Anexe din 8 ianuarie 2020

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 131 bis din 19 februarie 2020

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ

!image

Definiţia specialităţii:

Expertiza medicală a capacităţii de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode şi tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice şi funcţionale în vederea acordării unor beneficii de asigurări sociale (medicina de asigurări sociale). Demersurile specifice acestei activităţi vizează şi recuperarea capacităţii de muncă, cu finalitate în reinserţia socio- profesională a persoanelor cu condiții de sănătate variate.

Expertiza medicală a capacității de muncă este o disciplină clinică orientată pe interacțiunea dinamică între starea de sănătate și munca profesională.

În termeni medicali, expertizarea capacității de muncă se definește ca activitatea de evaluare clinico-paraclinică a unei condiții de sănătate (boală, afecțiune) în scopul identificării unor afectări / deficiențe funcționale și cuantificării impactului asupra capacității de muncă. Evaluarea vizează funcțiile fizice, mentale și intelectuale și stabilește în ce măsură acestea permit persoanei să desfășoare (sau nu) activități profesionale coordonate sau orice alte activități legate de muncă. Expertiza medicală a capacităţii de muncă presupune, pe lângă cunoştinţe medicale extinse şi cunoaşterea aprofundată a unor metodologii proprii şi a legislaţiei aferente, fiind îndeplinite cerințele științifice și practice formulate de UEMAS (Uniunea Europeană a Medicinei de Asigurări Sociale).

.Obiectivele generale ale expertizării capacității de muncă :

Evaluarea persoanelor care prezintă limitări în realizarea unei activități profesionale coordonate sau a unor activități legate de profesie

Evaluarea comprehensivă a nivelului funcțional al persoanei în relație cu condițiile reale din mediul de muncă

!image

Măsurarea, prin metode specifice a efectelor unei anumite stări patologice asupra participării individului la viaţa comunităţii (socială, profesională)

Stabilirea gradului de reducere a capacităţii de muncă

Identificarea beneficiilor de asigurări sociale adecvate prevăzute de lege

Stabilirea eligibilității pentru beneficiile de asigurări sociale, conform legii (concediu medical prelungit, pensie de invaliditate, alte beneficii)

Durata programului de pregătire în expertiza medicală a capacității de muncă

4 ani

Organizarea programului de pregătire

Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi un număr de 50 de ore lunar pentru activităţile practice, abilităţi, atitudini şi studiul individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70- 80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

Repartiția și durata modulelor pe ani de rezidențiat

Anul I

Modul 1. Explorări funcţionale și imagistică medicală 6 luni

Modul 2. Medicina internă 6 luni

Anul II

Modul 3. Neurologie 4 luni

Modul 4. Psihiatrie 4 luni

Modul 5. Medicină fizică și de reabilitare 4 luni

Anul III

Modul 6. Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă 12 luni

Anul IV

Modul 7. Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă

Stagiu practic în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă 6 luni

Modul 8. Diabetologie și boli de nutriție 2,5 luni

Modul 9. Medicina muncii 1 lună

Modul 10. Oncologie 2 luni

Modul 11. Bioetică 2

săptămâni

Modul 1, anul I : EXPLORĂRI FUNCȚIONALE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ

Nr. ore curs : 120 Nr. ore practică: 240

Tematică adaptată obiectivelor specifice

Electrocardiografie - efectuare, interpretare

Testele de efort – tipuri, indicaţii, contraindicaţii, interpretare, capacitatea de efort, integrarea rezultatelor testului de toleranţă la efort în evaluarea şi recuperarea capacităţii de muncă

Interpretarea și efectuarea indicelui gleznă-braț

Ecocardiografie

Explorarea funcțională pulmonară (spirometrie, determinarea gazelor sanguine, testele de efort) –efectuare, interpretare

Examen radiologic toraco-pulmonar clasic

Interpretarea analizelor de sânge periferic pentru principalele afecțiuni hematologice invalidante (anemii, leucemii, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare)

Explorarea tubului digestiv, funcţională şi imagistică (ecografia abdominală)

Explorarea aparatului renal, funcţională şi imagistică (ecografie)

Explorarea sistemului endocrin, biologic, hormonal, imagistic

Explorarea aparatului locomotor – testarea mobilităţii articulare, explorare imagistică (radiologică, ecografică)

Electroencefalografia- noţiuni privind interpretarea de rutină

Examenul oftalmologic: acuităţi vizuale,cîmp vizual,examenul fundului de ochi

Examenul ORL: audiograma, probele vestibulare

Audiogramei şi a probelor vestibulare

Examenului psihologic privind ineligenţa, personalitatea, aptitudinile psihomotorii

Bacteriologie – 7 luni/28 saptamani

Parazitologie – 1 luna/4 saptamani

Virusologie – 2 luni/8 saptamani

Bacteriologie –13h/ luna, 3h/ saptamana

Parazitologie – 20h/ luna, 5h/ saptamana

Virusologie – 10h/ luna, 2.5h/saptamana

Structura programului

MODULUL I – ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE de BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE – 120 ore

Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferinţe)

planificarea activităţilor;

amenajarea şi organizarea spaţiului laboratorului, utilităţi, mobilier şi echipamente;

managementul personalului, evaluarea personalului;

aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente şi servicii (ex. întreţinere, service, etalonări, eliminare deşeuri etc), gestiunea stocurilor, etc;

întocmirea bugetului laboratorului. Finanţarea serviciilor laboratorului;

Normele de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferinţă).

Biosiguranţa şi biosecuritatea laboratorului de analize medicale. (1 conferinţă).

Sistemul de management al calităţii:

Noţiuni fundamentale şi vocabular (1 conferinţă)

Cerinţe de management (2 conferinţe)

Cerinţe tehnice (1 conferinţă)

Auditul intern (1 conferinţă)

Asigurarea calităţii rezultatelor. Controlul intern al calităţii. Scheme de comparare interlaboratoare. (2 conferinţe)

Controlul echipamentelor de analiză (1 conferinţă)

Trasabilitatea măsurării. Materiale de referinţă. (1 conferinţă)

Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. (1 conferinţă)

Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica şi confidenţialitatea în laboratorul de analize medicale. (1 conferinţă)

Baremul activităţilor practice

Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d Evaluarea riscului microbiologic. 1 lp

Fişa de siguranţă (substanţe chimice, agenţi infecţioşi) 1 d Întocmirea unei organigrame şi a unei fişe de post 1 lp Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp

Elaborarea documentaţiei sistemului de management. Manualul de management. Proceduri şi înregistrări. 2 lp

Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit şi a raportului de audit. 1 lp Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard. 1 lp

Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare. 2 lp Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. 1 lp

Obiective educaționale și abilități așteptate

MODULUL II - STAGIUL DE BIOCHIMIE – 360 de ore

METABOLISMUL PROTEIC

Peptide biologic active.

Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terţiară, supraterţiară şi quaternară a proteinelor).

Biosinteza proteică

Degradarea aminoacizilor: reacţiile de transaminare şi reacţia de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon.

Biosinteza ureei.

ENZIME

Structura şi caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice.

Izoenzime.

Noţiuni de cinetică enzimatică.

METABOLISMUL GLUCIDIC

Glicoliza.

Gluconeogeneza.

Ciclul acizilor carboxilici.

METABOLISMUL LIPIDIC

Biosinteza acizilor graşi.

Degradarea acizilor graşi.

Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie.

Derivaţi ai acizilor graşi: prostaglandine, tromboxani, leukotriene.

Biosinteza colesterolului.

Acizii biliari.

Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare şi secundare).

VITAMINE şi HORMONI

APA şi ELECTROLIŢI

MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN:

Patologia renală.

Patologia hepatică.

Patologia cardiacă şi vasculară.

Maladii metabolice şi endocrine.

MARKERI TUMORALI

BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ

BIOCHIMIA INFLAMAŢIEI

BIOCHIMIE GERIATRICĂ

BIOCHIMIE PEDIATRICĂ

TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT

ORGANIZAREA şi MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE BIOCHIMIE, CONTROLUL CALITĂŢII ANALIZELOR

METODOLOGIA CERCETĂRII CLINICE

Stagiul practic

În cadrul acestui stagiul se vor desfăşura 2 tipuri principale de activităţi:

prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate;

efectuarea practică a testului respectiv.

Cunoaşterea principalelor tehnici, metode şi aparate cu aplicaţii în Laboratorul Clinic de Biochimie.

metode de măsură (spectrometrice, optice, etc)

tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)

tehnici chimice, enzimatice şi imunologice de recunoaştere şi dozare

sisteme analitice automatizate, mono şi multiparametrice

tehnici de bază în Biologia Moleculară : extracţie de acizi nucleici, PCR, Microarray

Principalele teste de laborator. Principii, metode şi tehnici de determinare şi interpretarea rezultatelor; baremul activităţilor practice

EXAMENUL DE URINĂ

Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densităţii, glucozei, al

albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare şi pigmenţilor biliari. – barem 100 determinări

Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilaza. – barem 50 determinări

Examenul microscopic al sedimentului urinar –barem 100 determinări

Examenul chimic al calculilor urinari –barem 25 determinări

B. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI

Substanţele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu – barem 100 determinări

Electroforeza proteinelor – metode ; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări

Compuşi azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări

Glucoza: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări

Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare şi interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat şi parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. - barem 50 determinări.

Corpii cetonici: metode de dozare; variaţii fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice - barem 100 determinări.

Lipidelor totale, colesterolului total şi trigliceridelor: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări.

Lipoproteinele plasmatice, fracţiunile apo: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - 50 determinări.

Enzimele serice: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări

transaminazele (TGP, TGO),

creatinkinaza (CK), izoenzime;

lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime;

fosfataza acidă şi alcalină;

gamma glutamil transpeptidaza (GGT)

amilaza;

lipaza.

C. EXAMENUL BIOCHIMIC L.C.R. metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 25 determinări.

D. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 50 determinări.

Obiective educaționale și abilități așteptate

MODULUL III - BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI GENETICĂ – 120 de ore

OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ

Conferirea unor baze de înţelegere a tehnicilor şi aplicaţiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical.

Medicii rezidenţi trebuie să cunoască şi să aplice condiţiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienţilor şi calitatea probelor biologice de analizat, precum şi conservarea acestora; cunoaşterea condiţiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauţiilor legate de contaminarea probelor biologice şi a laboratorului.

Înţelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (şi urmăririi evoluţiei) unor boli.

În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenţi trebuie să-şi însuşească aspectele teoretice şi practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcţionare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenţei rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acţiunile lor trebuie să ţină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.

De asemenea, medicii rezidenţi trebuie să ţină cont de respectarea controlului de calitate intern şi extern conforme cu legislaţia în vigoare.

PARTEA TEORETICĂ

Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale. Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare. Materialul genetic şi esenţa replicării ADN-ului.

Implicaţii şi aplicaţii medicale din studiul replicării ADN-ului. Esenţa transcrierii şi aplicaţii medicale.

Esenţa traducerii şi aplicaţii medicale.

Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare.

Tehnici de analiză a acizilor nucleici. Extracţia ADN-ului.

Extracţia ARN-ului.

Bazele tehnologiei ADN-ului şi importanţa clonării ADN-ului.

Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR, “polymerase chain reaction”). Variante ale PCR, avantaje şi dezavantaje. Aplicaţii clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice şi al predispoziţiei ereditare la bolile comune, detectarea infecţiilor criptice virale şi bacteriene, depistarea mutaţiilor răspunzătoare de apariţia cancerelor.

Hibridizarea acizilor nucleici. Definiţie şi principii. Variante de hibridizare: tehnicile “dot-blot”, “Southern–blot”, “Northern-blot”, hibridizarea în situ cromosomială şi tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia “microarray” (“DNA chips”).

Aplicaţii clinice ale hibridizării:

în diagnosticul prenatal al unor afecţiuni produse de mutaţii punctiforme (ex. anemia drepanocitară, etc);

tehnicile FISH (“fluorescence în situ hybridization”) – cu detectarea microdeleţiilor cromosomiale şi stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial, etc) sau a unor neoplazii;

detectarea anomaliilor cromosomiale numerice şi structurale în celulele interfazice, evidenţierea prezenţei în celule a genomurilor virale, etc.

Enzimele modificatoare ale ADN-ului şi digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricţie (RFLP; “restriction fragment length polymorphism”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănţuirii genetice; importanţa înlănţuirii dezechilibrate în distribuţia haplotipurilor HLA şi asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazis-ul, spondilita anchilozantă, ş.a.). Analiza înlănţuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoţi ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne), sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală, ş.a.).

Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză şi în gel de poliacrilamidă.

Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformaţiei ADN monocatenar (SSCP, “single strand conformation polymorphysm”), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, “denaturing gradient gel electrophoresis”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria, ş.a.).

Secvenţierea ADN-ului cu diferite aplicatii clinice in Imunologia Transplantului, Virusologie, Oncologie. Studiul structurii, expresiei şi funcţiei genelor: analiza diferenţială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE “serial analysis of gene expression“), tehnologia “microarray” (“DNA chips”) aplicată la studiul expresiei genelor şi în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice şi genetice.

PARTEA PRACTICĂ

Extractia ADN, ARN din diferite probe biologice (sange, tesut, urina, LCR, etc.)

Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutaţiilor in diferite patologii medicale.

Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză.

Tehnica hibridizarii

Tehnica real time PCR

Tehnica de secventiere

Secventierea de generatie noua

Test scris din tematica teoretică.

EXAMEN

Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară).

GENETICĂ MEDICALĂ

PARTEA TEORETICĂ

Rolul factorilor genetici în producerea bolilor.

Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor.

Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetica.

Mutaţiile: cauza majoră de boală.

Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe).

Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.

Bolile cromozomiale.

Bolile monogenice.

Bolile multifactoriale.

Anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare.

Bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronşic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea.

Retardul mental.

Patologia genetică a sistemului imun.

Genetica bolii canceroase.

Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.

Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.

Probleme şi dileme etice în genetica medicală.

PARTEA PRACTICĂ

Consultul genetic.

Explorarile genetice.

Cromozomiale.

Moleculare.

Sfatul genetic.

Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populaţional).

Diagnosticul prenatal.

EXAMEN

Test scris din tematica teoretică.

Proba practică (indicaţiile consultului genetic, indicaţiile, interpretarea şi valoarea diagnostică a testării genetice prenatale şi postnatale, indicaţiile şi utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic).

Obiective educaționale și abilități așteptate

MODULUL IV - IMUNOLOGIE – 240 de ore

Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar

Organele limfoide: anatomie şi funcţie.

Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei.

Mecanismele imunologice

Imunitatea înnăscută şi dobândită.

Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia.

Antigenele – structură, clasificare, procesare şi prezentare.

Alergenele - structură, epitopi.

Imunogenetica.

Imunitatea mediată prin celulele T.

Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului.

Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T.

Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante.

Imunitatea mediată prin celule B.

Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului.

Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor.

Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral.

Procese biologice iniţiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp – dependentă.

IgE - structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori.

Reacţia IgE - mediată imediată şi de fază tardivă.

Complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance.

Alte mecanisme imunologice, care implică:

Celulele "natural killer".

Celulele killer activate de limfokine.

Bazofile activate.

Interacţiuni receptor - ligand în funcţionarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.

Modularea răspunsului imun.

Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere.

Inflamaţia şi modularea ei.

Mediatori - preformaţi şi neoformaţi.

Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele).

Mastocitele şi bazofilele - structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.

Eozinofilele - structură, activare, mediatori.

Imunitatea mucoaselor.

Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală.

Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing".

Imunosupresia post transplant

Imunologia transplantului.

Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid, sau celule. Semnificatia clinica a tiparii alelelor HLA, interpretare si lucru in diferite tehnici in functie de gradul de rezolutie. Rezolvarea ambiguitatilor alelice HLA.

Mecanismele de rejet.

Reacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă. Metodologia de lucru in imunologia de transplant, diagnosticul imunologic de rejet acut, hiper acut si cronic.

Imunosupresie- tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare.

Controlul de calitate intern si extern in imunologia transplantului.

Imunologia tumorală.

Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate.

Markeri tumorali. Implicare in diagnostic si monitorizarea terapeutica. Metodologia de lucru.

Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale.Metodologia de lucru.

Mecanismele imunosupravegherii.

Mecanisme imunoreglatoare.

Mecanismele de toleranţă.

Reţele idiotipice.

II. Tematica activităţilor practice

Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secţiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:

Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice.

Tehnici şi metode de imunochimie: fracţionare şi purificare de proteine serice.

Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor.

Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor.

Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.

Măsurarea proteinelor de fază acută.

Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică şi alternativă.

Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului.

Evidenţierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc).

Măsurarea IgE total şi specific.

Evaluarea statusului imun în boli neoplazice.

Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate).

Teste de funcţionalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene şi antigene.

Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen).

Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.

PCR (Reactia de amplificare genica)

Tipizarea HLA prin metode moleculare

Tehnici de izolare şi purificare a populaţiilor celulare, cultivare şi crioprezervare.

Citometrie în flux.

Dobândirea cunoştinţelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice).

IV. Demonstrarea abilităţilor de comunicare şi cercetare

Referate generale – cel putin 1 prezentare.

Referat specific de validare a importanţei şi valorii unei anume metode de investigaţie imunologică în diagnosticul clinic – 1 prezentare.

Participarea la o temă de cercetare în domeniul Imunologiei – la latidudinea îndrumătorului de stagiu.

Obiective educaționale și abilități așteptate

Modulul V – HEMATOLOGIE – 480 de ore

Hematopoeza

generalităţi

celula stem

Structura măduvei osoase – (noţiuni de embriologie)

Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

Seria monocit – (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

Seria limfatică: organe limfatice centrale; populaţii limfocitare (funcţia imună; citochimia; genetica)

Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome.

Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic şi vitamina B12.

Anemii macrocitare şi megaloblastice (diagnostic de laborator)

Anemii hemolitice – generalităţi, clasificare

Anemii hemolitice dobândite (schema de investigaţii în laborator).

Imunoserologia unei anemii hemolitice.

Anemii hemolitice congenitale. Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii.

Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale.

Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomiale).

Sindromul mielodisplazic.

Sindromul mieloproliferativ cronic.

Sindromul limfoproliferativ cronic.

Leucemie limfatică cronică.

Boli proliferative limfatice de graniţă.

Generalităţi limfoame.

Limfoame non-Hodgkiniene ( citogenetică, diagnostic laborator, clasificare).

Boala Hodgkin – (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator).

Gamopatii monoclonale maligne.

Gamopatii monoclonale benigne.

Hemostaza (generalităţi).

Exploatarea unui sindrom hemoragipar.

Purpura trombocitopenică.

Coagulare intravasculară diseminată.

Boala tromboembolică şi fibrinoliza.

Porfirii – clasificare, diagnostic.

1.5.2.Baremul activităţilor practice

Recoltare: 20

Colonare: 20

V.S.H.; Hematocrit: 20

Indici eritrocitari: 20

Reticulocite: 30

Citochimie – F.A.L.; P.A.S.; Sideroblaşti; peroxidaze: 20

Test Hamm: 10

Test Coombs – anti Ig G, -anti C: 10

Celule lupice: 10

Determinări F.A.N.: 10

Imunograma: 10

Determinări complement seric, proteina C reactivă: 10

Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici: 10

Grupe sanguine şi RH: 10

Electroforeza – imunoelectroforeza: 10

Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 25

Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 100

Examinare frotiu medular: 50

Imunofenotipare

Obiective educaționale și abilități așteptate

MODULUL VI - MICROBIOLOGIE – 120 de ore

BACTERIOLOGIE – 80 de ore

Bacteriologie generală

Microbiologia medicala - importanta in diagnosticul, tratamentul si prevenirea bolilor infectioase. Clasificarea si nomenclatura bacteriilor in grupa bacteriene cu importanta in patologia umana Morfologia celulei bacteriene

Comportamentul bacteriilor fata de agenti fizici, chimici si biologici Antibiotice : clasificare, mecanisme de actiune

Rezistenta la actiunea antibioticelor Interactiunea bacterie-gazda Bacteriologie speciala

*Bacterii cu importanta in patologia umana

Coci gram pozitivi - Genurile Staphylococcus, Streptococcus

Coci gram negativi – Genul Neisseria

Enterobacteriaceae – Genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia

Bacili gram negativi non-fermentativi - Genurile Pseudomonas, Acinetobacter

Bacterii Gram negative incurbate – Genurile Vibrio, Campylobacter

Bacili gram negativi aerobi – Genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella

Bacterii spiralate – Genurile Treponema, Borellia, Leptospira

Bacterii sporulate – Genurile Clostridium, Bacillus

Bacili gram pozitivi – Genul Corynebacterium

Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient - Genurile Rickettsia Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma,

Mycobacterium tuberculosis

* Vor fi prezentate notiuni de baza privind caracterele generale, patogenitatea si diagnosticul de laborator al genurilor bacteriene mentionate

Activităţi practice (lp – lucrare practică, d = demonstraţie)

Microscopia

-optica: directă, contrast de faza (lp)

–în imunofluorescenţă (d )

Coloranţii în microbiologie

-gram (lp)

-albastru de metilen (lp)

-Ziehl-Neelsen (lp)

–Giemsa(lp)

Medii de cultură

-nutritive, de conservare şi transport (lp)

-de izolare - îmbogatire, selective (lp)

Izolarea bacteriilor din:

Materii fecale - Coprocultura (lp)

Sânge - Hemocultura (d)

Urină - Urocultura (lp)

L.c.r. (d)

Exsudate (lp)

Secretii (lp)

Spută (lp)

Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei şi fiziologiei fungilor

PARAZITOLOGIE – 20 DE ORE

Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare digestivă

Infecţii determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza,

Infecţii determinate de helminţi: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze ( ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, hoockworms)

Examenul parazitologic al sângelui

Diagnosticul hematologic al malariei.

Tehnici de diagnostic:

Tehnica frotiului.

Tehnica picăturii groase.

Tehnici de diagnostic:

Coloraţia Giemsa.

Coloraţia cu albastru de toluidină.

Tehnici de depistare a antigenelor parazitare.

Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară :

Diagnosticul cisticercozei.

Diagnosticul hidatidozei.

Diagnosticul trichinelozei.

Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii:

Diagnosticul toxoplasmozei congenitale.

Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital:

Diagnosticul trichomonozei urogenitale,

Tehnici de diagnostic: Examenul secreţiei vaginale, uretrale, prostatice

VIRUSOLOGIE – 20 de ore

Algoritmul diagnosticului virusologic. Metode de diagnostic virusologic.

Patogenia infectiei virale. Infectii acute. Infectii persistente.

Principalele sindroame de etiologie virală. Infectii respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infectii virale cu transmitere sexuala. Infectii virale cu transmitere materno-fetala. TORCH. Infectii virale cutanate, Infectii oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virala. Arboviroze. Zoonoze.

Vaccinuri antivirale. Modalitati de obtinere. Avantaje si dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obtinere a vaccinurilor

Terapie antivirală. Rezistenţa la antivirale

Obiective educaționale și abilități așteptate

MODULUL VII - EPIDEMIOLOGIE – 60 de ore

Cursuri

Epidemiologia - definiţie, scopuri, utilizare, metode şi domenii de aplicare.

Proces epidemiologic. Cunoaşterea structurii şi condiţionării fenomenelor de sănătate - transmisibile şi netransmisibile - (factori determinanţi, factori condiţionanţi primari şi secundari), a regulilor care guvernează apariţia şi manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual şi populaţional

Supravegherea stării de sănătate a populaţiei la nivel local, naţional, regional şi internaţional

Investigarea epidemiologică in bolile transmisibile si netransmisibile

Caracteristici epidemiologice ale principalelor patologii: boli cardiovasculare, neoplazii, diabet

Interventii in controlul si reducerea bolilor netransmisibile

Profilaxia primara, secundara si tertiara in bolile netransmisibile

Comunicarea in boala netransmisibila

Aplicatii practice:

Indicatori epidemiologici (definiţii, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate).

Definirea şi caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate - factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării dc sănătate - tipuri de variabile, sursele de informaţie pentru culegerea datelor şi înregistrarea lor. Identificarea şi culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia bolilor netransmisibile.

Măsurători pe baza variabilelor calitative - rate, rapoarte, proporţii, indici -

Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidenţă, prevalentă, relaţiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate.

Rate (brute, .specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori dc mortalitate. iii.Comparaţii pe baza ratelor brute.

Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendinţă centrală şi dispersie etc. Analiza pentru patologia netransmisibila.

Studii epidemiologice.

Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu şi aplicarea lor în funcţie dc efectul măsurat. Exerciţii de alegere a studiului adecvat problemei şi obiectivului enunţat. .

Studii epidemiologice descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eşantionare, avantaje, limite şi utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu.

Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) - selectarea subiecţilor, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative şi absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică - riscurile populaţionale. Elaborarea unor proiecte de studiu.

Studii intervenţionale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenţiei. Elaborarea unor proiecte dc studiu

Definiţia de caz în investigarea epidemiologică - importanţă, limitele şi alegerea definiţiei de caz funcţie de obiective, Aplicare în boli netransmisibile.

Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boala netransmisibila

Metode de screening. Definiţie, tipuri dc screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanţa testelor de screening şi aplicabilitatea populaţională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanţelor testelor screening.

Analiza critică a literaturii medicale. Motivaţia şi criterii de selecţie a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcţie de design-ul studiului, limitele şi validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale

Obiective educaționale și abilități așteptate

MODULUL VIII - INFORMATICA SI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ – 40 de ore

Calculatoare si evoluţia lor. Utilizarea calculatoarelor in medicina.

Calculatoare personale, generalităţi despre componentele fizice: placa de baza, procesorul, memoria, unitatile de discuri, tastatura, monitorul, mouseul, imprimantele, scanerul, discurile compacte

Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare.Volume de date, cataloage si fisiere pe discuri. Administrarea cataloagelor si fisierelor.

Notiuni generale despre retelele de calculatoare. Controlul retelelor locale cu NetWare si Windows NT. 5.Aplicatii de word processing. Aplicatia Word. Meniul aplicatiei Word.

6.Aplicatia Word. Controlul paginarii, coloanelor paragrafelor, chenarelor. 7.Aplicatia Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor si machetelor.

Aplicatia Word. Formatarea la nivel de document, pagina si paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teza de doctorat...)

Servicii Internet (navigarea in World Wide Web, E-mail, Ftp). Aplicatia Internet Explorer.

Documente hipertext. Crearea unei pagini de Web.

Educaţie computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicaţiei Bodyworks. Documentare

computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări şi transferul datelor

selectate.

Foi de calcul si aplicatii de calcul tabelar. Principalele operatii matematice si statistice intr-o foaie de calcul.

Aplicatia Excel. Meniul aplicatiei Excel

Aplicatia Excel. Formatarea unei foi de calcul

Aplicatia Excel. Realizarea de grafice si diagrame.

Realizarea de lucrari stiintifice medicale utilizand aplicatia Excel.

Prezentări de date cu aplicaţia Powerpoint.

Meniul aplicatiei Powerpoint.

Aplicatia PowerPoint. Crearea si formatarea unei prezentari.

Tabele si baze de date. Structura unui tabel, câmpuri si inregistrări.

Tipuri de date. Introducerea si selectarea datelor. Introducerea si selectarea datelor

Aplicatiile Visual FoxPro si Microsoft Access.

Aplicatiia Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea si sortarea inregistrarilor.

Aplicatiia Visual FoxPro . Crearea unui raport.

Aplicatiia Visual FoxPro. Crearea unei interogari.

Fisa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor in introducerea datelor referitoare la bolnav in spital si in cabinetele particulare.

Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo si SPSS. Realizarea de lucrari stiintifice medicale utilizand aplicatia SPSS

(Opţional) Semnale fiziologice/imagistice şi prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicaţia AcqKnowledge.

Obiective educaționale și abilități așteptate

MODULUL IX -BIOETICĂ MEDICALA – 20 de ore

Introducere în Bioetică - 2 ore

Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

Contextul apariţiei bioeticii.

Definirea bioeticii.

Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

Teorii şi metode în bioetică.

Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.

Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.

Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).

Relaţia medic-pacient I - 2 ore

Valori ale relaţiei medic-pacient.

Paternalism versus autonomie.

Modele ale relaţiei medic-pacient.

Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

Relaţia medic-pacient II - 2 ore

Consimţământul informat.

Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.

Relaţia medic-pacient minor.

Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.

Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.

Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

Libertatea procreaţiei.

Dileme etice în avort.

Etica reproducerii umane asistate medical.

Probleme etice în clonarea reproductivă.

Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.

Probleme etice în stările terminale.

Tratamente inutile în practica medicală.

Eutanasia şi suicidul asistat.

Îngrijirile paliative.

Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

Donarea de organe de la cadavru.

Donarea de organe de la persoana vie.

Etica alocării de resurse în transplant.

Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.

Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.

Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.

Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

Terapia genică.

Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.

Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

Comitetele de etică a cercetării.

Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.

Tematica seminariilor:

Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.

Alternative ale jurământului lui Hipocrate.

Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.

Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.

Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.

Rolul comitetelor de etică din spitale.

Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete

–2 ore

Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete

–2 ore

Obiective educaționale și abilități așteptate

MODULUL X - PERFECŢIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPŢIONAL BIOCHIMIE, MICROBIOLOGIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE/BIOLOGIE MOLECULARĂ

Stagiile de pregătire în specialitatea Medicină de Laborator (biochimie, hematologie, imunologie), durata 4 ani (48 luni)

Stagiul opțional* poate fi ales, dintre următoarele discipline:

Biochimie, Microbiologie, Hematologie, Imunologie/Biologie Moleculară, cu acordul coordonatorului de pregătire în rezidențiat.

*Se desfasoara in centrul de pregatire ales de rezident

Obiective educaționale și abilități așteptate

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE GENERALE:

Specialistul în Medicina de Laborator trebuie sa aibe pregătire profesională vasta, având cunoștințele teoretice și capacitatea practică de a efectua analize de laborator din toate domeniile specialitatii și de a asigura precizia si calitatea acestor analize.

Prin parcurgerea tuturor stagiilor de pregătire teoretică și practică, această specializare formează specialisti cu abilitati practice si teoretice care fac posibilă implicarea activă în practica medicală moderna. În colaborare cu clinicienii din diferite specialitati medicale, medicul specialist de medicina de laborator,va putea oferi un sfat competent pentru alegerea corectă a analizelor efectuate atât în scopul diagnosticului, cât și în scopul urmăririi tratamentului, dar si o interpretare adecvata a rezultatelor analizelor in contextul clinic al pacientilor investigati.

Dezvoltarea tehnologiei în ultimii ani în cadrul medicinii de laborator, impune necesitatea unor specialisti cu cunostinte actualizate care sa faca fata tuturor problemelor legate de diagnostic si monitorizari specifice de tratament.

Specialiștii în Medicina de Laborator vor putea utiliza și aplica cunoștințele dobândite în cadrul programului de rezidentiat atât pentru utilizarea unor tehnologii noi, cât și pentru a asigura calitatea analizelor de laborator efectuate. Aceștia vor putea aplica cunoștințele de interpretare a rezultatelor pentru a asigura o cât mai bună integrare clinica a acestora.

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE SPECIFICE:

aprofundarea bazelor medicinei de laborator prin cunoștințe de microbiologie, biochimie, hematologie, imunologie si biologie moleculara.

acumularea cunoștințelor și abilităților necesare pentru efectuarea de analize din toate domeniile mentionate in curricula de pregatire.

acumularea cunoștințelor și abilităților pentru efectuarea tuturor tehnicilor de lucru dobandite in timpul pregatirii.

capacitatea de a evalua, interpreta și comunica rezultatele analizelor efectuate.

REZULTATE AŞTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea

pregătirii:

cunoștințele teoretice și capacitatea practică de a efectua analize de laborator din toate domeniile specialitatii

abilitati practice si teoretice care fac posibilă implicarea activă în practica medicală moderna. interpretare adecvata a rezultatelor analizelor in contextul clinic al pacientilor

cunostinte actualizate legate de diagnostic si monitorizari specifice de tratament.

interpretare a rezultatelor pentru a asigura o cât mai bună integrare clinica a acestora.

FIŞA POSTULUI - medici rezidenti medicina de laborator

!image

FIŞA POSTULUI

Denumirea instituţiei publice:

Compartimentul:

Denumirea postului: Medic Rezident anul………

Obiectivul specific al postului

Gradul profesional al ocupantului:

–Medic rezident specialitatea ………………

Nivelul postului - de execuţie

Poziţia postului în cadrul structurii

Postul imediat superior - Medicul specialist

Postul imediat inferior - Medic

Subordonări

are în subordine: -

este înlocuit de:

–un alt medic cu acelaşi grad profesional,

înlocuieşte pe:

–un alt medic cu acelaşi grad profesional,

Relaţii:

Ierarhice - şeful secţiei, directorul medical, manager

Funcţionale - medici rezidenţi şi specialişti, de specialitate

… sau alte discipline

medicale, din cadrul secţiei şi / sau spitalului;

DE REPREZENTARE

!image Competenţele postului de muncă:

–cunoştinţe şi deprinderi de medic rezident

…………………………………………..;

cunoaşterea legislaţiei în domeniul medical;

!image Standardul de performanţă asociat:

–alegerea de soluţii corecte;

desfăşurarea unui act medical de calitate;

utilizarea eficientă a resurselor umane si materiale;

capacitatea de a actiona în echipă;

!image

DESCRIEREA POSTULUI

pregătirea profesională:

–studii medicale superioare de lungă durată;

educaţie medicală continuă conform legislaţiei în vigoare;.

!image

experienţa necesară: medic rezident specialitatea medicină de laborator;

dificultatea operaţiunilor specifice:

responsabilitatea implicată - desfăşurarea în bune condiţii a actului medical;

confidenţialitatea actului medical;

!image sfera de relaţii - medici de aceeaşi specialitate sau alte specialitati, din spital şi alte instituţii similare, mediul universitar, etc;

DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR CORESPUNZĂTOARE POSTULUI

Drepturile şi obligaţiile rezidenţilor

Responsabilităţi specifice / principale

Rezidenţii au obligaţia să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii următoarele aspecte

:

modulele de pregătire ,perioada în care au fost efectuate ,evaluările şi rezultatele obţinute cu semnătura şi parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv;

manifestările de educaţie medicală continuă la care a participat ,cu numărul diplomei de participare ;

lucrările ştiinţifice comunicate /publicate în situaţia în care respectivele manifastări ştiinţifice sunt elaborate sau finanţate cu sprijinul coordonatorului de program;

studiile clinice efectuate,cu avizul medicului curant al pacienţilor incluşi în studiile clinice sau activităţile ştiinţifice respective;

Acurateţea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidenţiatului este certificată prin semnătură şi parafă de către îndrumătorul sau responsabilul de formare în rezidenţiat. Rezidenţii au obligaţia de a parcurge toate modulele, în conformitate cu curiculumul de pregătire. Rezidenţii efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depăşeşte cel puţin dublul duratei concediului).

După fiecare modul de pregătire ,rezidenţii au obligaţia să-şi informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii.

La finalul fiecărui modul de pregătire, rezidenţii susţin un examen cu probă teoretică şi practică , din tematica prevăzută în baremul de activităţi.Prezentarea la examenul de modul este condiţionată de parcurgerea baremului curricular, confirmată de îndrumătorul de rezidenţiat ,prin caietul de monitorizare a pregătirii.

Rezidenţii efectuează gărzi pe tot parcursul pregătirii lor, participând la întreaga activitate din unitatea sanitară în care îşi desfăşoară instruirea ,în limita programului legal de muncă.

Rezidenţii au dreptul să utilizeze, pentru informarea de specialitate, bibliotecile universitare şi ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidenţiat, bibliotecile electronice cu profil medical şi de cercetare, din instituţiile sau unităţile sanitare acreditate.

Rezidenţii pot participa la diverse forme de pregătire – cursuri, stagii, şi altele-conferinţe şi congrese în domeniul specialităţii, organizate pe plan naţional sau internaţional, după informarea coordonatorului sau directorului de program şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 53 /2003-Codul muncii

Responsabilităţi generale: sa cunoasca si sa respecte:

!image

prevederile Regulamentului de Organizare şi Funcţionare şi a Regulamentului de Ordine Interioară;

!image

confidenţialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, indiferent de natura acestora;

!image

normele PSI şi de securitate a muncii;

!image

programul de muncă;

!image

codul de etică şi deontologie profesională;

Criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale

Criteriile de evaluare a performantelor individuale au fost stabilite de conducerea spitalului si in functie de acestea se face evaluarea performantelor profesionale.

Performantele profesioale individuale ale persoalului sunt evaluate prin acordarea calificativelor notate de la 1 la 5 pentru fiecare componenta a criteriilor de evaluare si anume:

1.Rezultatele obtinute cu o pondere de 55%

gradul de realizare a atributiilor de serviciu prevazute in fisa postului promptitudine si operativitate

calitatea lucrarilor executate si activitatilor desfasurate

sumarea responsabilitatii cu o pondere de 20%

receptivitate, disponibilitate la efort suplimentar, perseverenta, obiectivitate, disciplina.

intensitatea implicarii in realizarea atributiilor de serviciu.

Adaptarea la complexitatea muncii, initiativa si creativitate cu o pondere de 15% executarea de lucrari complexe, propuneri de solutii noi, schimbari, motivarea acestora si evaluarea consecintelor.

Activitatea de rutina

capacitatea relationala si disciplina muncii cu o pondere de 10%

capacitatea de a evita stari conflictuale, capacitatea de dialog, respectare a regulilor - stabilite de conducerea structurii din care face parte.

adaptarea la situatii nepravazute, prezenta de spirit, spontaneitate

Calificativul final al evaluarii se stabileste pe baza notei finale dupa cum urmeaza: intre 1,00 – 2,00 – nesatisfacator

intre 2,01 – 3,50 – satisfacator

intre 3,51- 4,50 – bine

intre 4,51 – 5,00 – foarte bine

RESPONSABILITĂŢI PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ:

Aplică şi respectă toate instrucţiunile proprii,procedurile şi regulamentele interne în materie de securitate şi sănătate în muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor cu care este instruit.

Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate şi sănătate în muncă semnând fişa de instruire.

Respectă cel mai scurt traseu de acasă la şi către locul de muncă comunicat în fişa de securitate şi sănătate în muncă.Accidentele survenite în afara traseului comunicat şi în afara timpului normal de deplasare de la şi către locul de muncă nu vor fi considerate accidente de muncă.

Face toate examenele medicale programate de conducerea societăţii conform prevederilor legale cu privire la normele de Medicina Muncii.

Are obligaţia să utilizeze corect utilajele, maşinile ,aparatura, uneltele,substanţele periculoase,echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie.

Utilizează corect echipamentul individual de protacţie acordat şi , după utilizare să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare.

Îşi însuşeşte şi respectă procedurile normale, instrucţiunile specifice sistemului de management al calităţii şi sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţională aplicabile postului.

Utilizează corect dotările postului fără să îşi pună în pericol propria existenţă sau a celorlalţi angajaţi.

Nu procedează la scoaterea din funcţiune la modificarea ,schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor proprii, în special ale maşinilor ,aparaturii uneltelor, instalaţiilor tehnice, clădirilor şi utilizează corect aceste dispozitive.

Are obligaţia de a comunica imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care are motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie.

Are obligaţia să aducă imediat la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi / sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană.

Cooperează cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi ,atât timp cât este necesar pentru a face posibilă realizarea orcăror măsuri sau cerinţedispuse de către inspectorii de muncă inspectorii sanitari ,pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor .

Cooperează, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi pentru a permite angajatorului să se asigure ca mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri de securitate şi sănătate în domeniul său de activitate.

Are obligaţia să îşi însuşească si să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora.

!image Condiţii materiale ale muncii - aparatura, materiale sanitare

materiale birotică;

acces la sistemul informatizat al instituţiei;

Luat la cunoştinţă de ocupantul postului:

NUMELE ŞI PRENUMELE: Dr._medic resident anul

!image

!image

SEMNĂTURA:

!image

DATA:

Examenul de medic specialist:

Probe de evaluare, specifice programului:

probă scrisă x Da/Nu

examen clinic x

probă de abilităţi/manualităţi

probă pe casetă video

probă operatorie

dizertaţie

TEMATICA DE EXAMEN

!image

Microbiologie medicala, Gabriela Loredana Popa, Mircea Ioan Popa, Renaissance, 2007

Tratat de microbiologie clinica. Editia a III-a, Dumitru Buiuc, Marian Negut, Editura Medicala, 2017

Fields Virology, editia 6, David M. Knipe, Peter Howley, Lippicott Williams Wilki, 2013

Virusologie medicala, Costin Cernescu, Editura Medicala 2017

Parazitologie medicala, Simona Radulescu, Editura: All Educational, 2000

Parazitologie medicala, Anca Ungureanu, Editura Sitech, 2017

Tratat de Medicina Interna, Hematologie, sub redactia lui Radu Paun, coordonator Prof. Dan Colita, partea II, Editura Medicala, 1999

Wintrobe's Clinical Hematology, John P. Greer , Daniel A. Arber , Bertil E. Glader , Alan F. List , Robert T. Means , George M. Rodgers, Lippincott Williams and Wilkins, dec. 2018

Hematologie clinica, Note de curs, Delia Mut Popescu, Editura Medicala, editia II, anul, 2003

Hoffbrand's Essential Haematology, Hoffbrand A. Victor, Wiley-Blackwell, 2015

Imunologia transplantului, Ileana Constantinescu, Editura Universitara Carol Davila, 2009

Imunologie si imunopatologie, Grigore Mihaescu, Carmen Chifiriuc, Editura Medicala, 2015

Roitt's Essential Immunology, 13th Edition, Peter J. Delves, Seamus J. Martin, Dennis R. Burton, Ivan

M. Roitt, Wiley-Blackwell, 2017

Clinical Immunology, Principles and Practice, Robert Rich Thomas Fleisher William Shearer Harry Schroeder Anthony Frew Cornelia Weyand, editia 5, Elsevier, 2019

Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice (maxim 2000 caractere)

Tematica pentru examenul de medic specialist in specialitatea Medicina de Laborator

I PROBA SCRISA

II – IV TREI PROBE PRACTICE

I. PROBA SCRISA

BIOCHIMIE

METABOLISMUL PROTEIC

Peptide biologic active.

Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terţiară, supraterţiară şi quaternară a proteinelor).

Biosinteza proteică

Degradarea aminoacizilor: reacţiile de transaminare şi reacţia de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon.

Biosinteza ureei.

ENZIME

Structura şi caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice.

Izoenzime.

Noţiuni de cinetică enzimatică.

METABOLISMUL GLUCIDIC

Glicoliza.

Gluconeogeneza.

Ciclul acizilor carboxilici.

METABOLISMUL LIPIDIC

Biosinteza acizilor graşi.

Degradarea acizilor graşi.

Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie.

Derivaţi ai acizilor graşi: prostaglandine, tromboxani, leukotriene.

Biosinteza colesterolului.

Acizii biliari.

Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare şi secundare).

VITAMINE şi HORMONI

APA şi ELECTROLIŢI

MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN:

Patologia renală.

Patologia hepatică.

Patologia cardiacă şi vasculară.

Maladii metabolice şi endocrine.

MARKERI TUMORALI

BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ

BIOCHIMIA INFLAMAŢIEI

BIOCHIMIE GERIATRICĂ

BIOCHIMIE PEDIATRICĂ

TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT

HEMATOLOGIE

Hematopoeza

generalităţi

celula stem

Structura măduvei osoase – (noţiuni de embriologie)

Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

Seria monocit – (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

Seria limfatică: organe limfatice centrale; populaţii limfocitare (funcţia imună; citochimia;genetica)

Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome.

Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic şi vitamina B12.

Anemii macrocitare şi megaloblastice (diagnostic de laborator)

Anemii hemolitice – generalităţi, clasificare

Anemii hemolitice dobândite (schema de investigaţii în laborator).

Imunoserologia unei anemii hemolitice.

Anemii hemolitice congenitale. Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii.

Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale.

Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare

cromozomiale).

Sindromul mielodisplazic.

Sindromul mieloproliferativ cronic.

Sindromul limfoproliferativ cronic.

Leucemie limfatică cronică.

Boli proliferative limfatice de graniţă.

Generalităţi limfoame.

Limfoame non-Hodgkiniene ( citogenetică, diagnostic laborator, clasificare).

Boala Hodgkin – (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator).

Gamopatii monoclonale maligne.

Gamopatii monoclonale benigne.

Hemostaza (generalităţi).

Exploatarea unui sindrom hemoragipar.

Purpura trombocitopenică.

Coagulare intravasculară diseminată.

Boala tromboembolică şi fibrinoliza.

Porfirii – clasificare, diagnostic.

IMUNOLOGIE

Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar

Organele limfoide: anatomie şi funcţie.

Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei.

Mecanismele imunologice

Imunitatea înnăscută şi dobândită.

Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia.

Antigenele – structură, clasificare, procesare şi prezentare.

Alergenele - structură, epitopi.

Imunogenetica.

Imunitatea mediată prin celulele T.

Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului.

Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T.

Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante.

Imunitatea mediată prin celule B.

Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului.

Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor.

Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral.

Procese biologice iniţiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp – dependentă.

IgE - structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori.

Reacţia IgE - mediată imediată şi de fază tardivă.

Complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance.

Alte mecanisme imunologice, care implică:

Celulele "natural killer".

Celulele killer activate de limfokine.

Bazofile activate.

Interacţiuni receptor - ligand în funcţionarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.

Modularea răspunsului imun.

Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere.

Inflamaţia şi modularea ei.

Mediatori - preformaţi şi neoformaţi.

Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele).

Mastocitele şi bazofilele - structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.

Eozinofilele - structură, activare, mediatori.

Imunitatea mucoaselor.

Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală.

Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing".

Imunosupresia post transplant

Imunologia transplantului.

Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid, sau celule.

Mecanismele de rejet.

Imunosupresie- tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare.

Imunologia tumorală.

Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate.

Markeri tumorali. Implicare in diagnostic si monitorizarea terapeutica. Metodologia de lucru.

Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale.Metodologia de lucru.

Mecanismele imunosupravegherii.

BIOLOGIE MOLECULARA

Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale.

Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR, “polymerase chain reaction”). Variante ale PCR, avantaje şi dezavantaje.

Secvenţierea ADN-ului cu diferite aplicatii clinice in Imunologia Transplantului, Virusologie, Oncologie.

BACTERIOLOGIE

Microbiologia medicala - importanta in diagnosticul, tratamentul si prevenirea bolilor infectioase.

Clasificarea si nomenclatura bacteriilor in grupa bacteriene cu importanta in patologia umana

Morfologia celulei bacteriene

Comportamentul bacteriilor fata de agenti fizici, chimici si biologici

Antibiotice : clasificare, mecanisme de actiune

Rezistenta la actiunea antibioticelor

Interactiunea bacterie-gazda

Bacterii cu importanta in patologia umana. Diagnosticul de laborator in urmatoarele infectii bacteriene:

Coci gram pozitivi - Genurile Staphylococcus, Streptococcus

Coci gram negativi – Genul Neisseria

Enterobacteriaceae – Genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia

Bacili gram negativi non-fermentativi - Genurile Pseudomonas, Acinetobacter

Bacterii Gram negative incurbate – Genurile Vibrio, Campylobacter

Bacili gram negativi aerobi – Genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella

Bacterii spiralate – Genurile Treponema, Borellia, Leptospira

Bacterii sporulate – Genurile Clostridium, Bacillus

Bacili gram pozitivi – Genul Corynebacterium

Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient - Genurile Rickettsia Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma,

Mycobacterium tuberculosis

PARAZITOLOGIE

Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare digestivă

Infecţii determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza,

Infecţii determinate de helminţi: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze ( ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, hoockworms)

Diagnosticul malariei.

Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară

D. Diagnosticul cisticercozei.

E. Diagnosticul hidatidozei.

F. Diagnosticul trichinelozei. Diagnosticul toxoplasmozei Diagnosticul trichomonozei

VIRUSOLOGIE

Algoritmul diagnosticului virusologic. Metode de diagnostic virusologic.

Patogenia infectiei virale. Infectii acute. Infectii persistente.

Principalele sindroame de etiologie virală. Infectii respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infectii virale cu transmitere sexuala. Infectii virale cu transmitere materno-fetala. TORCH. Infectii virale cutanate, Infectii oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virala. Arboviroze. Zoonoze.

Vaccinuri antivirale. Modalitati de obtinere. Avantaje si dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obtinere a vaccinurilor

Terapie antivirală. Rezistenţa la antivirale

II – IV TREI PROBE PRACTICE

II – BIOCHIMIE – PROBA PRACTICA (BAREM)

Cunoaşterea principalelor tehnici, metode şi aparate cu aplicaţii în biochimia clinica

metode de măsură (spectrometrice, optice, etc):20p

tehnici de separare (cromatografice, electroforetice): 30p

tehnici chimice, enzimatice şi imunologice de recunoaştere şi dozare: 30p

sisteme analitice automatizate, mono şi multiparametrice: 20p

Principalele teste de laborator. Principii, metode şi tehnici de determinare şi interpretarea rezultatelor; baremul activităţilor practice

EXAMENUL DE URINĂ

Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densităţii, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare şi pigmenţilor biliari. : 20p

Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilaza. : 20p

Examenul microscopic al sedimentului urinar : 20p

Examenul chimic al calculilor urinari : 20p

EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI

Substanţele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu.: 20p

Electroforeza proteinelor – metode ; variaţii fiziopatologice : 20p

Compuşi azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 20p

Glucoza: metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 20p

Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare şi interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat şi parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. : 50p

Corpii cetonici: metode de dozare; variaţii fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice:20p

Lipidelor totale, colesterolului total şi trigliceridelor: metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 20p

Lipoproteinele plasmatice, fracţiunile apo: metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 20p

Enzimele serice: metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 100p

transaminazele (TGP, TGO),

creatinkinaza (CK), izoenzime;

lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime;

fosfataza acidă şi alcalină;

gamma glutamil transpeptidaza (GGT)

amilaza;

lipaza.

EXAMENUL BIOCHIMIC al L.C.R. metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 50p

III – HEMATOLOGIE – PROBA PRACTICA (BAREM)

Recoltarea sangelui pentru hemograma. Coloratiile uzuale. Picatura groasa.: 20p

Interpretarea hemogramei: 20p

Determinarea reticulocitelor: 30p

Determinarea indicilor eritrocitari: 20p

Determinarea V.S.H.: 20p

Citochimie – FAL, peroxidaze, esteraze, PAS, fosfataza acida TRAP, coloratia Pearls: 20p

Determinări FAN: 10p

Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 25p

Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 100p

Examinare frotiu medular: 50p

Imunofenotipare : 50p

Examenul citogenetic in bolile hematologice (FISH, genetica moleculara)

IV – IMUNOLOGIE – PROBA PRACTICA (BAREM)

Imunograma. Interpretare.: 20p

Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.: 20p

Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor.: 20p

Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor.: 20p

Determinarea proteinelor de fază acută. :20p

Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică şi alternativă.: 20p

Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului.: 20p

Evidenţierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc).: 20p

Determinarea IgE total şi specific.: 10p

Evaluarea statusului imun în boli neoplazice.: 20p

Interpretarea markerilor tumorali in diferite tipuri de neoplazii.: 30p

Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative).: 30p

Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor.: 20p

Evaluarea raspunsului imun in infectia bacteriana, parazitara si virala.: 20p

Tehnici imunoenzimatice utilizate in imunologie.: 30p

Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.: 10p

PCR (Reactia de amplificare genica) – aplicatii practice: 20p

Tipizarea HLA prin metode moleculare : 20p

Citometrie în flux.: 20p

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINA DE LABORATOR (BIOCHIMIE, MICROBIOLOGIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE)

Competenţa profesională intrinsecă specialităţii

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi înscrise de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continua, publicarea de articole. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să urmarească continuu log- bookul fiecarui rezident pe care il are in coordonare.

Fiecare modul / stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen scris și practic în clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte).

Obligaţii

De a exercita activitati medicale in domeniul medicinii de laborator in unitati sanitare publice sau private. De a exercita abilitatile insusite cu respectarea normelor in vigoare.

–Medicul specialist medicina de laborator obtine prin rezidentiat competenta in medicina de laborator.

–Medicul specialist medicina de laborator poate obtine in conditiile legii si regulamentelor in vigoare orice specialitate medicala.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

NEONATOLOGIE

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

!image

2019

!image

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEONATOLOGIE

!image

Definiţia specialităţii:

NEONATOLOGIA este o specialitate medicală și de terapie intensivă, cu tradiție neîntreruptă în România, care se ocupă cu îngrijirea în Maternitate a nou-născutului sănătos și a prematurului începând din primul moment al tranziției de la viața intrauterină la cea extrauterină, dar și cu îngrijirea nou-născutului cu risc și cu patologie specifică perioadei neonatale (primele 28 de zile de viață). În cazul nou-născutului prematur și al nou-născutului cu risc, perioada de follow-up se extinde până la șase luni postnatal în colaborare cu specialitățile pediatrice conexe.

Pregătirea teoretică și practică pe durata celor 5 ani de rezidențiat permite medicului specialist neonatolog să exercite abilități de resuscitare și terapie intensivă neonatală, să utilizeze tehnici de imagistică pentru diagnosticul rapid la patul pacientului, să realizeze transportul neonatal, să asigure urmărirea competentă a nou-născutului prematur și a celui cu risc.

Introducere

Curriculumul prevede un număr de 240 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

Pe toată durata pregătirii în specialitatea Neonatologie, medicii rezidenți vor fi incluși obligatoriu în liniile de gardă, pe durata stagiilor de Neonatologie, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului primar de gardă de pe linia

I. Începând cu anul V de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de rezidențiat.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă.

Coordonatorul de rezidențiat trebuie să urmărească continuu log-book-ul fiecărui rezident pe care îl are în coordonare.

ORGANIZAREA PROGRAMULUI

Durata programului

Structura programului

*Modulul de ecografie neonatală se va efectua numai în cadrul Clinicilor de Neonatologie în care Coordonatorul de rezidențiat deține atestat în Ultrasonografie generală. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor stagii se va realiza de cadre didactice care dețin atestat în Ecografie generală.

Se desfășoară pe parcursul a trei module, Modulele 13, 17 și 21, în anii 3, 4 și 5 cu o tematică comună, listată la anul 3 în întregime; dar abordarea noțiunilor teoretice și practice de către rezident se face în mod gradat, de la noțiuni de bază de diagnostic și tratament la etape avansate de management al cazurilor în anul 5. Pregatirea în etape va corespunde cu nivelul de pregatire din cadrul logbook-ului în acești 3 ani terminali.

Anul I – Modulul 1: Neonatologie -Nou-născutul sănătos și la termen – 3 luni

Nr. ore curs: 60 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 de ore/săptămână

Tematică de curs:

Noțiuni de creștere și dezvoltare fetală

Consultul perinatal din punct de vedere al neonatologului și consimțământul informat la naștere

Resuscitarea neonatală la sala de nașteri - noțiuni de bază

Clasificarea nou-născutului, definiții, particularități

Tranziția fiziologică a nou-născutului de la viața intrauterină la viața extrauterină

Evaluarea istoricului și examenul fizic al nou-născutului

Îngrijirea nou-născutului sănătos

Alimentația nou-născutului sănătos – alăptarea, medicația maternă

Hiperbilirubinemia neonatală fiziologică

Boala hemoragică a nou-născutului – profilaxie

Criterii de externare a nou-născutului sănătos

Planul de urmărire al nou-născutului sănătos externat din maternitate

Obiective educaționale și abilități așteptate:

!image

Anul I – Modul 2: Ecografie Neonatală (abdomen și șold) – 1 lună

Nr. ore curs: 20 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

Condiții de examinare ecografică

Principii de bază în ultrasonografie

Tipuri de transductor

Moduri de examinare ecografică

Ecografia șoldului

Ecografia abdominală

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Anul I – Modul 3: Pediatrie – 8 luni

Nr. ore curs: 160 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.

Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.

Rahitismul carențial și anemiile carențiale.

Febra la copil.

Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.

Bronșiolita acută.

Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.Puncția pleurală – indicații.

Diareea acută bacteriană și virală.

Constipația cronică și encoprezisul.

Malformațiile congenitale de cord necianogene.

Malformațiile congenitale de cord cianogene.

Anemiile hemolitice genetice.

Anemiile hemolitice dobândite.

Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).

Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.

Infecția de tract urinar.

Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.

Glomerulonefritele acute și cronice.

Sindromul nefrotic.

Hipertensiunea arterială la copil.

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.

Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.

Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații:

Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.

Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical.

Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.

Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:

Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.

Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).

Interpretarea, împreună cu medicul - îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.

Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.

Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului.

În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic.

Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.

Este capabil să descrie tehnica manoperelor din

Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului - îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.

Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.

Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător.

Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.

Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar.

Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma

Poate enumera capitolele scrisorii medicale/ biletului de ieșire din spital.

Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.

Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.

În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.

Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

Anul II – Modulul 4: Neonatologie – Nou-născutul cu risc. – 3 luni

Nr. ore curs: 60 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

Monitorizarea și evaluarea stării și dezvoltării fetale

Patologia maternă frecventă în timpul sarcinii și influențele asupra fătului

Medicația maternă și efectele asupra fătului

Infecțiile intrauterine și influențele asupra fătului – TORCH’S

Anomaliile fetale frecvente

Hidropsul fetal

Nou-născutul cu risc crescut – anticipare, evaluare, management, prognostic

Traumatismele la naștere

Nou-născutul din naștere multiplă

Sindromul de abstinență fetală

Resuscitarea neonatală avansată

Decizii și dileme etice neonatale

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Anul II – Modulul 5: Obstetrică- Ginecologie – 1 lună

Nr. ore curs: 20 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

Fiziologia maternă. Calcularea vârstei sarcinii. Monitorizarea fetală și maternă în trimestrul 3.

Complicațiile medicale și chirurgicale în sarcină.

Fiziologia travaliului. Mecanismul dilatației.

Nașterea în prezentația craniană. Partograma. Analgezia obstetricală.

Prezentațiile distocice - craniene, pelviană, transversă.

Nașterea vaginală operatorie.

Operația cezariană.

Hemoragiile peripartum.

Monitorizarea fetală ante-și intrapartum, cardiotocografia.

Suferința fetală, moartea fetală.

Restricția de creștere intrauterină.

Preeclampsia/Eclampsia.

Nașterea înainte de termen.

Sarcina prelungită.

Sarcina multiplă.

Noțiuni de medicină materno-fetală.

Obiective educaționale și abilități așteptate

Anul II – Modul 6: Genetică medicală – 1 lună

Nr. ore curs: 20 de ore

Nr. ore lucrări practice: 3-5 ore/săptămână

Tematică de curs:

NOȚIUNI DE BAZĂ

Cromozomii umani

Anomalii cromozomiale – clasificare, exemple

Mozaicism cromozomial – clasificare și management

Acizi nucleici – ADN și ARN

Replicarea ADN

Sinteza proteică - transcripția și translația

Gena – structurăși funcție

Mutații genetice - mecanisme și efecte

Heritabilitatea și susceptibilitatea genetică

Legile lui Mendel și transmiterea ereditară în afecțiunile monogenice – ereditatea mendeliană

Heterogenitatea genetică (locus, alelă)

Expresia genică, expresivitatea și penetranță

Transmiterea multifactorială (interacțiuni intergenice, interacțiuni genă-mediu înconjurător, polimorfisme/variante genetice)

Ereditatea mitocondrială

Noțiuni de epigenetică – metilare ADN

BOLI CROMOZOMIALE

− Clasificare – tipuri de anomalii cromozomiale

Anomalii cromozomiale numerice

Aneuploidii

autozomale

Recunoașterea tabloului clinic și a pattern-ului cromozomial în trisomiile 13, 18 si 21

gonozomale

Recunoașterea tabloului clinic și a pattern-ului cromozomial în aneuploidiile cromozomilor sexuali

Poliploidii

Mozaicismul cromozomial

Anomalii cromozomiale structurale

Deleții / duplicații cromozomiale – sindroame de (micro)deleție / (micro)duplicație

Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru anumite sindroame de deleție cu frecvență crescută

Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru sindroamele de microdeleție si microduplicație

Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru sindroame de gene contigue

Translocații cromozomiale

Cunoașterea diferențelor dintre translocațiile echilibrate și cele neechilibrate

Cunoașterea diagnosticului genetic pentru identificarea translocațiilor

BOLI MONOGENICE

− Clasificare – tipuri de boli monogenice

− Recunoașterea diferenței între statusul homozigot și heterozigot

Afecțiuni cu transmitere autozomala – dominantă / recesivă

Înțelegerea modului de transmitere și a riscului de recurență în cazul bolilor autozomal dominante și recesive

Înțelegerea statusului de purtător (carrier) pentru o afecțiune autozomal recesivă

Afecțiuni cu transmitere dominantă / recesivă legată de cromozomul X

Înțelegerea modului de transmitere și a riscului de recurență în cazul bolilor dominante și recesive legate de cromozomul X

Înțelegerea statusului de purtător (carrier) pentru o afecțiune recesivă legată de cromozomul X

Înțelegerea statusului de hemizigot

BOLI MITOCONDRIALE

Transmiterea ereditară a bolilor mitocondriale

Recunoașterea trăsăturilor clinice asociate cu bolile mitocondriale

BOLI DETERMINATE DE AFECTAREA AMPRENTĂRII GENOMICE

Amprentarea genomică și originea parentală

Cunoașterea etiologiei și tabloului clinic al bolilor asociate cu defecte de amprentare

Înțelegerea procesului de disomie uniparentală

BOLI MULTIFACTORIALE

Înțelegerea diferențelor dintre afecțiunile multifactoriale și cele mendeliene

Cunoașterea factorilor de risc pentru bolile multifactoriale

CAUZE NON-GENETICE PENTRU MALFORMAȚIILE CONGENITALE

Clasificare anomaliilor congenitale – malformații, deformații, disrupții

Factori de mediu

Afecțiuni materne

Genetica dezvoltării şi defectele de dezvoltare.

Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării.

Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare.

Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.

CELE MAI FRECVENTE BOLI GENETICE PE SISTEME ŞI APARATE

TEHNICI DE TESTARE GENETICĂ ÎN DIAGNOSTICUL AFECȚIUNILOR NEONATOLOGICE / PEDIATRICE

Tehnici citogenetice

Cariotipul constituțional

Testul FISH (Fluorescence in Situ Hybridization)

Tehnici de citogenetică moleculară

a. Cariotipul molecular – hibridizarea genomica comparativă (analiza aCGH)

Tehnici de genetică moleculară

Reacția de polimerizare în lant (PCR)

Analiza MLPA (Multiplex Ligation-Dependent Proba Amplification)

Secvențiere ADN

Tipuri – secvențierea clasică (secventierea Sanger) și secvențierea de nouă generație (Next Generation Sequencing, NGS)

Screening-ul neonatal pentru bolile enzimatice

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Anul II – Modul 7: Pediatrie – 3 luni

Nr. ore curs: 60 de ore

Nr. ore practică: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și calorică.

Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).

Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.

Hematuria.

Proteinuria.

Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.

Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa.

Bolile genetice de metabolism.

Hipoglicemiile sugarului și copilului.

Diabetul zaharat la copil.

Cetoacidoza și coma diabetică.

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Anul II – Modul 8: Urgențe pediatrice – 2 luni

Nr. ore curs: 40 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 de ore/ săptămână

Tematică de curs:

Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav.

Insuficiența respiratorie acută.

Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație.

Șocul. Sindromul de deshidratare.

Anafilaxia.

Intoxicațiile acute.

Hemoragia acută.

Insuficiența cardiacă.

Insuficiența hepatică.

Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.

Coma și convulsiile.

Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular.

Abordarea pacientului politraumatizat.

Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Anul II – Modul 9: Neurologie pediatrică – 2 luni

Nr. ore curs: 40 de ore

Nr. ore practică: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.

Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).

Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.

Cefaleea și migrena.

Sindromul hipoton la sugar și copil.

Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).

Fenomene paroxistice neepileptice.

Epilepsia.

Malformațiile SNC.

Sindroamele ataxice.

Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge – Weber).

Paraliziile cerebrale.

Boli neuro-musculare.

Boli degenerative ale SNC.

Afecțiuni cerebro-vasculare

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Anul III - Modul 10: Boli infecțioase – 2 luni

Nr. ore curs: 40 de ore

Nr. ore lucrări practice:30 ore/săptămână

Tematică de curs:

Imunizări active și pasive.

Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.

Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.

Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură,varicela, herpes-zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasceita necrozantă, șocul toxico-septic streptococic/stafilococic, eritem migrator.

Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauză virală.

Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemoliticuremic, Clostridium difficile).

Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.

Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).

Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria.

Obiective educaționale și abilități așteptate

Anul III -Modul 11: Chirurgie Pediatrică – 2 luni

Nr. ore curs: 30 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână

Tematică de curs:

Traumatismele majore și politraumatismul.

Arsurile.

Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.

Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.

Stenoza hipertrofică de pilor.

Hernia ombilicală.

Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel.

Megacolonul congenital aganglionar și secundar.

Malformațiile anorectale.

Hernia inghinală și hidrocelul.

Invaginația intestinală.

Enterocolita ulcero-necrotică.

Herniile diafragmatice.

Peritonitele primitive și secundare.

Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părțilormoi.

Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).

Litiaza urinară la copil.

Varicocelul.

Fimoza și hipospadiasul.

Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.

Coalescența labială și imperforația himenală.

Torsiunea anexială la copil.

Tumori ovariene.

Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate

Obiective educaționale și abilități așteptate

Anul III - Modul 12: Ortopedie Pediatrică – 1 lună

Nr. ore curs: 20 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână

Tematică de curs:

Piciorul stramb congenital.

Deformările membrelor inferioare.

Patologia genunchiului.

Osteocondritele.

Displazia luxantă de șold.

Pronația dureroasă a cotului.

Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.

Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului.

Torticolisul congenital.

Traumatismele musculo-scheletale.

Luxații, entorse, fracturi.

Osteomielita și osteocondrita septică.

Obiective educaționale și abilități așteptate

Modulele 13, 17, 21 (Anul III, IV, V) –Neonatologie - Terapie intensivă neonatală

Nr. ore curs: 460 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână

Patologia aparatului respirator

Patologia aparatului cardiovascular

Afecțiuni neurologice

Afecțiuni hematologice

Afecțiuni metabolice și endocrinologice

Nutriția neonatală

Patologia renală și tulburări hidroelectrolitice

Afecțiuni gastro-intestinale și hepato-biliare

Patologie infecțioasă

Afecțiuni dermatologice

Afecțiuni oftalmologice

Afecțiuni ORL

Patologia aparatului respirator Tematică de curs:

Detresa respiratorie la nou-născutul la termen și la nou-născutul prematur

Tahipneea tranzitorie neonatală

Sindromul aspirației de meconiu

Hipertensiunea pulmonară persistentă a nou-născutului

Hemoragia pulmonară

Sindromul de pierdere pulmonară de aer (pneumotorax, pneumomediastin)

Apneea la nou-născutul la termen și la nou-născutul prematur

Boala pulmonară cronică (displazia bronho-pulmonară)

Oxigenoterapia, suportul ventilator, monitorizarea gazelor sanguine și a funcției pulmonare

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Să cunoască și să descrie fiziologia respiratorie la nou născutul prematur și la cel la termen.

Să cunoască etapele maturării morfofuncționale a plămânului - in utero și în perioada neonatală.

Să cunoască mecanismele fiziopatologice întalnite în patologia respiratorie neonatală.

Să cunoască importanța corticoprofilaxiei antenatale la nou născutul prematur.

Să cunoască rolul surfactantului, indicațiile administrării (profilactic/curativ), precum și efectele adverse ale acestuia.

Să cunoască factorii de risc pentru patologia respiratorie.

Sa identifice manifestările clinice ale afecțiunilor respiratorii ale nou născutului.

Să descrie și să recunoască modificarilor imagistice din patologia respiratorie la prematur – radiografia pulmonară și ecografia pulmonară.

Să cunoască, să monitorizeze și săinterpreteze modificările gazelor sanguine, în patologia respiratorie neonatală.

Să cunoască diagnosticul diferențial al patologiei respiratorii.

Să cunoască tipurile de suport ventilator- non invaziv, convențional și cu frecvență înaltă, (avantajele și dezavantajele) precum și indicațiile acestora în funcție de patologia respiratorie.

Să cunoască complicațiile acute ale suportului ventilator.

Să cunoască managementul, complicațiile și prognosticul pe termen lung al bolilor respiratorii.

Să cunoască indicațiile și reacțiile adverse ale oxigenoterapiei, inclusiv administrarea la domiciliu.

Să examineze și să evalueze nou născutul cu detresă respiratorie.

Să asigure suportul respirator în funcție de patologia respiratorie.

Să administreze surfactant (profilactic/curativ).

Săfoloseasca modalități diferite de suport respirator: non-invaziv (NeoPuff, CPAP, Infant Flow) și invaziv (ventilație convențională, ventilație cu frecvență înaltă).

Să foloseasca interpretarea gazelor sanguine în monitorizarea și managementul suportului respirator și al oxigenoterapiei.

Să interpreteze mecanica pulmonară (curbele de ventilație) și să le utilizeze în managementul suportului respirator.

Să cunoască și să interpreteze aspectele imagistice (radiografia, ecografia pulmonară) normale și patologice în bolile respiratorii.

Să investigheze, să evalueze și să efectueze managementul apneei neonatale.

Să cunoascaă și să efectueze resuscitarea neonatală avansată.

Să cunoască și să efectueze managementul căilor respiratorii (atrezie coanală, pierre robin etc).

Să cunoască și să efectueze puncția și drenajul pleural în sindroamele de pierdere de aer.

Să evalueze și să realizeze managementul bolii pulmonare cronice neonatale.

Să consilieze părinții cu privire la complicațiile și prognosticul bolilor respiratorii neonatale.

Patologii ale aparatului circulator Tematică de curs:

Cianoza neonatală

Insuficiența cardiacă a nou născutului

Șocul neonatal

Aritmiile neonatale

Bolile cardiace congenitale

Persistența de canal arterial

Patologiile cardiace neonatale dobândite

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Să cunoască dezvoltarea sistemului cardiovascular, fiziologia și fiziopatologia la făt și nou născut.

Să cunoască anatomia și modificările funcționale ale anomaliilor cardiace congenitale, să recomande managementul terapeutic și săasigure consiliereparentalăantenatală.

Să cunoască modificările adaptative ale sistemului cardiovascular la tranziția de la viața intrauterină la cea extrauterină.

Să cunoască factorii de risc, etiologia și diagnosticul diferențial al cianozei neonatale.

Să cunoască factorii de risc, etiologia, fiziopatologia, simptomatologia, investigațiile paraclinice și să realizeze diagnosticul pozitiv precum și să recomande managementul terapeutic al patologiilor cardiace din perioada neonatală.

Să cunoască indicațiile și rolul ECMO.

Să cunoască indicațiile chirurgicale pentru patologiile cardiace.

Să cunoască indicațiile de transfer al pacientului cu boală cardiacă.

Să cunoască, să evalueze și să asigure resuscitarea în stopul cardiac neonatal.

Să cunoască și să utilizeze și să administreze medicația specifică.

Să efectueze examenul clinic și să evalueze nou născutul cu cianoză centrală de tip cardiac (cu predilecție istoricul și examinarea clinică a sistemului cardiovascular).

Să monitorizeze saturația oxigenului pre și postductal, să efectueze și să interpreteze testul de hiperoxie.

Să evalueze adecvat sistemul circulator neonatal.

Să cunoască, să monitorizeze și să interpreteze valorile tesiunii arteriale la nou născut.

Sărealizeze managementul terapeutic al hipotensiunii sau hipertensiunii neonatale.

Să indice și să interpreteze rezultatele imagistice (radiografice si ecocardiografice) în afecțiunile cardiace.

Să indice și să interpreteze traseul EKG.

Să cunoască și să realizeze managementul terapeutic al bolilor cardiace duct-dependente.

Să evalueze, să examineze și să asigure managementul terapeutic al nou născutului cu:

tulburări de ritm;

insuficiență cardiacă;

șoc neonatal;

boli cardiace dobândite;

malformații cardiace cianogene.

Să evalueze, examineze și să asigure managementul nou născutului

Să cunoască, să indice și săadministreze medicația specifică: volum expanderi, inotrop pozitivă, vasopresoare, antiaritmică, prostaglandine, vasodilatatoare pulmonare, anti-hipertensivă, simpatomimetice.

Să cunoască medicația de resuscitare neonatală.

Să asigure consilierea parentală pentru nou născutul cu boală cardiaca congenitală sau dobândită.

Afecțiuni neurologice Tematică de curs:

Leziuni perinatale hipoxic-ischemice

Encefalopatia hipoxic-ischemică

Convulsiile neonatale

Hipotermia indusă

Hemoragia intracraniană– intraparenchimatoasă

Hemoragia intracraniană – subdurală, epidurală și subarahnoidiană

Hemoragia intraventriculară

Leziunile de substanță albă

Leucomalacia periventriculară

Defectele de tub neural

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Să cunoască dezvoltarea și fiziopatologia sistemului nervos central la făt și nou născut.

Să cunoască impactul nașterii premature asupra dezvoltării SNC și strategii de management.

Să cunoască fiziopatologia și prognosticul pentru:

hipotonia neonatală

boli neuromusculare

encefalopatia neonatală

accidentul vascular ischemic neonatal

hemoragia periventriculară

Să realizeze anamneza și examenul clinic neurologic neonatal în funcție de vârsta de gestație și vârsta cronologică (Scorul Ballard).

Să examineze și să evalueze neurologic nou născutul hipoton.

Să examineze și să evalueze nou născutul cu semne neurologice.

Să recunoasca și să asigure managementul corespunzător al nou născutului cu:

hipotonie neonatală

encefalopatie neonatală

accident vascular ischemic neonatal

convulsii neonatale

leziuni ale substanței albe.

Să cunoască și să indice modalități de investigație și diagnostic în mod structurat a patologiei neurologice (EEG, ETF, RMN, CT, teste genetice etc).

Să cunoască, să indice și să aplice strategii de neuroprotecție – hipotermia indusă.

Să cunoască, să indice consultul neurologic/consultul neuro-chirurgical.

Să cunoască și să folosească scoruri de evaluare neurologică.

Să cunoască implicațiile medico-legale ale inițierii/noninițierii resuscitării nou născutului cu asfixie severă perinatală și depresie cardiorespiratorie și neurologică la naștere, obiectivate prin valoarea gazelor sanguine din cordonul ombilical;

Întreruperea efortului de resuscitare la 10 minute de la naștere, dacă semnele vitale sunt absente.

Informarea parentală asupra prognosticului și complicațiilor pe termen lung în condițiile continuării resucitării unui astfel de caz peste durata de 10 minute de la momentul nașterii.

Să cunoască, să indice, să utilizeze și să monitorizeze nou născutul pe durata hipotermiei induse.

Să cunoască indicațiile, contraindicațiile, complicațiile hipotermiei terapeutice induse.

Să cunoască și să utilizeze medicația anticonvulsivantă.

Să cunoască și să asigure managementul terapeutic al nou născutului cu:

hipotonie neonatală

encefalopatie neonatală

accident vascular ischemic neonatal

hemoragie periventriculară

convulsii neonatale

leziuni ale substanței albe.

Să cunoască, să recomande follow-up-ul nou născutului cu anomalii/leziuni

hemoragie periventriculară

convulsii neonatale

leziuni ale substanței albe

defecte de tub neural

Să cunoască, să indice și să efectueze puncția lombară și să intepreteze aspectul macroscopic al LCR-ului și buletinul de analiză.

Să cunoască, să evalueze și să realizeze managementul nou născutului cu asfixie severă la naștere.

Să cunoască, sș indice, sș interpreteze valorile gazelor sanguine recoltate din cordonul ombilical la nou născutul cu asfixie perinatală severă și aparent semne vitale absente.

Să cunoască, să indice și să efectueze resuscitarea în cazul nou născutului cu asfixie severă perinatală, cu depresie cardiorespiratorie și neurologică la naștere.

Să cunoască și să decidă întreruperea efortului de resuscitare la 10 minute de viață dacă semnele vitale sunt absente.

Să cunoască, să descrie și săinformeze părinții asupra complicațiilor și prognosticului neurologic în cazul solicitării prelungirii eforturilor de resuscitare peste 10 minute de la momentul nașterii.

Afecțiuni hematologice Tematică de curs:

Bolile hemoragice la nou născut

Anemia neonatală

Policitemia

Trombocitopenia

Coagulopatii congenitale și dobândite

Tromboza neonatală

Terapia cu produse de sânge

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Să cunoască etiologia și fiziopatologia afecțiunilor hematologice neonatale:

boli hemoragice ale nou-născutului

anemia

boli trombocitare

coagulare intravasculară diseminată

Să cunoască fiziopatologiei bolii hemolitice neonatale prin izoimunizarea în sistem Rh și ABO.

Să efecueze diagnosticul pozitiv și diferențial și managementul:

bolilor hemoragice ale nou-născutului

anemiei neonatale

bolilor trombocitare neonatale

coagulării intravasculare diseminate

bolilor hemolitice neonatale

policitemiei neonatale

Să cunoască caracteristicile, particularitățile și indicațiile de utilizare a produșilor de sânge la nou născuți.

Să cunoască indicațiile și riscurileasociate exsanguinotransfuziei.

Să efectueze proflaxia anemiei de prematuritate.

Să cunoască beneficiile, indicațiile și contraindicațiile clampării întarziate a cordonului ombilical.

Să evalueze și săexamineze nou născutul cu semne clinice de anemie.

Să recomande investigațiile paraclinice pentru stabilirea etiologiei și managementulafecțiunilor hematologice neonatale:

boli hemoragice ale nou-născutului

anemia neonatală

boli trombocitare neonatale

coagulare intravasculară diseminată

boală hemolitică neonatală

policitemia neonatală

tulburările de coagulare

Să asigure consilierea parentală cu privire la administrarea profilactică a vitaminei K.

Să indice și să cunoasca beneficiile și riscurile administrării produșilor de sânge.

Să cunoască indicațiile și să practice clamparea întarziata a cordonului.

Să indice și să practice exsanguinotransfuzia.

Să asigure consilierea parentală și să obțină acordul parental cu privire la transfuziile sanguine neonatale.

Afecțiuni metabolice și endocrinologice Tematică de curs:

Hipoglicemia și hiperglicemia neonatală

Anomalii ale calciului și magneziului seric

Hiperinsulism la nou născuții proveniți din mame cu diabet

Afecțiuni tiroidiene

Tulburări congenitale de metabolism

Tulburări de dezvoltare sexuală

Osteopenia de prematuritate

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Să cunoască fiziopatologiatulburărilor metabolice și endocrine neonatale:

hipo/hiperglicemia neonatală

hipo/hipertirodisim neonatal

insuficiența adrenală

Să cunoască fiziopatologia erorilor înascute de metabolism și importanța screeningului metabolic.

Să identifice nou născutii cu risc și să efectueze managementul în tulburările metabolice și endocrine neonatale.

Să cunoască și să efectueze managementul nou născutului cu ambiguitate sexuală.

Să cunoască și să efectueze profilaxia șimanagementul corespunzator în osteopenia de prematuritate.

Să evalueze și să efectueze managementul nou-născutului cu tulburări metabolice și endocrine.

Să interpreteze investigațiile paraclinice și imagistice în tulburările metabolice și endocrine neonatale.

Să cunoască algoritmul de evaluare și să realizeze managementul nou- născutului cu tulburări de dezvoltare sexuală.

Să recomande efectuarea screeningului metabolic neonatal.

Să inițieze terapia de urgență în erorile înascute de metabolism.

Să cunoască importanța și să aplice profilaxia osteopeniei de prematuritate.

Să asigure consilierea familiei cu privire la efectele pe termen lung ale tulburărilor de metabolismși

Nutriția neonatală Tematică de curs:

Principii de nutriție în perioada neonatală

Alăptarea nou născutului și medicația maternă

Nutriție enterală

Nutriție parenterală

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Să cunoască necesarul nutrițional pentru promovarea creșterii neonatale.

Să cunoască beneficiile și să promoveze alăptarea neonatală.

Să cunoască contraindicațiile alăptării.

Să cunoască și să recomande alimentația artificială la nou născuții cu contraindicație de alăptare.

Să cunoască metodele de alimentație enterală.

Să cunoască particularitățile formulelor de lapte utilizate în alimentația prematurilor și a nou născuților cu patologie cardiacă, renală, cu intoleranță la lactoză, la proteina laptelui de vacă, galactozemie, comparativ cu formulele pentru nou născuții la termen, sănătoși.

Să cunoască beneficiile nutriției enterale precoce la prematuri și la nou născuții cu risc.

Să cunoască și să aplice principiile nutriției parenterale:

indicații

compoziție

mod de administrare

monitorizare

complicații

Să cunoască și să stabilească necesarul caloric și lichidian pentru promovarea creșterii neonatale în funcție de vârsta de gestație și vârsta cronologică.

Să recomande alăptarea și săefectuezemanagementul problemelor de alăptare.

Să cunoască și să identifice afecțiunile materne și neonatale care contraindică alăptarea.

Să cunoască și să identifice formula de lapte adecvată pentru categoria de nou născuți cu risc: prematuri, cu falimentul creșterii, cu alte afecțiuni (boli cardiace, renale, malabsorbție, metabolice etc).

Să cunoască și să aplice metodele de alimentație enterală.

Să cunoască indicațiile și sămonitorizeze alimentația parenterală.

Să asigure consilierea parentală cu privire la beneficiile și reacțiile adverse pe termen scurt și lung ale nutriției parenterale.

Patologii renale și tulburări hidroelectrolitice neonatale Tematică de curs:

Anomaliile hidro-electrolitice ale nou născutului

Anomalii congenitale ale sistemului reno-urinar

Insuficiența renală acută și cronică

Hipertensiunea arterială de cauza renală

Tromboza venoasă renală

Infecțiile de tract urinar

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Să identifice tulburările hidroelectrolitice neonatale și să stabilescă algoritmul de diagnostic și management.

Să cunoască, să evalueze statusul hidroelectrolitic la nou născutul la termen și cu risc.

Să identifice și să efectueze managementultulburarilor hidroelectrolitice (deshidratare, hipo/hipernatremie, hipo/hiperpotasemie).

Să cunoască metodele de evaluare clinică și paraclinicș a funcției renale.

Să cunoască anatomia și modificările funcționale ale anomaliilor congenitale ale sistemului reno-urinar (hidronefroza, rinichiul polichistic, tumori renale, megaureter congenital etc)și să recomande managementul terapeutic precum și să efectueze consiliere parentală antenatală.

Să cunoască fiziopatologia și managementul insuficienței renale, acută și cronică.

Să identifice și să efectueze managementul hipertensiunii arteriale de cauză renală.

Să cunoască factorii de risc, profilaxia și managementul trombozei vasculare renale.

Să cunoască profilaxia și managementul infecțiilor de tract urinar.

Săidentifice elementele antenatale sugestive pentru patologia renală congenitală(oligoamnios).

Să asigure consilerea parentală în cazul anomaliilor congenitale renale diagnosticate antenatal.

Să efectueze evaluarea clinică a nou născutului cu suspiciune de afectare renală și să recomande investigațiile pentru confirmarea diagnosticului.

Să cunoască și să aplice tratamentul insuficienței renale acute și cronice, inclusiv indicațiile pentru dializă.

Să monitorizeze funcția renalăși să interpreteze buletinele de analiză specifice.

Să recunoascași să aplice agloritmul de diagnostic și tratament pentru hipertensiunea arterială de cauză renală.

Să identifice factorii de risc asociați cateterismului ombilical și să asigure prevenția trombozei vasculare renale.

Să cunoască patologia renală care crește riscul apariției pe termen lung a infecției urinare recurente și să realizeze managementul adecvat.

Afecțiuni gastro-intestinaleși hepato-biliare Tematică de curs:

Hiperbilirubinemia neonatală

Enterocolita ulcero-necrotică

Afecțiuni gastro-intestinale congenitale

Managementul pretransport al nou născuților cu afecțiuni de tract digestiv

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Să cunoască dezvoltarea normalăa sistemului gastro-intestinal și hepato- biliar, inclusiv metabolismul acizilor biliari și bilirubinei.

Să cunoască fiziopatologia icterului fiziologic și non-fiziologic.

Să cunoască factorii de risc și etiologia hiperbilirubinemiei neonatale.

Să identifice și să evalueze nou- născuții cu icter non-fiziologic.

Să indice și să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice necesare stabilirii etiologiei icterului non-fiziologic.

Să cunoască și să aplice principiile fototerapiei și exsanguinotransfuziei.

Să cunoască algoritmul de diagnostic pentru hiperbilirubinemia neonatală.

Să cunoască indicațiile, contraindicațiile și să monitorizeze nou născutul care primește fototerapiei.

Să cunoască indicațiile, contraindicații și complicațiile exsanguinotransfuziei.

Să cunoască algoritmul de diagnostic și managementul sindromului de colestază neonatală.

Să cunoască factorii de risc și de prevenție ai encefalopatiei hiperbilirubinemice.

Să cunoască semnele clinice sugestive pentru icterul nuclear și să recomande follow-up-ul pentru dezvoltarea neurologică a acestora.

Să cunoască factorii de risc și fiziopatologia enterocolitei ulcero- necrotice.

Să cunoască măsurile de prevenție și management pentru enterocolita ulcero- necrotică.

Sa identifice elementele antenatale sugestive pentru patologia de tub digestiv congenitală (polihidramnios) și să recomande investigațiile necesare pentru stabilirea diagnosticului postnatal.

Să asigure consilierea parentală și să obțina acordul parental cu privire la efectuarea exsanguinotransfuziei.

Să previna creșterea nivelului seric al bilirubinei la valori de risc pentru apariția encefalopatiei hiperbilirubinemice.

Să realizeze diagnosticul și managementul enterocolitei necrozante, inclusiv îngriirea pre și post-operatorie.

Să realizeze managementul pretransport al nou născuților cu afecțiuni gastro-intestinale congenitale care determină obstrucție intestinală.

Să realizeze managementul pretransport al defectelor de perete intestinal (omfalocel, gastroschizis).

Să asigure consilierea parentală cu privire la management interdisciplinar și preoperator al nou născuților cu patologii chirurgicale de tub digestiv.

Patologie infecțioasă Tematică de curs:

Infecțiile virale cu transmitere intrauterină

Toxoplasmoza congenitală

Sifilisul congenital

Tuberculoza congenitală

Infecții bacteriene și fungice

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Să cunoască etiologia și fiziopatologia infecțieineonatale cu debut precoce și respectivdebut tardiv.

Să cunoască profilaxia infecției materno- fetale cu streptococ de grup B.

Să cunoască semnele clinice sugestive pentru infecția neonatală.

Să cunoască algoritmul de diagnostic paraclinic pentru infecția neonatală.

Să cunoască principiile antibioterapieila nou născut.

Să cunoască recomandările și săutilizeze terapia antimicrobiană specifică, conform antibiogramei.

Să cunoască testele diagnostice specifice pentru infecțiile cronice intrauterine.

Să cunoască contraindicațiile alăptării la nou născuții proveniți din mame cu infecții transmisibile (HIV, TBC activ).

Să cunoască potențialul teratogen al infecțiilor congenitale și săefectueze managementul și follow-up-ul nou născutilor din această categorie.

Să cunoască profilaxiași tratamentul oftalmiei neonatale.

Să cunoască metodele de prevenție si tratament în infecțiile nosocomiale.

Să interpreteze rezultatele analizelor materne în vederea diagnosticării infecțiilor cu transmitere perinatală.

Să evalueze și săidentifice la nou- născut manifestările clinice precoce și tardive din cadrul infecției neonatale.

Să aleagă și să interpreteze investigațiile specifice pentru diagnosticul pozitiv al infecției neonatale.

Să aleagă și să administreze antibioterapia la nou-născutul cu infecție neonatală.

Să monitorizeze și să aplice terapia de susținere.

Să cunoască și să aplice algoritmul de diagnostic și tratament al nou născuților proveniți din mame cu risc pentru infecția cu Streptococ de grup B.

Să cunoască și să aplice profilaxia și tratamentul oftalmiei neonatale.

Să aplice măsurile de prevenție a infecțiilor cu debut tardiv în secția de terapie intensivă neonatală.

Afecțiuni dermatologice Tematică de curs:

Leziuni tegumentare frecvente în perioada neonatală.

Anomalii vasculare și pigmentare.

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Să cunoască anatomia tegumentului și diferențele la acest nivel în funcție de vârsta de gestație.

Să cunoască caracteristicile și managementul leziunilor tegumentare frecvent întalnite în perioada neonatală.

Să cunoască și să efectueze managementul anomaliilor vasculare și anomaliilor pigmentare frecvent întalnite în perioada neonatală.

Să evalueze nou născutul și să recunoască leziunile tegumentare.

Să cunoască și să aplice procedurile de îngrijire a tegumentului în perioada neonatala.

Să recunoascăși să realizeze managementul leziunilor tegumentare congenitale severe și amenințătoare de viață (epidermoliza buloasă).

Să asigure consilierea parentală cu privire la etiologia și managementul leziunilor tegumentare.

Afecțiuni Oftalmologice Tematică de curs:

Retinopatia de prematuritate.

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Să cunoască definiția retinopatiei de prematuritate.

Să cunoască etiologia și fiziopatologia retinopatiei de prematuritate.

Să cunoască clasificarea retinopatiei de prematuritate.

Să cunoască criteriile și să indicescreeningul pentru retinopatia de prematuritate.

Să cunoască managementul, complicațiile și prognosticul pe termen lung al retinopatiei de prematuritate.

Să cunoască metodele de prevenție pentru apariția retinopatiei de prematuritate.

Să evalueze nou născutulcu risc pentru retinopatie de prematuritate.

Să aplice metodele de prevenție a retinopatiei de prematuritate în cadrul managementului nou născuților prematuri.

Să recomande screeningul retinopatiei de prematuritate în cazul nou născuților prematuri cu factori de risc asociați, conform protocolului actualizat.

Să asigure consilierea parentală cu privire la evoluția și riscurile pe termen lung asociate retinopatiei de prematuritate.

Afectiuni ORL Tematică de curs:

Pierderea auzului în perioada neonatală

Teste de screening auditivși follow-up

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Anul III - Modul 14: Ecografie Neonatala – Ecografie Transfontanelara – 1 lună

Nr. ore curs: 20 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

1.Ecografia transfontanelară

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Anul IV: Modul 15: Bioetică medicală – 2 săptămâni

Nr. ore curs: 20 de ore

Tematică de curs:

Introducere in Bioetică – 2 ore

Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

Contextul apariției bioeticii

Definirea bioeticii

Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

Teorii și metode în bioetică

Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore

Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală șisuferință (percepții particulare în funcție de credință religioasă, etnie etc)

Relația medic-pacient I – 2 ore

Valori ale relației medic-pacient

Paternalism versus autonomie

Modele ale relației medic-pacient

Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

Relația medic-pacient II – 2 ore

Consimțământul informat

Confidențialitatea în relația medic-pacient

Relația medic-pacient minor

Acte normative care reglementează relația medic-pacient

Greșeli și erori in practica medicală – 2 ore

Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice

Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

Probleme etice la inceputul vieții – 2 ore

Libertatea procreației

Dileme etice în avort

Etica reproducerii umane asistate medical

Probleme etice în clonarea reproductivă

Probleme etice la finalul vieții – 2 ore

Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

Probleme etice în stările terminale

Tratamente inutile în practica medicală

Eutanasia și suicidul asistat

Îngrijirile paliative

Probleme etice in transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore

Donarea de organe de la cadavru

Donarea de organe de la persoana vie

Etica alocării de resurse în transplant

Probleme etice in genetică și genomică – 2 ore

Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașteriigenomului uman

Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

Terapia genică

Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore

Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică șiconvenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecțiumani

Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

Comitetele de etică a cercetării

Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

Tematica seminarilor

Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor in bioetică – 2 ore

Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore

Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

Alternative ale jurământului lui Hipocrate

Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore

Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

Rolul comunicării în relația medic-pacient

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore

Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri

Drepturile pacienților – reglementare legislativă

Rolul comitetelor de etică din spitale

Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare in medicină prin cazuri concrete – 2 ore

Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

Discutarea problemelor etice la inceputului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore

Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore

Discutarea problemelor etice in transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuriconcrete – 2 ore

Discutarea problemelor etice in genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 ore

Discutarea problemelor etice in cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete– 2 ore

Anul IV: Modul 16: Elemente juridice medicale și malpraxis – 2 săptămâni

Nr. ore curs:16 ore

Tematică de curs:

Răspunderea profesională în practica medicală – 2 ore

Relaționare și responsabilitate în practica medicală

Răspunderea juridică a medicului. Considerații generale

Tipuri de răspundere juridică a medicului

Raspunderea civilă – 3 ore

Importanța respectării legislației medicale în contextul unei acuzații de malpraxis

Apariția legislației medicale moderne în România

Legislația medicală – necesitate educațională recunoscută

Domenii de aplicare a legislației medicale:

Malpraxis individual

Malpraxis instituțional

Drepturile pacientului – de la reglementări legale la cerințe calitative impuse actului medical

Utilizarea corectă a formularelor legale în practica medicală – 2 ore

Acordul pacientului informat și raportul privind asistența medicală în situațiile de urgență

Acordul pentru participarea la învățământul medical clinic

Acordul pentru comunicarea datelor medicale

Solicitare privind comunicarea documentelor medicale

Declarație privind comunicarea documentelor medicale

Acordul pentru filmare/fotografiere în instituția medicală

Notificare privind încetarea acordării asistenței medicale

Răspunderea penală și răspunderea disciplinară a personalului medical – 3 ore

Etapele procesului penal

Drepturile și obligațiile martorului, persoanei cercetate și persoanei vătămate

Statutul de funcționar public al medicului

Cadrul legal actual al răspunderii disciplinare a medicului

Comisiile de disciplină ale Colegiului Medicilor

Vulnerabilitățile practicii medicale în fața acuzațiilor de malpraxis – 2 ore

Locul şi relevanţa prevederilor legale în contextul practicii medicale din România

Reacția imediată în cazul formulării acuzației de malpraxis medical

Practica judiciară relevantă – 2 ore

Soluționarea cauzelor penale

Procesul civil

Procedura civilă extrajudiciară

Medierea

Procedura cercetării disciplinare

Protecția practicii medicale – 2 ore

Asigurarea de răspundere juridică profesională decurgând din practica medicală

rolul legal

limite

tipuri de daune

retroactivitatea

Forme alternative de protecție a practicii medicale

Anul IV – Modulul 17: Neonatologie - Terapie intensivă neonatală – vezi anul III – Modulul 13

Anul IV – Modulul 18: Neonatologie - Follow-up-ul nou-născutului prematur – 2 luni

Nr. ore curs: 40 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

Imunizările recomandate prematurului

Afecțiunile cronice respiratorii ale prematurului

Follow-up-ul oftalmologic al prematurului

Follow-up-ul audiologic al prematurului

Follow-up-ul neurologic al prematurului

Follow-up-ul creșterii și dezvoltării

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Să cunoască complicațiile pe termen lung ale prematurității și nevoia de urmărire prelungită a acestor pacienți.

Să cunoască particularitățile imunizărilor la nou-născutul prematur.

Să cunoască patologiile respiratorii cronice caracteristice prematurului, precum și măsurile de prevenție și management ale acestora.

Să cunoască grupa de nou-născuți care asociază retinopatie de prematuritate și să recomandescreeningul de retinopatie.

Să cunoască riscul pierderii auzului în cazul nou născuților prematuri, să efectueze management și follow up corespunzător, inclusiv screening auditiv.

Să cunoască complicațiile pe termen lung ale prematurilor cu afectare neurologică și managementul acestora.

Să cunoască problemele de creștere și dezvoltare întalnite în cazul nou născuților prematuri și să efectueze management corespunzator.

Să identifice și să evalueze corespunzător nou-născuții prematuri cu risc de complicații pe termen lung.

Să ofere recomandări specifice cu privire la Programul Național de Imunizare și să cunoască și să aplice particularitățile vaccinării la prematur.

Să ofere recomandări cu privire la profilaxia și tratamentul pe termen lung al nou născuților cu afecțiuni respiratorii cronice, care necesită oxigenoterapie la domiciliu.

Să evalueze neurodezvoltarea la fostul prematur și să realizeze managementul adecvatprecum și să ofere recomandarile corespunzatoare.

Să identifice nou-născuții cu retinopatie de prematuritate și să îi includa în programele naționale de screening.

Să identifice prematurii cu probleme auditive și teste de screening modificate și să realizeze managementul corespunzator al acestora.

Să evalueze și să urmărească nou- născuții prematuri cu probleme de creștere și dezvoltare și să realizeze managementul adecvat și să ofere

Anul IV – Modul 19: Ecografie Neonatală – Ecografie cardiacă și pulmonară – 1 lună

Nr. ore curs: 20 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

Ecografie cardiacă

Ecografie pulmonară

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Anul V – Modulul 20: Transport neonatal – 3 luni

Nr. ore curs: 60 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

Transferul și transportul neonatal

Managementul pretransport

Organizarea echipei de transport

Condiții special - management

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Anul V – Modulul 21: Neonatologie - Terapie intensivă neonatală – vezi anul III – Modul 13

Proceduri neonatale comune obligatorii în rezidențiat (unele pot fi efectuate pe simulator). Un număr de 5-20 sunt considerate optim.

Anexa 1. Tematica pentru examenul de specialitate Neonatologie Tematica pentru concursul de ocupare de post în specialitatea Neonatologie

A. PROBA SCRISĂ

B. PROBA CLINICĂ – Nou-născutul la termen

C. PROBA CLINICĂ – Nou-născutul prematur

D. PROBA PRACTICĂ

A. PROBA SCRISĂ

Evaluare și diagnostic prenatal al patologiilor fetale. Fiziologia tranziției neonatale.

Nou-născutul cu risc - clasificare, anticipare, evaluare, management și prognostic.

Nou-născutul cu greutate extrem de mică, probleme specifice și management.

Traumatismul mecanic la naștere.

Nutriția enterală a nou-născutului la termen și prematur; lapte matern și formule de lapte specifice.

Nutriție parenterală.

Anomalii genetice în perioada neonatală.

Nou-născutul din sarcina multiplă.

Sindrom de abstinență neonatală.

Hidropsul fetal.

Sindromul de detresă respiratorie al nou-născutului.

Displazie bronhopulmonară.

Sindrom de aspiratie de meconium.

Tahipneea tranzitorie a nou-născutului.

Sindrom de pierdere de aer.

Hemoragia pulmonară neonatală.

Hipertensiunea pulmonară persistentă neonatală.

Apneea neonatală.

Suport respirator neonatal. Oxigenoterapie. Ventilație invazivă și noninvazivă.

Șocul neonatal

Boli cardiace în perioada neonatală.

Bolile hemoragice ale nou-născutului.

Anomalii trombocitare neonatale (trombocitopenii, trombocitopatii, tromboza)

Anemie neonatală.

Policitemia și sindromul de hipervâscozitate sanguină.

Hipo- și hiperglicemia neonatală.

Diabetul gestațional. Nou-născutul din mamă cu diabet.

Anomalii ale calciului și magneziului seric.

Managementul apei și electroliților.

Erori metabolice înnăscute.

Anomalii tiroidiene în perioada neonatală.

Hiperbilirubinemia neonatală.

Enterocolita ulceronecrotică neonatală.

Hemoragiile intracraniene. Leucomalacia periventriculară.

Asfixia perinatală și encefalopatia hipoxic-ischemică.

Convulsiile neonatale.

Defecte de tub neural.

Probleme ortopedice neonatale.

Osteopenia de prematuritate.

Urgențe chirurgicale neonatale.

Infecțiile cronice intrauterine.

Infecții bacteriene și fungice neonatale.

Infecții virale în perioada neonatală.

Retinopatia de prematuritate.

Patologia auditivă la nou-născut.

Durerea și stresul neonatal.

Patologie renală neonatală

Anomalii vasculare în perioada neonatală.

Bibliografie:

Cloherty și Stark Ghid Practic de Neonatologie, ediția 8-a, Editura Hipocrate 2019

Williams Obstetrică, editia 24-a, Editura Hipocrate 2017 – capitolele 32, 33, 34, 35

Oxford Ghid Practic de Neonatologie, ediția 2-a, Editura Hipocrate 2018

PROBA PRACTICĂ

Tehnica de spălare corectă a mâinilor

Proceduri - indicații, complicații, descrierea tehnicii, efectuarea:

Cateterismul venei și arterelor ombilicale

Ventilația cu presiune pozitivă cu balon pe mască

Intubația traheală

Masajul cardiac extern

Puncția lombară

Puncția pleurală; drenajul pleural în sistem închis; toracocenteza

Montarea sondei urinare

Paracenteza (pentru extragerea lichidului de ascită)

Puncția evacuatorie ventriculară

Managementul termoreglării la nou-născutul prematur

Fototerapia: indicații, complicații.

Exsangvinotransfuzia: indicații, complicații, descrierea și tehnica de execuție.

Interpretarea rezultatelor investigațiilor paraclinice:

Examen radiologic

Examen ecografic

Electrocardiograma

Buletin analize sangvine

Examen LCR

Ventilație asistată non-invazivă și invazivă: indicații, algoritmul de modificare a parametrilor de ventilație în funcție de patologie.

Modificarea parametrilor de ventilație în vederea corectării anomaliilor gazelor sangvine și ale echilibrului acido-bazic.

Interpretarea curbelor de ventilație.

Administrarea surfactantului: tehnica, doza, indicații, complicații.

Nutriția parenterală - periferică versus centrală: indicații, complicații, compoziție, concentrație soluții folosite.

Corectarea hipoglicemiei

Corectarea hipotensiunii arteriale (șocul neonatal)

Corectarea acidozei metabolice

Tratamentul insuficienței cardiace

Persistența de canal arterial – indicatii si tratament terapeutic.

Managementul terapeutic al malformațiilor congenitale cardiace duct-dependente

Managementul terapeutic al celor mai frecvente aritmii neonatale.

Utilizarea medicației indicate în resuscitarea neonatală (adrenalina, noradrenalina, volum-expanderi: SF, sânge total).

Terapia convulsiilor neonatale: ierarhizarea anticonvulsivantelor, dozele și modul de administrare