Criterii de performanţă din 14 septembrie 2004 (actualizate)

*)Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 27 august 2014 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către ORDINUL nr. 132 din 14 august 2014.

Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor

**)NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 462 din 28 iunie 2003 a fost abrogată de Ordonanţa de urgenţă nr. 30 din 25 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 309 din 9 mai 2007. La momentul actual, conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din Ordonanţa de urgenţă nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.

Capitolul ICriterii generale

Articolul 1

Structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, constituite conform legii ca inspectorate judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, se realizează pe baza criteriilor de performanţă referitoare la mărimea şi particularităţile zonelor de competenţă, categoriile şi tipurile de riscuri potenţiale, amplasarea, dimensionarea, capacitatea şi operabilitatea structurilor şi a subunităţilor acestora.

Articolul 2

(1)Dimensionarea structurilor serviciilor de urgenţă profesioniste se face pe baza următoarelor criterii generale:

a)tipurile de riscuri identificate în profil teritorial;

b)principalele caracteristici fizico-geografice ale unităţilor administrativ-teritoriale;

c)numărul, mărimea localităţilor, modul de amplasare în teritoriu şi numărul de locuitori al acestora;

d)starea căilor de comunicaţii rutiere şi gradul de practicabilitate al acestora;

e)existenţa şi posibilităţile de acces la sursele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor;

f)numărul, mărimea, vulnerabilitatea şi importanţa obiectivelor economico-sociale şi a instituţiilor publice;

g)densitatea, mărimea şi comportarea la foc sau la alte riscuri a construcţiilor;

h)numărul, mărimea şi complexitatea lucrărilor de investiţii, precum şi încadrarea acestora în categoriile de obiective supuse avizării sau autorizării privind prevenirea şi stingerea incendiilor şi protecţia civilă;

i)volumul lucrărilor inginereşti speciale ce se execută pe linie de protecţie civilă;

j)numărul, categoriile şi capacitatea operaţională a serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din zona de competenţă;

k)numărul şi categoriile de persoane ce necesită a fi pregătite privind managementul situaţiilor de urgenţă;

l)specificul intervenţiilor;

m)necesitatea existenţei rezervelor pentru intervenţii în situaţii de urgenţă;

n)numărul, capacitatea şi dispunerea adăposturilor de protecţie civilă;

o)concluziile reieşite din Planul de analiză şi acoperire a riscurilor.

(2)Structurile din subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se organizează având compunere diferită, în raport cu sarcinile şi atribuţiile stabilite prin lege, precum şi cu cele specifice.

(3)Centrul operaţional al inspectoratului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă se dimensionează potrivit necesităţilor operative şi volumului sarcinilor de îndeplinit, avându-se în vedere dispoziţiile legale în vigoare privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste.

(4)Inspecţia de prevenire se dimensionează în raport cu volumul, complexitatea, diversitatea şi specificul activităţilor pe care le desfăşoară, avându-se în vedere asigurarea unui număr de 4-6 inspectori la 100.000 de locuitori. În cazul zonelor de competenţă cu activitate economică dezvoltată, cu obiective turistice ori zone cu aflux mare de persoane în sezonul estival, numărul inspectorilor va fi stabilit avându-se în vedere şi necesităţile muncii preventive în obiectivele/zonele de acest gen.

(5)Structurile logistice se dimensionează în funcţie de numărul structurilor pe care le are în organică inspectoratul judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, precum şi în raport cu mărimea şi atribuţiile aparatului operativ, administrativ şi tehnic al acestuia.

(6)Structurile de intervenţie se dimensionează în funcţie de atribuţiile stabilite, de mărimea raionului de intervenţie sau de importanţa obiectivului dat în responsabilitate şi avându-se în vedere dispoziţiile legale în vigoare privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste.

(7)Celelalte structuri şi compartimente ale inspectoratului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă se organizează în funcţie de atribuţiile tehnice şi/sau administrative pe care le îndeplinesc.

Articolul 3

Ierarhizarea componentelor din inspectoratul judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă are caracter:

a)profesional, potrivit legilor speciale, statutului personalului şi reglementărilor emise în acest sens;

b)operativ, potrivit regulamentelor de organizare, desfăşurare şi conducere a misiunilor, operaţiunilor şi activităţilor preventive şi de intervenţie;

c)administrativ, potrivit prevederilor statutului funcţionarilor publici sau al funcţionarilor publici cu statut special şi ale dispoziţiilor referitoare la personalul contractual;

d)tehnic, potrivit sarcinilor instituţiei şi misiunilor specifice, în baza reglementărilor referitoare la organizarea, conducerea şi desfăşurarea activităţilor de asigurare materială, tehnică şi financiară.

Articolul 4

Inspectoratul judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă îşi desfăşoară activitatea într-o zonă de competenţă, aceasta reprezentând porţiunea din teritoriul naţional în care inspectoratul îşi exercită atribuţiile, potrivit legii.

Articolul 5

(1)Ierarhizarea structurilor de intervenţie din organica inspectoratelor judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă este următoarea:

a)grupul de intervenţie este unitatea care primeşte ca zonă de responsabilitate o porţiune din zona de competenţă a inspectoratului şi are în subordine 3-4 subunităţi de valoare detaşament special, detaşament şi/sau secţie/staţie/pichet;

b)detaşamentul special are în compunere un număr variabil de echipaje de intervenţie şi alte structuri specializate. Se constituie, de regulă, la obiective de importanţă deosebită sau pentru îndeplinirea unor misiuni de complexitate sporită, în condiţii de risc ridicat;

c)detaşamentul are în subordine minimum 7 echipaje de intervenţie;

Lit. c) a alin. (1) al art. 5 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 132 din 14 august 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 626 din 27 august 2014.

d)secţia are în organică 5-6 echipaje de intervenţie.

Lit. d) a alin. (1) al art. 5 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 132 din 14 august 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 626 din 27 august 2014.

e)staţia de intervenţie are în subordine 3-4 echipaje de intervenţie;

f)pichetul are în subordine 1-2 echipaje de intervenţie;

g)echipajul/echipa de intervenţie specific/specifică fiecărei/fiecărui autospeciale/utilaj reprezintă modulul de bază al subunităţii. Acesta/aceasta se constituie în baza instrucţiunilor tehnice de exploatare ale autospecialelor/utilajului.

(2)În raport cu natura riscurilor şi frecvenţa de manifestare a acestora se constituie subunităţi specializate de pompieri, de protecţie civilă şi mixte.

Alin. (2) al art. 5 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 132 din 14 august 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 626 din 27 august 2014.

(3)Pentru fiecare subunitate (detaşament special, detaşament, secţie, staţie, pichet) se stabileşte un raion de intervenţie sau un obiectiv de importanţă deosebită. În funcţie de specificul detaşamentului special, acesta poate să îndeplinească atribuţii în toată zona de responsabilitate/competenţă sau în afara acesteia, fără a i se stabili un raion de intervenţie/obiectiv dat în responsabilitate. Echipajele/echipele de intervenţie îndeplinesc atribuţii, de regulă, în cadrul raioanelor de intervenţie/zonelor de competenţă, în sectoare sau puncte de lucru.

(4)Pentru reducerea timpului de răspuns, detaşamentele şi secţiile pot avea echipaje dispuse în mai multe locaţii, organizate astfel:

a)detaşamentele pe subunităţi de valoare secţie, staţie şi/sau pichet;

b)secţiile pe subunităţi de nivel staţie şi/sau pichet.

Alin. (4) al art. 5 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 132 din 14 august 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 626 din 27 august 2014.

(5)Conducerea fiecărui detaşament şi a fiecărei secţii menţionate la alin. (4) se asigură de către comandant; nivelul de ierarhizare al conducerii subunităţilor din componenţa detaşamentelor/secţiilor este inferior celui al conducerii subunităţilor subordonate nemijlocit serviciului de urgenţă profesionist.

Alin. (5) al art. 5 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 132 din 14 august 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 626 din 27 august 2014.

Capitolul IICriterii operaţionale

Articolul 6

(1)La amplasarea în teritoriu a subunităţilor specializate se ţine seama de următoarele criterii operaţionale:

a)timpul de alertare 1-3 minute, în funcţie de anotimp, în timpul zilei sau noaptea;

b)timpul de răspuns în obiectivele şi localităţile în care sunt dislocate permanent subunităţile: b1) în obiectivele publice de importanţă deosebită şi cu risc ridicat - între 5 şi 15 minute; b2) în localităţile de dislocare - între 5 şi 25 de minute; b3) în localităţile din raionul de intervenţie - între 15 şi 35 de minute;

c)raza medie a raionului de intervenţie - între 15 şi 30 de kilometri;

d)viteza medie de deplasare a autospecialelor - 60 km/oră.

(2)Criteriile operaţionale prevăzute la alin. (1) se corelează cu cel al complementarităţii, dat de existenţa în raionul de intervenţie a serviciilor publice şi/sau private pentru situaţii de urgenţă, cu care se cooperează. În aplicarea criteriului complementarităţii se au în vedere: numărul şi capacitatea operaţională a serviciilor publice şi/sau private pentru situaţii de urgenţă; starea de întreţinere şi exploatare a tehnicii de intervenţie din dotarea serviciilor publice şi/sau private pentru situaţii de urgenţă; modul de încadrare cu personal şi specificul programului de lucru al acestuia; timpii operativi de alertare şi răspuns în sectoarele de competenţă ale serviciilor respective.

(3)Principalele activităţi şi operaţiuni ce se execută de subunităţile specializate de intervenţie, precum şi procedurile de lucru se stabilesc prin reglementări care se aprobă conform competenţelor.

Capitolul IIICerinţe privind dotarea

Articolul 7

Dotarea inspectoratelor judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte structuri din subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se face ţinându-se seama de următoarele cerinţe:

a)acoperirea riscurilor din zonele de competenţă din punct de vedere preventiv şi operaţional, avându-se în vedere concluziile reieşite din Planul de analiză şi acoperire a riscurilor;

b)corelarea cu specificul atribuţiilor stabilite prin lege şi posibilitatea extinderii sferei de activitate din domeniul situaţiilor de urgenţă;

c)executarea oportună a misiunilor, operaţiunilor şi acţiunilor specifice;

d)participarea la operaţiuni de intervenţie specifice, la nivel naţional şi/sau în afara României, la solicitare sau conform acordurilor la care România este parte;

e)interoperabilitatea cu celelalte structuri destinate apărării vieţii, bunurilor şi protecţiei mediului, din zonele de competenţă vecine sau din afara spaţiului naţional ori din zonele de frontieră limitrofe;

f)adaptabilitatea din punctul de vedere al organizării şi desfăşurării acţiunilor de intervenţie;

g)asigurarea acoperirii din punctul de vedere al comunicaţiilor şi informaticii a zonelor de competenţă;

h)asigurarea necesarului de mijloace pentru formarea şi pregătirea continuă/specializarea personalului;

i)asigurarea modernizării mijloacelor de intervenţie şi protecţie în raport cu evoluţia acestora la nivel european şi mondial;

j)exploatarea eficientă a mijloacelor destinate îndeplinirii atribuţiilor specifice;

k)optimizarea raportului dintre dotarea şi posibilităţile de acţiune ale mijloacelor tehnice şi numărul personalului de deservire;

l)efectuarea operaţiunilor şi lucrărilor de verificare, întreţinere, reparaţii sau de conservare din competenţă;

m)asigurarea condiţiilor adecvate de adăpostire şi depozitare a mijloacelor;

n)prestarea de calitate a serviciilor specializate.

Articolul 8

(1)Dotarea subunităţilor cu mijloace de intervenţie se face avându-se în vedere ca o autospecială pentru lucrul cu apă şi spumă să revină, de regulă, la 10.000-12.000 de locuitori din raionul de intervenţie, iar la nivelul fiecărei subunităţi să existe cel puţin câte o autospecială având dotarea necesară pentru executarea operaţiunilor de descarcerare şi a cercetării de specialitate.

(2)În cazul în care în unele porţiuni ale raionului de intervenţie al subunităţii nu sunt organizate servicii publice private sau voluntare pentru situaţii de urgenţă care dispun de autospeciale de intervenţie, la dotarea acestora se va avea în vedere ca o autospecială pentru lucrul cu apă şi spumă să revină la 4.500-5.000 de locuitori.

(3)Dotarea subunităţilor cu autospeciale şi alte categorii de materiale destinate îndeplinirii atribuţiilor pe linie de protecţie civilă se face conform prevederilor anexelor nr. 3 şi 4 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2000 privind înfiinţarea formaţiunilor de protecţie civilă pentru intervenţie de urgenţă în caz de dezastre, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 448/2001, cu modificările ulterioare, şi în raport cu riscurile existente la nivelul zonei de competenţă.

Articolul 9

Structurile operative şi celelalte instituţii subordonate Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă trebuie să dispună de spaţii dotate adecvat pentru: lucru, pregătire, cazare, prepararea şi servirea hranei; gararea, adăpostirea şi întreţinerea mijloacelor de intervenţie şi a celorlalte mijloace avute la dispoziţie; depozitarea bunurilor; acordarea asistenţei medicale; asigurarea independenţei alimentării cu energie electrică în caz de nevoie; întreţinerea lenjeriei; desfăşurarea concursurilor profesionale şi a programului de instrucţie.

Articolul 10

Pentru nevoi de decontaminare chimică şi radioactivă, la nivelul fiecărui inspectorat judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă se asigură încadrarea cu personal specializat şi dotarea cu 1-2 autospeciale de decontaminare a personalului şi 1-2 autospeciale de decontaminare a terenului, tehnicii şi instalaţiilor.

Articolul 11

Pentru nevoi de intervenţie în caz de dezastre, la nivelul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă Bucureşti, Bacău, Cluj şi Dolj, se constituie subunităţi de intervenţie dotate cu tehnică şi utilaje grele, cărora li se arondează un număr variabil de judeţe, în funcţie de timpul de răspuns.