Decizie nr. 741 din 13 septembrie 2007

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) şi art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Sabin Rusu în Dosarul nr. 1.221/R/2005 al Judecătoriei Târgu Mureş.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 793D/2007, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identică ridicată de Szekely Judit Ildiko în Dosarul nr. 1.912/2005 al aceleiaşi instanţe.

La apelul nominal în acest dosar se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 793D/2007 la Dosarul nr. 712D/2007, având în vedere faptul că sunt îndeplinite cerinţele conexării prevăzute de art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea, întrucât dosarele au acelaşi obiect.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a dosarelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 793D/2007 la Dosarul nr. 712D/2007, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, întrucât adoptarea sistemului judecătorului unic sau a sistemului colegial al instanţelor reprezintă o opţiune a legiuitorului, ce nu contravine prevederilor constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 26 aprilie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.221/R/2005 şi prin Încheierea din 15 noiembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.912/2005, Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) şi art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepţia a fost ridicată de Sabin Rusu şi de Szekely Judit Ildiko.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât compunerea completului de judecată la prima instanţă dintr-un singur judecător, compunere stabilită de colegiul de conducere al instanţei, înfrânge principiul constituţional al independenţei şi imparţialităţii instanţei.

Judecătoria Târgu Mureş opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece numărul de judecători care compun completul de judecată nu este de natură, prin el însuşi, să influenţeze independenţa şi imparţialitatea instanţei. Astfel, compunerea completului de judecată este aceeaşi pentru toate părţile din proces, iar hotărârea pronunţată are aceeaşi putere juridică pentru toate părţile, indiferent dacă completul este colegial sau compus dintr-un singur judecător.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin principiului constituţional al independenţei şi imparţialităţii justiţiei.

Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.

Preşedinţii celor două Camere nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 52 alin. (1) şi art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, care au următorul conţinut:

–Art. 52 alin. (1): "Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.";

–Art. 54 alin. (1): "Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale."

Excepţia de neconstituţionalitate este raportată la prevederile constituţionale ale art. 124-126 privind înfăptuirea justiţiei, statutul judecătorilor şi instanţele judecătoreşti.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra opţiunii legiuitorului de a reglementa sistemul judecătorului unic s-a pronunţat în numeroase cazuri, însă cu privire la dispoziţiile art. 17 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească.

Astfel, prin Decizia nr. 292/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 3 septembrie 2003, Curtea Constituţională a reţinut că, potrivit dispoziţiilor constituţionale, stabilirea competenţei şi a procedurii de judecată este atributul exclusiv al legiuitorului şi că judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. În aplicarea acestor prevederi constituţionale, legiuitorul stabileşte componenţa completului de judecată şi conduita pe care trebuie să o aibă acesta la soluţionarea cauzelor ce îi sunt repartizate. Atât Constituţia, cât şi Legea privind organizarea judecătorească stabilesc, sub aspectul imparţialităţii, dreptul şi obligaţia judecătorilor de a se supune numai legii, activitatea de judecată desfăşurându-se, potrivit legii, strict în limitele cadrului legal. În ipoteza în care există dubii cu privire la imparţialitatea judecătorului în primă instanţă, există mijloace de apărare prevăzute de lege care asigură suficiente garanţii pentru o judecată echitabilă şi imparţială.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, atât soluţia, cât şi considerentele acestei decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) şi art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Sabin Rusu în Dosarul nr. 1221/R/2005 şi de Szekely Judit Ildiko în Dosarul nr. 1.912/2005, ambele ale Judecătoriei Târgu Mureş.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 septembrie 2007.

PREŞEDINTELE

CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean