrației parcurilor naționale;

c)da, numai de către vânătorii care domiciliază în raza parcului național.

551.Este permisă desfășurarea acțiunilor de vânătoare în parcuri naturale?a) nu, cu excepția cazurilor prevăzute de lege;b) [da, cu avizul administrației/custodelui parcului natural și cu respectarea prevederilor planurilor de management ale parcului natural;]c) da, de către personalul angajat al administrației parcului natural.

552.Acțiunile de capturare a vânatului viu se pot desfășura de către:

a)autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare.

08.05.2026sintagma: autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

b)[gestionarii fondurilor cinegetice, în cadrul cotei de recoltă aprobate.]c) persoanele fizice autorizate.

553.Este permisă popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, provenite din crescătoriile din România?a) [da, doar în baza avizului sanitar veterinar;]b) da, numai pe baza certificării calității genetice;

c)nu, deoarece pot fi provocate daune efectivelor naturale de vânat.

554.Este permisă popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, provenite din import?a) da, doar în baza avizului sanitar veterinar;b) [da, în baza avizului sanitar veterinar și a certificării calității genetice;]c) nu, deoarece pot fi provocate daune faunei cinegetice indigene.

555.Pe suprafața fondurilor cinegetice din zona de munte, câinii pot însoți turmele și cirezile de animale domestice?a) da în număr de maxim 5, vaccinați, dehelmintizați și cu jujeu corespunzător;

b)da, fără restricții în afara fondului forestier;c) [da în număr de maxim 3, vaccinați, dehelmintizați și cu jujeu corespunzător.]556. Pe suprafața fondurilor cinegetice din zona de deal, câinii pot însoți turmele și cirezile de animale domestice?a) da în număr de maxim 3, vaccinați, dehelmintizați și cu jujeu corespunzător;

b)da, fără restricții în afara fondului forestier;c) [da în număr de maxim 2, vaccinați, dehelmintizați și cu jujeu corespunzător.]557. Pe suprafața fondurilor cinegetice din zona de câmpie, câinii pot însoți turmele și cirezile de animale domestice?a) da în număr de maxim 2, vaccinați, dehelmintizați și cu jujeu corespunzător;

b)da, fără restricții în afara fondului forestier;c) [da în număr de 1, vaccinați, dehelmintizați și cu jujeu corespunzător.]558. Pe suprafața unui fond cinegetic este permisă mutarea hranei destinate vânatului?a) nu, este strict interzisă;b) [da, de către personalul autorizat;]c) da, de către membrii vânători cu ocazia acțiunilor de vânătoare.

559.Este permisă însușirea de către vânători a coarnelor lepădate de cervide, găsite în fondul cinegetic?a) da, doar de către membrii grupei de vânătoare;b) [nu;]c) da, cu acordul proprietarului de teren.

560.Este permisă practicarea vânătorii fără autorizație eliberată de gestionar, dacă acesta și-a exprimat acordul telefonic?a) [nu, fără excepții;]b) da, pentru paznicii de vânătoare ai gestionarului;

c)da, pentru vânătorii străini însoțiți de paznicul de vânătoare.

561.Examenul pentru obținerea permisului de vânătoare se desfășoară în baza Regulamentului aprobat prin ordin al:

a)autorității publice centrale care răspunde protecția mediului;

b)autorității publice centrale care răspunde de afacerile interne;c) [ autorității publice centrale care răspunde de vânătoare.]

08.05.2026sintagma: autorității publice centrale care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

562.Organizatorul acțiunii de vânătoare are obligația:

a)să urmărească vânatul mare rănit;

b)să completeze cu pix, citeț, în autorizație, numele altor vânători decât cei trecuți inițial, care doresc să participe la acțiunea de vânătoare respectivă;c) [să efectueze instructajul pentru prevenirea accidentelor.]563. Practicarea vânătorii este permisă cu:

a)arme de vânătoare și arbalete;

b)arme de vânătoare și arme de tir omologate;c) [arme de vânătoare și capcane autorizate.]564. Pentru exercitarea vânătorii este legal a fi folosite următoarele categorii de arme:

a)arme de pază și arme de vânătoare;

b)arme de vânătoare și arme de tir;c) [doar arme de foc admise la vânătoare.]565. În baza legii, autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare poate autoriza practicarea vânătorii cu:

a)arme de foc de autoapărare;b) [capcane;]c) arme cu aer comprimat.

08.05.2026sintagma: autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

566.Sunt situații în care se pot recolta păsări admise la vânătoare în afara perioadei legale de vânătoare?a) nu, fără excepții;

b)da, în cazul nerealizării cotei de recoltă;c) [da, în condițiile derogării acordate de autoritatea publică centrală care răspunde de protecția mediului.]567. Este permisă comercializarea cărnii de vânat?a) da, fără restricții;b) [da, de către gestionarul fondului cinegetic și alte persoane juridice autorizate;]c) da, de către vânătorul care a dobândit legal vânatul.

568.Este permisă vânarea unui număr de exemplare mai mare decât cel înscris pe autorizația de vânătoare?a) da, dacă vânătorul/vânătorii în cauză participă la o singură vânătoare într-un sezon;b) [nu;]c) da, cu acordul organizatorului acțiunii de vânătoare.

569.Este permisă vânătoarea pe alt fond cinegetic decât cel în care vânătorul este autorizat să vâneze?a) da, cu acordul paznicului fondului cinegetic;

b)da, cu acordul organizatorului acțiunii de vânătoare;c) [nu.]570. Este permisă urmărirea vânatului rănit pe alt fond cinegetic decât cel pe care este autorizată acțiunea de vânătoare?a) da, dar nu la mai mult de 500 m de limita fondului cinegetic;

b)nu, fără excepții;c) [da, prin excepție, pentru recuperarea acestuia, cu acordul gestionarului fondului cinegetic.]571. Este permisă trecerea vânătorului, cu arma de vânătoare neintrodusă în toc, pe alt fond cinegetic decât cel pe care este autorizat să practice vânătoarea?a) da, în afara căilor de comunicație;b) [nu;]c) da, dacă arma este neîncărcată.

572.Este permisă comercializarea cărnii de vânat de către persoanele fizice?a) da, dacă acestea au participat la vânătoare în calitate de gonaci;b) [nu, fără excepții;]c) da, dacă acestea au calitatea de vânător și au dobândit-o legal.

573.Crotalierea vânatului recoltat legal în fondul de vânătoare se efectuează:

a)la sediul gestionarului fondului cinegetic, imediat după desfășurarea vânătorii;b) [în fondul cinegetic, înainte de părăsirea acestuia;]c) la centrul de taxidermie, după prepararea trofeelor.

574.Este permisă vânătoarea în rezervațiile științifice?a) [nu, cu excepția cazurilor prevăzute de lege;]b) da, cu acordul verbal al administrației rezervației sau al custodelui acesteia;

c)da, cu acordul Academiei Române.

575.Este permisă vânarea urșilor la bârlog?a) da, în condițiile legii;

b)da, dacă produc pagube;c) [nu, fără excepții.]576. Este permisă comercializarea, de către persoane fizice, a trofeelor de vânat?a) da, numai în interiorul țării;b) [nu, fără excepții;]c) da, numai de către vânătorii care le-au recoltat.

577.Este permisă comercializarea de către persoane fizice a produselor de carmangerie rezultate din vânat?a) da, cu respectarea normelor sanitar veterinare;b) [nu, fără excepții;]c) da, numai de către vânătorii care le-au produs conform standardelor alimentare.

578.Cui aparțin coarnele lepădate de cervide, găsite pe un fond cinegetic?a) paznicului de vânătoare;b) [gestionarului fondului cinegetic;]c) vânătorului care le-a găsit.

579.Este permisă vânătoarea cu ogari sau metiși de ogari?a) da, la vânătorile autorizate;

b)da, dacă poartă jujeu;c) [nu, fără excepții.]580. Este permisă vânătoarea pe timp de noapte din autovehicule?a) da, pe fondurile cinegetice greu accesibile;b) [nu;]c) da, când vânătorii sunt însoțiți de paznicul de vânătoare.

581.Este permisă vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a dispozitivelor care permit ochirea și tragerea pe întuneric?a) da, dacă nu există vizibilitate;

b)da, dacă acestea sunt omologate;c) [nu, fără excepție.]582. Este permisă vânătoarea prin utilizarea substanțelor chimice toxice folosite în combaterea dăunătorilor animali ai culturilor agricole?a) da, dacă vânatul produce pagube mari culturilor agricole;

b)da, dacă acestea sunt autorizate pentru comercializare;c) [nu, fără excepții.]583. Este permisă vânătoarea cu arbaleta?a) da, pentru a lovi vânatul la distanțe mai mici de 100 m;b) [nu, fără excepții;]c) da, cu arbalete cumpărate din magazinele de arme și muniții autorizate.

584.Este permisă folosirea la vânătoare a armelor neautorizate sau neomologate, pentru vânătoare în România?a) da, dacă sunt autorizate pentru comercializare în alte țări din Uniunea Europeană;b) [nu;]c) da, dacă au calibrul corespunzător speciei la care se dorește folosirea lor.

585.Ce se întâmplă cu armele care au servit la săvârșirea unei fapte prevăzute de lege ca infracțiune?a) se confiscă de către paznicul de vânătoare;b) [se rețin de către agentul constatator în vederea confiscării;]c) se confiscă de către gestionarul fondului cinegetic.

586.Ce se întâmplă cu mijloacele de transport care au servit la săvârșirea unei fapte prevăzute de lege ca infracțiune?a) se confiscă de către paznicul de vânătoare;b) [se rețin de către agentul constatator în vederea confiscării;]c) se confiscă de către gestionarul fondului cinegetic.

587.Din ce este constituit fondul cinegetic național?a) [totalitatea fondurilor cinegetice din România;]b) totalitatea faunei de interes cinegetic din România;

c)totalitatea suprafețelor de teren pe care au fost delimitate fonduri cinegetice.

588.Ce reprezintă un fond cinegetic?a) totalitatea faunei de interes cinegetic din România;

b)resursa financiară pentru gestionarea vânatului;c) [unitatea de gospodărire cinegetică formată dintr-o suprafața de teren bine delimitată împreună cu fauna de interes cinegetic care se află pe aceasta.]589. Este legal să se tragă în guguștiucii aflați în localități?a) da, dacă vânătoarea este asistată de reprezentantul primăriei;b) [nu;]c) da, numai cu armă cu aer comprimat.

590.Pentru paza unui fond cinegetic, legislația în vigoare impune:a) [cel puțin un paznic pentru fiecare fond cinegetic;]b) cel puțin un paznic pentru fiecare 5000 ha;

c)cel puțin un paznic pentru fiecare 10.000 ha.

591.Vânarea vulpilor care produc pagube în gospodării poate fi realizată cu:

a)otravă;

b)ogari;c) [capcane autorizate.]592. În prezent, în România, fauna de interes cinegetic este considerată:

a)proprietatea unităților administrativ teritoriale;

b)proprietatea deținătorilor de terenuri cuprinse în fondul cinegetic;c) [bun public de interes național și internațional.]593. În România, fauna de interes cinegetic se atribuie în gestiune de către:a) [statul român, prin autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare;]

08.05.2026sintagma: autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

b)statul român prin autoritatea publică centrală pentru protecția mediului;

c)proprietarii terenurilor pe care sunt constituite fondurile cinegetice.

594.Efectivele optime pentru principalele specii de interes vânătoresc se stabilesc și se aprobă de:a) [ autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare;]

08.05.2026sintagma: autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

b)Academia Română;

c)fiecare gestionar de fonduri cinegetice în parte.

595.Suprafața minimă a unui fond cinegetic din zona de câmpie este, în România, de:a) [5.000 ha;]b) 7.000 ha;c) 10.000 ha.

596.Suprafața minimă a unui fond cinegetic din zona de deal este, în România, de:a) 5.000 ha;b) [7.000 ha;]c) 10.000 ha.

597.Suprafața minimă a unui fond cinegetic din zona de munte este, în România, de:a) 5.000 ha;b) 7.000 ha;c) [10.000 ha.]598. Suprafața minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de câmpie, este de:a) [150 ha;]b) 250 ha;c) 350 ha.

599.Suprafața minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de deal, este de:a) 150 ha;b) [250 ha;]c) 350 ha.

600.Suprafața minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de munte, este de:a) 150 ha;b) 250 ha;c) [350 ha.]601. Vânătoarea se poate exercita legal de către vânători numai dacă posedă:

a)permis de vânătoare și autorizație de vânătoare;

b)permis de vânătoare, permis de armă și autorizație de vânătoare;c) [permis de armă, permis de vânătoare, autorizație de vânătoare și asigurare obligatorie pentru accidente de vânătoare.]602. Permisul de vânătoare permanent poate fi obținut legal în România, de către:a) [cetățenii care au domiciliul sau rezidența în România;]b) cetățenii români cu domiciliul în România sau în străinătate;

c)cetățenii țărilor U.E. care au calitatea de vânători în țara de origine, dacă sunt veniți la vânătoare în România.

603.Permisele de vânătoare temporare pot fi obținute, la cerere, de:

a)cetățenii țărilor U.E, dacă în țările de origine nu posedă permis sau licență de vânătoare;b) [cetățenii străini care în țara de origine au calitatea de vânător, dacă sunt invitați în România pentru acțiuni de vânătoare;]c) cetățenii români cu rezidența în străinătate, care nu posedă permis sau licență de vânătoare din țara de rezidență.

604.Autorizațiile de vânătoare, individuale sau colective, pot fi obținute de vânători de la:a) [gestionarii fondurilor cinegetice;]b) administratorul fondurilor cinegetice;

c)atât de la gestionarii fondurilor cinegetice, cât și de la administratorul fondurilor cinegetice.

605.Este interzisă vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă pe timp de îngheț?a) da, deoarece pe timp de îngheț nu se împușcă păsările de baltă;b) [da, dacă suprafața liberă a apei nesituată la gura de apă este înghețată pe mai mult de 70%;]c) nu.

606.Este permisă desfășurarea de acțiuni de vânătoare în zona strict protejată a Rezervației Biosferei "Delta Dunării"?a) da, numai pentru vânătorii români;b) [nu, cu excepția cazurilor prevăzute de lege;]c) da, numai pentru vânătorii cu domiciliul pe raza deltei.

607.Este permisă desfășurarea de acțiuni de vânătoare în zona tampon a Rezervației Biosferei "Delta Dunării"?a) da, numai pentru vânătorii români;b) [nu, cu excepția cazurilor prevăzute de lege;]c) da, numai pentru personalul din rezervație care deține și calitatea de vânător.

608.Este permisă desfășurarea de acțiuni de vânătoare în zona strict protejată a parcurilor naturale?a) da, dacă vânătorul este însoțit de personalul de pază al parcului natural;b) [nu, cu excepția cazurilor prevăzute de lege;]c) da, cu respectarea planului de management al parcului natural.

609.Este permisă desfășurarea de acțiuni de vânătoare în zona strict protejată a ariilor naturale protejate?a) da, dacă vânătorul este însoțit de personalul de pază al ariei naturale protejate;b) [nu, cu excepția cazurilor prevăzute de lege;]c) da, numai pentru vânătorii cu domiciliul în aria naturală protejată.

610.Este permisă recoltarea cu arma de vânătoare a exemplarelor din speciile de interes cinegetic în complexurile de vânătoare?a) [da, cu acordul proprietarului;]b) nu, fără excepții;

c)da, numai cu acordul autorității publice centrale care răspunde de vânătoare.

08.05.2026sintagma: autorității publice centrale care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

611.Documentele de transport pentru exemplarele din speciile cinegetice recoltate în interiorul complexului de vânătoare sunt:

a)autorizațiile de vânătoare;b) [avizele sanitar veterinare de transport;]c) autorizațiile de vânătoare și documentele de plată a exemplarelor recoltate.

612.Este permisă vânătoarea în crescătoriile de vânat?a) da, dacă este exercitată de vânători;

b)da, dacă este exercitată de personalul de specialitate angajat al crescătoriei de vânat;c) [nu, fără excepții.]613. Dreptul de a purta și folosi arme de vânătoare se acordă următoarelor categorii de persoane:

a)colecționarilor de arme de vânătoare și antrenorilor de tir;b) [posesorilor de permis de vânătoare și permis de port arma categoria B;]c) posesorilor de permise de vânătoare, membri în asociațiile de vânătoare.

614.Cererea de eliberare a autorizației de procurare a armei se depune de către solicitant la:

a)Inspectoratul General al Poliției Române;b) [Inspectoratul Județean de Poliție sau Poliția Municipiului București, după caz, pe raza căruia își are domiciliul;]c) Poliția municipală,/orășenească/post de poliție, unde acesta are domiciliul.

615.Pierderea armei de vânătoare trebuie anunțată de către posesorul acesteia organului de poliție:a) [de îndată, dar nu mai târziu de 24 ore de la constatare;]b) în cel mult 48 ore de la constatare;

c)în cel mult 10 zile de la constatare.

616.Este permisă, în România, fabricarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm?a) da, numai de către armurieri autorizați;b) [nu, fără excepții;]c) da, numai de către vânători, pentru folosința proprie.

617.Este permisă comercializarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm?a) da, numai de către magazine de profil;b) [nu, fără excepții;]c) da, dacă respectă standardele de calitate.

618.Este permisă folosirea la vânătoare a cartușelor cu alice cu diametrul mai mare de 5 mm?a) da, pentru vânatul mare;b) [nu, fără excepții;]c) da, pentru armele de calibrul 12 și 16.

Capitolul IIIEtică vânătorească

619.Operațiunea de scoatere a organelor interne ale vânatului împușcat poartă denumirea de:

a)condiționarea vânatului;

b)tranșare;c) [eviscerare.]620. Crenguța înroșită în sângele vânatului dobândit prin vânătoare se oferă vânătorilor care împușcă:

a)lup sau urs;b) [vânat copitat;]c) orice specie de vânat.

621.Crenguța înroșită în sângele vânatului împușcat se oferă vânătorului:

a)pe o tavă din lemn;

b)pe patul armei;c) [pe pălărie sau pe lama cuțitului.]622. Ce reprezintă ceea ce în limbaj vânătoresc se numește "ultima îmbucătură"?a) un mănunchi de iarbă care se pune în fața vânatului împușcat;

b)un mănunchi de ramuri pe care se așează capul vânatului împușcat;c) [o ramură cu frunze verzi care se introduce în gura vânatului împușcat.]623. Tabloul vânatului reprezintă:

a)un tablou înfățișând vânatul împușcat;b) [așezarea vânatului împușcat după un anumit tipic, în fața vânătorilor, și a organizatorilor;]c) fotografiile cu vânat împușcat de la sfârșitul vânătorii .

624.La sfârșitul unei vânători de vânat mic, piesele împușcate se așează în tabloul de vânătoare cu respectarea ordinii:

a)potârnichi, fazani, iepuri, vulpi;

b)iepuri, fazani, potârnichi și vulpi;c) [vulpi, iepuri, fazani, potârnichi .]625. În cadrul unui tablou de vânătoare, vânatul mic se așează pe:

a)abdomen;b) [partea dreaptă;]c) partea stângă.

626.La o vânătoare mixtă, de vânat mare și mic, vânatul împușcat se așează în următoarea ordine:

a)fazani, iepuri, vulpi, mistreți;b) [mistreți, vulpi, iepuri și fazani;]c) vulpi, iepuri, fazani, mistreți .

627.Într-un tablou de vânătoare, așezarea celor care au participat la vânătoare se face astfel:

a)gonacii și personalul de vânătoare nu se așează lângă vânat;

b)gonacii se așează cu personalul de teren în spatele vânătorilor;c) [vânătorii și organizatorul se așează în fața vânatului.]628. Nu este etic să se tragă:

a)în păsările de baltă care zboară spre locurile de hrană;

b)în fazanii care zboară printre crengile arborilor;c) [în fazanii și în potârnichile aflate pe sol.]629. La vânătoarea de mistreți nu este etic să se tragă:

a)în masculul dominant din cârd;

b)în purcei, dacă sunt fără mama lor;c) [în femela conducătoare de cârd.]630. În cazul vânatului mare, împușcat, nu este etic:

a)să fie târât direct pe zăpadă sau pe pământ până la mijlocul de transport;

b)să se calce peste rândurile cu vânat așezat în tablou;c) [să fie mutilat ori lovit cu bețe, cu piciorul sau în alt mod, chiar dacă la acea vânătoare s-a pierdut un câine de vânătoare.]631. Trofeele vânatului împușcat (coarne, colți, blănuri, etc.) aparțin:a) [vânătorului care a dobândit vânatul;]b) în mod egal, vânătorilor participanți la vânătoare;

c)vânătorilor participanți, după cum hotărăște organizatorul vânătorii.

632.Nu este admisă, din punct de vedere etic:

a)eviscerarea vânatului și jupuirea blănurilor trofeu direct în teren;b) [fotografierea vânatului împușcat în poziții hilare;]c) tranșarea vânatului în fața vânătorilor.

633.Împărțirea vânatului mic de către organizator este recomandat să se facă:a) [începând cu invitații și bătrânii, apoi continuând cu ceilalți vânători;]b) în ordinea așezării vânătorilor în fața tabloului de vânătoare;

c)oferind fiecărui vânător ceea ce a împușcat personal.

634.Care este termenul consacrat normelor de morală specifică vânătorii?a) comportament vânătoresc;b) [etică vânătorească;]c) conduită cinegetică.

635.Cum se așează crenguța de luare în posesie a vânatului?a) pe spatele vânatului așezat pe burtă;

b)pe abdomenul vânatului așezat pe spate;c) [deasupra vânatului culcat pe partea dreaptă.]636. În ce poziție se așează crenguța pe partea laterală a corpului vânatului?a) [la mascul cu baza spre cap, la femelă, invers, cu vârful crenguței spre cap;]b) nu are importanță poziția, de regulă se așează pe latura toracelui;

c)perpendicular pe coloană, la mascul cu baza spre coloană și la femelă invers.

637.La ce specii de vânat se așează crenguța de luare în posesie a vânatului?a) la toate speciile de vânat mare ce se recoltează la dibuit sau la pândă;

b)la speciile la care recoltarea se face pe bază de autorizație nominală;c) [numai la vânatul cu copite.]638. Cine oferă vânătorului crenguța de luare în posesie a vânatului împușcat?a) [organizatorul acțiunii de vânătoare;]b) gestionarul fondului cinegetic unde s-a recoltat vânatul;

c)vânătorul cel mai vârstnic dintre participanții la vânătoare.

639.Cum se aranjează cozile vulpilor expuse în tabloul de vânătoare?a) orizontal în prelungirea corpului;b) [pe sol, perpendicular față de corp;]c) nu are nici o importanță.

640.Vânatul mic aparține vânătorului care:

a)a tras primul foc de la care vânatul a lăsat sânge;b) [a tras ultimul foc în urma căruia vânatul a căzut;]c) a tras mai multe cartușe.

641.Vânatul mare aparține vânătorului care:a) [a tras primul foc cauzator de moarte;]b) a tras ultimul foc, de grație;

c)a tras mai multe focuri.

642.Este etic să se tragă în vânat cu arma, cu glonț, la distanțe mai mari de 300 m?a) da, dacă arma este dotată cu o muniție performantă;b) [nu;]c) da, dacă vânatul nu permite apropierea vânătorului sub această distanță.

643.Este etic a se trage în guguștiucii așezați pe conductorii electrici?a) da, dacă vânătoarea este autorizată;

b)da, dacă sunt mai mult de două exemplare;c) [nu.]644. Este etic a se trage la fazanul așezat pe ramura unui arbore?a) da, dacă vânătoarea este autorizată;

b)da, seara la pândă;c) [nu.]645. Este etic a se trage în vânatul care se îndreaptă către vânătorul vecin?a) da, dacă arma sa este mai performantă decât a vecinului vânător;b) [nu;]c) nu, cu excepția cazului în care vânătorul vecin este începător.

646.Este etic a se trage în vânat "la noroc"?a) da, uneori vânatul poate fi ucis;b) [nu;]c) nu, cu excepția cazului în care vânatul nu iese din tufiș.

647.Vânatului mare rănit i se dă lovitura de grație:

a)prin lovire cu patul armei;

b)prin lovire cu toporul;c) [prin împușcare.]648. Este etic să se tragă în vânat cu arma, cu cartuș cu alice, la distanțe de 70-80 m?a) da, deoarece vânatul poate fi ucis la această distanță;b) [nu;]c) da, în cazul vânătorilor experimentați.

649.Vânatul mare se așează în tabloul de vânătoare, pe:

a)abdomen;

b)partea stângă;c) [partea dreaptă.]650. Într-un tablou de vânătoare vânatul se așează:a) [de la dreapta spre stânga;]b) de la stânga spre dreapta;

c)nu are importanță din ce parte se începe tabloul.

651.La tabloul de vânătoare vânatul se așează astfel încât:a) [să nu se atingă unul de altul;]b) să se poate păși peste rândurile cu vânat;

c)să nu fie așezate pe același rând mai mult de 10 piese.

652."Botezul" vânătorului se face:

a)o singură dată, când ucenicul împușcă primul vânat;b) [de fiecare dată când vânătorul împușcă o specie mai mare de vânat decât cea pentru care a fost deja botezat;]c) la împușcarea fiecărei specii noi de vânat.

653."Nașul" vânătorului:a) [este ales de vânător, dintre vânătorii botezați la acea specie;]b) este obligatoriu organizatorul vânătorii;

c)este impus noului vânător de către organizatorul vânătorii.

654.Nu este etic să se tragă:

a)în fazanii care zboară spre pădure;

b)în ierunca aflată pe cracă;c) [în iepurii culcați în covru.]655. Este etic să fie smuls părul sau penele vânatului împușcat, pentru a fi purtate la pălărie?a) da, imediat după împușcare;b) [da, numai după ce a fost oferit, din tabloul de vânătoare, vânătorului;]c) nu, până la momentul jupuirii blănurilor ce nu constituie trofeu sau jumulirii păsărilor, după caz.

656.Nu este etic ca vânătorul să tragăa) în rațele care zboară în stol;

b)în gâștele care zboară spre locul de hrănire;c) [în potârnichile grupate în stol iarna pe zăpadă.]

Capitolul IVChinologie

657.Câinii de vânătoare fac parte din categoria câinilor:a) [utilitari;]b) de serviciu;

c)de agrement.

658.Câinii prepelicari sunt utilizați la:

a)vânătoarea la vizuină a vulpilor și a viezurilor;

b)vânătoarea la vânatul mare;c) [vânătoarea la vânatul mic.]659. Copoii sunt câini de vânătoare caracterizați prin:

a)chetă strânsă, executată metodic, cu viteză mare;b) [pasiune pentru căutatul la distanță, stârnitul și urmăritul cu glas al mamiferelor de interes vânătoresc;]c) rezistență redusă la oboseală.

660.Limierii excelează prin:

a)miros mediu, dar perseverență deosebită pentru căutarea vânatului mare pe urmă proaspătă;b) [miros excelent, care-i ajută să țină urma veche de sânge, chiar după 24-48 de ore de la rănirea vânatului;]c) agresivitate mare față de vânatul rănit.

661.Din categoria marilor pontatori insulari face parte:

a)bracul;b) [pointerul;]c) labradorul.

662.Termenul "a ponta" este sinonim cu:a) [aretul;]b) aportul;

c)nu are legătură cu termenii de "aret" sau "aport" .

663.Din categoria marilor pontatori insulari face parte:a) [seterul;]b) vijla maghiară;

c)pudel-pointerul.

664.Rasă autohtonă de câine de vânătoare este considerată:a) [copoiul ardelenesc;]b) basetul;

c)ciobănescul carpatin.

665.Care dintre următoarele rase de câini sunt mai potrivite pentru vânătoarea la vizuină a vulpilor și pisicilor sălbatice:a) [jagd terrierul;]b) cocker;

c)airedale terrierul.

666.Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:a) [prepelițe și potârnichi;]b) porumbei și ierunci;

c)vulpi și iepuri.

667.Vânătoarea cu câine scotocitor se poate practica cu succes la:

a)jderi și vulpi;b) [fazani și potârnichi;]c) viezuri și dihori.

668.Vânătoarea la vizuină, cu ajutorul câinilor de vânătoare din rasa tekel sau rasa fox terrier, se poate practica cu succes la:

a)bizam;

b)jder de piatră;c) [vulpe.]669. Următoarele rase de câini sunt folosite la vânătoarea la vizuină:

a)Fox terrier, jagd terrier, airdale terrier;b) [tekel, fox terrier, jagd terrier;]c) tekel, fox terrier cu păr sârmos, jagd terrier, beagle.

670.Limierii sunt câini folosiți pentru:a) [căutarea vânatului pe urma de sânge;]b) gonirea vânatului;

c)hărțuirea vânatului negru.

671.Retriverii sunt câini folosiți pentru:a) [recuperarea vânatului mic împușcat;]b) căutarea și pontarea vânatului mic;

c)lucrul pe urma de sânge.

672.Prepelicarii insulari sunt reprezentați de rasele:

a)epagneul breton, cocker springer, bloodhund;b) [pointer, setteri;]c) cocker springer, cocker spaniel, labrador, pointer, setteri;

673.Cheta câinelui efectuată în mod corect reprezintă:

a)căutarea, găsirea și aportarea vânatului după încheierea partidei de vânătoare;

b)căutarea vânatului mic, dus-întors înaintea vânătorului;c) [căutarea stânga-dreapta în fața vânătorului.]674. Simțul mirosului la prepelicari este mult mai bine dezvoltat la:

a)braci, vijla, munsterlander;

b)cockeri, epagneul, pudel-pointer;c) [setteri, pointeri.]675. Prepelicarii pontatori continentali sunt reprezentați de rasele:a) [braci, pudel-pointer, vijlă;]b) munsterlander, pudel-pointer, pointer;

c)munsterlander, epagneul breton, setteri;

676.Următorul termen definește semnalarea vinațului de către un prepelicar pontator:a) [aret;]b) aport;

c)a patron.

677.Următoarele rase de câini de vânătoare fac parte din categoria celor specializate pentru aport:

a)brac german cu păr scurt, limier hanoveran, spinone;

b)brac de Weimar, brac german cu păr sârmos, grifon;c) [golden retriver, labrador.]678. Cheta și aretul sunt caracteristice raselor de:a) [prepelicari pontatori;]b) prepelicari scotocitori;

c)gonitori-hărțuitori.

679.Copoii sunt câini gonitori folosiți la vânătoarea de:

a)căprior;

b)cerb;c) [mistreț.]680. Cheta unui câine de vânătoare, definește:a) [distanța până la care se deplasează câinele de vânătoare pentru căutarea vânatului;]b) modul în care câinele hărțuiește vânatul;

c)modul în care câinele aduce vânatul către vânător.

681.Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:a) [sitari și fazani;]b) ieruncă și cocoș de munte;

c)vulpi și bizami.

682.Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:a) [prepelițe și potârnichi;]b) porumbei și ierunci;

c)vulpi și pisica sălbatică.

683.Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:a) [fazani și becaține;]b) gâște și rațe sălbatice;

c)ciori grive și coțofene.

684.Care rasă de câini pontatori este mai răspândită în România?a) [bracul;]b) pointerul;

c)seterul.

685.Vânătoarea cu câine scotocitor se poate practica cu succes la:a) [prepelițe și fazani;]b) jderi și dihori;

c)gâște sălbatice și rațe sălbatice.

686.Vânătoarea cu câine gonitor se poate practica cu succes la:a) [mistreț și vulpe;]b) capră neagră și muflon;

c)cerb și căprior.

687.Vânătoarea cu câine hărțuitor se poate practica cu succes la:

a)capră neagră și cervide;

b)lup și râs;c) [mistreț și urs.]688. Care dintre următoarele boli ale câinilor se manifestă și prin diaree hemoragică:a) [boala lui Carre;]b) ascaridioza;

c)antraxul.

689.Care dintre bolile câinilor se manifestă și prin lipsa luciului părului:

a)hepatita virală;b) [cisticercoza;]c) pasteureloza.

Capitolul VBoli ale vânatului

690.Boala care cauzează cele mai mari pierderi în rândul lupilor este:

a)antraxul;

b)febra aftoasă;c) [turbarea.]691. Care este cea mai frecventă și mai periculoasă boală a caprei negre?a) gălbeaza;

b)febra aftoasă;c) [râia.]692. Care este cea mai frecventă boală ce poate fi transmisă de la mistreț la om?a) pesta porcină;b) [trichineloza;]c) salmoneloza.

693.Care este cea mai periculoasă boală ce poate fi transmisă de la vulpe la om?a) [rabia;]b) trichineloza;

c)râia.

694.Vulpea este principalul vector al:

a)tuberculozei;b) [turbării;]c) tularemiei.

695.Care este boala care afectează cel mai mult efectivele de mistreț?a) [pesta;]b) holera;

c)râia.

696.Care este boala care afectează cel mai mult efectivele de vulpe?a) [rabia;]b) pesta;

c)holera.

697.Care sunt bolile cele mai frecvent întâlnite la urs?a) [trichineloza și rabia;]b) râia;

c)holera.

698.Care este boala care afectează cel mai mult efectivele de fazan?a) [singamoza;]b) pesta aviară;

c)holera.

699.Care este boala care afectează cel mai mult exemplarele tinere de iepure?a) [coccidioza;]b) bruceloza;

c)rabia.

700.Care este boala care afectează cel mai mult exemplarele adulte de iepure?a) [pasteureloza (septicemia hemoragică);]b) bruceloza;

c)rabia.

701.Care este boala cel mai des întâlnită la căprior?a) gălbeaza;b) [hipodermoza;]c) rabia.

702.Bruceloza se poate transmite la om prin consumarea cărnii de vânat infestate?a) [da;]b) nu;

c)da, doar în cazul speciei căprior.

703.Carnea de urs poate fi consumată înainte de efectuarea analizelor sanitar veterinare?a) da, imediat după recoltare;

b)da, dacă din punct de vedere organoleptic carnea este corespunzătoare;c) [nu.]704. Carnea de mistreț poate fi împărțită vânătorilor la finalul acțiunii de vânătoare?a) da, fără restricții;

b)da, dacă au achitat contravaluarea vânatului recoltat;c) [da, se împarte vânătorilor după efectuarea analizelor sanitar veterinare.]705. În situația declarării stării de carantină pe un fond cinegetic datorită unor epizotii se pot desfășura acțiuni de vânătoare prin metoda la goană?a) [nu;]b) da, pentru specia vulpe;

c)da, pentru speciile neafectate de epizotii.

706.Care este cea mai periculoasă boală transmisă prin paraziți de la cervide la om?a) gălbeaza;b) [borelioza;]c) hipodermoza.

707.Ce se întelege prin zoonoză?a) [boală transmisibilă de la animale la om și viceversa;]b) totalitatea animalelor dintr-un ecosistem;

c)lanț trofic animal.

708.Care dintre speciile de cervide este mai predispusă la boli:

a)cerbul lopătar;

b)cerbul comun;c) [căpriorul.]709. Care din următoarele boli se poate transmite la om prin consumul cărnii de iepure?a) [pseudotuberculoza;]b) leptospiroza;

c)salmoneloza.

710.Ce se întelege prin epizootie?a) [răspândire în masă și pe teritorii mari a unei boli contagioase la animale;]b) răspândire selectivă pe teritorii restrânse a unei boli contagioase la animale;

c)boală contagioasă care se manifestă doar în ferme și crescătorii de vânat.

Capitolul VIArme, muniții și echipamente de vânătoare

711.Armele cu țevi basculante pot fi:

a)arme semiautomate;

b)carabine și arme lise cu închizător;c) [arme lise, arme ghintuite și arme mixte.]712. Arma cu două țevi așezate în plan orizontal, este o armă:

a)tip "bock";b) [cu țevi juxtapuse;]c) cu țevi suprapuse.

713.Arma cu două țevi așezate în plan vertical, este o armă:a) [tip "bock";]b) cu țevi juxtapuse;

c)driling.

714.Calibrul armelor de vânătoare cu țevi lise se exprimă prin:a) [un număr convențional egal cu numărul bilelor, având diametrul țevii, ce se pot confecționa dintr-o livră de plumb;]b) diametrul, în mm, al câmpului țevii;

c)un număr convențional egal cu numărul alicelor care pot fi confecționate dintr-o livră de plumb.

715.Calibrul armelor de vânătoare cu glonț se exprimă prin:

a)un număr convențional egal cu numărul bilelor, având diametrul țevii, ce se pot confecționa dintr-o livră de plumb;b) [diametrul, în mm sau inchi, al câmpului țevii;]c) un număr convențional, egal cu numărul proiectilelor care pot fi confecționate dintr-o livră de plumb.

716.Mecanismul de dare a focului la carabine este situat în:a) [închizător;]b) basculă;

c)antepat.

717.Care dintre calibrele menționate mai jos este considerat de către vânători calibru "universal"?a) 5.6 x 35;b) 9.3 x 74;c) [7.62 x 63 (30.06).]718. Care este rolul acceleratorului la armele cu glonț?a) să accelereze viteza glonțului;

b)să ușureze ochirea;c) [să sensibilizeze trăgaciul.]719. Bura intră în componența:a) [cartușelor cu alice;]b) cartușelor cu glonț;

c)cartușelor cu alice și a cartușelor cu glonț.

720.Ce se înțelege prin "choke-ul"armelor de vânătoare?a) reculul resimțit în umăr la declanșarea focului;b) [îngustarea țevii spre gura ei;]c) rateul armei.

721.Care este legea care reglementează regimul armelor de foc și al munițiilor în România:

a)Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic;

b)Legea nr. 17/1996 privind regimul armelor și munițiilor;c) [Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor.]722. Din punct de vedere constructiv, după lungimea țevii, armele se clasifică astfel:a) [arme de foc lungi și arme de foc scurte;]b) arme de foc scurte și arme de foc medii;

c)arme de foc scurte, arme de foc medii și arme de foc lungi.

723.Procurarea armelor de vânătoare, se poate realiza prin:a) [cumpărare, donație, moștenire, închiriere sau comodat;]b) numai cumpărare sau donație;

c)numai închiriere sau cumpărare.

724.Conform prevederilor Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, uzul de arma letală fără drept reprezintă:

a)contravenție;b) [infracțiune;]c) avertisment.

725.Titularul dreptului de a purta și folosi arme de vânătoare poate face uz de arma înscrisă în permisul de armă, în următoarele situații:a) [asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condițiile legii, precum și asupra câinilor hoinari din fondurile cinegetice, cu ocazia acțiunilor de vânătoare;]b) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condițiile legii, precum și asupra braconierilor care nu se supun controlului;

c)asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condițiile legii, precum și pentru paza hranei vânatului și a dotărilor din fondurile cinegetice.

726.Care dintre armele de vânătoare de calibru 12, 16 și 20 are diametrul țevii mai mare?a) calibrul 16;b) [calibrul 12;]c) calibrul 20.727. Armele de vânătoare se împart în arme cu alice sau cu țevi lise, arme cu glonț sau cu țevi ghintuite și arme mixte, ținând seama de:

a)modul acestora de încărcare;

b)materialul din care sunt confecționate țevile acestora;c) [configurația interiorului țevilor acestora.]728. Armele de vânătoare se împart în arme cu țevi basculante și arme cu țevi fixe după:a) [modul de construcție al acestora și de manipulare pentru încărcare;]b) materialul din care sunt confecționate țevile acestora;

c)configurația interiorului țevilor.

729.Armele cu repetiție sunt:

a)arme cu țevi basculante;b) [arme cu țevi fixe;]c) arme cu țevi basculante sau arme cu țevi fixe.

730.Armele semiautomate sunt:

a)arme cu țevi basculante;b) [arme cu țevi fixe;]c) arme cu țevi basculante sau arme cu țevi fixe.

731.Arma sistem "Hammerless" este o armă:

a)cu închizător rotativ;b) [cu cocoașe ascunse;]c) cu cocoașe aparente.

732.Armele de vânătoare cu repetiție sunt arme care:

a)se reîncarcă manual, prin introducerea câte unui cartuș cu mâna după fiecare foc;b) [se reîncarcă după fiecare foc, prin manipularea unui dispozitiv denumit închizător;]c) se reîncarcă automat după fiecare foc, până la epuizarea cartușelor din magazie.

733.Armele de vânătoare semiautomate sunt arme care:

a)se reîncarcă manual, prin introducerea câte unui cartuș cu mâna, după fiecare foc;

b)se reîncarcă după fiecare foc, prin manipularea unui dispozitiv denumit închizător;c) [se reîncarcă automat după fiecare foc, până la epuizarea cartușelor din magazie.]734. Armele de cal. 10 sunt considerate arme:

a)de putere mijlocie;

b)de putere redusă;c) [de putere mare.]735. Armele de cal. 28 sunt considerate arme:

a)de putere mijlocie;b) [de putere redusă;]c) de putere mare.

736.Presiunea dezvoltată în cartușele armelor cu alice comparativ cu cea din cartușele armelor cu glonț este:a) [mai mică;]b) mai mare;

c)egală.

737.Proiectilele cartușelor de vânătoare clasice, pentru armele cu glonț sunt confecționate din:

a)plumb;

b)oțel;c) [plumb, cu blindaj metalic.]738. Proiectilele cartușelor de vânătoare cu glonț pot fi:

a)nedeformabile;b) [expansive sau perforante;]c) explozive.

739.Izbitura pe care vânătorul o resimte în umăr, ca urmare a exploziei generate de arderea pulberii în țeava armei, poartă denumirea de:

a)chocke;b) [recul;]c) culată.

740.La tirul de jos în sus, când ținta se află sub distanța optimă de reglare, se ochește:a) [la baza țintei;]b) în centrul țintei;

c)la linia superioară a țintei.

741.La tirul de sus în jos, când ținta se află sub distanța optimă de reglare, se ochește:a) [la baza țintei;]b) în centrul țintei;

c)la linia superioară a țintei.

742.La tirul de jos în sus, când ținta se găsește peste distanța optimă de reglare, se ochește:

a)la baza țintei;

b)în centrul țintei;c) [la linia superioară a țintei.]743. Pentru verificarea randamentului armelor de vânătoare cu țeavă lisă este indicat să fie folosite alice de:a) 2,5 mm;b) [3,5 mm;]c) 4,5 mm.

744.Pentru verificarea randamentului armelor de vânătoare cu țeavă lisă de calibrul 12 este indicat să se tragă la o distanță de:a) 25 m;b) [35 m;]c) 45 m.745. Cercul mare de pe ținta standard, pe care se determină procentajul armelor de vânătoare cu țeavă lisă, trebuie să aibă diametru de:a) 100 cm;b) [75 cm;]c) 50 cm.

746.Cercul mic de pe ținta standard, pe care se determină grupajul armelor de vânătoare cu țeavă lisă, trebuie să aibă diametru de:a) 75 cm;b) 50 cm;c) [37,5 cm.]747. Pentru curățarea armelor de vânătoare, este indicat ca vergeaua echipată cu perie să fie introdusă:

a)pe la gura țevii;b) [pe la detunător;]c) nu are nici o importanță din ce parte se curăță țeava.

748.Este recomandat să se tragă cu țeava armei de vânătoare rezemată de un corp dur?a) da, deoarece tirul este mai sigur;b) [nu, deoarece tirul este afectat de vibrațiile țevii;]c) nu, deoarece tirul cu arma de vânătoare trebuie efectuat fără sprijinirea armei.

749.Tuburile cartușelor de vânătoare pentru armele cu țevi ghintuite sunt confecționate din:

a)carton special;

b)material plastic;c) [alamă sau oțel.]750. Armele de calibrul 16 sunt considerate arme:a) [de putere mijlocie;]b) de putere redusă;

c)de putere mare.

751.Mulajele de păsări confecționate din material sintetic folosite pentru ademenirea vânatului poartă denumirea de:

a)chemătoare;b) [atrape;]c) odorivectori.

752.Ce reprezintă cartușiera?a) cutia în care sunt depozitate cartușele;

b)magazia de cartușe pentru armele automate;c) [accesoriu vânătoresc folosit pentru portul cartușelor în timpul desfășurării acțiunii de vânătoare.]753. Ciorchinarul se folosește la:a) [atârnarea de centură a păsărilor vânate;]b) transportarea vânatului din fondul cinegetic;

c)agățarea pe perete a trofeelor de vânat.

Capitolul VIIManagementul speciilor de interes vânătoresc

754.Perioada de vânătoare la masculul de cerb comun, de trofeu, este:a) [10 septembrie-15 noiembrie;]b) 1 septembrie-15 februarie;c) 1 noiembrie-15 decembrie.

755.Perioada de vânătoare la masculul de cerb comun, de selecție, este:a) 10 septembrie-15 noiembrie;b) 1 septembrie-15 februarie;c) [1 septembrie-31 decembrie.]756. Perioada de vânătoare la femela și vițelul de cerb comun este:a) 10 septembrie-15 noiembrie;b) [1 septembrie-15 februarie;]c) 1 septembrie-15 noiembrie.

757.Perioada de vânătoarea a masculului de cerb lopătar, de trofeu, este:a) [10 octombrie-1 decembrie;]b) 1 septembrie-15 decembrie;c) 1 septembrie-15 februarie.

758.Perioada de vânătoare a masculului de cerb lopătar, de selecție, este:a) 10 octombrie-1 decembrie;b) [1 septembrie-15 decembrie;]c) 1 septembrie-15 februarie.

759.Perioada de vânătoare a femelei și vițelului de cerb lopătar este:a) 10 octombrie-1 decembrie;b) 1 septembrie-15 decembrie;c) [1 septembrie-15 februarie.]760. Perioada de vânătoare a iepurelui de vizuină este:a) [1 noiembrie-31 ianuarie;]b) 1 octombrie-30 decembrie;c) 1 ianuarie-15 februarie.

761.Perioada de vânătoare a bizamului este:a) [1 septembrie-15 aprilie;]b) 1 august-15 februarie;c) 15 octombrie-15 martie.

762.Șacalul se vânează în perioada:a) [15 mai-31 martie;]b) 1 octombrie-28 februarie;c) 15 august-15 septembrie.

763.Perioada de vânătoare a câinelui enot este:a) [15 septembrie-31 martie;]b) 1 august-31 decembrie;c) 1 august-31 martie.

764.Perioada de vânătoare a viezurelui este:a) [1 august-31 martie;]b) 15 septembrie-31 decembrie;c) 1 februarie-31 martie;

765.Perioada de vânătoare a jderilor este:a) [15 septembrie-31 martie;]b) 1 octombrie-31 decembrie;c) 15 octombrie-31 ianuarie.

766.Perioada admisă pentru vânarea dihorului comun este:a) [15 septembrie-31 martie;]b) 15 august-20 februarie;c) 15 octombrie-31 ianuarie.

767.Vânarea fazanilor este permisă în perioada:a) 1 noiembrie-31 ianuarie;b) [1 octombrie-28 februarie;]c) 1 august-31 decembrie.

768.Vânarea potârnichilor este permisă în perioada:a) 1 noiembrie-31 ianuarie;b) [15 septembrie-31 decembrie;]c) 1 august-31 decembrie.

769.Vânarea prepeliței este permisă în perioada:a) 1 noiembrie-31 ianuarie;b) [15 august-31 decembrie;]c) 1 august-31 decembrie.

770.Vânarea masculului de cocoș de munte este permisă în perioada:a) 1 noiembrie-31 ianuarie;b) 20 aprilie-10 mai;c) [nu este permisă.]771. Vânarea femelei de cocoș de munte este permisă în perioada:a) 1 noiembrie-31 ianuarie;b) 20 aprilie-10 mai;c) [nu este permisă.]772. Perioada de vânătoare a masculului de căprior este:a) [15 mai-15 octombrie;]b) 1 septembrie-15 februarie;c) 1 septembrie-15 decembrie.

773.Perioada de vânătoare a femelei de căprior este:a) [1 septembrie-15 februarie;]b) 15 septembrie-31 decembrie;c) 1 octombrie-15 decembrie.

774.Perioada de vânătoare la capra neagră, exemplar de selecție, este:a) 15 mai-15 octombrie;b) 1 septembrie-15 februarie;c) [1 septembrie-15 decembrie.]775. Perioada de vânătoare la capra neagră, exemplar de trofeu, este:a) 15 mai-15 octombrie;b) [15 octombrie-15 decembrie;]c) 1 septembrie-15 februarie.

776.Perioada de vânătoare la mistreț este:a) 15 mai-15 octombrie;b) [1 august-15 februarie;]c) 1 septembrie-15 februarie.

777.Perioada de vânătoare la muflon este:a) 15 mai-15 octombrie;b) 1 septembrie-15 februarie;c) [15 septembrie-15 decembrie.]778. Perioada de vânătoare la iepurele de câmp este:a) 15 mai-15 octombrie;b) [1 noiembrie-31 ianuarie;]c) 1 noiembrie- 15 februarie.

779.Perioada de vânătoare la rața mare este:a) 1 august-15 noiembrie;b) [1 septembrie-31 ianuarie;]c) 1 septembrie-15 februarie.

780.Perioada de vânătoare la rața cârâitoare este:a) 15 august-20 noiembrie;b) [1 septembrie-28 februarie;]c) 1 septembrie-10 februarie.

781.Perioada de vânătoare la rața mică este:a) [1 septembrie-28 februarie;]b) 20 august-15 noiembrie;c) 1 septembrie-15 februarie.

782.Perioada de vânătoare la rața sulițar este:a) [1 septembrie-31 ianuarie;]b) 15 august-20 noiembrie;c) 1 septembrie-15 februarie.

783.Perioada de vânătoare la rața lingurar este:a) [1 septembrie-28 februarie;]b) 15 august-20 noiembrie;c) 1 septembrie-15 februarie.

784.Perioada de vânătoare la rața cu cap castaniu este:a) 1 august-28 februarie;b) 15 august-20 noiembrie;c) [1 septembrie-28 februarie.]785. Perioada de vânătoare la rața moțată este:a) 1 august-28 februarie;b) 15 august-20 noiembrie;c) [1 septembrie-28 februarie.]786. Perioada de vânătoare la rața pestriță este:a) 1 august-28 februarie;b) 15 august-20 noiembrie;c) [1 septembrie-28 februarie.]787. Perioada de vânătoare la rața sunătoare este:a) 1 august-28 februarie;b) 1 august-15 noiembrie;c) [1 septembrie-31 ianuarie.]788. Perioada de vânătoare la rața cu cap negru este:a) 20 august-15 noiembrie;b) [1 septembrie-28 februarie;]c) 1 septembrie-15 martie.

789.Perioada de vânătoare la gâsca de vară este:a) 1 august-15 noiembrie;b) [1 septembrie-20 ianuarie;]c) 1 septembrie-15 februarie.

790.Perioada de vânătoare la gâsca de semănătură este:a) [1 septembrie-28 februarie;]b) 1 septembrie-15 martie;c) 1 septembrie-15 februarie;

791.Perioada de vânătoare la gârlița mare este:a) [1 septembrie-20 ianuarie;]b) 1 septembrie-15 martie;c) 1 septembrie-15 februarie.

792.Perioada de vânătoare la găinușa de baltă este:a) [1 septembrie-28 februarie;]b) 1 septembrie-15 martie;c) 1 septembrie-15 februarie.

793.Perioada de vânătoare la cormoranul mare este:a) 1 septembrie-15 februarie;b) 1 septembrie-15 martie;c) [nu se vânează.]794. Perioada de vânătoare la becațina comună este:a) 1 septembrie-15 februarie;b) 1 septembrie-15 martie;c) [1 septembrie-28 februarie.]795. Perioada de vânătoare la sitarul de pădure este:a) 1 septembrie-15 februarie;b) 1 septembrie-15 martie;c) [1 septembrie-28 februarie.]796. Perioada de vânătoare la ciocârlia de câmp este:a) 1 septembrie-28 februarie;b) 1 septembrie-15 martie;c) [15 septembrie-15 noiembrie.]797. Perioada de vânătoare la sturzul de iarna (cocoșar) este:a) [1 septembrie-28 februarie;]b) 1 septembrie-15 martie;c) 15 septembrie-15 noiembrie.

798.Perioada de vânătoare la sturzul de vâsc este:a) [1 septembrie-31 ianuarie;]b) 1 septembrie-15 martie;c) 15 septembrie-15 noiembrie.

799.Perioada de vânătoare la sturzul cântător este:a) [1 septembrie-31 ianuarie;]b) 1 septembrie-15 martie;c) 15 septembrie-15 noiembrie.

800.Perioada de vânătoare la sturzul viilor este:a) 1 septembrie-15 martie;b) [1 septembrie-28 februarie;]c) 15 septembrie-15 noiembrie.

801.Perioada de vânătoare la porumbelul gulerat este:a) 1 septembrie-15 martie;b) [15 august-28 februarie;]c) 1 septembrie-28 februarie.

802.Perioada de vânătoare la porumbelul de scorbură este:a) 1 septembrie-15 martie;b) [15 august-28 februarie;]c) 1 septembrie-28 februarie.

803.Perioada de vânătoare la turturică este:a) [15 august-28 februarie;]b) 1 septembrie-15 martie;c) 1 septembrie-28 februarie.

804.Perioada de vânătoare la guguștiuc este:a) [15 august-15 februarie;]b) 1 septembrie-15 martie;c) 1 septembrie-28 februarie.

805.Perioada de vânătoare la cioara grivă este:a) 15 august-28 februarie;b) 1 septembrie-15 martie;c) [1 iunie-31 martie.]806. Perioada de vânătoare la cioara de semănătură este:a) 15 august-28 februarie;b) [1 august-31 ianuarie;]c) 1 septembrie-15 martie.

807.Perioada de vânătoare la gaiță este:a) 1 iunie-31 martie;b) [1 septembrie-28 februarie;]c) 1 septembrie-15 martie.

808.Perioada de vânătoare la stăncuța este:a) 1 iunie-31 martie;b) [15 iulie-15 februarie;]c) 1 septembrie-15 martie.

809.Perioada de vânătoare la coțofană este:a) [1 iunie-31 martie;]b) 15 iulie-15 martie;c) 1 septembrie-15 martie.

810.Conform legii, în România, ursul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:a) [a căror vânare este interzisă;]b) a căror vânare este permisă în sezonul de vânătoare;

c)a căror vânare este permisă tot timpul anului.

811.În România, ursul se poate vâna?a) [da, prin derogare de la lege;]b) nu, fără excepții;

c)da, fără restricții;

812.Conform legii, în România râsul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:a) [a căror vânare este interzisă;]b) a căror vânare este permisă;

c)a căror vânare nu este reglementată.

813.Conform legii, în România, râsul se poate vâna:a) [prin derogare de la lege;]b) cu acordul gestionarului fondului cinegetic;

c)fără restricții.

814.Conform legii, în România, pisica sălbatică face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:a) [a căror vânare este interzisă;]b) a căror vânare este permisă;

c)a căror vânare nu are restricții.

815.În România, pisica sălbatică se poate vâna?a) [da, prin derogare de la lege;]b) nu, fără excepții;

c)da, fără restricții.

816.Conform legii, în România, vidra face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:a) [a căror vânare este interzisă;]b) a căror vânare este permisă;

c)a căror vânare nu este reglementată.

817.În România vidra se poate vâna?a) [da, prin derogare de la lege;]b) nu, fără excepții;

c)da, fără restricții.

818.Conform legii, în România, nurca face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:a) [a căror vânare este interzisă;]b) a căror vânare este permisă;

c)a căror vânare nu este reglementată.

819.În România, nurca se poate vâna?a) [da prin derogare de la lege;]b) nu, fără excepții;

c)da, fără restricții.

820.Conform legii, în România, fazanul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:

a)a căror vânare este interzisă;

b)a căror vânare este permisă tot anul;c) [a căror vânare este permisă în anumite perioade din an.]821. Conform legii, în România, potârnichea face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:

a)a căror vânare este interzisă;

b)a căror vânare este permisă tot anul;c) [a căror vânare este permisă în anumite perioade din an.]822. Conform legii, în România, prepelița face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:

a)a căror vânare este interzisă;b) [a căror vânare este permisă;]c) a căror vânare nu este reglementată.

823.Selecția căpriorilor masculi are ca scop final:

a)reglarea numerică a indivizilor;

b)extragerea exemplarelor "de viitor";c) [eliminarea de la reproducere a exemplarelor degenerate.]824. Mistrețul poate fi vânat în afara perioadei legale de vânătoare?a) nu, este interzis;

b)da, cu acordul paznicului de vânătoare;c) [da, cu aprobarea autorității publice centrale care răspunde de vânătoare.]

08.05.2026sintagma: autorității publice centrale care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

825.Becațina mare sau "dublă" este o specie:

a)la care vânătoarea este permisă conform legii;

b)la care vânătoarea se realizează cu autorizație specială;c) [la care vânătoarea este interzisă.]826. Becațina comună este o specie:a) [la care vânătoarea este permisă;]b) la care vânătoarea se realizează cu autorizație specială;

c)la care vânătoarea este interzisă.

827.Se poate împușca tot timpul anului următoarea specie de vânat:

a)șacalul;b) [vulpea;]c) lupul.

828.Coțofana are perioadă de prohibiție?a) nu, se vânează tot timpul anului;b) [da, în perioada de reproducere și creștere a puilor;]c) da, în perioada critică de iarnă.

829.Cioara de semănătură se vânează:

a)tot timpul anului;

b)în afara perioadei critice de iarnă;c) [în afara perioadei de reproducere și creștere a puilor.]830. Care din următoarele specii de rațe sunt interzise la vânătoare?a) rața sulițar;

b)rața fluierătoare;c) [rața cu ciuf.]831. Trofeul convențional al vulpii este reprezentat de:

a)blană;b) [craniu;]c) osul penian.

832.Trofeul convențional al șacalului este reprezentat de:

a)exclusiv blană;

b)exclusiv craniu;c) [blană și craniu.]833. Trofeul convențional al viezurelui este reprezentat de:

a)blană și craniu;

b)blană;c) [exclusiv craniul.]834. Trofeul convențional al râsului este reprezentat de:

a)blană;

b)craniu;c) [blană și craniu.]835. Trofeul convențional al pisicii sălbatice este reprezentat de:

a)blană;

b)craniu;c) [blană și craniu.]836. Trofeul convențional al lupului este reprezentat de:

a)blană;

b)craniu;c) [blană și craniu.]837. Trofeul convențional la căprior este reprezentat de:

a)blană;b) [coarne cu craniu;]c) blană și coarne cu craniu.

838.Trofeul convențional la cerb comun este reprezentat de:

a)blană;b) [coarne cu craniu;]c) blană și coarne cu craniu.

839.Trofeul convențional la capră neagră este reprezentat de:

a)blană;b) [coarne cu craniu;]c) blană și coarne cu craniu.

840.Trofeul convențional la muflon este reprezentat de:

a)blană;b) [craniu cu coarne;]c) părul din coamă.

841.Trofeul convențional la mistreț este reprezentat de:

a)blană;

b)colți și craniu;c) [colți.]842. Vârsta optimă pentru vânarea mistrețului de trofeu este:a) [8-10 ani;]b) 10-12 ani;c) 12-14 ani.

843.Trofeul convențional al ursului este reprezentat de:

a)blană;

b)osul penian și craniu;c) [craniu și blană.]844. Ce sunt trofeele de vânătoare?a) animalele sălbatice dobândite prin vânătoare;

b)anumite părți din corpul animalelor sau animalele întregi, vânate ori găsite moarte, după preparare și naturalizare;c) [anumite părți caracteristice din corpul animalelor vânate ori animalele vânate întregi sau bust naturalizate;]845. Coarnele cu craniu întreg sau parte din acesta, la cervide și la bovide, sunt considerate trofee de vânătoare dacă:

a)au fost găsite în stare bună și montate corespunzător de către deținători;

b)au fost achiziționate de la diverși deținători legali;c) [au fost dobândite prin vânătoare.]846. Pisicile și câinii sălbăticiți sau hoinari, găsiți în fondurile cinegetice, se împușcă:

a)în limita numărului și în condițiile înscrise în autorizația de vânătoare;b) [fără restricții și fără obligarea la despăgubiri;]c) fără restricții, dar cu plata de despăgubiri corespunzătoare către proprietari.

847.Conform legii, în România, vânarea cocoșului de mesteacăn este permisă?a) da, numai pentru mascul;b) [nu, fără excepții;]c) da, pentru ambele sexe.

848.Ce reprezintă complexul de vânătoare?a) două sau mai multe fonduri cinegetice gospodărite unitar;

b)complex de amenajări autorizate pentru practicarea turismului cinegetic;c) [amenajări și instalații specific constituite într-o incintă unitară în scopul creșterii izolate și valorificării unor specii de faună sălbatică.]849. Prin evaluarea trofeelor de vânat se întelege:

a)stabilirea valorii de vânzare a trofeelor de vânat;b) [stabilirea unui punctaj în funcție de mărimea și aspectul trofeelor de vânat;]c) estimarea numărului de exemplare cu trofee pe un fond cinegetic.

850.Cât este de importantă pentru mistreț prezența scăldătorilor?a) nu este deosebit de importantă, la nevoie putând renunța la scăldat;b) [este o condiție a prezenței mistreților în zona respectivă;]c) dacă nu are scăldători folosește apele curgătoare.

851.Prin modul de hrănire, cioara grivă produce prejudicii:a) [cinegeticii;]b) agriculturii;

c)pisciculturii.

852.Efective reale ale speciilor de interes vânătoresc sunt efectivele stabilite:

a)periodic, folosindu-se cheile de determinare a bonității fondurilor cinegetice;b) [în fiecare an, cu ocazia estimării numărului acestora;]c) din zece în zece ani, prin lucrări speciale de evaluare a efectivelor acestora.

853.Evaluarea efectivelor de "vânat mare" se face de regulă prin:a) [metoda observațiilor directe și metoda citirii urmelor pe zăpadă;]b) metoda observării urmelor lăsate de acestea în suprafețe de probă;

c)metoda suprafețelor de probă.

854.Evaluarea efectivelor de fazan și iepure se face de regulă prin:

a)metoda observațiilor directe;

b)metoda citirii urmelor pe zăpadă;c) [metoda suprafețelor de probă sau a benzilor de probă.]855. Gospodărirea fondurilor cinegetice se face, conform legii, în baza unor:

a)amenajamente silvo-cinegetice;b) [planuri de management;]c) studii de impact de mediu.

856.Care dintre următoarele specii de interes vânătoresc reacționează cel mai bine la hrănirea complementară în perioada critică de iarnă-primăvară?a) capra neagră;b) [mistrețul;]c) iepurele.

857.Dintre cele trei specii de mai jos, sarea constituie atracție aparte pentru:

a)iepure;

b)viezure;c) [capra neagră.]858. Dintre cele trei specii de mai jos, sarea constituie atracție aparte pentru:

a)viezure;

b)urs;c) [mistreț.]859. Conform legii, în România, lupul face parte din categoria speciilor:a) [strict protejate, a căror vânare se face prin derogare de la lege;]b) protejate, a căror vânare se face în perioada stabilită de lege;

c)a căror vânare se face tot anul.

860.Ce este frunzarul, în sens cinegetic?a) un arbust care își păstrează frunzele și în timpul iernii, frecvent căutat de vânat;

b)plasă prevăzută cu frunze din material sintetic, folosită pt camuflarea vânatului;c) [un snop de lujeri înfrunziți, uscați, pregătiți de gestionar pentru hrana vânatului.]861. Care din următoarele specii de păsări consumă sare din sărării?a) ierunca;b) [porumbelul de scorbură;]c) sitarul de pădure.

862.La mamifere crotalia se aplică după vânarea acestora astfel:

a)într-una din urechi;b) [la tendonul unuia dintre membre;]c) la gât.

863.Trofee tradiționale (neconvenționale) la sitar sunt considerate:a) [penița pictorului și pensulița din jurul glandei uropigene;]b) penele întoarse din coadă;

c)penele din oglinda aripii.

864.Crotaliile se înmânează titularului autorizației individuale:a) [la eliberarea autorizației;]b) la intrarea pe fondul cinegetic;

c)la recuperarea vânatului împușcat.

865.La cervide, exemplarele de selecție pot fi:

a)doar masculi;

b)doar masculi și tineret;c) [masculi, femele și tineret.]866. Care dintre următoarele specii de interes vânătoresc reacționează cel mai bine la hrănirea complementară în perioada critică de iarnă-primăvară?a) [potârnichea și fazanul;]b) iepurele;

c)lupul.

867.Topinamburul mai poartă denumirea de:a) [nap porcesc;]b) borceag;

c)sparacetă.

868.Topinamburul reprezintă:a) [specie de plantă ale cărei rădăcini formează tuberculi cultivată pentru hrana vânatului;]b) specie de rață scufundătoare, oaspete de vară;

c)arbust cu fructe polidrupe cultivat pentru hrana vânatului.

869.Remizele pentru vânat reprezintă:

a)depozite de hrană pentru vânat;b) [suprafețe plantate cu arbori și arbuști servind ca adăpost pentru vânat;]c) suprafețe împrejmuite pentru creșterea intensivă a vânatului.

870.Frunzarele de calitate superioară sunt cele confecționate din:

a)fag sau stejar;b) [soc sau frasin;]c) plop negru sau gorun.

871.Hrănitorile pentru speciile de cervide se amplasează astfel:

a)în desiș, pentru ca vânatul să nu fie observat de animalele de pradă sau de către braconieri;b) [în pădure rară sau la margine de poiană, pentru ca vânatul să poată vedea în jur dacă se apropie vreun dușman;]c) în terenurile agricole deschise, unde vânatul găsește și hrană naturală și se poate feri de prădători.

872.Pentru îmbunătățirea condițiilor de hrană pentru fazan se pot înființa culturi de:a) [sorg;]b) sparcetă;

c)napi.

873.Pentru îmbunătățirea condițiilor de hrană pentru mistreț se pot înființa culturi de:

a)sorg;b) [topinambur;]c) sparcetă.

874.Este importantă sarea în comportamentul de hrănire al caprei negre?a) [da, caprele negre cercetând frecvent sărăriile;]b) nu, fiind suficientă sarea conținută în hrană;

c)nu, deoarece îi provoacă afecțiuni metabolice.

Capitolul VIIIOrganizarea și practicarea vânătorii

875.Metodele permise pentru vânarea cerbului comun sunt:a) [la pândă și la dibuit;]b) la goană și la pândă;

c)la pândă, la hrănitori și la sărării.

876.Metodele permise de lege pentru vânarea cerbului lopătar sunt:a) [la pândă și la dibuit;]b) la goană;

c)la pândă, la hrănitori și la sărării.

877.Metodele admise la vânătoarea bizamului sunt:

a)la nadă;b) [la pândă și la dibuit;]c) la vizuină cu câini.

878.Metodele admise la vânarea vulpii sunt:

a)exclusiv la pândă, la dibuit și la vizuină cu câini;b) [la pândă, la dibuit, la vizuină cu câini, la nadă și la goană;]c) exclusiv la pândă, la vizuină cu câini și la nadă.

879.Metodele admise la vânarea șacalului sunt:

a)exclusiv la pândă, la dibuit și la vizuină cu câini;b) [la pândă, la dibuit, la vizuină cu câini, la nadă și la goană;]c) exclusiv la pândă, la vizuină cu câini și la nadă.

880.Câinele enot este:

a)câine de vânătoare;

b)câine de agrement;c) [specie de vânat.]881. Metodele admise la vânarea viezurelui sunt:

a)exclusiv la vizuină cu câini;b) [la pândă, la vizuină cu câini și la goană;]c) exclusiv la goană.

882.Metodele de vânătoare practicate în cazul derogărilor de recoltare aprobate la râs sunt:

a)exclusiv la pândă și la dibuit;b) [la pândă, la dibuit și la goană;]c) exclusiv la dibuit și goană.

883.Metodele practicate pentru vânarea lupului, atunci când sunt aprobate derogări, sunt:

a)exclusiv la pândă și la dibuit;b) [la pândă, la nadă, la dibuit și la goană;]c) exclusiv la dibuit și la goană.

884.Metodele admise la vânarea fazanului sunt:

a)la pândă și la dibuit;b) [la sărite și la goană;]c) la pândă.

885.Dintre metodele de vânătoare prezentate, vânarea fazanului este permisă prin metoda:

a)la pândă, la hrănitori;b) [la goană, în zbor;]c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează.

886.Precizați care este cea mai eficientă metodă legală pentru vânarea fazanului:

a)la goană înainte de răsăritul soarelui;b) [la sărite, cu câinele de vânătoare;]c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează.

887.Metodele admise la vânarea potârnichii sunt:

a)la pândă și la dibuit;b) [la sărite și la goană;]c) la pândă.

888.Vânarea potârnichii este permisă:

a)de la apusul la răsăritul soarelui;b) [la sărite, cu câinele de vânătoare, de la răsărit până la apusul soarelui;]c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează.

889.Metodele admise la vânarea prepeliței sunt:

a)la pândă și la dibuit;b) [la sărite;]c) la pândă.

890.Metodele permise de lege pentru vânarea căpriorului sunt:a) [la pândă și la dibuit;]b) la goană și la pândă;

c)la pândă, la hrănitori și la sărării.

891.Vânarea căpriorului mascul este permisă în baza:a) [autorizației de vânătoare individuale;]b) autorizației de vânătoare în grup restrâns;

c)autorizației de vânătoare colectivă.

892.Vânarea căpriorului femelă este permisă în baza:a) [autorizației de vânătoare individuale;]b) autorizației de vânătoare în grup restrâns;

c)autorizației de vânătoare colectivă.

893.Vânarea căpriorului este permisă:a) [în orice perioadă a zilei;]b) numai după răsăritul soarelui;

c)numai până la apusul soarelui.

894.Vânarea căpriorului este permisă:a) [la pândă, după apusul soarelui, în pădure sau teren agricol;]b) la pândă la sărării sau hrănitori;

c)la goană, cu câini gonitori.

895.Metodele permise de lege pentru vânarea caprei negre sunt:a) [la pândă sau la dibuit;]b) la goană sau cu câini gonitori;

c)la pândă la hrănitori sau sărării.

896.Vânarea masculului de capră neagră este permisă în baza:a) [autorizației de vânătoare individuale;]b) autorizației de vânătoare în grup restrâns;

c)autorizației de vânătoare colectivă.

897.Vânarea femelei de capră neagră este permisă în baza:a) [autorizației de vânătoare individuale;]b) autorizației de vânătoare în grup restrâns;

c)autorizației de vânătoare colectivă.

898.Metodele permise de lege pentru vânarea muflonului sunt:a) [la pândă și la dibuit;]b) la goană sau cu câini gonitori;

c)la pândă la hrănitori sau sărării.

899.Vânarea muflonului este permisă în baza:a) [autorizației de vânătoare individuală;]b) autorizației de vânătoare în grup restrâns;

c)autorizației de vânătoare colectivă.

900.Metodele admise la vânarea mistrețului sunt:

a)la pândă, la nadă și la dibuit;b) [la pândă, la dibuit și la goană;]c) la dibuit, la nadă și la goană.

901.Vânarea mistrețului este permisă prin utilizarea:a) [cartușelor cu proiectile unice;]b) cartușelor cu proiectile unice sau cu alice mai mari de 5 mm;

c)cartușelor cu proiectile unice sau cartușelor cu alice de 9 mm .

902.Vânarea mistrețului este permisă:

a)exclusiv în baza autorizației de vânătoare individuală;

b)exclusiv în baza autorizației de vânătoare colectivă;c) [în baza autorizației de vânătoare individuale sau a celei colective.]903. Metodele admise la vânarea iepurelui de câmp sunt:

a)la pândă, la dibuit și la goană;b) [la sărite și la goană;]c) la pândă, la sărite și la dibuit.

904.Atunci când se aprobă derogări pentru recoltare, metodele admise la vânarea ursului sunt:

a)exclusiv la pândă și la nadă;b) [la pândă, la dibuit și la goană;]c) exclusiv la pândă și goană.

905.Ierunca este o specie de faună cinegetică la care vânătoare se poate practica prin metoda:

a)la goană;b) [la dibuit;]c) la sărite cu câini scotocitori.

906.Muniția recomandată pentru vânătoarea vulpilor este:

a)cartușul cu proiectil unic;

b)cartușul cu alice de 2,5 mm;c) [cartușul cu alice de 3,5-4 mm.]907. Muniția recomandată pentru vânătoarea potârnichii este:

a)cartușul cu alice de 1,8 mm;b) [cartușul cu alice de 2,5 mm;]c) cartușul cu alice de 3,5 mm.

908.Muniția recomandată pentru vânătoarea prepeliței este:

a)cartușul cu alice de 1,6 mm;b) [cartușul cu alice de 2 mm;]c) cartușul cu alice de 3,5 mm.

909.Vânarea căpriorului în România este permisă prin utilizarea:a) [cartușelor cu proiectil unic;]b) cartușelor cu alice mai mari de 5 mm;

c)cartușelor cu alice de 9 mm.

910.Vânarea muflonului este permisă prin utilizarea:a) [cartușelor cu proiectile unice;]b) cartușelor cu alice mai mari de 5 mm;

c)cartușelor cu alice de 9 mm.

911.Vânarea iepurelui de câmp este recomandată prin utilizarea:

a)cartușelor cu alice de 5 mm;

b)cartușelor cu alice mai mari de 5 mm;c) [cartușelor cu alice de 3,5-4 mm.]912. Mistrețul se poate împușca legal cu:

a)exclusiv cu glonț tras din arme ghintuite;b) [cu proiectil unic tras din arme ghintuite sau din arme lise;]c) cu poșuri și proiectil unic.

913.Cartușele recomandate pentru vânătoarea la gâsca mare sunt cele cu alice de:a) 2,5-3,0 mm;b) [3,5-4,5 mm;]c) 5,0-7,0 mm.

914.Cartușele recomandate pentru vânătoarea la rața mare sunt cele cu alice de:a) 2,0;b) [3,0;]c) 3,5.915. Cartușele recomandate pentru vânătoarea la rața mică și rața cârâitoare sunt cele cu alice de:a) [2,5 mm;]b) 3,0 mm;c) 3,5 mm.

916.Cartușele recomandate pentru vânătoarea la sitar sunt cele cu alice de:a) [2,0-2,5 mm;]b) 3,0 mm;c) 3,5 mm.

917.Cartușele recomandate pentru vânătoarea la sturzii sunt cele cu alice de:a) [2,0-2,5 mm;]b) 3,0 mm;c) 3,0-3,5 mm.

918.Iepurele care se îndepărtează de vânător în linie dreaptă se ochește:

a)la nivelul picioarelor posterioare;

b)la nivelul cozii;c) [la nivelul urechilor.]919. La iepurele care vine direct spre vânător se ochește:a) [la nivelul picioarelor anterioare;]b) la nivelul cozii;

c)la vârful urechilor.

920.La iepurele care fuge paralel cu linia standurilor, la cca. 30-35 m de vânător, se ochește:

a)vârful urechilor;

b)la vârful botului;c) [la o distanță egală cu lungimea iepurelui în față acestuia.]921. La fazanul care zboară din față exact peste vânător, la cca. 25-30 m înălțime, se ochește:

a)direct în el;

b)la vârful ciocului;c) [se acoperă total cu arma și se trage cu circa o lungime de fazan în față acestuia.]922. La fazanul care se ridică oblic, la cca. 25-30 m de vânător se ochește:a) [deasupra acestuia și în fața lui, cu cca. 50 cm, pe direcția de zbor;]b) deasupra acestuia cu cca. 50 cm;

c)la vârful ciocului.

923.Când vânatul mare stă pe loc, cu partea laterală expusă spre vânător, este indicat să se tragă astfel:

a)în cap, la baza urechilor;b) [în jumătatea inferioară a cavității toracice, puțin înapoia piciorului dinainte;]c) în pulpa piciorului din spate.

924.Din stand, la vânătoarea colectivă, este permis să se tragă:a) [exclusiv din picioare, pentru ca proiectilele care nu ating ținta să ajungă în pământ;]b) din orice poziție comodă pentru vânător;

c)din poziția în genunchi sau de pe scăunel, pentru ca ochirea să fie mai sigură.

925.Nu este admis să se tragă cu arma de vânătoare cu glonț spre gonaci, când aceștia au ajuns, în teren liber, la:a) [500 m;]b) 120 m;c) 200 m.926. La vânătoare, față de linia standurilor nu este permis să se tragă sub un unghi mai mic de:a) 15 grade;b) 30 grade;c) [45 grade.]927. Între goane, deplasarea vânătorilor se face cu arma cu alice cu țevi basculante:

a)descărcată și închisă;b) [descărcată și frântă;]c) încărcată, închisă și asigurată.

928.La ocuparea standului, vânătorul este obligat:

a)să se deplaseze în stânga sau dreapta, dar nu în față și nici în spate, pentru a găsi un loc mai favorabil tirului;

b)să caute un loc mai favorabil camuflajului, dar nu la mai mult de 7 m față de organizator;c) [să rămână pe locul indicat de organizator.]929. Cea mai eficientă metodă de vânare admisă a gâștelor este:a) [pânda;]b) dibuitul;

c)goana.

930.Este admisă folosirea chemătorilor pentru vânarea gâștelor?a) da, fără restricții;b) [da, cu excepția celor electronice;]c) nu, fără excepții.

931.Noțiunea de "îngrijire cu arma", a populațiilor speciilor de interes vânătoresc, se referă la:

a)combaterea dăunătorilor naturali ai speciilor plantivore;b) [împușcarea selectivă a exemplarelor degenerate, rănite, accidentate, cu comportament anormal etc.;]c) împușcarea exemplarelor care produc pagube în culturile agricole și silvice ori animalelor domestice.

932.Aprecierea "exemplarelor de selecție", din cadrul populațiilor de interes vânătoresc, se face:a) [după aspectul exterior, comportament și conformația trofeului;]b) exclusiv după aspectul trofeului;

c)exclusiv după aspectul exterior, care ne oferă informații privind starea de sănătate a acestora.

933.Vânătoarea la dibuit face parte din categoria:a) [metodelor de vânătoare individuală;]b) metodelor de vânătoare colectivă, în grup restrâns;

c)metodelor de vânătoare colectivă, în grup mare.

934.Vânătoarea la pândă face parte din categoria:a) [metodelor de vânătoare individuală;]b) metodelor de vânătoare colectivă, în grup restrâns;

c)metodelor de vânătoare colectivă, în grup mare.

935.Vânătoarea la pândă, după asfințitul soarelui, este admisă la:

a)căprior și iepure;b) [cerb și viezure;]c) vulpe și fazan.

936.Vânătoarea la pândă, înainte de răsăritul soarelui, este admisă la:

a)iepure și căprior;b) [gâște și rațe sălbatice;]c) fazan și potârniche.

937.Vânătoarea la dibuit este admisă la:a) [cervide și capră neagră;]b) potârniche și prepeliță;

c)iepure și fazan.

938.Vânătoare cu chemătoarea se poate practica eficient la:a) [cerb comun, căprior și vulpe;]b) iepure, potârniche și fazan;

c)lapin, marmotă și castor.

939.Vânătoarea cu atrape se utilizează eficient la vânarea:a) [rațelor și gâștelor sălbatice;]b) iepurilor și vulpilor;

c)fazanilor și potârnichilor.

940.Vânătoarea la sărite se poate practica eficient la:

a)capră neagră și căprior;

b)ciori și coțofene;c) [fazani și potârnichi.]941. Vânătoarea în grup restrâns se poate practica utilizând (folosind):a) [câini de vânătoare, atrape și chemători;]b) hăitași și câinii acestora;

c)ogari, atrape și gonaci.

942.Conducerea vânătorii colective aparține:

a)exclusiv paznicului de vânătoare;b) [exclusiv organizatorului de vânătoare;]c) unui colectiv de organizare, din care fac parte paznicul de vânătoare și șeful grupei.

943.Vânătorile colective debutează obligatoriu cu:

a)un instructaj despre cum va fi tranșat și împărțit vânatul în ziua respectivă;

b)tragerea la sorți a numerelor care indică poziția în stand;c) [un instructaj despre cum, ce și unde se va vâna în ziua respectivă, ocazie cu care se semnează procesul verbal de instruire.]944. Vânătorul poate părăsi standul, în timpul goanei, doar pentru:

a)a da lovitura de grație vânatului rănit retras în desiș;

b)a strânge vânatul mic, care altfel ar putea fi mâncat de câini;c) [nu are voie să părăsească standul.]945. La deplasarea dintre goane, arma se poartă:

a)închisă în toc;b) [descărcată, frântă sau, după caz, cu încărcătorul deschis;]c) descărcată, dar închisă pentru a nu se deteriora bascula sau încărcătorul, după caz.

946.La vânătorile colective în grup mare:

a)arma se încarcă la începutul vânătorii și se păstrează gata de tragere pe tot parcursul acesteia;b) [arma se încarcă doar după ocuparea locului în stand și se descarcă înainte de părăsirea acestuia;]c) arma se încarcă la intrarea în fondul cinegetic și se descarcă la ieșirea din acesta.

947.Arma de vânătoare basculantă se încarcă cu țevile îndreptate:

a)în sus;

b)în plan orizontal;c) [în jos, spre pământ.]948. Este permisă schimbarea standului indicat de organizator?a) da, numai dacă vânătorul vecin este mai tânăr;

b)da, numai în cazul vânătorilor de la margini, dar nu la mai mult de 10 m distanță, pentru a nu intra în unghiurile de tragere ale vecinilor;c) [nu este permisă.]949. Sunt permise glumele cu arma îndreptată spre alte persoane?a) doar cu arma descărcată și frântă sau cu încărcătorul deschis;

b)numai cu arma descărcată;c) [nu sunt permise sub niciun motiv.]950. Vânătoarea practicată în România, cu capcane autorizate, constituie:

a)infracțiune;

b)contravenție;c) [activitate admisă de lege.]951. Vânătoarea în cerc face parte din categoria:

a)metodelor de vânătoare individuală;

b)metodelor de vânătoare colectivă, în grup restrâns;c) [metodelor de vânătoare colectivă, în grup mare.]952. Este legală eliberarea unei autorizații de vânătoare pe mai multe fonduri cinegetice?a) [nu, fără excepții;]b) da, numai pentru vânătoare în grup restrâns;

c)da, numai dacă vânătoarea se desfășoară în zile diferite.

953.Este obligatoriu ca organizatorul unei acțiuni de vânătoare în grup restrâns să practice vânătoarea la acțiunea de vânătoare la care a fost desemnat?a) da, fără excepții;b) [nu, el fiind obligat doar să asigure organizarea;]c) da, doar în cazul speciei mistreț.

954.Se poate desfășura o acțiune de vânătoare în grup restrâns în situația în care organizatorul desemnat lipsește?a) [da, prin preluarea atribuțiilor organizatorului de către un alt vânător înscris în autorizație;]b) nu, fără excepții;

c)da, doar prin preluarea atribuțiilor organizatorului de către paznicul de vânătoare.

955.Autorizațiile de vânătoare individuale se eliberează de regulă pentru:a) [un singur exemplar de vânat;]b) maxim două exemplare de mistreț și căprior;

c)maxim cinci exemplare de iepuri sau fazani.

956.Autorizațiile de vânătoare individuale se eliberează pentru:

a)maxim două fonduri cinegetice limitrofe;

b)maxim două fonduri cinegetice ale aceluiași gestionar;c) [un singur fond cinegetic.]957. Autorizația de vânătoare individuală se eliberează pentru:a) [o singură specie de vânat;]b) maxim două specii de vânat mare;

c)o specie de vânat mic și una de vânat mare.

958.Termenul maxim de valabilitate al autorizațiilor de vânătoare individuale este de:a) 10 zile de la eliberare;b) 20 zile de la eliberare;c) [30 zile de la eliberare.]959. Deținătorul autorizației de vânătoare individuale poate intra în fondul de vânătoare astfel:

a)însoțit de oricare angajat al gestionarului;b) [doar însoțit de organizatorul acțiunii de vânătoare;]c) singur.

960.Autorizația de vânătoare colectivă tip A (grup restrâns) se eliberează pentru:

a)un grup de maxim 7 persoane posesoare de permis de vânătoare;b) [un grup de minim 2 persoane și maxim 5 persoane care au dreptul de a practica vânătoarea în condițiile legii;]c) un grup de maxim 10 persoane posesoare de permis de vânătoare.

961.În autorizația de vânătoare colectivă tip A (în grup restrâns) se înscriu la eliberare în mod obligatoriu:

a)numai organizatorul acțiunii de vânătoare;

b)paznicul fondului cinegetic și vânătorii cu drept de participare la acțiune;c) [organizatorul și vânătorii cu drept de participare la acțiune.]962. Termenul maxim de valabilitate al autorizației de vânătoare colectivă tip A (vânătoare în grup restrâns) este de:a) [30 zile;]b) 20 zile;c) 10 zile.

963.În baza autorizației de vânătoare colectivă tip B (grup mare) pot practica vânătoarea în condițiile legii un număr de:

a)minim 2 vânători;

b)maxim 10 vânători;c) [mai mult de 2 vânători.]964. Autorizația de vânătoare colectivă tip B (grup mare) se eliberează astfel:a) [pe numele unei persoane care va îndeplini funcția de organizator;]b) pe numele vânătorilor participanți;

c)pe numele șefului de grupă și a paznicului de vânătoare.

965.Termenul de valabilitate al autorizației de vânătoare colective tip B (grup mare) este de:a) 10 zile;b) [o zi;]c) 30 zile.

966.Pisicile și câinii sălbăticiți sau hoinari se pot împușca astfel:a) [de personalul cu atribuții de pază și ocrotire a vânatului de pe fondul de vânătoare respectiv ori de vânători cu ocazia vânătorilor autorizate;]b) de către vânătorii membri ai grupei de vânătoare de pe fondul cinegetic în cauză chiar dacă nu dețin autorizație de vânătoare;

c)de către studenți sau de către personalul de specialitate al autorității publice centrale care răspunde de vânătoare chiar dacă nu dețin autorizație de vânătoare.

08.05.2026sintagma: autorității publice centrale care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

967.Autorizațiile de vânătoare consumate se depun la unitățile care le-au eliberat în termen de maxim:a) 10 zile de la data expirării termenului de valabilitate sau de la epuizare, după caz;b) 20 de zile de la data expirării termenului de valabilitate sau de la epuizare, după caz;c) [30 zile de la data expirării termenului de valabilitate sau de la epuizare, după caz.]968. Este permis consumul de băuturi alcoolice în timpul acțiunii de vânătoare?a) [nu, fără excepții;]b) da, în pauzele dintre goane;

c)da, dacă temperatura aerului este sub 0 sau peste 30 de grade celsius.

969.Urmărirea vânatului rănit se face astfel:a) [după încetarea goanei și numai cu aprobarea organizatorului;]b) în timpul goanei, de către vânătorul care a rănit exemplarul respectiv;

c)nu se urmărește vânatul rănit pentru că întotdeauna apare altul.

970.Recuperarea vânatului căzut în timpul acțiunii de vânătoare la goană se realizează:a) [numai după încetarea goanei, de către participanții la vânătoare;]b) imediat ce a căzut, de către organizator;

c)imediat ce a căzut, de către vânătorul care a tras ultimul foc.

971.Cu ocazia acțiunilor de vânătoare, vânătorii se așează în stand astfel:

a)fiecare vânător acolo unde dorește;b) [unde le-a indicat organizatorul;]c) cei cu experiență își aleg singuri standul.

972.Echipele de căutare a vânatului mare rănit sunt stabilite de organizatori și sunt formate din:a) [minim doi vânători dotați cu armament corespunzător și câini de vânătoare;]b) un vânător cu armă și un gonac;

c)doi gonaci cu câini de vânătoare.

973.La vânătoare este permisă utilizarea alicelor cu diametrul de 9 mm?a) da, numai la specia urs;

b)da, numai la speciile speciile cerb comun și mistreț;c) [nu, fără excepții.]974. Se poate practica vânătoarea de la apusul la răsăritul soarelui în baza autorizațiilor de vânătoare colective tip B (grup mare)?a) da, pentru specia mistreț;b) [nu, fără excepții;]c) da, pentru speciile de păsări de pasaj.

975.Se poate practica vânătoarea de la apusul la răsăritul soarelui în baza autorizației de vânătoare colective tip A (grup restrâns):

a)da, pentru fazani și potârnichi;

b)nu, fără excepții;c) [da, pentru rațe și gâște admise la vânătoare.]976. Se poate practica vânătoarea de la apusul la răsăritul soarelui în baza autorizației de vânătoare individuale:

a)da, pentru capră neagră;

b)nu, fără excepții;c) [da, pentru căprior și cerb comun.]977. Pentru exercitarea vânătorii cu arme de foc poate fi folosită orice tip de muniție?a) da, fără restricții;

b)da, numai pentru vânatul mare;c) [nu, doar munițiile admise la vânătoare corespunzătoare tipului și calibrului armei admise pentru specia respectivă.]978. Este admisă practicarea vânătorii pe timp de furtună?a) da, dacă vânătorii sunt echipați corespunzător;

b)da, atunci când vânătoarea a început pe vreme bună;c) [nu, fără excepții.]979. În timpul repausului vânătorilor, arma de vânătoare se păstrează:

a)încărcată și agățată în arbori pentru a fi ferită de câini;

b)încărcată, sprijinită de raniță sau de un autovehicul;c) [descărcată, așezată în locuri care oferă o bună stabilitate și siguranță.]980. Declanșarea focului asupra vânatului se face:

a)imediat ce vânătorul a observat mișcarea vegetației în sectorul său de tragere;

b)când vecinul de stand i-a semnalat vânatul;c) [numai după ce vânătorul a identificat clar vânatul, iar pe direcția lui de tragere nu pune în pericol viața unei persoane.]981. Vânătoarea din barcă se realizează astfel:a) [vânătorul se așează cu spatele la barcagiu, arma îndreptată cu țevile în sus, tirul se realizează numai în față și lateral;]b) vânătorul se așează cu fața la barcagiu, arma cu țevile în jos, tirul se realizează pe deasupra capului barcagiului;

c)vânătorul se așează lângă barcagiu, arma cu țevile îndreptate în sus, tirul se realizează pe direcția din care apare vânatul.

982.Deplasarea vânătorilor în teren, între goane, se realizează astfel:

a)în formație de trei coloane;

b)în grupuri de 3-5 vânători, la distanță de maxim 10 m între ele;c) [în șir indian, în liniște.]983. Pentru executarea tirului asupra vânatului care a trecut linia standurilor se procedează astfel:a) [se trece arma încărcată peste linia standului, cu țeava în sus, apoi se execută tirul;]b) organizatorul desemnează vânătorii care vor executa tirul în astfel de situații;

c)nu se execută tir în astfel de situații.

984.Dreptul de a vâna al persoanelor înscrise în autorizațiile de vânătoare individuale se pierde dacă:a) [autorizațiile sunt expirate, prezintă modificări de formă sau conținut, vânătoarea se desfășoară în afara perioadei legale, vânătorul este surprins în fondul cinegetic neînsoțit de organizator;]b) vânătorul a executat foc greșit de trei ori;

c)vânătorul a rănit două exemplare de vânat.

985.Autorizația de vânătoare reprezintă:a) [documentul tip, eliberat de gestionar, pe baza căruia poate fi desfășurată acțiunea de vânătoare;]b) aprobarea dată unui vânător, de către directorul asociației de vânătoare, de a efectua acțiuni de vânătoare;

c)aprobarea scrisă dată unei persoane, de către paznicul de vânătoare sau de către organizatorul acțiunii de vânătoare, de a împușca anumite exemplare ce aparțin speciilor la care vânarea este permisă.

986.Instructajul privind protecția muncii și semnarea individuală a procesului verbal trebuie realizate obligatoriu:a) [înainte de începerea acțiunii de vânătoare;]b) la eliberarea autorizației de vânătoare;

c)în standul de vânătoare.

987.Armele de vânătoare pot fi transportate, de la domiciliul sau reședința vânătorului la locul unde urmează să participe la vânătoare și invers, în următoarele condiții:

a)frânte ori cu închizătorul deschis, după caz;b) [ținute în toc și neîncărcate cu muniție;]c) închise într-o cutie specială fixată în mijlocul de transport.

988.La vânătoarea cu gonaci, ridicarea vânatului se face:

a)în timpul desfășurării goanei;b) [după terminarea goanei;]c) oricând.

989.Vânatul mare rănit se urmărește:

a)imediat, pentru a i se da lovitura de grație și a i se curma cât mai repede chinurile;b) [după 1-2 ore, pentru a se așeza și a se "răci";]c) doar a doua zi, cu un câine limier bine dresat.

990.Pentru practicarea vânătorii la rațe și gâște sunt admise a se folosi următoarele:

a)rațe sau gâște domestice vii;b) [mulaje de rațe și gâște (atrape);]c) chemători electronice.

991.Câte autorizații colective tip B (în grup mare) se pot elibera pe un fond cinegetic în aceeași zi:

a)o singură autorizație;b) [maxim două autorizații;]c) maxim trei autorizații.

992.După vânătoare, până la obținerea rezultatelor examenelor de laborator pentru pesta porcină, mistreții recoltați se păstrează astfel:a) [eviscerați și refrigerați;]b) eviscerați și congelați;

c)tranșați și congelați.

993.În vânat se trage atunci când acesta:

a)a fost zărit și bine localizat după zgomot;b) [a fost bine identificat și se află la o distanța corespunzătoare unui tir eficient;]c) se îndreaptă spre vecin și se găsește la limita unui foc eficient.

994.Eviscerarea iepurilor se face tradițional prin practicarea:

a)unei tăieturi lungi de la anus până la gât;

b)unei tăieturi scurte de la anus până la stern;c) [unei tăieturi scurte, cât să încapă mâna, transversal la baza abdomenului.]995. Răcirea vânatului mare eviscerat este indicat să fie făcută:

a)așezat pe spate pe o pardoseală rece;b) [atârnat în aer, la umbră, cu cavitatea abdominală deschisă;]c) așezat pe spate, pe zăpadă sau pe gheață.

996.Vânatul mare eviscerat se curăță de sânge prin:a) [ștergere cu cârpe uscate;]b) ștergere cu cârpe ude;

c)spălare cu apă rece și ștergere cu cârpe uscate.

997.Înainte de încărcare, țeava armei de vânătoare se verifică pentru a vedea dacă:

a)nu este ruginită;b) [nu are corpuri străine în interior;]c) nu prezintă urme de lovituri vizibile.

998.Carabinele se încarcă ținându-se cu țeava:

a)în jos;

b)la orizontală;c) [în sus.]999. Pentru prevenirea pagubelor pe care cioara grivă și coțofana le produc efectivelor de fazani, cea mai eficientă metodă admisă de lege pentru recoltarea acestora este:a) [recoltarea cu arma de vânătoare;]b) combaterea cu stricnina;

c)combaterea cu letolina.

1000.Pentru scoaterea vulpilor din vizuini se poate folosi eficient următoarea metodă admisă de lege:

a)inundarea vizuinilor;b) [introducerea de câini scotocitori în vizuini;]c) gazarea vizuinilor.

Prezentul set de întrebări și răspunsuri se găsește afișat și pe pagina de internet a autorității publice centrale care răspunde de vânătoare.

08.05.2026sintagma: autorității publice centrale care răspunde de silvicultură a fost înlocuită de Punctul 12., Articolul I din ORDINUL nr. 795 din 29 aprilie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 8 mai 2026

În setul de întrebări și răspunsuri s-au folosit denumirile populare ale speciilor de interes cinegetic. Denumirea științifică a acestora este prezentată în continuare, după cum urmează:A. Mamifere1. Bizamul (Ondatra zibethica)

2.Castorul (Castor fiber)

3.Capra neagră (Rupicapra rupicapra)

4.Căpriorul (Capreolus capreolus)

5.Cerbul comun (Cervus elaphus)

6.Cerbul lopătar (Dama dama)

7.Câinele enot (Nyctereutes procyonoides)

8.Dihorul comun (Putorius putorius)

9.Hermelina (Mustela erminea)

10.Iepurele-de-câmp (Lepus europaeus)

11.Iepurele-de-vizuină (Oryctolagus cuniculus)

12.Jderul (Martes sp.)

13.Lupul (Canis lupus)

14.Marmota (Marmota marmota)

15.Mistrețul (Sus scrofa16. Muflonul (Ovis aries musimon)

17.Nevăstuica (Mustela nivalis)

18.Nurca (Lutreola lutreola)

19.Pisica sălbatică (Felis silvestris)

20.Râsul (Lynx lynx)

21.Șacalul (Canis aureus)

22.Ursul (Ursus arctos)

23.Vidra (Lutra lutra)

24.Viezurele (Meles meles)

25.Vulpea (Vulpes vulpes)B. Păsări1. Becațina comună (Gallinago gallinago)

2.Cioara grivă (Corvus corone cornix)

3.Cioara-de-semănătură(Corvus frugilegus)

4.Ciocârlia-de-câmp (Alauda arvensis)

5.Cocoșarul (Turdus pilaris)

6.Cocoșul de munte (Tetrao urogallus)

7.Cocoșul-de-mesteacăn (Lyrurus tetrix)

8.Coțofana (Pica pica)

9.Fazanul (Phasianus colchicus)

10.Gaița (Garrulus glandarius)

11.Găinușa-de-baltă (Gallinula chloropus)

12.Gâsca-de-semănătură (Anser fabalis fabalis)

13.Gâsca-de-vară (Anser anser rubrirostris)

14.Gârlița mare (Anser albifrons)

15.Graurul (Sturnus vulgaris)

16.Graurul dobrogean (Sturnus vulgaris balcanicus)

17.Guguștiucul (Streptopelia decaocto)

18.Ierunca (Bonasa bonasia)

19.Lișița (Fulica atra)

20.Porumbelul gulerat (Columba palumbus)

21.Porumbelul-de-scorbură (Columba oenas)

22.Potârnichea (Perdix perdix)

23.Prepelița (Coturnix coturnix)

24.Rața mare (Anas platyrhynchos)

25.Rața mică (Anas crecca)

26.Rața fluierătoare (Anas penelope)

27.Rața-cu-cap-castaniu (Aythya ferina)

28.Rața moțată (Aythya fuligula)

29.Rața pestriță (Anas strepera)

30.Rața sunătoare (Bucephala clangula)

31.Rața lingurar (Anas clypeata)

32.Rața sulițar (Anas acuta)

33.Rața cârâitoare (Anas querquedula)

34.Rața-cu-cap negru (Aythya marila)

35.Sitarul de pădure (Scalopax rusticola)

36.Stăncuța (Corvus monedula)

37.Sturzul-de-vâsc (Turdus viscivorus)

38.Sturzul cântător (Turdus philomelos)

39.Sturzul-viilor (Turdus iliacus)

40.Turturica (Streptopelia turtur)

BIBLIOGRAFIE

24.04.2014Actul a fost completat de ANEXA din 2 aprilie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 24 aprilie 2014