Memorandum tehnic din 22 iunie 2004

I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale B.N.R.

Activele interne nete medii ale B.N.R. sunt definite ca diferenţa dintre baza monetară medie (aşa cum este definită mai jos) şi media activelor externe nete (aşa cum sunt definite în secţiunea a II-a a acestui memorandum), ambele exprimate în moneda naţională.

Baza monetară medie este definită ca suma dintre cantitatea medie de monedă aflată în circulaţie, în afara B.N.R., şi media depozitelor (rezerve obligatorii plus suplimentare) ale băncilor comerciale la B.N.R., pentru luna indicată. Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii şi rezervele suplimentare în valută pentru depozitele în valută. Datele privind baza monetară vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai B.N.R., care vor fi transmise săptămânal la Fond de către B.N.R. Stocul bazei monetare medii la sfârşitul lunii martie 2004 a fost de 111.778 miliarde lei.

Datele raportate pentru baza monetară medie vor fi ajustate în următoarele condiţii:

1.dacă rezervele obligatorii vor creşte/descreşte de la 18% pentru toate rezervele obligatorii păstrate în lei, datele raportate privind baza monetară vor creşte/descreşte cu produsul dintre modificarea rezervelor minime obligatorii şi a depozitelor programate pentru care rezervele obligatorii sunt constituite în lei. Nivelul depozitelor programate este de 242.609 miliarde lei pentru luna iunie 2004, 258.598 miliarde lei pentru luna septembrie 2004 şi 293.672 miliarde lei pentru luna decembrie 2004;

2.datele raportate pentru baza monetară vor fi diminuate cu scăderea rezervelor efective faţă de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci, măsurate de la data de 24 a lunii anterioare până la data de 23 a lunii-test, după cum este specificat în regulamentul relevant al B.N.R.

Stocurile activelor externe nete medii vor fi convertite în lei, în scopul calculării activelor interne nete medii, la cursurile de schimb medii lunare leu/dolar S.U.A., stabilite prin consultări cu personalul Fondului. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, aşa cum sunt definite în secţiunea a II-a. Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile B.N.R., furnizate săptămânal Fondului de către B.N.R. Nivelul activelor interne nete medii în luna martie 2004 a fost de -122.235 miliarde lei.

Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat în următoarele condiţii:

1.în sensul reducerii (creşterii) în mod proporţional, pentru fracţiunea din luna în care finanţarea externă brută depăşeşte (se reduce faţă de) nivelurile programate, specificate în secţiunea a II-a, cu echivalentul în lei al excesului la care s-a făcut referire (diminuarea);

2.pentru orice modificare în rezervele minime obligatorii, aşa cum este descris mai sus. Înainte de a efectua orice astfel de modificare, B.N.R. se va consulta cu personalul Fondului;

3.în sensul creşterii (reducerii), cu echivalentul în lei al scăderii (creşterii) stocului de certificate de trezorerie denominate în valută (cumulat de la sfârşitul lunii martie 2004);

4.în sensul reducerii, cu echivalentul în lei al creşterii veniturilor în valută obţinute din privatizări mari (preţ de vânzare de peste 10 milioane dolari S.U.A.) (cumulat de la sfârşitul lunii martie 2004), excluzând încasările rezultate în urma vânzării B.C.R., după cum este specificat în secţiunea a II-a;

5.în sensul reducerii, cu scăderea rezervelor efective faţă de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci.

II. Ţinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale B.N.R.

Activele externe nete ale B.N.R. reprezintă diferenţa dintre activele de rezervă şi pasivele externe. Pentru scopurile programului, activele de rezervă sunt definite ca aurul monetar, disponibilităţile de DST, orice poziţie de rezervă la Fond şi disponibilităţile de valută ale B.N.R. în monede convertibile. Din rezervele brute se exclud activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezervă grevate, activele de rezervă depuse drept colateral pentru creditele externe, activele de rezervă angajate prin contracte forward şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la preţul contabil de 407 dolari S.U.A. pe uncie, iar disponibilităţile DST la 1,48597 dolari S.U.A. pe DST. Stocurile de active externe nete sunt măsurate în ultima zi lucrătoare a lunii respective.

Pentru scopurile programului, pasivele externe sunt definite ca împrumut, depozit, operaţiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit drept garanţie), şi pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile, inclusiv depozitele în valută la B.N.R. ale băncilor comerciale rezidente; cumpărări de la Fond; împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital; creditele "punte" de la Banca Reglementelor Internaţionale, bănci străine, guverne străine sau alte instituţii financiare, indiferent de scadenţa lor.

Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., vor fi convertite la cursurile de schimb corespunzătoare faţă de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 2003. Toate modificările cu privire la definirea sau la evaluarea activelor ori pasivelor, precum şi detaliile despre operaţiunile privind vânzări, cumpărări sau operaţiuni swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate experţilor Fondului.

Activele externe nete ale B.N.R. vor fi ajustate:

(i)în sensul creşterii/scăderii cu 100% din depăşirea/ reducerea finanţării externe brute*1) faţă de nivelurile programate cumulat de la sfârşitul lunii martie 2004, după cum urmează:

*1) Finanţarea externă este definită ca intrări de credite acordate Guvernului pentru susţinerea balanţei de plăţi, cu o scadenţă mai mare de un an, de la creditorii multilaterali şi bilaterali, precum şi resurse cu o scadenţă mai mare de un an obţinute de Guvern de pe pieţele internaţionale de capital. Acestea exclud utilizarea resurselor Fondului.

(îi) prin modificarea în stocul certificatelor de trezorerie ale Ministerului Finanţelor Publice denominate în valută, inclusiv cele emise pentru restructurare bancară (pe baza cumulată de la sfârşitul lunii martie 2004). Stocul rămas la 31 martie 2004 a fost de 450,891 milioane dolari S.U.A., evaluat la cursurile de schimb ale programului;

(iii)în sensul creşterii, cu suma veniturilor în valută obţinute din privatizări mari (preţ de vânzare peste 10 milioane dolari S.U.A) (cumulat de la sfârşitul lunii martie 2004), excluzând sumele obţinute din vânzarea B.C.R., care au fost deja incluse în ţintă.

Activele externe nete vor fi monitorizate pe baza situaţiei monetare. Datele zilnice vor fi utilizate în continuare pentru a calcula media activelor externe nete. Toate datele sunt furnizate de către B.N.R. Activele externe nete au fost 7.304 milioane USD la sfârşitul lunii martie 2004.

III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat

Bugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele autorităţilor locale, fondurile de asigurări sociale*2); Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special de reasigurare, Autoritatea pentru valorificarea activelor statului (AVAS)*3), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, Regia Autonomă "Administraţia Naţională a Drumurilor" (AND), alte fonduri extrabugetare administrate de M.F.P. sau de alte ministere şi agenţii din afara cadrului bugetar; alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor, finanţate prin împrumuturi externe, şi fondurile de contrapartidă create din încasările din împrumuturi externe. Orice alte fonduri noi, create pe perioada derulării programului, în scopul realizării de operaţiuni de natură fiscală, aşa cum sunt definite în "Manualul pentru statistica finanţelor publice" al Fondului, vor fi încorporate în definiţia bugetului general consolidat.

*2) Acestea includ Fondul asigurărilor sociale de stat, Fondul pentru accidente de muncă, Fondul de şomaj şi Fondul asigurărilor sociale de sănătate.

*3) AVAS a rezultat din fuziunea Autorităţii de Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS) şi a Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) la data de 1 mai 2004. Înaintea acestei fuziuni APAPS a fost o componentă a bugetului general consolidat, în timp ce AVAB nu.

În cadrul programului, deficitul bugetului general consolidat va fi calculat pe baza datelor privind veniturile şi cheltuielile furnizate de M.F.P. şi, de asemenea, pe baza datelor "înregistrate sub linie", ceea ce reprezintă suma finanţării externe şi interne a bugetului, precum şi veniturile din privatizare obţinute de toate entităţile bugetului general consolidat şi veniturile din recuperarea activelor bancare de către AVAS. Vor fi întreprinse toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de "sub" şi de "deasupra liniei". Totuşi, dacă aceste eforturi nu se vor concretiza în eliminarea discrepanţelor, pentru scopurile programului se va utiliza valoarea mai mare a deficitului bugetar.

Pentru scopurile programului, valoarea creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definită ca totalitatea creanţelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totală a depozitelor bugetului general consolidat deţinute în sistemul bancar. Soldul creditului în valută către buget la 31 decembrie 2003 va fi convertit în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la sfârşitul lunii decembrie 2003, şi din dolari S.U.A. în lei, la cursurile de schimb determinate prin consultări cu experţii Fondului. Valoarea creditului în valută nou-acordat în anul 2004 va fi evaluată la cursurile valutare specificate prin consultări cu experţii Fondului. Împrumuturile guvernamentale către bănci la o rată a dobânzii mai mică decât rata de referinţă a B.N.R., pentru a finanţa subîmprumuturile agenţilor economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o listă convenită a conturilor care urmează să fie tratate ca depozite guvernamentale, în scopurile programului, este prezentată în "Aide memoire-ul FAD România: măsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa nr. 11, din februarie 1994.

IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate

Lista celor 72 de întreprinderi de stat, ale căror salarii urmează să fie monitorizate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001, este menţionată în Hotărârea Guvernului nr. 393/2004.

Fondul de salarii va fi ajustat după cum urmează:

(i)în sensul scăderii, cu suma economiilor datorate "externalizării" (definită ca desprindere a unei unităţi sau transferul acesteia la o altă entitate ori transferurile temporare/permanente ale angajaţilor, atunci când dimensiunea acestor transferuri depăşeşte 100 de angajaţi lunar). În fiecare lună economiile din externalizare vor fi calculate, pentru fiecare companie, ca produs între numărul de salariaţi externalizaţi până la momentul respectiv şi salariul mediu brut la nivelul companiei;

(îi) în sensul scăderii, dacă o societate se privatizează, cu fondul de salarii al respectivei companii, prevăzut în buget, începând cu luna în care a fost semnat contractul de privatizare.

Fondurile de salarii vor fi măsurate lunar, pe bază cumulată, la nivelul diferitelor sectoare. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale îşi va asuma responsabilitatea colectării datelor de la diferite ministere (regii autonome şi companii naţionale) şi AVAS (societăţi comerciale) şi va raporta lunar Fondului nivelul fondurilor de salarii şi numărul de salariaţi pentru fiecare dintre întreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister şi pentru totalul general). Reducerea de personal rezultată din toate formele de externalizare va fi raportată în coloana "externalizări" a respectivelor tabele, cu o notă de subsol, dacă este necesar.

V. Plafoane referitoare la stocul de arierate ale întreprinderilor la bugetul de stat şi al celor 4 fonduri de asigurări sociale

Plafonul se aplică stocului rămas de arierate ale celor 452 de companii private (privatizate în totalitate sau prin participarea statului cu mai puţin de 50%) monitorizate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Aceste 452 de companii sunt un subset al celor 549 de companii (private şi de stat) cu cele mai mari arierate la bugetul de stat şi la cele 4 fonduri de asigurări sociale la 31 decembrie 2003. Datele referitoare la stocul de arierate ale acestor 549 de companii sunt publicate trimestrial pe pagina de Internet a M.F.P. (cu o defalcare pe arieratele bugetului de stat şi pentru fiecare dintre cele 4 fonduri de asigurări sociale; separat pentru stocul de arierate, cu şi fără dobândă şi penalităţi). Setul complet de date este furnizat lunar experţilor Fondului, cu cel mult 35 de zile calendaristice după sfârşitul lunii respective. Criteriul de performanţă se referă la stocul de arierate fără dobânzi şi penalităţi. Schimbările în stocul de arierate datorită anulării arieratelor nu vor fi reflectate în datele folosite pentru măsurarea stocului de arierate din cadrul programului. Experţii Fondului vor fi informaţi asupra fiecărei companii în ceea ce priveşte anulările de arierate, în maximum 5 zile lucrătoare de la data aprobării anulării. Pentru schimbările din setul companiilor monitorizate, ţintele vor fi ajustate descendent/ascendent prin suma de arierate ale companiilor şterse/adăugate în set. În mod specific, în cazul privatizării unei companii în întregime cu capital de stat sau a unei companii din lista la care se face referire mai sus, dintre cele 549 de companii, compania respectivă va fi adăugată pe lista companiilor private (pentru baza de date, precum şi pentru viitoarele datetest) la care se aplică criteriul de performanţă. Aceste companii vor fi adăugate pe listă în momentul semnăturii finale a contractului de privatizare. În cazul iniţierii procedurilor de faliment împotriva unei companii dintre cele 452 de companii din lista la care se face referire mai sus, compania respectivă va fi ştearsă de pe lista (pentru baza de date ca şi pentru datele-test ulterioare) pentru care se aplică criteriul de performanţă. Aceste companii vor fi şterse de pe listă în momentul în care se transmite tribunalului cererea de deschidere a procedurii de faliment. Stocul de arierate la sfârşitul lunii martie 2004 a fost de 54.866 miliarde lei.

VI. Ţinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul de stat şi cele 4 fonduri de asigurări sociale

Plafonul se aplică la stocul de arierate rămas pentru setul de 72 de întreprinderi de stat monitorizate, ale căror arierate urmează să fie monitorizate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 şi Hotărârea Guvernului nr. 393/2004. Prin ordonanţa menţionată arieratele sunt definite ca sume care nu au fost plătite la termenele scadente stipulate explicit în contracte sau, dacă un asemenea termen nu există, la 30 de zile după ce serviciile/produsele au fost furnizate. Raportarea arieratelor va conţine următoarele subcategorii: la bugetul de stat, la bugetul de asigurări sociale, la bugetele locale, la fondurile speciale şi pentru alţi creditori. Arieratele către bugetul general consolidat sunt definite ca suma primelor 4 categorii. Sumele reflectând arieratele fiscale, excluzând penalităţile, vor fi raportate separat. Pentru arieratele care au fost eşalonate/anulate, sumele reeşalonate/anulate (incluzând penalităţile) nu vor fi calculate ca reducere de arierate şi urmează să fie raportate. Raportul va include o defalcare a arieratelor pentru cei mai mari 10 creditori pentru fiecare companie. Raportul va mai include, de asemenea, date referitoare la obligaţiile pentru fiecare companie monitorizată, după cum este specificat în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 şi în Hotărârea Guvernului nr. 393/2004. Pentru schimbările din setul de companii monitorizate datorită privatizării sau iniţierii procedurilor de faliment, ţintele vor fi ajustate descendent/ascendent prin suma de arierate ale companiilor şterse/adăugate setului. Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar experţilor Fondului de către M.F.P., în cel mult 35 de zile calendaristice după sfârşitul lunii respective. Stocul de arierate la sfârşitul lunii martie 2004 a fost de 42.262 miliarde lei.

VII. Limite minime privind ratele de colectare agregate cumulate pentru Societatea Comercială "Distrigaz Sud" - S.A., Societatea Comercială "Distrigaz Nord" - S.A., Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A. şi Societatea Comercială "Electrica" - S.A.

Se vor stabili limite minime pentru ratele de încasări cumulate ale următoarelor companii:

–rata combinată (criteriu de performanţă) pentru societăţile comerciale Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud (ţinte indicative pentru ratele de încasare ale fiecărei companii);

–rata combinată pentru încasările Societăţii Comerciale "Termoelectrica" - S.A., inclusiv pentru unităţile de producţie transferate la autorităţile locale (criteriu de performanţă), atât pentru energie termică, cât şi pentru energie electrică. Vor fi stabilite ţinte indicative pentru ratele de încasare la:

(i)electricitate, atât pentru Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A., cât şi pentru unităţile de producţie transferate la autorităţile locale; (îi) energia termică furnizată de Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A.;

(iii)energia termică a unităţilor transferate;

–rata de încasare pentru Societatea Comercială "Electrica" S.A. (criteriu de performanţă).

Limitele pentru ratele de colectare sunt definite după cum urmează:

(i)Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A. şi unităţile de la autorităţile locale (sectorul termic), Societatea Comercială "Distrigaz Nord" - S.A. şi Societatea Comercială "Distrigaz Sud" - S.A.: facturile pentru energia termică şi gaze naturale sunt luate în calcul devansat cu o lună. Definiţia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2...12:

c(m) = suma [încasări pentru energia termică (m): încasări pentru energia termică (m-12)] împărţit la suma [valori facturate pentru energia termică (m-1): valori facturate pentru energia termică (m-13)].

(îi) Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A. şi unităţile de la autorităţile locale (sectorul de energie electrică); Societatea Comercială "Electrica" - S.A.: definiţia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2...12:

c(m) = suma [încasări pentru energia electrică (m): încasări pentru energia electrică (m-12)] împărţit la suma [valori facturate pentru energia electrică (m): valori facturate pentru energia electrică (m-12)].

Utilizându-se aceste definiţii, ratele de încasare la sfârşitul lunii decembrie 2003 au fost de 87,9 pentru Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A. şi unităţile externalizate, 98,1 pentru Societatea Comercială "Electrica" - S.A. şi 98,8 pentru cele două companii de distribuţie a gazelor naturale.

Datele pentru aceste companii vor fi colectate de Ministerul Economiei şi Comerţului şi raportate lunar Fondului. Veniturile rezultate din acţiunile obţinute în urma conversiei datoriilor nu vor fi incluse în încasări, cu excepţia cazului în care aceste acţiuni sunt vândute pentru numerar. Ministerul Economiei şi Comerţului va include în acest raport şi datele cu privire la valorile facturate şi încasate, înregistrate de Societatea Comercială "Distrigaz Nord" S.A., Societatea Comercială "Distrigaz Sud" - S.A., Societatea Comercială "Electrica" - S.A. şi Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A., precum şi informaţii cu privire la posibilele deconectări şi reconectări pentru următoarele companii:

a)industriale;

b)termice:

a)Societatea Comercială "Siderurgica" - S.A., Societatea Comercială "COS" - S.A. Târgovişte, Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului "Minvest" - S.A. Deva Filiala "Roşiamin" Roşia Montană - S.A., Societatea Comercială "Moldomin" - S.A., Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului "Minvest" - S.A. Deva Filiala Bălan - S.A., Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare - S.A., Societatea Comercială "Industria Sârmei" - S.A. Câmpia Turzii, Societatea Comercială "Gavazzi Steel" - S.A., Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului "Minvest" - S.A. Deva Filiala "Arieşmin" Baia de Arieş - S.A., Societatea Comercială "Turnu" - S.A., Societatea Comercială "Combinatul de Utilaj Greu" Cluj - S.A., Societatea Comercială "Apaterm" - S.A. Galaţi, Societatea Comercială "Tractorul UTB" - S.A., Societatea Comercială "Chimcomplex" - S.A. Oneşti, Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului "Minvest" - S.A. Deva Filiala "Bradmin" - S.A., Apa Nova Bucureşti - S.A. (R.G.A.B.), Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului "Minvest" - S.A. Deva Filiala "Certej" - S.A., Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului "Minvest" - S.A. Deva Filiala Poiana Ruscă "Teliuc" - S.A., Societatea Comercială "Siderca" - S.A., Societatea Comercială "Electrocarbon" - S.A., Societatea Comercială "Tepro" - S.A. Iaşi, Societatea Comercială "Nitramonia" - S.A., Societatea Comercială "Viromet" - S.A., Societatea Comercială "Amonil" - S.A. Slobozia, Societatea Comercială "Oltchim" - S.A. Râmnicu Vâlcea, Societatea Comercială "Sere Codlea" - S.A., Societatea Comercială "Uzinele Sodice Govora" - S.A., Societatea Comercială "Republica" - S.A., Fabrica de Zahăr "Bod" - S.A., Societatea Comercială "Stirom" - S.A. Bucureşti, Societatea Comercială "Danubiana" - S.A., Societatea Comercială "Gerom" - S.A. Buzău, Societatea Comercială "Colorom" - S.A. Codlea, Societatea Comercială "Roman" - S.A. Braşov, Compania Naţională "Romarm" - S.A. Bucureşti Filiala Societatea Comercială "Metrom" - S.A., Compania Naţională "Romarm" - S.A. Bucureşti Filiala Societatea Comercială "Carfil" - S.A., Societatea Comercială "Stiaz" - S.A. Azuga, Societatea Comercială "Faur" - S.A. Bucureşti, Societatea Comercială "Upsom" - S.A. Ocna Mureş, Societatea Comercială "Bicapa" - S.A. Târgovişte, Societatea Comercială "Stipo" - S.A. Dorohoi, Societatea Comercială "Ampellum" - S.A. Zlatna, Compania Naţională "Romarm" - S.A. Bucureşti Filiala Societatea Comercială Uzina Mecanică "Cugir" - S.A., Societatea Comercială "Melana Săvineşti" - S.A., Societatea Comercială "Letea" - S.A. Bacău, Societatea Comercială "Rafo" - S.A. Oneşti, Societatea Comercială "Fortus" - S.A. Iaşi, Societatea Comercială "Ambro" - S.A. Suceava, Societatea Comercială "Stratusmob" - S.A. Blaj, Societatea Comercială "Sticla Turda" - S.A., Societatea Comercială "Iris" - S.A. Cluj, Societatea Comercială "Metalurgica" - S.A. Aiud;.

b)Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti, Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Constanţa, Societatea Comercială "Apaterm" - S.A. Galaţi, Societatea Comercială "Aptercol" - S.A. Brăila, Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca, Societatea Comercială "Citadin" - S.A. Aninoasa, Societatea Comercială "Aqua Calor" - S.A., Regia Autonomă "Energomur" Târgu Mureş, Societatea Comercială "Apaterm" - S.A. Deva, Societatea Comercială "Termica" - S.A. Botoşani, Societatea Comercială "Termoficare" - S.A. Petroşani, Societatea Comercială "Dalkia" - S.R.L. Ploieşti, Societatea Comercială "Universal" - S.A. Lupeni, Societatea Comercială "Energie Termică" - S.A. Sibiu, Societatea Comercială "Termoloc" - S.A. Bacău, Societatea Comercială "Proditerm" - S.A. Bistriţa, Regia Autonomă de Interes Local Hunedoara, Regia Autonomă Comunală Satu Mare, Societatea Comercială "ENET" - S.A. Focşani, Societatea Comercială "CET Brăila" - S.A., Regia Autonomă "Termoficare Craiova", Societatea Comercială "CET Govora" - S.A., Regia Autonomă Municipală Buzău, Regia Autonomă "Termo" Braşov, Societatea Comercială "Termica" - S.A. - Târgovişte, Societatea Comercială "Aquaterm - S.A. Târgu Jiu, Societatea Comercială "Aquaterm" AG 98" - S.A. Piteşti, Societatea Comercială "Goscomroman" - S.A.

De asemenea, pentru monitorizarea plăţilor efective în sectorul de electricitate, Ministerul Economiei şi Comerţului va include în aceste raportări următoarele tabele privind plăţile lunare:

a)un tabel conţinând sumele facturate de către producătorii de electricitate la Societatea Comercială "Electrica" - S.A., sumele plătite de Societatea Comercială "Electrica" - S.A. generatorilor de electricitate şi rata de colectare (raportul dintre cea de-a doua coloană şi prima coloană). Tabelul va conţine linii separate pentru sumele facturate şi colectate, aferente taxei de dezvoltare, şi astfel sumele facturate şi colectate de Societatea Comercială "Electrica" - S.A. ar trebui să nu includă taxa de dezvoltare; b) 4 tabele cu rate de colectare de la Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A., cuprinzând sumele facturate şi încasate de la companiile distribuitoare de electricitate. Primul tabel va conţine totalul sumelor facturate şi încasate, tabelul al doilea va conţine sumele facturate şi încasate la Societatea Comercială "Electrica" - S.A., tabelul al treilea va conţine sumele facturate şi încasate la Societatea Comercială "Hidroelectrica" - S.A., iar tabelul al patrulea va conţine sumele facturate şi încasate de la alţi consumatori de energie. Astfel, sumele din tabelele 2-4 ar trebui să fie corelate cu sumele din tabelul 1. Fiecare tabel ar trebui să cuprindă sumele facturate şi încasate de diversele centrale, Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A. şi termocentralele Rovinari, Turceni, Craiova şi Deva.

Pentru perioada ianuarie 2004 - aprilie 2004, aceste tabele vor fi realizate retroactiv. Începând cu luna aprilie 2004, aceste tabele vor fi incluse în raportările lunare privind ratele de colectare.

Cursul de schimb (ROL/USD) utilizat pentru calcularea creşterii anuale la producător la gaze naturale de minimum 25 USD/1.000 mc (paragraful 23 din MPEF), la 1 ianuarie în fiecare an din perioada 2005-2007, nu va fi mai scăzut decât media cursului de schimb din luna noiembrie precedentă majorării respective.

VIII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor

Plafoanele se aplică stocului cumulat al datoriei interne de la sfârşitul lunii martie 2004, nou-garantată sau preluată la bugetul general consolidat. Pentru scopurile programului, preluarea datoriilor întreprinderilor către bănci la bugetul general consolidat este considerată echivalentă cu emiterea de garanţii pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci. Această limită include orice împrumut a cărui dobândă este plătită sau garantată de Guvern, chiar dacă rambursarea împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea a III-a a acestui memorandum. Criteriul se aplică şi la folosirea resurselor AVAS pentru recapitalizarea întreprinderilor sau drept colateral pentru împrumuturi bancare. Împrumuturile în valută vor fi convertite la cursuri de schimb contabile convenite prin consultări cu personalul Fondului.

Aceste plafoane exclud:

● contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care au fost stabilite limite separate în secţiunea a IX-a a acestui memorandum;

● datoria transferată în procesul de restructurare bancară, privatizare sau lichidare a întreprinderilor de stat;

● preluarea unei datorii ca rezultat al activării unei garanţii sau depozit colateral.

Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de către M.F.P. Stocul garanţiilor şi datoriei preluate, după cum a fost prezentat în această secţiune, a fost de 746 miliarde lei la sfârşitul lunii martie 2003.

IX. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe

Plafoanele se aplică stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea a III-a a prezentului memorandum. Acest criteriu de performanţă se aplică nu numai datoriei, aşa cum este definită la pct. 9 din Liniile directoare ale Fondului, privind Criteriile de performanţă referitoare la datoria externă, adoptate la 24 august 2000 [(Decizia Consiliului Directorilor Executivi nr. 12.274-(00/85)], ci şi angajamentelor contractate sau garantate pentru care nu a fost primită valoarea. Plafoanele se aplică, de asemenea, oricărei preluări de împrumuturi la stocul datoriei, care nu au fost contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat. Sunt excluse din plafoane datoriile către Fond şi împrumuturile "punte" de la BRI, bănci străine, guverne străine sau orice alte instituţii financiare. Datoria, în limitele plafoanelor, va fi denominată în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la data la care contractul de împrumut sau garanţie devine efectiv. Împrumuturile considerate concesionate sunt, de asemenea, excluse din plafoane. Datoria extrabugetară include toate datoriile entităţilor nebugetare de la creditorii din sectorul privat, garantate de M.F.P. Împrumuturile pentru importurile de combustibili pentru Societatea Comercială "Distrigaz Sud" - S.A., Societatea Comercială "Distrigaz Nord" - S.A., Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A. şi cele 23 de unităţi producătoare de energie termică, care au fost transferate de la Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A. la autorităţile locale, sunt incluse în plafoanele generale, dar sunt excluse din plafoanele pentru datoria garantată extrabugetară.

Împrumuturile concesionale sunt definite ca acele împrumuturi cu element nerambursabil de cel puţin 35% din valoarea împrumutului, utilizându-se rate de discount pentru valute specifice, pe baza ratelor de referinţă ale dobânzii comerciale (CIRRS) ale OCDE, în vigoare la momentul contractării sau garantării împrumutului.

Plafonul privind contractarea şi garantarea datoriei externe cu maturitatea mai mare decât un an include o emisiune Eurobond în sumă de 600 milioane euro (paragraful 19 din MPEF). În cazul în care Eurobondul nu este emis sau este emis într-o sumă mai mică, plafonul se va ajusta cu valoarea neemisă, cumulat începând cu sfârşitul lunii martie, după cum urmează:

Numai pentru ajustare va fi utilizat un curs de schimb 1,3 USD/1 EUR.

Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar Fondului de către M.F.P. Stocul datoriei acumulat de la 1 ianuarie până la sfârşitul lunii martie 2004 a fost de 157 milioane USD, pentru datoria cu scadenţă mai mare de un an (nefiind nimic contractat extrabugetar), 1 milion USD pentru subplafonul datoriei cu scadenţa între 1 an şi 3 ani (fără datoria extrabugetară), zero pentru datoria cu scadenţa mai mică de un an.

Neacumularea de către Guvern a arieratelor la plăţi externe va fi un criteriu de performanţă monitorizat pe o bază continuă. Pentru scopurile programului, arieratele aferente garanţiilor de stat executate sunt definite ca plăţi externe datorate pe o perioadă mai mare de 30 de zile.

X. Ţinte indicative pentru plafoanele privind masa monetară

Masa monetară este definită ca fiind pasivele sistemului bancar faţă de sectorul nebancar. Masa monetară include depozitele în valută ale rezidenţilor, dar exclude depozitele statului şi ale instituţiilor monetare străine şi ale altor nerezidenţi. Pentru scopurile programului, depozitele care sunt exprimate în valută vor fi convertite în lei la cursurile de schimb contabile convenite prin consultări cu personalul Fondului.

Datele privind masa monetară vor fi monitorizate pe baza datelor din situaţia monetară lunară, care va fi furnizată lunar Fondului de către B.N.R. Stocul masei monetare la 31 martie 2004 a fost de 481.460 miliarde lei.

XI. Ţinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de stat

Expunerea totală acoperă toate creditele, aconturile, deţinerea de datorie şi expunerea extrabilanţieră ale băncilor rezidente către întreprinderile de stat. De asemenea, datele privind împrumuturile vor fi raportate separat de expunerea totală.

Întreprinderi de stat sunt toate regiile autonome, societăţile naţionale şi societăţile comerciale al căror acţionar majoritar este Guvernul, în sens larg, aşa cum este definit în secţiunea a III-a a acestui memorandum. În scopul monitorizării, datoria în valută va fi convertită în lei la cursurile valutare leu/dolar de la sfârşitul lunii, stabilite prin consultări cu personalul Fondului. Creditul în monede convertibile, altele decât dolarul S.U.A., va fi convertit la cursurile valutare respective faţă de dolarul S.U.A., după cum se specifică în secţiunea a II-a a acestui memorandum. Datele referitoare la împrumuturile acordate de către sectorul bancar întreprinderilor de stat vor fi monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de către B.N.R.

Valoarea expunerii totale, raportată la B.N.R., va include (pe baza cumulată de la sfârşitul lunii martie 2004):

(i)expunerea către societăţile în care capitalul majoritar a fost transferat sectorului privat. În acest scop, AVAS şi ministerele implicate vor furniza lunar B.N.R. actualizări ale portofoliului lor;

(îi) orice anulare de datorie sau de sume extrabilanţiere;

(iii)orice preluare de datorie sau de elemente extrabilanţiere, de către Guvern sau de către alte instituţii publice.

În plus, B.N.R. va raporta lunar date cu privire la expunerea totală a sistemului bancar către întreprinderile de stat cu un stoc mai mare de 100 miliarde lei, pentru fiecare întreprindere. Stocul de expunere a sectorului bancar către întreprinderile de stat, la cursurile de schimb menţionate în program, a fost de 49.260 miliarde lei la 31 martie 2004, din care către B.C.R., 17.377 miliarde lei.

XII. Ţinte indicative privind finanţarea deficitului sectorului public în sens larg

Finanţarea deficitului sectorului public este monitorizată lunar şi elaborată de M.F.P., pe baza datelor furnizate de B.N.R. şi C.N.V.M. Aceasta constă în finanţarea bugetului general consolidat, aşa cum este definit în secţiunea a III-a, şi a întreprinderilor de stat.

Finanţarea bugetului general consolidat constă în finanţarea externă netă, finanţarea nebancară şi finanţarea bancară. Finanţarea externă netă cuprinde obligaţiunile suverane şi împrumuturile pentru susţinerea balanţei de plăţi, finanţarea proiectelor în cadrul bugetului general consolidat, operaţiunile de leasing ale ministerelor şi autorităţilor locale, bonurile de trezorerie emise pe piaţa internă, deţinute de nerezidenţi (calculate separat în lei şi în valută). Finanţarea nebancară cuprinde veniturile din privatizare (venituri totale din privatizare pentru toate componentele sectorului guvernamental, independent dacă sunt transferate la Trezoreria Statului), recuperarea activelor (încasările AVAS din valorificarea activelor transferate la bugetul consolidat), obligaţiuni municipale (emise de autorităţile locale pe piaţa internă sau externă, calculate ca diferenţă între valoarea de emisiune şi cea de răscumpărare pe parcursul lunii), bonuri de trezorerie şi obligaţiuni deţinute de către public (calculate separat în lei şi în valută). Finanţarea bancară este definită ca totalul obligaţiunilor şi bonurilor de trezorerie în lei deţinute de bănci, bonurilor de trezorerie şi obligaţiunilor în valută deţinute de bănci, creditelor bancare în lei şi în valută, reducerea depozitelor guvernamentale în lei (o valoare pozitivă indică o scădere a depozitelor) şi reducerea depozitelor guvernamentale în valută (o valoare pozitivă indică o scădere a depozitelor).

Finanţarea întreprinderilor de stat constă în finanţarea externă netă, finanţarea bancară şi acumularea de arierate. Finanţarea externă netă cuprinde obligaţiunile şi bonurile garantate de stat (exclusiv garanţiile expirate şi incluzând garanţiile de stat pentru importurile de combustibili), obligaţiunile şi bonurile fără garanţia statului, împrumuturile garantate de stat (exclusiv garanţiile expirate) şi împrumuturile fără garanţia statului. Finanţarea bancară este definită ca suma cu care se majorează creditul către întreprinderile de stat (calculat separat în lei şi în valută) şi descreşterea depozitelor întreprinderilor de stat (calculat separat în lei şi în valută; o valoare pozitivă indică o reducere a depozitelor). Acumularea de arierate este definită ca fiind creşterea arieratelor către bugetul general consolidat pentru un grup de 72 de întreprinderi de stat monitorizate, exclusiv dobânzile şi penalităţile specificate prin lege.

Fluxurile lunare de finanţare sunt aproximate pe baza următoarei metodologii:

(i)pentru stocurile în lei - variaţia stocurilor dintre sfârşitul lunilor respective;

(îi) stocurile de valută exprimate în lei sunt mai întâi convertite în stocuri USD, utilizându-se cursul de schimb lei/USD de la sfârşitul lunii. După aceea variaţia stocurilor în USD este convertită în lei, utilizându-se cursul de schimb lunar mediu lei/USD;

(iii)Fluxurile în valută exprimate în USD sunt convertite în lei, utilizându-se cursul de schimb lunar mediu lei/USD;

(iv)conversia în USD a stocurilor şi fluxurilor în alte valute, altele decât USD, se realizează conform convenţiei de raportare a instituţiei (de obicei, cursul de schimb de pe piaţă sau cel de la momentul încheierii tranzacţiei ori cel de la sfârşitul lunii).

Principalii furnizori de date sunt:

(i)Ministerul Finanţelor Publice pentru:

–obligaţiuni suverane şi împrumuturi pentru susţinerea balanţei de plăţi;

–finanţarea bugetară a proiectelor;

–încasări din privatizare;

–recuperare de active;

–obligaţiuni şi titluri garantate de stat;

–împrumuturi garantate de stat (exclusiv garanţiile expirate);

–acumularea arieratelor celor 72 de întreprinderi de stat monitorizate către bugetul general consolidat.

(îi) Banca Naţională a României pentru:

–operaţiuni de leasing ale ministerelor şi autorităţilor locale;

–bonuri de trezorerie emise pe piaţa internă, deţinute de nerezidenţi;

–bonuri de trezorerie şi obligaţiuni deţinute de agenţii nebancari;

–bonuri de trezorerie şi obligaţiuni în lei şi în valută deţinute de bănci;

–împrumuturi în lei şi în valută, inclusiv pentru AND;

–reducerea depozitelor guvernamentale în lei şi în valută, inclusiv depozite ale AND;

–bonuri şi obligaţiuni emise extern de întreprinderile de stat fără garanţia statului;

–împrumuturi externe ale întreprinderilor de stat fără garanţia statului;

–împrumuturi interne ale întreprinderilor de stat;

–reducerea depozitelor întreprinderilor de stat în bănci rezidente.

(iii)CNVM pentru obligaţiunile emise de autorităţile locale.

1/ Criteriile de performanţă şi ţintele indicative prin program, sunt definite în Memorandumul

Tehnic de înţelegere (MTI).

Cifrele pentru sfârşitul lunii iunie, sfârşitul lunii septembrie şi sfârşitul lunii decembrie

sunt criterii de performanţă, dacă nu este precizat altfel, cifrele pentru sfârşitul lunii martie

au caracter informativ.

2/ La cursul de schimb de la 31 decembrie 2003 (asa cum e specificat în MTI, Secţiunea II), şi

rezerve minime obligatorii de 18 procente.

3/ Neacumularea de arierate Ia plăţile externe de către guvern va fi un criteriu de performanţă

continuu

4/ Bugetul general consolidat asa cum este definit în MTI

5/ Metodologia pentru evaluarea arieratelor sectorului privat este prezentată în MTI.

6/ Metodologia pentru evaluarea arieratelor întreprinderilor de stat este prezentată în MTI.