Reglementări din 12 august 2008

ORDIN

privind modificarea și completarea Ordinului ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului

și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică — RNTR 1*)

În temeiul prevederilor art. II alin. (2) din Legea nr. 167/2003 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și folosința conform destinației, prin inspecția tehnică periodică, ale art. 5 alin. (2) lit. j) și alin. (3) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 102/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. I. — Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică — RNTR 1, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1.La articolul 4, alineatul (1), alineatul (4) și litera b) a alineatului (8) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Art. 4. – (1) Inspecțiile tehnice periodice se efectuează de Regia Autonomă «Registrul Auto Român», denumită în continuare R.A.R., organism tehnic specializat al Ministerului Transporturilor, prin reprezentanțele sale teritoriale sau prin operatori economici autorizați și monitorizați de R.A.R.

,,,,,,,,,,,,,,,,,.........,,,,...........

(4)Persoanele autorizate care au încheiat cu R.A.R. contracte de franciză pentru inspecția tehnică periodică nu au dreptul să cesioneze activitatea de inspecție tehnică periodică.

...............................................................................................

b)vehiculul rutier va fi reținut în stația de inspecție tehnică periodică maximum 45 de minute după finalizarea verificărilor din planul de operațiuni, la solicitarea R.A.R. efectuată prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat, în vederea reverificării ulterioare de către inspectorii

R.A.R. în cadrul stației de inspecție tehnică periodică respective.

2.Articolul 5 se modifică și se completează și va avea următorul cuprins:

Art. 5. – (1) Autorizarea și supravegherea stațiilor de inspecție tehnică periodică se realizează de R.A.R., în conformitate cu reglementările prevăzute la art. 1.

(2)Autorizarea stațiilor de inspecție tehnică periodică se realizează de R.A.R. cu personal certificat pentru evaluarea conformității.

(3)Pregătirea tehnică specifică și atestarea personalului care efectuează inspecții tehnice periodice și controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere se realizează de R.A.R., în conformitate cu reglementările prevăzute la art. 1.

3.Anexa se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II

Regia Autonomă „Registrul Auto Român” va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. — Prezentul ordin transpune Directiva 2007/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 iulie 2007 privind postechiparea cu oglinzi retrovizoare a vehiculelor grele pentru transportul de mărfuri înmatriculate în Comunitate.

Art. IV

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data de 1 aprilie 2009.

p. Ministrul transporturilor,

Septimiu Buzașu,

secretar de stat

București, 12 august 2008.

Nr. 1.002.

!image

*)Ordinul nr. 1.002/2008 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 15 august 2008 și este reprodus și în acest număr bis.

Anexă

Reglementări privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică - RNTR 1

Capitolul IDispoziţii generale

Art. 1. – (1) Prezentele reglementări stabilesc cerinţele, procedurile şi aparatura necesare efectuării inspecţiei tehnice periodice, denumită în continuare ITP, pentru aprecierea, fără demontare, a stării tehnice a vehiculelor rutiere înmatriculate în România, precum şi a existenţei dotărilor obligatorii, din punct de vedere al siguranţei circulaţiei rutiere, protecţiei mediului şi folosinţei conform destinaţiei.

(2)ITP include în cazul autovehiculelor şi inspecţia tehnică pentru poluare.

Art. 2. - Lucrările prevăzute în prezentele reglementări constau în controlul ansamblurilor, subansamblurilor şi pieselor accesibile direct, precum şi a dotărilor obligatorii prevăzute de normele privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţa conform destinaţiei. Informaţiile privind gradul de uzură şi starea acestora, pentru care ar fi necesară demontarea lor, se obţin de către deţinător cu ocazia lucrărilor de întreţinere sau de reparaţii.

Art. 3. – (1) ITP se efectuează de Regia Autonomă “Registrul Auto Român”, denumită în continuare RAR, organism tehnic specializat al Ministerului Transporturilor, prin reprezentanţele sale teritoriale sau prin operatori economici autorizaţi şi monitorizaţi de RAR.

(2)Activitatea de ITP se poate realiza prin operatori economici autorizaţi, numai pe baza unui contract de franciză încheiat cu RAR de către aceştia, în condiţiile legii.

(3)În activitatea de ITP, autoritatea RAR se concretizează prin folosirea mărcii înregistrate RAR de către operatorii economici autorizaţi sau de către instituţiile publice autorizate, denumite în continuare persoane autorizate, cu asumarea în consecinţă a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din aceasta.

(4)Persoanele autorizate care au încheiat cu RAR contracte de franciză pentru ITP nu au dreptul să cesioneze această activitate.

(5)Aparatura utilizată în staţiile de inspecţie tehnică periodică, denumite în continuare SITP, trebuie să respecte cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare privind activitatea de metrologie, precum şi cerinţele specifice activităţii de ITP prevăzute de prezentele reglementări.

(6)Pregătirea tehnică specifică şi atestarea personalului care efectuează ITP şi controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere se realizează de RAR.

(7)Monitorizarea persoanelor autorizate să execute ITP cuprinde:

a)supravegherea tehnică a SITP, inclusiv prin mijloace informatice;

b)controlul executării ITP în SITP, inclusiv prin reverificarea vehiculelor inspectate;

c)controlul executării ITP prin reverificarea vehiculelor inspectate în staţiile reprezentanţelor

RAR;

d)controlul tehnic în trafic.

(8)În vederea asigurării monitorizării prevăzute la alin. (7):

a)Persoanele autorizate trebuie să asigure posibilitatea conectării informatice la sistemul naţional

de supraveghere informatică a ITP, gestionat de RAR, şi prin personalul implicat în activitatea de ITP trebuie să respecte cerinţele de utilizare a programelor informatice furnizate de RAR;

b)Vehiculul rutier va fi reţinut în SITP maximum 45 de minute după finalizarea verificărilor din planul de operaţiuni, la solicitarea RAR, efectuată prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat, în vederea reverificării ulterioare de către inspectorii RAR în cadrul SITP respective;

c)Inspectorul tehnic din cadrul SITP, denumit în continuare inspector tehnic, are obligaţia de a înştiinţa persoanele ce prezintă vehiculele la ITP asupra posibilităţii selectării vehiculului pentru reverificare de inspectorii RAR, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, inclusiv timpi suplimentari de aşteptare, va pune la dispoziţia inspectorului RAR vehiculul şi documentele referitoare la acesta care trebuie prezentate obligatoriu la ITP. SITP şi inspectorul tehnic vor asigura toate condiţiile pentru efectuarea reverificării de inspectorul RAR (de exemplu: aparatură, calculator, cameră digitală etc.). În

toate cazurile, reverificările efectuate de inspectorii RAR vor acoperi integral planul de operaţiuni corespunzător categoriei vehiculului.

(9)În urma reverificării prevăzute la alin. (7) lit. c) personalul abilitat al RAR poate anula ITP în condiţiile prevăzute de prezentele reglementări.

Art. 4

În funcţie de categorie, destinaţie şi masa totală maximă autorizată, denumită în continuare MTMA, vehiculele rutiere ce vor fi supuse ITP sunt grupate în trei clase de ITP, astfel:

a)clasa I: mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri şi remorcile acestora;

b)clasa a II-a: vehicule rutiere cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv, cu excepţia celor din clasa I;

c)clasa a III-a: vehicule rutiere cu MTMA mai mare de 3.500 kg.

Art. 5. – (1) Vehiculele rutiere înmatriculate pot fi menţinute în circulaţie numai dacă se face dovada încadrării acestora în cerinţele tehnice specifice prevăzute în prezentele reglementări, prin efectuarea ITP, precum şi a existenţei dotărilor obligatorii.

(2)Obligaţia efectuării ITP, precum şi a respectării periodicităţii acestora, în funcţie de categoria vehiculului, revine deţinătorului legal al vehiculului.

(3)Periodicitatea efectuării ITP, în funcţie de categoriile vehiculelor supuse ITP, este următoarea:

a)la 6 luni:

i)autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune;

ii) autovehicule utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi, în regim de închiriere sau pentru învăţarea conducerii auto.

b)la 1 an:

i)autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA mai mare de 3.500 kg;

ii) remorci şi semiremorci cu MTMA mai mare de 3.500 kg;

iii) tractoare cu MTMA mai mare de 3.500 kg, precum şi vehicule asimilate acestora: maşini autopropulsate pentru lucrări care păstrează caracteristicile de bază ale unui tractor şi cu MTMA mai mare de 3.500 kg;

iv) autovehicule speciale ambulanţă.

c)la 2 ani:

i)mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri şi remorcile acestora;

ii) autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune;

iii) autovehicule cu cel puţin 4 roţi, destinate transportului de mărfuri, cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg;

iv) remorci şi semiremorci cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg;

v)tractoare cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg, precum şi vehicule asimilate acestora: maşini autopropulsate pentru lucrări care păstrează caracteristicile de bază ale unui tractor şi cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg.

d)la 3 ani:

i)remorci şi semiremorci apicole.

(4)Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune, autovehiculele utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi, în regim de închiriere şi pentru învăţarea conducerii auto se supun primei ITP la un an, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.

(5)Termenul pentru efectuarea primei ITP se socoteşte de la data primei înmatriculări, iar pentru următoarea ITP, de la data celei precedente.

Art. 6. - În intervalul dintre două ITP, deţinătorul vehiculului rutier are obligaţia de a asigura menţinerea acestuia într-o stare tehnică corespunzătoare, în vederea încadrării în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, utilizând în acest scop numai sisteme, echipamente, componente, entităţi tehnice, piese de schimb, materiale de exploatare şi dotări obligatorii de origine sau omologate/certificate conform legislaţiei în vigoare.

Art. 7. – (1) ITP la vehiculele rutiere certificate pentru transportul de mărfuri periculoase sau pentru transportul de mărfuri perisabile, la vehiculele rutiere destinate exclusiv pentru transportul de butelii de gaze, la remorcile-cisternă lente destinate transportului de mărfuri periculoase, la vehiculele

istorice, la autovehiculele pentru competiţii sportive, la vehiculele rutiere cu caracteristici speciale, precum şi inspecţia tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare se efectuează de RAR în staţiile reprezentanţelor sale, în conformitate cu reglementările naţionale aplicabile acestor categorii de vehicule rutiere.

(2)ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) şi la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) se efectuează în staţiile reprezentanţelor RAR sau în SITP autorizate în acest scop de RAR.

Art. 8. – (1) La ITP, vehiculele rutiere supuse certificării pentru transportul de mărfuri periculoase, vehiculele rutiere destinate exclusiv pentru transportul de butelii de gaze şi remorcile-cisternă lente destinate transportului de mărfuri periculoase, trebuie să corespundă cerinţelor aplicabile din prezentele reglementări, precum şi cerinţelor suplimentare aplicabile pentru ITP prevăzute prin reglementările specifice în vigoare.

(2)La ITP, vehiculele rutiere supuse certificării pentru transportul de mărfuri perisabile trebuie să corespundă cerinţelor aplicabile din prezentele reglementări, precum şi cerinţelor suplimentare aplicabile pentru ITP prevăzute prin reglementările specifice în vigoare.

(3)ITP la autovehiculele pentru competiţii sportive şi la vehiculele rutiere cu caracteristici speciale se efectuează ţinându-se seama de cerinţele tehnice specifice pe baza cărora acestea au fost omologate.

(4)ITP la vehiculele istorice se efectuează prin raportare la caracteristicile tehnice ale acestora de la data fabricaţiei.

Capitolul IIOrganizarea SITP

Art. 9. – (1) SITP este o (sub)unitate care aparţine unei persoane juridice care are prevăzut în statut ca obiect de activitate “Activităţi de testări şi analize tehnice”, conform cod CAEN. SITP poate funcţiona numai dacă deţine autorizaţie tehnică în termen de valabilitate eliberată de RAR conform prezentelor reglementări. Spaţiul destinat activităţii de ITP trebuie să fie separat de spaţiul destinat altor activităţi ale persoanei juridice şi toată aparatura destinată acestei activităţi trebuie să fie amplasată într-o singură incintă, astfel încât activitatea de ITP să nu fie influenţată de alte activităţi desfăşurate de persoana juridică respectivă.

(2)În cadrul SITP nu se admite efectuarea de operaţiuni de întreţinere şi reparaţii în timpul programului pentru efectuarea ITP.

(3)Utilajele şi aparatura SITP pot fi utilizate pentru diagnosticare şi pentru verificarea calităţii reparaţiilor şi reglajelor efectuate în cadrul atelierului propriu sau de către alte ateliere de reparaţii, în baza unui document de lucru însoţitor care se va înregistra în registrul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. j).

Art. 10

(1)SITP trebuie amenajată şi dotată cu următoarele:

1.SITP pentru clasa I

a)dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului; se admite şi un dispozitiv ce asigură suspendarea vehiculului roată cu roată;

b)lampă portabilă de 12 V sau 24 V.

2.SITP pentru clasa a II-a şi/sau a III-a

a)canal de vizitare dotat cu o instalaţie de iluminare de 12 V sau 24 V.

Pentru SITP aflate la prima autorizare începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, dimensiunile canalului de vizitare trebuie să fie: adâncime de minimum 1,5 m, lăţime de minimum 0,8 m şi lungime de minimum 6 m pentru clasa a II-a, respectiv 12 m pentru clasa a III-a.

b)cric mobil pentru suspendarea vehiculului roată cu roată cu capacitatea de încărcare de minimum 2.000 kg pentru clasa a II-a şi cric pentru suspendarea axelor cu capacitatea de încărcare de minimum 7.500 kg care să poată fi folosit cu vehiculul amplasat pe canal pentru clasa a III-a.

c)pentru clasa a II-a, în locul canalului de vizitare se admite un elevator cu capacitatea de încărcare de minimum 2.500 kg, caz în care este necesară şi dotarea cu dispozitiv de ridicare/suspendare cu picior cu capacitatea de încărcare de minimum 1.000 kg. Amenajarea SITP trebuie să permită în dreptul elevatorului suspendarea vehiculului la o înălţime de minimum 1,5 m.

d)platforme culisante pentru verificarea jocurilor care să permită minimum patru mişcări liniare sau minimum două mişcări liniare şi două mişcări circulare - opţional pentru clasa a II-a, obligatorii

pentru clasa a III-a. Pentru SITP de clasa a III-a ce efectuează ITP la autobuze articulate, sunt necesare platouri cu minimum opt mişcări.

e)instalaţie pentru evacuarea forţată a gazelor arse;

f)lampă portabilă de 12 V sau 24 V.

(2)SITP trebuie dotată cu următoarea aparatură:

1.Stand de frânare cu role corespunzător clasei de ITP

a)pentru clasa I - pentru mopede cu 2 roţi şi motociclete fără ataş

a1) standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o valoare de 24% a acesteia. Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă şi pneu trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă.

a2) standul de frânare cu role trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h.

a3) standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afişaj analogic (grafică analogică pe monitor) sau cu indicatoare analogice.

a4) standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenţei la rulare, a forţei de frânare şi să permită aprecierea ovalităţii. Forţa maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%.

a5) cerinţele pentru mărimile măsurate sunt următoarele:

i)pentru rezistenţa la rulare şi forţa de frânare – clasa de exactitate 3;

ii) pentru masă - clasa de exactitate 2.

a6) programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puţin a coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu şi pentru frâna de staţionare.

a7) standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator şi o imprimantă sau numai către o imprimantă.

a8) programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurătorii. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:

i)marca, tipul şi numărul de înmatriculare al vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;

ii) data, ora şi minutul la care a fost efectuată verificarea;

iii) masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe roata faţă si spate, în momentul efectuării

probei;

iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau de staţionare);

v)roţile verificate(faţă/spate) şi valorile forţelor de frânare măsurate;

vi) valorile coeficienţilor de frânare (pentru frâna de serviciu şi de staţionare).

a9) nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienţii de

frânare, precum şi a rezultatului verificării. Totuşi, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformităţi ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.

a10) se admit numai standurile de frânare cu cântărire dinamică şi care au dispozitiv de fixare faţă/spate pe durata încercării frânelor.

b)pentru clasa a II-a şi a III-a

b.1 standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o valoare de 24% a acesteia, dispozitiv pentru măsurarea efortului la pedală (recomandabil fără cablu de legătură), iar pentru clasa a III-a şi cu dispozitiv pentru măsurarea presiunii în instalaţia de frânare (0 - 10 atm). Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă şi pneu trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă.

b.2 standul de frânare cu role pentru clasa a II-a trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h, iar standul de frânare cu role universal, de minimum 5 km/h pentru clasa a II-a şi de minimum 2,5 km/h pentru clasa a III-a.

b.3 standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afişaj analogic (grafică analogică pe monitor) sau cu indicatoare analogice. Afişajul analogic trebuie amplasat astfel încât să permită vizualizarea sa de către operator, indiferent de poziţia ansamblului de vehicule pe stand.

b.4 standul de frânare cu role pentru clasa a III-a trebuie să fie dotat cu dispozitiv de simulare a încărcării vehiculului pentru efectuarea ITP la vehiculele cu sistem de frânare pneumatic fabricate după anul 2001 inclusiv. Acesta trebuie să fie capabil să simuleze o încărcare de minimum 3.000 kg pe axă.

b.5 în cazul SITP cu flux discontinuu, standul de frânare cu role trebuie echipat cu capace de protecţie a rolelor.

b.6 standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenţei la rulare, a forţei de frânare, a forţei de apăsare la pedală şi a presiunii în instalaţia de frânare pneumatică şi să permită aprecierea ovalităţii. Forţa maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%.

b.7 cerinţele pentru mărimile măsurate sunt următoarele:

i)pentru rezistenţa la rulare şi forţa de frânare – clasa de exactitate 3;

ii) pentru forţa de apăsare la pedală – clasa de exactitate 2;

iii) pentru presiunea din instalaţia de frânare pneumatică – clasa de exactitate 1;

iv) pentru masă - clasa de exactitate 2.

b.8 programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puţin a coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu şi pentru frâna de staţionare, precum şi a dezechilibrului dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi axe pentru frâna de serviciu şi pentru frâna de staţionare.

b.9 pentru ITP la autovehiculele cu tracţiune integrală permanentă, staţia trebuie să fie dotată cu stand de frânare care să permită efectuarea acestui tip de verificare.

b.10 standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator şi o imprimantă sau numai către o imprimantă.

b.11 programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:

i)marca, tipul şi numărul de înmatriculare al vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;

ii) data, ora şi minutul la care a fost efectuată verificarea;

iii) masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe axe, în momentul efectuării probei;

iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau staţionare);

v)axa verificată (axa 1, axa 2 etc) şi valorile forţelor de frânare măsurate;

vi) valorile coeficienţilor de frânare (pentru frâna de serviciu şi cea de staţionare);

vii) valorile dezechilibrelor forţelor de frânare pe axe (pentru frâna de serviciu şi cea de staţionare);

viii) valoarea măsurată a forţei de apăsare la pedala de frână - după caz, calculul forţei maxim admisibile la pedală pentru autovehiculul respectiv va fi efectuat manual de către inspectorul tehnic pe buletinul de probă. Această cerinţă se aplică numai în cazul dispozitivelor care pot asigura transmiterea semnalului;

ix) valoarea măsurată a presiunii din instalaţia de frânare pneumatică.

b.12 nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienţii de frânare şi dezechilibre, precum şi a rezultatului verificării. Totuşi, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformităţi ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.

b.13 în cazul utilizării standurilor în regimul de măsurare pentru autovehicule cu tracţiune integrală permanentă, nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor dezechilibrelor forţelor de frânare pe axe, valorile respective urmând a fi calculate şi înscrise de inspectorul tehnic pe buletinul de probă.

2.Analizor de gaze pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie (mas)

2.1 Pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas fără catalizator tricomponent şi sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor de gaze pentru măsurarea cel puţin a CO cu o precizie de minimum + 0,2 % şi a HC cu o precizie de minimum + 30 ppm, iar dacă măsoară şi alte componente, cu o precizie de minimum + 1 % pentru CO2 şi + 0,2 % pentru O2 (conform OIML R 99 - clasa II);

2.2 Pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas, inclusiv la cele cu catalizator tricomponent şi sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor cu 4 gaze (pentru HC, CO şi

) conform OIML R 99 - clasa I, cu precizie de minimum:

0,06 % pentru CO;

0,5 % pentru CO2;

0,1 % pentru O2;

12 ppm pentru HC.

2.3 Pentru ambele tipuri de analizoare de gaze timpul de răspuns nu trebuie să depăşească 15 s. Ele trebuie dotate cu dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului, dispozitiv pentru măsurarea turaţiei motorului şi imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.

2.4 Se admit numai sondele de prelevare a gazelor şi dispozitivele pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripţiile fabricantului.

2.5 Programul analizorului de gaze trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurătorii. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:

a)data, ora şi minutul efectuării probei;

b)temperatura uleiului de motor, la momentul efectuării probei;

c)turaţia de mers în gol încet la care s-a efectuat proba;

d)valoarea COcor la turaţia de mers în gol încet;

e)valoarea HC măsurată la turaţia de mers în gol încet;

f)turaţia de mers în gol accelerat la care s-a efectuat proba - numai în cazul analizoarelor cu 4

gaze; gaze;

g)valoarea CO sau COcor la turaţia de mers în gol accelerat - numai în cazul analizoarelor cu 4

h)valoarea coeficientului lambda la turaţia de mers în gol accelerat - numai în cazul analizoarelor

cu 4 gaze;

i)valoarea HC măsurată la turaţia de mers în gol accelerat.

2.6 Analizoarele de gaze cu care sunt echipate SITP care efectuează ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) şi/sau la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) trebuie să aibă posibilitatea de a efectua măsurarea emisiilor poluante pentru aceste autovehicule.

3.Opacimetru pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele cu motoare cu aprindere prin comprimare (mac)

3.1 Opacimetrul trebuie să permită măsurarea în flux parţial conform Regulamentului 24 CEE – ONU1), cu o precizie de minimum + 0,3 m-1.

3.2 Camera de măsură a opacimetrului trebuie să fie mobilă.

3.3 Opacimetrul trebuie prevăzut cu dispozitive adecvate măsurării temperaturii de intrare a

0

gazelor, cu posibilitatea de a afişa valoarea echivalentă a opacităţii la temperatura de 100 C, dispozitiv

pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, dispozitiv pentru măsurarea turaţiei motorului care să poată măsura turaţia motorului indiferent de diametrul conductelor de injecţie montate, precum şi imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.

3.4 Se admit numai sondele de prelevare a gazelor şi dispozitivele pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripţiile fabricantului.

3.5 Pentru autovehiculele din clasa a III-a, dispozitivul pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor trebuie să aibă lungimea de minimum 2,5m.

3.6 Programul aparatului va fi conform cu prevederile anexei nr. 13 la reglementări şi trebuie să permită măsurarea timpului de bază (durata accelerării motorului).

!image

1) Regulamentul nr. 24 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU)– Dispoziţii uniforme privind:

I. Omologarea motoarelor cu aprindere prin comprimare (AC) în ceea ce priveşte emisiile de poluanţi vizibili

II. Omologarea autovehiculelor în ceea ce priveşte instalarea motoarelor cu aprindere prin comprimare de tip omologat

III. Omologarea autovehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare în ceea ce priveşte emisiile de poluanţi vizibili

IV. Măsurarea puterii motoarelor cu aprindere prin comprimare

3.7 Programul opacimetrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurătorii. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:

a)data, ora şi minutul efectuării probei - numai pentru prima probă;

b)temperatura uleiului de motor la momentul efectuării probei;

c)timpul de bază;

d)turaţia de mers în gol încet;

e)turaţia de mers în gol maximă (de regulator);

f)indicele de opacitate măsurat.

3.8 Valoarea indicelui de opacitate mediu se calculează ca medie aritmetică a valorilor măsurate în cel puţin ultimele 3 cicluri de accelerare liberă cu condiţia să nu se înregistreze diferenţe semnificative între turaţiile minime măsurate la ciclurile de accelerare sau între turaţiile maxime măsurate la ciclurile de accelerare, în conformitate cu procedura prevăzută de anexa nr. 13 la reglementări.

4.Aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă

5.Manometru pentru măsurarea presiunii în pneurile vehiculelor, cu domeniul de măsurare 0 – 10 bar şi cu clasa de exactitate 2,5.

6.Dispozitiv de măsurare a adâncimii profilului pneurilor vehiculelor, cu o precizie de + 0,1 mm

7.Cântar pentru măsurarea maselor (independent sau în cadrul standului de frânare), cu o precizie de minimum + 2% din valoarea măsurată. Cântarul trebuie să fie conectat la acelaşi calculator ca şi standul de frânare cu role.

8.Decelerometru cu compensare şi înregistrare a datelor pentru verificarea eficacităţii sistemului de frânare prin probe funcţionale în parcurs (numai pentru tractoarele, autoremorcherele, autovehiculele speciale şi autovehicule specializate care nu pot fi verificate pe standul de frânare cu role, pentru autovehiculele cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă, precum şi pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri).

9.Dispozitiv de simulare a forţei de împingere la proţapul remorcii sau dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la remorcile cu sistem de frânare cu acţionare prin inerţie.

10.Dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la tractoare - cu excepţia SITP dotate cu decelerometru.

11.Calculator pentru evidenţa ITP:

11.1 Calculatorul trebuie să aibă următoarea configuraţie minimală:

a)procesor: minimum 1,5 Ghz;

b)memorie internă: Ram minimum 1 Gb, Hdd minimum 40 Gb;

c)CD-ROM sau CD-W;

d)placa video pentru rezoluţie de minimum 800x600 pixels;

e)port paralel şi port USB;

f)sistem de operare: Windows XP SP 2 cu Internet Explorer 6;

g)modem adaptat modului de transmisie: 56 Kb - obligatoriu numai pentru SITP ce utilizează acelaşi calculator şi pentru activităţile de verificare a tahografelor şi/sau a limitatoarelor de viteză.

11.2 Calculatorul trebuie folosit numai pentru activităţi legate de ITP sau de verificare a tahografelor şi/sau a limitatoarelor de viteză, nefiind permisă instalarea altor programe decât cele furnizate de RAR. Instalarea şi întreţinerea programelor se fac numai de personalul RAR abilitat pentru această activitate.

12.Cameră foto digitală care să permită, la salvarea imaginilor prelevate în sistemul informatic, afişarea datei şi orei prelevării imaginii.

13.Ruletă cu lungimea de minimum 10 m.

14.Ciocan cu cap rotund cu o masă de maximum 200 g.

15.Leviere (2 bucăţi) de mărime corespunzătoare clasei de ITP - minimum 300 mm pentru clasa a II-a şi minimum 500 mm pentru clasa a III-a.

16.Riglă cu bulă de nivel (2 bucăţi) : 200/5/30 mm şi 1000/5/30 mm (pentru clasa a III-a).

17.Şubler cu tijă cu o lungime de minimum 20 cm şi cu o precizie de + 0,1 mm sau calibre de măsurare pentru clasele a II-a şi a III-a, în vederea verificării sistemelor de cuplare.

18.Jaloane reflectorizant - fluorescente (5 bucăţi), în vederea verificării câmpului de vizibilitate spre înapoi în conformitate cu anexa nr. 3 la reglementări.

(3)SITP trebuie să asigure instalarea analizorului de gaze şi a opacimetrului într-o incintă echipată cu instalaţie de încălzire şi climatizare, după caz, care să asigure, pe perioada desfăşurării activităţii, menţinerea temperaturii între 50C şi 37oC.

(4)Utilizatorii aplicaţiei informatice de ITP nu au voie să altereze baza de date cu înregistrări incomplete, eronate sau fictive prin folosirea necorespunzătoare şi neavizată a aplicaţiei pentru această activitate sau prin alte mijloace software.

(5)Aparatura de măsură trebuie să fie atestată periodic prin buletine de verificare metrologică pentru aparatura prevăzută la alin. (2), pct. 1 (pentru forţa de frânare) şi la pct. 2, 3 şi 5 sau certificate de etalonare pentru aparatura prevăzută la alin. (2), pct. 1 (pentru forţa la pedală şi presiunea din instalaţia de frânare) şi la pct. 4, 6, 7, 13 şi 17 ori certificate de încercare/etalonare pentru aparatura prevăzută la alin. (2), pct. 8. Termenul de valabilitate al unui certificat de etalonare acceptat de RAR este de maximum 2 ani de la data emiterii acestuia.

(6)Certificatele de etalonare pot fi emise şi de laboratoare acreditate de RENAR.

(7)SITP trebuie să asigure posibilitatea de transmitere a datelor în timp real. În acest scop trebuie asigurată posibilitatea conexiunii prin internet cu următoarele caracteristici:

a)lărgime de bandă: minimum 128 kbps;

b)timpul de răspuns: maximum 200 ms;

c)rata erorilor: aprox. 1/1000;

d)sla: minimum 99,99%.

(8)În cazul aparaturii de măsurare pentru care este necesară imprimarea rezultatelor, furnizorul echipamentului sau firma care a modernizat aparatul trebuie să pună la dispoziţia RAR un model al buletinului de probă, în limba română, care va fi folosit în SITP din România, iar la orice modificare de soft va trebui pus la dispoziţa RAR un model al noului buletin de probă.

(9)SITP trebuie să dispună de o linie telefonică dedicată în permanenţă activităţii de ITP.

(10)În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP, se acceptă utilizarea echipamentelor prevăzute la alin. (2), pct. 2 – 6, 8 şi 11 - 18 la efectuarea ITP pe oricare din liniile de ITP, cu condiţia ca liniile de ITP să fie amplasate alăturat, în aceeaşi incintă.

Art. 11

(1)Persoanele care efectuează ITP trebuie să fie atestate de RAR. Ele trebuie să indeplinească următoarele condiţii:

a)să fie:

a1) calificate ca inginer autovehicule rutiere (214512), subinginer mecanic automobile (214530) sau maistru mecanic auto (311509), conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR), ori calificări asimilate legal acestora;

sau

a2) calificate într-una din ocupaţiile prevăzute în anexa nr. 16 la reglementări sau într-o calificare asimilată legal acestora.

b)să posede permis de conducere corespunzător clasei de ITP, cu respectarea următoarelor cerinţe minimale:

i)pentru clasa I - permis de conducere categoria A;

ii) pentru clasa a II-a - permis de conducere categoria B;

iii) pentru clasa a III-a - permis de conducere categoria C şi/sau D;

c)să aibă vechime de minimum 3 ani în activitatea de întreţinere auto şi/sau reparaţii auto, pentru persoanele calificate conform prevederilor de la lit. a2);

(2)Inspectorul tehnic căruia i s-a anulat permisul de conducere îşi pierde dreptul de a efectua

ITP.

Art. 12

(1)SITP vor deţine în mod obligatoriu următoarele :

a)registru de control al staţiei;

b)formulare - tip raport de ITP care se completează corespunzător categoriei vehiculului şi ale

căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 4 şi 5 la reglementări;

c)formular - tip anexă la certificatul de înmatriculare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6 la reglementări;

d)ecuson de ITP al cărui model este prevăzut în anexa nr. 7 la reglementări;

e)elemente de securizare pentru anexa la certificatul de înmatriculare;

f)norme tehnice şi instrucţiuni de utilizare a aparaturii;

g)avizier care va cuprinde:

i)autorizaţia tehnică a staţiei, în copie (faţă - verso);

ii) metodologia de verificare a emisiilor poluante care se efectuează conform prevederilor anexei nr. 13 la reglementări;

iii) tarifele de ITP;

iv) precizarea categoriilor de vehicule rutiere pentru care SITP nu efectuează ITP;

v)precizarea actelor necesare efectuării ITP;

vi) programul de lucru al SITP;

vii) schiţa fluxului de efectuare a SITP;

viii) instrucţiunile şi dispoziţiile specifice de detaliere şi precizare a prezentelor reglementări şi pentru care se prevede în mod expres a fi afişate la avizier;

h)dosarul staţiei care va cuprinde documentele ce atestă funcţionarea legală a SITP:

i)în original: autorizaţia tehnică, certificatele de atestare ale inspectorilor tehnici, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare şi/sau certificatele de încercare/etalonare pentru aparatură întocmite conform prevederilor art. 10, precum şi tarifele pentru ITP;

ii) în copie: raportul de evaluare a capabilităţii tehnice şi contractul de franciză;

i)dosar cu reglementări, norme, proceduri privind efectuarea ITP;

j)registru de evidenţă a vehiculelor la care se efectuează pe linia de ITP diagnosticare sau verificarea calităţii reglajelor sau reparaţiilor.

(2)De asemenea, pentru informarea persoanelor care prezintă vehicule rutiere la ITP, SITP va afişa la loc vizibil sau va pune la dispoziţie, la cerere, prezentele reglementări.

Capitolul IIICerinţe şi proceduri

Art. 13

ITP se execută numai la vehiculele rutiere la care se prezintă:

a)certificatul de înmatriculare sau dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, eliberată de autorităţile competente şi completată în mod corespunzător cu datele necesare identificării sau, după caz, autorizaţia provizorie de circulaţie;

b)cartea de identitate a vehiculului.

Art. 14. - Vehiculele rutiere prezentate la ITP trebuie să fie curate, în special caroseria, şasiul, ansamblurile şi subansamblurile ce urmează să fie controlate. Ele trebuie prezentate cu anvelopele umflate la presiunea nominală.

Art. 15. - La ITP se execută operaţiunile prevăzute în Planul de operaţiuni, al cărui model este prevăzut, în funcţie de categoria vehiculului rutier, în anexele nr. 1 şi 2 la reglementări, pct. A. Ordinea de executare a operaţiunilor precizate va fi stabilită de fiecare SITP în funcţie de fluxul propriu de efectuare a ITP declarat în dosarul de autorizare, cu excepţia identificării, care va fi prima operaţiune efectuată.

Art. 16. – (1) Pentru fiecare vehicul rutier prezentat la ITP se completează de inspectorul tehnic sau de inspectorul RAR un raport de ITP corespunzător categoriei vehiculului sau un raport de verificare RAR, după caz, corespunzător categoriei vehiculului rutier. Raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se înregistrează după finalizarea ITP a vehiculului respectiv în calculator.

(2)Defectele constatate în cadrul ITP se încadrează de inspectorul tehnic sau de inspectorul RAR într-una din următoarele grupe: Defect minor (DMi), Defect major (DMa) sau Defect periculos (DP), definite în conformitate cu anexele nr 1 şi 2 la reglementări, pct. A.

(3)Prima operaţiune care se efectuează în cadrul ITP este identificarea.

(4)În cazul în care la identificare se constată necesitatea respingerii pentru motivele precizate la cod 0.2, grupa DMa, se interzice continuarea efectuării ITP, persoana care a prezentat vehiculul rutier fiind îndrumată la reprezentanţa RAR din judeţul în care este înmatriculat vehiculul rutier sau la celelalte organisme abilitate legal. În acest caz nu se acceptă efectuarea unei noi ITP decât după rezolvarea problemelor care au condus la respingere pentru motivele precizate la cod 0.2, grupa DMa. Este obligatorie înregistrarea în calculator a vehiculelor respinse pentru neconformităţi legate de identificare.

(5)Dacă vehiculul rutier nu prezintă la identificare motive de respingere dintre cele precizate la cod 0.2, grupa DMa, se efectuează după aceea toate verificările prevăzute în Planul de operaţiuni corespunzător categoriei vehiculului rutier şi tipului de ITP efectuată, precum şi verificarea dotărilor obligatorii.

(6)În continuare se procedează după cum urmează:

a)dacă vehiculul rutier corespunde cerinţelor tehnice precizate în Planul de operaţiuni corespunzător sau prezintă numai defecte încadrate în grupa DMi, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR consemnează în raportul de ITP sau în raportul de verificare RAR "Bun tehnic", semnează, ştampilează şi aplică matca elementului de securizare; consemnează în anexa la certificatul de înmatriculare data până la care trebuie efectuată următoarea ITP, semnează, ştampilează, notează codul de tranzacţie al ITP şi aplică elementul de securizare corespunzător. În continuare, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR aplică pe placa cu numărul de înmatriculare din faţă ecusonul corespunzător ITP, cu excepţia remorcilor şi autovehiculelor cu două sau trei roţi şi a cvadriciclurilor, în cazul cărora acesta se aplică pe placa cu numărul de înmatriculare din spate. Raportul de ITP sau raportul de verificare RAR completat se arhivează, la el ataşându-se, după caz, buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a emisiilor poluante şi/sau buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a eficacităţii sistemului de frânare.

Dacă autovehiculul ce a efectuat ITP este destinat pentru transportul de persoane în regim de taxi, atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare, al cărui model este prevăzut la anexa nr. 6 la reglementări se va menţiona textul “ITP TAXI”. Dacă vehiculul inspectat este utilizat pentru învăţarea conducerii auto, se va menţiona textul “ITP ŞCOALĂ”.

Nu se va efectua pentru acelaşi autovehicul simultan ITP pentru activităţile de transport de persoane în regim de taxi (TAXI) şi respectiv de învăţare a conducerii auto (ŞCOALĂ). Implicit, nu se poate completa un singur rând din anexa la certificatul de înmatriculare (anexa nr. 6 la reglementări) pentru ambele activităţi, ultima menţiune din anexa la certificatul de înmatriculare fiind cea valabilă şi care le anulează pe precedentele.

b)În cazul în care vehiculul rutier este prezentat la una din reprezentanţele RAR pentru inspecţia tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare, verificarea se va efectua numai la subansamblurile (sistemele) la care sunt localizate defectele înscrise în raportul de control tehnic în trafic sau în dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare. Dacă vehiculul rutier corespunde cerinţelor tehnice precizate pentru subansamblurile (sistemele) la care au fost menţionate defecte sau prezintă numai defecte încadrate în grupa DMi, inspectorul RAR consemnează în raportul de verificare RAR "Bun tehnic pentru

[subansamblurile (sistemele) la care au fost menţionate defecte]”, semnează, ştampilează şi aplică matca elementului de securizare; consemnează pe versoul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, „Bun tehnic pentru

[subansamblurile (sistemele) la care au fost menţionate defecte]”, semnează, ştampilează, notează codul de tranzacţie al ITP şi aplică elementul de securizare. Raportul de verificare RAR completat se arhivează, menţionându-se la rubrica „Defecte constatate” numărul, seria şi emitentul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare; la raport se ataşează, după caz, buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a emisiilor poluante şi/sau buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a eficacităţii sistemului de frânare. Dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare se înmânează persoanei care a prezentat vehiculul rutier la inspecţia tehnică pentru redobândirea certificatului de înmatriculare. În acest caz nu se fac menţiuni în anexa la certificatul de înmatriculare.

În cazul în care se constată alte defecte conform prevederilor art. 18, alin. (4), se procedează la reverificarea vehiculului, conform prevederilor art. 18.

Dacă redobândirea certificatului de înmatriculare presupune efectuarea întregii ITP, se va completa anexa la certificatul de înmatriculare, respectându-se cerinţele precizate anterior, iar în acest caz elementul de securizare se aplică pe anexa la certificatul de înmatriculare. În cazul în care nu se poate prezenta anexa la certificatul de înmatriculare, se va elibera şi completa în mod corespunzător anexa la certificatul de înmatriculare prevăzută în anexa nr. 6 la reglementări.

c)dacă vehiculul rutier inspectat nu corespunde cerinţelor tehnice precizate, prezentând defecte din grupele DMa şi/sau DP, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR consemnează defectele în raportul de ITP sau în raportul de verificare RAR la rubrica „Defecte constatate” şi marchează codurile defectelor constatate în momentul identificării acestor defecte. Vehiculul nu va avansa la alt post de verificare până nu sunt consemnate explicit şi amănunţit pe raport neconformităţile constatate la postul curent. La

finalizarea ITP, raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se înmânează persoanei care a prezentat vehiculul la ITP.

(7)În cadrul ITP va fi respectată ordinea posturilor de verificare comunicată RAR şi existentă în dosarul de autorizare al SITP. În eventualitatea modificării succesiunii posturilor de verificare, noua organizare a acestora trebuie comunicată RAR. Inspectorul tehnic nu va începe o altă ITP până nu o finalizează pe cea curentă, inclusiv înregistrarea în calculator şi, după caz, completarea anexei la certificatul de înmatriculare.

(8)Pentru fiecare vehicul inspectat se realizează două înregistrări fotografice digitale, una dintre ele cu vehiculul amplasat pe standul de frânare, iar cealaltă la finalizarea ITP, ambele urmând a fi salvate în calculatorul SITP.

(9)După finalizarea operaţiunilor de verificare tehnică prevăzute în Planul de operaţiuni corespunzător, inspectorii RAR pot efectua reverificarea vehiculului inspectat, prevăzută la art. 3, alin. (7), lit. b).

(10)Reverificarea va fi efectuată integral, în conformitate cu Planurile de operaţiuni corespunzătoare, indiferent dacă este efectuată la prima prezentare a vehiculului sau la revenire.

Dacă în urma reverificării efectuată de inspectorul RAR sunt constatate alte defecte, acesta consemnează defectele respective pe raportul ITP în câmpurile aferente şi apoi efectuează înregistrarea acestora în calculator, urmând ca finalizarea ITP să se realizeze în funcţie de constatările inspectorului RAR.

(11)Inspectorul tehnic va proceda la finalizarea ITP fără reverificarea vehiculului în următoarele situaţii:

a)nu s-a solicitat de RAR prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat reverificarea vehiculului;

b)RAR solicită reverificarea unui vehicul, dar inspectorul RAR nu se prezintă în intervalul de timp prevăzut la art. 3, alin. (8), lit. b).

(12)Se interzice completarea a două anexe la certificatul de înmatriculare pentru acelaşi vehicul.

(13)Datele de identificare şi rezultatele ITP se înregistrează în calculator după finalizarea ITP.

Art. 17. – (1) Dacă în termen de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări la ITP defectele constatate au fost remediate, verificarea se face numai la ansamblurile (sistemele) la care s-au constatat defectele şi se procedează potrivit art. 16, alin. (6), lit. a), data următoarei ITP urmând să fie stabilită în funcţie de data la care s-a constatat remedierea.

(2)Dacă aceste verificări evidenţiează şi alte defecte la subansamblurile (sistemele) respective, produse în intervalul precizat de 30 de zile, acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este condiţionată de remedierea acestor defecte. În cazul în care controlul vizual general evidenţiază defecte produse în intervalul precizat de 30 de zile, acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este condiţionată de remedierea acestora.

(3)Aceste verificări impun în mod obligatoriu efectuarea identificării vehiculul rutier prezentat.

(4)În cazul depăşirii termenului de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări, admis pentru remedierea defectelor, se va efectua o nouă ITP.

Art. 18 - (1) Reverificarea unui vehicul prevăzută la art. 3, alin. (7), lit. c) se poate efectua cu ocazia prezentării acestuia la RAR pentru efectuarea activităţilor pentru care RAR este abilitat prin legislaţia în vigoare.

(2)Stabilirea oportunităţii reverificării unui vehicul se realizează numai de personalul RAR abilitat în acest scop.

(3)Reverificarea unui vehicul se efectuează numai de personal RAR atestat pentru activitatea de ITP şi abilitat în acest scop.

(4)Reverificarea unui vehicul se decide în cazul constatării următoarelor:

a)lipsa unor elemente de caroserie prin care este afectată siguranţa rutieră şi/sau utilizarea corespunzătoare a vehiculului - constatare vizuală;

b)coroziuni străpunse sau deformaţii semnificative ale caroseriei prin care este afectată siguranţa rutieră şi/sau utilizarea corespunzătoare a vehiculului - constatare vizuală;

c)aplicarea pe parbriz sau geamurile laterale faţă a unor folii sau tratamente care reduc semnificativ vizibilitatea conducătorului auto -constatare vizuală;

d)lipsa elementelor principale de iluminare şi semnalizare luminoasă -constatare vizuală;

e)aplicarea pe elementele de iluminare şi semnalizare luminoasă de folii sau alte tratamente -constatare vizuală;

f)existenţa unor elemente de iluminare şi semnalizare luminoasă neomologate -constatare vizuală;

g)lipsa unor elemente ale sistemului de evacuare sau deteriorări importante ale acestuia - constatare auditivă – zgomot anormal;

h)fum excesiv de orice culoare - constatare vizuală în timpul funcţionării motorului;

i)joc excesiv în sistemul de direcţie - constatare în timpul conducerii autovehiculului;

j)anvelope care prezintă tăieturi, rupturi ale cordului sau alte deteriorări importante vizibile - constatare vizuală;

k)eficacitate redusă a sistemului de frânare - constatare în timpul conducerii autovehiculului.

(5)Reverificarea unui vehicul se efectuează conform Planurilor de operaţiuni precizate prin prezentele reglementări.

(6)Se anulează de personalul RAR abilitat ITP a unui vehicul reverificat conform prevederilor din alin. (4) în cazul în care în urma reverificării se constată cel puţin unul din următoarele defecte:

a)neconcordanţe privind numărul de identificare al vehiculului;

b)lipsa unor elemente de caroserie prin care este afectată siguranţa rutieră şi/sau utilizarea corespunzătoare a vehiculului;

c)coroziuni străpunse sau deformaţii semnificative ale caroseriei prin care este afectată siguranţa rutieră şi/sau utilizarea corespunzătoare a vehiculului;

d)aplicarea pe parbriz sau geamurile laterale faţă a unor folii sau tratamente neoriginale/necertificate ori care nu asigură transparenţa minimă precizată prin reglementările în vigoare;

e)lipsa elementelor principale de iluminare şi semnalizare luminoasă (faruri, lămpi de frânare, lămpi de semnalizare);

f)aplicarea pe elementele principale de iluminare şi semnalizare luminoasă de folii sau alte tratamente (faruri, lămpi de frânare, lămpi de semnalizare, lămpi de poziţie);

g)existenţa unor elemente de iluminare şi semnalizare luminoasă neomologate;

h)lipsa unor elemente ale sistemului de evacuare sau deteriorări importante ale acestuia;

i)emisii poluante care depăşesc limitele stabilite prin prezentele reglementări;

j)joc excesiv în sistemul de direcţie;

k)eficacitate a sistemului de frânare mai mică decât limitele stabilite prin prezentele reglementări.

(7)Pentru fiecare reverificare efectuată se completează un raport de verificare RAR.

(8)Pe raportul de verificare RAR se vor menţiona defectele care atrag anularea ITP, precum şi, ca observaţii, celelalte defecte constatate cu ocazia reverificării şi care sunt precizate în Planurile de operaţiuni din prezentele reglementări.

(9)Raportul de verificare RAR se înmânează prezentatorului vehiculului.

(10)În cazul anulării ITP conform prevederilor prezentului articol, după remedierea defectelor, vehiculul se supune ITP în SITP autorizate sau în staţiile reprezentanţelor RAR.

Art. 19

SITP va pune la dispoziţia RAR datele privind activitatea de ITP.

Capitolul IVAutorizarea SITP

Art. 20

(1)Persoanele juridice pot presta activitatea de ITP în SITP autorizate, numai sub marca RAR, pe baza unui contract de franciză.

(2)Funcţionarea SITP trebuie să se încadreze în perioada de activitate de luni până vineri între orele 8,00 şi 20,00 şi sâmbăta între orele 8,00 şi 14,00.

(3)Autorizarea SITP deţinute de persoanele juridice se face de RAR, pe baza cererii de autorizare şi a rezultatului favorabil al Raportului de evaluare a capabilităţii tehnice, întocmit de personal RAR certificat pentru evaluarea conformităţii.

(4)SITP pot efectua ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) sau la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) numai dacă îndeplinesc cerinţele specifice precizate prin prezentele reglementări.

Art. 21. – (1) Autorizaţia tehnică se acordă persoanelor juridice care deţin spaţii corespunzătoare desfăşurării activităţii de ITP, îndeplinesc condiţiile precizate la art. 10 şi au personal atestat pentru

activitatea de ITP, conform prevederilor cap. V. Modelul autorizaţiei tehnice este prezentat în anexa nr. 8 la reglementări.

(2)Hala de ITP trebuie să permită accesul corespunzător al tuturor categoriilor de vehicule pentru care se solicită autorizarea. Fluxul de efectuare a ITP poate să fie continuu sau discontinuu. Dacă fluxul este discontinuu, SITP nu va fi autorizată în vederea efectuării ITP pentru vehicule tractate (remorci şi semiremorci).

(3)SITP pentru clasa a III-a care efectuează verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la autovehiculele care se supun cerinţelor privind echiparea ulterioară fabricaţiei cu dispozitive de vizibilitate indirectă în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări trebuie să dispună de o platformă orizontală, plană şi betonată cu o suprafaţă minimă de 30 x 20 m.

(4)SITP dotate numai cu elevator (fără canal de vizitare) nu se autorizează în vederea efectuării ITP pentru vehicule tractate (remorci şi semiremorci), iar în cazul în care SITP este dotată cu elevator cu braţe nu se vor efectua ITP la tractoare.

(5)Incinta SITP trebuie să asigure funcţionarea corespunzătoare a aparaturii din dotare.

(6)În incinta SITP trebuie menţinută, pe perioada desfăşurării activităţii, o temperatură constantă de minim 100C şi maxim 300C.

(7)SITP trebuie să dispună de:

a)spaţii de parcare suficiente care să permită staţionarea vehiculelor rutiere în aşteptarea efectuării ITP sau în aşteptarea eliberării documentelor; în cazul în care intrarea/ieşirea din SITP se face direct pe un drum public, iar în curte nu există spaţiu de parcare, se va prezenta un accept de la autorităţile locale pentru parcarea pe drumul public. Spaţiile de parcare trebuie delimitate şi marcate corespunzător, iar pe perioada de funcţionare a SITP ele trebuie utilizate numai de vehiculele care efectuează ITP;

b)spaţii sociale pentru personal - vestiare, grup social etc;

c)spaţii sociale accesibile clienţilor - spaţii de aşteptare, grup social etc;

d)birou inspector tehnic necesar înregistrărilor aferente ITP şi pentru activitatea de supraveghere efectuată de RAR, cu o suprafaţă de minimum 4 m2.

(8)SITP trebuie să asigure circulaţia pe standul de frânare în sensul stabilit de constructor.

(9)Autorizaţia tehnică eliberată va fi în conformitate cu caracteristicile constructive şi cu dotarea existentă a SITP, ţinându-se cont de prevederile art. 10.

(10)Pe autorizaţia tehnică eliberată se vor menţiona clasele de ITP pentru care a fost autorizată SITP, precum şi eventualele interdicţii la efectuarea ITP din motive tehnice sau administrative.

(11)Autorizaţia tehnică se eliberează de RAR după încheierea contractului de franciză cu persoana juridică ce deţine SITP.

(12)Dacă persoana juridică deţine mai multe SITP, RAR va elibera autorizaţii tehnice pentru fiecare SITP.

Art. 22

(1)În vederea autorizării, persoanele juridice vor depune la RAR, pentru fiecare SITP pe care o deţin, un dosar de autorizare.

(2)Dosarul de autorizare va conţine următoarele documente:

1.cerere - tip de autorizare a SITP, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 9 la reglementări, semnată de reprezentantul legal al persoanei juridice; în cuprinsul acesteia vor fi prezentate principalele date de identificare ale persoanei juridice şi ale SITP;

2.chestionar de autoevaluare a capabilităţii tehnice, completat şi semnat pe propria răspundere de reprezentantul legal al persoanei juridice;

3.copie de pe certificatul de înregistrare al persoanei juridice la Oficiul Registrului Comerţului şi copie de pe certificatul constatator emis in temeiul art. 171, alin (1), lit. b din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare, ambele copii certificate pentru conformitatea cu originalul;

4.certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului- republicată, cu modificările şi completările ulterioare, eliberat de cel mult trei luni în raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată);

5.copii de pe certificatele de atestare ale inspectorilor tehnici;

6.copii de pe documentele care atestă angajarea inspectorilor tehnici de către persoana juridică care solicită autorizarea;

7.copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare şi/sau certificatele de încercare/etalonare pentru aparatură, după caz (conform prevederilor art. 10);

8.schiţa SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor şi a utilajelor din dotarea SITP, amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăţi, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;

9.fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.

(3)Durata maximă de valabilitate a autorizaţiei tehnice este de 2 ani şi este condiţionată de asigurarea respectării de titular a condiţiilor legale de desfăşurare a activităţii de ITP.

(4)Fără a depăşi acest termen, persoana juridică va solicita RAR reautorizarea SITP. Reautorizarea se acordă în condiţiile respectării prezentelor reglementări.

(5)Pe durata de valabilitate a autorizaţiei tehnice, titularul acesteia poate solicita încetarea activităţii, restrângerea sau extinderea domeniului autorizării.

(6)Autorizaţia tehnică cu termenul de valabilitate depăşit devine nulă.

Art. 23

(1)Pentru verificarea în timp a menţinerii capabilităţii tehnice a SITP, RAR va efectua supravegherea activităţii acesteia.

(2)Neconformităţile constatate în cursul acestei activităţi vor fi menţionate în registrul de control al SITP şi, după caz, în certificatului de atestare a inspectorului tehnic.

(3)În urma activităţii de supraveghere, RAR poate adopta una dintre următoarele măsuri:

a)măsura de restrângere a domeniului de activitate se adoptă pentru perioada în care SITP şi-a pierdut temporar capabilitatea tehnică de efectuare a ITP pentru o gamă de vehicule rutiere cuprinse în autorizaţia tehnică eliberată;

b)măsura de suspendare a autorizaţiei tehnice se adoptă în cazul comiterii uneia dintre abaterile grave referitoare la desfăşurarea activităţii de ITP ce sunt explicitate în cadrul art. 28, alin. (2), lit. a), b) şi d) – i) , ori în conformitate cu prevederile contractului de franciză;

c)măsura de anulare a autorizaţiei tehnice se adoptă în cazul comiterii în mod repetat a uneia dintre abaterile grave referitoare la desfăşurarea activităţii de ITP ce sunt explicitate în cadrul art. 28, alin. (2), lit. a), b) şi d) – i), ori în conformitate cu prevederile contractului de franciză.

(4)În cazul suspendării autorizaţiei tehnice, SITP va fi restricţionată informatic, se vor retrage elementele de securizare neutilizate până la acel moment şi va fi încheiat un proces verbal în registrul de control al SITP în care se va menţiona codul de tranzacţie şi data ultimei ITP efectuate. În cazul anulării autorizaţiei tehnice, se procedează ca şi în cazul suspendării, suplimentar reţinându-se de RAR autorizaţia tehnică a SITP.

(5)Efectuarea de ITP în SITP neautorizate, cu autorizaţia tehnică suspendată, anulată sau cu termenul de valabilitate depăşit atrage măsuri de sancţionare corespunzător legislaţiei în vigoare.

Capitolul VAtestarea personalului care efectuează ITP

Art. 24

(1)Atestarea personalului care efectuează ITP se face după absolvirea unui curs de specialitate organizat de RAR, în urma căruia se eliberează un certificat de atestare.

(2)Atestarea personalului care efectuează ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) sau cu instalaţii de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) este condiţionată de absolvirea unui curs de specialitate suplimentar, în condiţiile prevăzute la alin. (1).

(3)Modelul certificatului de atestare este prezentat în anexa nr. 10 la reglementări. În cazul inspectorilor tehnici atestaţi să efectueze ITP şi la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) şi/sau la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC), aceasta se menţionează în mod expres în certificatul de atestare.

(4)Atestarea inspectorilor RAR care efectuează controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere în conformitate cu reglementările în vigoare este condiţionată de absolvirea unui curs de specialitate suplimentar, în condiţiile prevăzute la alin. (1). Această atestare va fi menţionată în mod expres în certificatul de atestare menţionat la alin. (3).

(5)Termenul de valabilitate a certificatului de atestare este de cel mult 2 ani.

(6)Pe durata de valabilitate a certificatului de atestare se pot organiza anual de RAR cursuri de îmbunătăţire a pregătirii profesionale a inspectorilor tehnici.

Art. 25

(1)În vederea atestării ca inspector tehnic, persoana care solicită atestarea va prezenta la RAR un dosar care va conţine următoarele documente:

a)cerere de atestare, care va include, după caz, şi o recomandare din partea persoanei juridice la care va urma să îşi desfăşoare activitatea;

b)copie de pe diploma de studii sau de pe diploma de calificare profesională, după caz;

c)copie de pe permisul de conducere;

d)în cazul persoanelor care conform art. 11, alin. (1), lit. c) trebuie să aibă o vechime de minimum 3 ani în activitatea de întreţinere auto şi/sau reparaţii auto, copie de pe cartea de muncă sau registrul de muncă, care să dovedească îndeplinirea acestei condiţii.

(2)Atestarea ca inspector tehnic se face fără plată în cazul în care cererea de atestare include recomandarea menţionată la alin. (1), lit. a), în conformitate cu prevederile contractului de franciză.

Atestarea ca inspector tehnic se face contra cost în cazul în care cererea de atestare nu include recomandarea menţionată la alin. (1), lit. a).

(3)Persoanele calificate conform prevederilor art. 11, alin. (1), lit. a2) care nu îndeplinesc condiţia de vechime în muncă cerută la art. 11, alin. (1), lit. c) vor urma, contra cost, la RAR, un curs pregătitor despre construcţia şi funcţionarea vehiculelor rutiere, cu condiţia să aibă vechime de minimum 1 an în activitatea de întreţinere auto şi/sau reparaţii auto (dovedită conform prevederilor alin. (1), lit. d)).

(4)Cursul se finalizează printr-un examen a cărui absolvire permite continuarea procedurii de atestare conform prezentelor reglementări. În acest caz, documentul prevăzut la alin. (1), lit. d) se va înlocui cu dovada de absolvire a cursului pregătitor.

(5)Programarea pentru cursul de specialitate organizat de RAR se va face acordând prioritate persoanelor recomandate de persoane autorizate.

Art. 26. – (1) Fără a depăşi termenul de valabilitate al certificatului de atestare, inspectorul tehnic va solicita reatestarea, prin intermediul unei cereri de reatestare, care va include, după caz, şi o recomandare din partea persoanei juridice la care va urma să îşi desfăşoare activitatea.

(2)Reatestarea se acordă în aceleaşi condiţii ca şi atestarea, cu excepţia cerinţei de la art. 11, alin. (1), lit. a) pentru inspectorii tehnici atestaţi înainte de 21.12.2005.

Art. 27. - (1) După angajarea de o persoană autorizată ce deţine o SITP, persoana atestată va primi din partea RAR o ştampilă individualizată pentru SITP respectivă care va fi utilizată în activitatea ca inspector tehnic. Ştampila respectivă va fi retrasă de RAR la expirarea valabilităţii certificatului de atestare, la anularea acestuia în conformitate cu prevederile art. 28, alin. (2) sau la încetarea activităţii în cadrul SITP respectivă.

(2)În cazul transferului la o altă SITP deţinută de aceeaşi persoană autorizată, se va atribui de RAR o nouă ştampilă, în baza unei solicitări a persoanei autorizate.

(3)În cazul transferului la o altă SITP deţinută de o altă persoană juridică, se va atribui de RAR o nouă ştampilă, numai după transmiterea dovezii privind angajarea de către persoana juridică respectivă.

(4)Un inspector tehnic nu poate deţine şi folosi în aceeaşi perioadă de timp decât o singură ştampilă ITP, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1), (2) şi (3).

Art. 28

(1)Se consideră abatere de la cerinţele de desfăşurare a activităţii de ITP de către un inspector tehnic şi se menţionează pe certificatul de atestare al acestuia următoarele cazuri:

a)confirmarea drept corespunzătoare a stării tehnice a unui vehicul rutier care nu îndeplineşte cerinţele tehnice precizate prin prezentele reglementări;

b)nerespectarea cerinţelor, procedurilor şi a instrucţiunilor de efectuare a ITP conform legislaţiei

şi reglementărilor în vigoare;

c)nemenţionarea în raportul de ITP a tuturor defectelor constatate, din grupele DMa şi DP, care impun respingerea unui vehicul la ITP conform prezentelor reglementări;

d)transmiterea către RAR sau în baza naţională de date privind ITP de date incomplete, eronate sau fictive cu privire la activitatea de ITP prestată;

e)utilizarea unui aparat cu verificarea metrologică expirată;

f)completarea raportului de ITP de către o persoană, alta decât inspectorul tehnic atestat ce are distribuită ştampila ce a fost aplicată pe raportul ITP;

g)menţionarea în raportul de ITP a unor neconformităţi tehnice, din grupele DMa şi DP, pe care vehiculul nu le prezintă;

h)lipsa inspectorului tehnic din incinta SITP la reverificarea de către inspectorul RAR a unui vehicul ce a fost selectat în acest scop;

i)lipsa documentelor minime necesare pentru o ITP în cazul unui vehicul reverificat de un inspector RAR;

j)divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acţiuni prin care se facilitează cunoaşterea de către o altă persoană a numelui de utilizator şi/sau a parolei proprii de acces la sistemul naţional de supraveghere informatică a ITP gestionat de RAR;

k)divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acţiuni prin care se facilitează cunoaşterea de către o altă persoană a parolei de acces a SITP la sistemul naţional de supraveghere informatică a ITP gestionat de RAR.

(2)Certificatul de atestare se anulează în cazul în care:

a)în decursul unei perioade de 12 luni se constată două abateri de la cerinţele de desfăşurare a activităţii de ITP de către un inspector tehnic, menţionate pe certificatul de atestare al acestuia;

b)se certifică starea tehnică a vehiculului rutier în lipsa acestuia;

c)se certifică starea tehnică a vehiculului rutier în perioada în care autorizaţia tehnică a SITP este suspendată, anulată sau expirată;

d)se certifică starea tehnică a vehiculului rutier în perioada în care aparatura specifică necesară efectuării ITP nu îndeplineşte cerinţele specificate;

e)se certifică starea tehnică a vehiculului fără a fi utilizată aparatura de verificare impusă prin procedura de efectuare a ITP;

f)se constată modificări sau intervenţii neautorizate la aparatura utilizată sau la programele utilizate;

g)se efectuează ITP la vehicule pentru care SITP are interdicţie de a efectua ITP;

h)se efectuează ITP la vehicule pentru care inspectorul nu are atestat corespunzător clasei respective;

i)se aplică alt element de securizare, pe anexa certificatului de înmatriculare, decât cel care a fost generat de programul de evidenţă.

(3)Certificatul de atestare al unui inspector tehnic poate fi suspendat pe o perioadă de maximum 30 de zile în cazul în care analizarea abaterilor menţionate la alin. (2) necesită un timp suplimentar.

(4)În cazul în care pentru aceeaşi SITP se anulează două certificate de atestare a inspectorilor tehnici (pentru acelaşi inspector tehnic sau pentru inspectori tehnici diferiţi), se procedează suplimentar la suspendarea autorizaţiei tehnice a SITP pe o perioadă de 30 de zile. La fiecare anulare ulterioară a unui certificat de atestare a unui inspector tehnic se procedează suplimentar la suspendarea autorizaţiei tehnice a SITP pe o perioadă de 90 de zile.

(5)Obţinerea unui nou certificat de atestare se face în conformitate cu prevederile art. 24, contra cost. Programarea pentru reatestare se face după 30 de zile de la depunerea cererii prevăzută la art. 25, perioadă destinată reinstruirii în cadrul SITP, dar fără a depăşi 60 de zile de la depunerea cererii.

(6)Persoana căreia i s-a anulat certificatul de atestare a doua oară nu mai are dreptul să efectueze

ITP.

(7)Atestarea stării tehnice corespunzătoare a unui vehicul, prin aplicarea ştampilei, a semnăturii şi

a elementului de securizare care certifică promovarea ITP, de către personal neatestat sau de către personal atestat, dar fără efectuarea în prealabil a ITP, atrage, după caz, răspunderea administrativă, disciplinară, materială sau penală.

(8)Conducerea persoanei autorizate va lua măsuri de supraveghere a desfăşurării activităţii inspectorilor tehnici şi de sancţionare administrativă a persoanelor care se fac vinovate de săvărşire a abaterilor menţionate în alineatele precedente.

Capitolul VIDispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 29

(1)Următoarele cerinţe impuse la autorizarea SITP devin obligatorii de la datele menţionate în continuare:

a)echiparea cu dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului sau cu dispozitiv ce asigură suspendarea vehiculului roată cu roată pentru clasa I (art. 10, alin. (1) pct. 1, lit. a)) se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi şi cu prima reautorizare în cazul SITP autorizate înainte de data intrării în vigoare a prezentului ordin;

b)echiparea cu cric pentru suspendarea axelor pentru clasa a III-a (art. 10, alin. (1), pct. 2, lit. b)) se aplică de la 1 septembrie 2010;

c)echiparea cu elevator cu capacitatea de încărcare de minimum 2.500 kg se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi (art. 10, alin. (1), pct. 2, lit. c));

d)echiparea cu stand de frânare cu role pentru clasa I de ITP (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. a)) se aplică de la 1 ianuarie 2010;

e)echiparea cu decelerometru cu compensare şi înregistrare a datelor pentru verificarea eficacităţii sistemului de frânare pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri (art. 10, alin. (2), pct. 8) se aplică de la 1 ianuarie 2010;

f)amplasarea aparaturii într-o singură incintă (art. 9, alin. (1)) se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi şi cu prima reautorizare ulterioară datei de 01.07.2007 pentru staţiile autorizate înainte de 21.12.2005.

g)cerinţa privind menţinerea în incinta SITP a unei temperaturi de minimum 100C şi maximum 300C (art. 21, alin. (6)) se aplică de la 1 ianuarie 2014.

(2)Cerinţa referitoare la viteza periferică minimă a rolelor standului de frânare pentru clasa a II-a şi a III-a (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. b2)) nu se aplică la standurile de frânare care rămân în dotarea SITP ce au fost autorizate înainte de 21.12.2005.

(3)Cerinţa referitoare la dimensiunile canalului de vizitare (art. 10, alin. (1) pct. 2, lit. a)) nu se aplică la canalele de vizitare ce rămân în dotarea SITP care au fost autorizate înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin.

(4)Dotările necesare pentru verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la autovehiculele care se supun cerinţelor privind echiparea ulterioară fabricaţiei cu dispozitive de vizibilitate indirectă în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări (jaloane reflectorizant - fluorescente - art. 10, alin. (2) pct. 18 şi platformă orizontală, plană şi betonată cu o suprafaţă minimă de 30 x 20 m – art. 21, alin. (3)) sunt obligatorii de la 1 aprilie 2009.

Art. 30. – (1) Inspectorul tehnic şi inspectorul RAR vor elibera anexa la certificatul de înmatriculare prevăzută în anexa nr. 6 la reglementări numai în cazul în care în certificatul de înmatriculare, în anexa corespunzătoare menţionării efectuării ITP, nu mai există rubrici disponibile sau în cazul prezentării unui certificat de înmatriculare de tip vechi.

(2)În cazul utilizării anexei la certificatul de înmatriculare, inspectorul tehnic trebuie să completeze, suplimentar faţă de elementele menţionate la art. 16, numărul de înmatriculare şi seria certificatului de înmatriculare a vehiculului sau, după caz, numărul de identificare al vehiculului. Dacă autovehiculul ce a efectuat ITP este destinat pentru transportul de persoane în regim de taxi, atunci se va menţiona şi textul “ITP TAXI”. Dacă vehiculul inspectat este utilizat pentru învăţarea conducerii auto, atunci se va menţiona şi textul “ITP ŞCOALĂ”.

Art. 31. – Ecusoanele de ITP, elementele de securizare şi imprimatele prevăzute în prezentele reglementări vor fi puse la dispoziţia SITP de către RAR. Ecusonul de ITP va avea fondul colorat, distinct pentru fiecare an, astfel: 2007 - albastru, 2008 - galben, 2009 – roşu, 2010 – verde, 2011 - portocaliu. Începând din anul 2012 succesiunea culorilor va fi reluată. Ecusonul de ITP care se aplică pe placa de înmatriculare trebuie să aibă culoarea corespunzătoare anului în care vehiculul va fi supus următoarei ITP şi va fi amplasat între indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numărul de înmatriculare, având înscrisul cu luna din anul în care va fi supus următoarei ITP îndreptat pe verticală, în sus.

Art. 32

Suspendarea şi anularea autorizaţiilor tehnice ale SITP şi anularea certificatelor de atestare a inspectorilor tehnici se face numai de către RAR.

Art. 33. - Prezentele reglementări se aplică, de asemenea, vehiculelor care au fost radiate din circulaţie, în vederea reînmatriculării acestora - în acest caz este necesară prezentarea cel puţin a cărţii de identitate a vehiculului.

Art. 34. - Prezentele reglementări se pot aplica, de asemenea, vehiculelor înregistrate şi care se supun omologării, dacă prin legislaţia în vigoare se impune efectuarea ITP pentru aceste vehicule - în

acest caz este necesară prezentarea cărţii de identitate a vehiculului şi a certificatului de înregistrare. Prevederile tehnice şi administrative referitoare la ITP pentru vehiculele înmatriculate se aplică “mutatis mutandis” şi pentru vehiculele înregistrate şi care se supun omologării.

Art. 35. - RAR va transmite Comisiei Europene o listă cu soluţiile tehnice naţionale ce asigură îndeplinirea echipării ulterioare fabricaţiei cu dispozitive de vizibilitate indirectă (anexa nr. 3 la reglementări).

Art. 36. - Prevederile prezentelor reglementări vor putea fi detaliate şi precizate atunci când este necesar, în scopul aplicării lor unitare, prin instrucţiuni şi dispoziţii specifice, fără ca acestea să modifice sau să completeze cadrul legal instituit; precizările constituie parte integrantă a reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică. Art. 37. – Anexele nr. 1-16 fac parte integrantă din prezentele reglementări.

ANEXA nr. 1 la reglementări

Prevederi privind efectuarea ITP - clasa I

mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri şi remorcile acestora

21

A. Plan de operaţiuni

a)Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfel încât s-ar putea desprinde de pe vehicul

b)Număr de înmatriculare ilizibil

c)Placă deteriorată / confecţionată artizanal

d)Numărul de înmatriculare de pe placă nu

a)Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu datele din CIV privind: categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul motorului, seria motorului sau culoarea

b)Lipsă număr de identificare poansonat sau lipsă plăcuţă producător cu număr de identificare, după caz

c)Număr de identificare sau serie motor modificat sau poansonat neconform

d)Număr de identificare incomplet, ilizibil parţial sau total

e)Suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul (ex. înconjurat de un cordon de sudură)

f)Vehiculul are aplicat un colant de altă culoare decât cea din CIV pe o suprafaţă mai mare de 50% din suprafaţa vehiculului

a)Efort excesiv la acţionarea pedalei

b)Uzură avansată sau joc excesiv

a)Cursă excesivă sau insuficientă a pedalei

b)Pedala nu revine corect la poziţia iniţială

c)Îmbracăminte pedală (dacă a fost prevăzută de producător) uzată / fixată incorect sau lipsă

d)Pedală sau manetă deformată excesiv, fisurată, ruptă

a)Sistemul de blocare nesigur

b)Uzură excesivă a axului levierului sau a mecanismului cu clichet al levierului

c)Cursă prea mare a levierului (reglaj incorect)

d)Sistem inoperant (cursă prea mică, prea

a)Dispozitiv de servofrână deteriorat / ineficient

b)Pompă centrală neetanşă / defectă (pierde presiunea la apăsarea constantă a pedalei sau manetei)

c)Fixare necorespunzătoare a pompei centrale de frână

d)Cantitate insuficientă a lichidului de frână

e)Lipsă capac rezervor lichid de frână

f)Martor nivel lichid de frână aprins sau defect

g)Funcţionare defectuoasă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient a lichidului de frână (dacă este prevăzut de producător)

a)Conductă fisurată sau ruptă

b)Conductă sau conexiune neetanşă (pierderi reduse / importante) c)Deteriorări sau coroziuni excesive

a)Racord fisurat sau rupt

b)Racord deteriorat, răsucit sau prea scurt c)Racorduri sau conexiune neetanşă

22

a)Lipsă

b)Uzură excesivă

c)Garnituri contaminate cu ulei sau unsoare (la o roată / la mai multe roţi).

a)Uzură excesivă, şanţuri, fisuri, spărturi sau alte defecte care compromit siguranţa (în funcţie de nr. roţilor la care apar astfel de defecte)

b)Tamburi sau discuri ancrasate cu ulei sau unsoare (în funcţie de nr. roţilor la care apar astfel de defecte).

c)Platou fixat greşit, joc platou

d)Joc disc de frână

e)Disc frână deformat sau tambur ovalizat (în funcţie de nr. roţilor la care apar astfel

a)Cabluri deteriorate / înnodate

b)Lipsă cabluri sau elemente ale timoneriei c)Componente corodate sau uzate excesiv

d)Ghidaje de cabluri necorespunzătoare

e)Curse anormal de mari ale timoneriei datorită reglajului incorect sau uzurii excesive

f)Orice element care poate împiedica mişcarea liberă a elementelor sistemului de frânare

g)Conexiune necorespunzătoare a cablurilor sau a tijelor

h)Cabluri ce nu asigură funcţionalitatea sau tije de acţionare defecte

i)Cursă insuficientă sau excesivă a

a)Cu deteriorări / cu fisuri b)Neetanşeităţi (pierderi reduse / importante)

c)Fixare necorespunzătoare / montaj incorect

d)Coroziuni excesive

e)Burduf de protecţie împotriva prafului rupt / lipsă

a)Timonerie defectă sau reglată

23

a)Alte componente corodate excesiv/deteriorate, astfel încât afectează funcţionalitatea sistemului de frânare

b)Orice altă componentă fixată nesigur/montată necorespunzător c)Reparaţii necorespunzătoare/modificări neautorizate

a)Forţă de frânare necorespunzătoare la o roată/la mai multe roţi

b)În cazul frânarii în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie c)Întârziere excesivă la frânarea oricărei roţi

d)Abatere de la variaţia uniformă a forţei de frânare

e)Zgomot la roată în timpul frânarii

a)Nu se asigură eficacitatea minimă după cum urmează:

24

a)Forţă de frânare necorespunzătoare la o roată / la mai multe roţi

b)Vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie

c)Întârziere excesivă la frânarea oricărei roţi

d)Abatere de la variaţia uniformă a forţei de frânare

e)Zgomot la roată în timpul frânării

a)Nu se asigură eficacitatea minimă de 2 m/s2

a)Forţă de frânare necorespunzătoare la o roată / la mai multe roţi

b)În cazul frânarii în parcurs vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie

c)Frâna nu acţionează pe una din roţi d)Întârziere anormală la frânarea oricărei roţi.

e)Abatere de la variaţia uniformă a forţei de frânare

f)Zgomot la roată în timpul frânarii

a)Nu se asigură eficacitatea minimă de 16% sau 1,6 m/s2, după caz

25

a)Dispozitivul de avertizare nu funcţionează corespunzător

b)Dispozitivul de avertizare indică avarie în sistem

a)Mecanism de direcţie greu manevrabil

b)Uzură excesivă a axului pinionului/sectorului de angrenare c)Neetanşeitaţi ale casetei (scurgeri reduse/importante)

a)Fixare necorespunzătoare a casetei

b)Şuruburi de fixare rupte / lipsă

c)Caseta de direcţie fisurată / spartă

d)Găuri de fixare ovalizate

a)Mişcare relativă între componentele mecanismului ce ar trebui să fie fixe

b)Joc excesiv în articulaţiile mecanismului de direcţie

c)Deformări / fisuri ale oricărui element

d)Lipsă dispozitive de blocare la bracarea roţilor

e)Aliniere defectuoasă a componentelor (ex. bara de comandă a direcţiei, bara de conexiune).

f)Reparaţii necorespunzătoare, modificări

g)Burduf de protecţie la praf deteriorat / lipsă

a)Cursă incompletă a mecanismului de direcţie la acţionarea acestuia (lovirea de o parte fixă a cadrului/şasiului) b)Limitatoare mecanice de cursă nefuncţionale (dacă sunt prevăzute)

a)Neetanşeităţi (scurgeri reduse / importante)

b)Nivel redus de lichid c)Mecanismul nu funcţionează

d)Mecanism fixat necorespunzător / fisurat

e)Conducte care freacă / poziţionate necorespunzător

f)Reparaţii necorespunzătoare / modificări neautorizate

26

g)Conducte, furtunuri deteriorate sau uzate excesiv

h)Zgomot la pompă în timpul funcţionării

a)Deplasare relativă între ghidon/volan şi coloana de direcţie care indică un joc excesiv

b)Lipsa dispozitivului de reţinere (siguranţei) pe furcă/pe butucul volanului

c)Fisuri la butucul, coroana sau spiţele volanului, fisuri ghidon

a)Joc excesiv axial sau radial al centrului ghidonului/volanului în raport cu coloana

b)Fixare defectuoasă a coloanei

c)Cadru furcă deformat / fisurat, sudat necorespunzător

d)Cadru furcă corodat excesiv / montat necorespunzător.

e)Joc excesiv al furcii în cadru

a)Joc excesiv (de exemplu ghidonul/volanul poate fi rotit pe un arc de cerc mare, fără ca roţile directoare să se mişte)

a)Roţi nealiniate în mod evident

a)Oglindă deteriorată sau fixată

a)Parbriz fisurat într-o zonă în care se acceptă / fisurat, spart sau cu transparenţă neconformă cu cerinţele specifice

b)Geam lateral faţă fisurat /spart sau cu transparenţă neconformă cu cerinţele specifice

c)Parbriz sau geam în stare necorespunzătoare (sablat, zgâriat / cu opacităţi importante sau din material

a)Obstrucţionarea câmpului de vizibilitate

27

a)Ştergător care nu funcţionează corespunzător sau lipsă

b)Lamela ştergătorului deteriorată / lipsă

a)Spălător de parbriz care nu funcţionează/ lipsă

b)Sistemul de dezaburire cu funcţionare necorespunzătoare

a)Lipsă far sau dispersor

b)Far neomologat (fără marcă de omologare)

c)Far cu oglinda deteriorată d)Dispersor fisurat / spart, de culoare necorespunzătoare

e)Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil

f)Montare necorespunzătoare

a)Sursă de lumină defectă*)

b)Culoarea luminii emise nu respectă cerinţele specifice

c)Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitate luminii sau schimbă culoarea luminii emise

d)Faruri destinate conducerii pe partea stângă

a)Far reglat necorespunzător

b)Sursa de lumină montată necorespunzător

a)Numărul de faruri aprinse simultan nu este în conformitate cu tipul omologat

b)Funcţionare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă

a)Dispozitivul nu funcţionează

b)Dispozitivul manual nu poate fi acţionat de pe şa/ de la locul conducătorului

a)Lipsă lampă sau dispersor

b)Lampă neomologată (fără marcă de

28

c)Dispersor fisurat / spart, de culoare necorespunzătoare

d)Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil

e)Montare necorespunzătoare

a)Sursă de lumină defectă*

–faţă sau spate dreapta

–faţă sau spate stânga

–central

b)Culoarea luminii emise nu respectă cerinţele specifice

c)Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise

d)Funcţionare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă

a)Lipsă lampă sau dispersor

b)Lampă neomologată (fără marcă de omologare)

c)Dispersor fisurat / spart, de culoare necorespunzătoare

d)Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil

e)Montare necorespunzătoare

a)Sursă de lumină defectă*

b)Culoarea luminii emise nu respectă cerinţele specifice

c)Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise d)Funcţionare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă

a)Lipsă lampă sau dispersor

b)Lampă neomologată (fără marcă de omologare)

c)Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare

d)Fixare necorespunzătoare care poate

29

a)Sursă de lumină defectă*

b)Culoarea luminii emise nu respectă cerinţele specifice

c)Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise

d)Funcţionare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă

a)Frecvenţa de aprindere intermitentă

a)Lipsă lampă sau dispersor

b)Lampă neomologată (fără marcă de omologare)

c)Dispersor fisurat / spart, de culoare necorespunzătoare

d)Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil

e)Montare necorespunzătoare

a)Sursă de lumină defectă*

b)Culoarea luminii emise nu respectă cerinţele specifice

c)Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise

a)Lipsă lampă sau dispersor

b)Lampă neomologată (fără marcă de omologare)

c)Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare

d)Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil

e)Montare necorespunzătoare

a)Sursă de lumină defectă*

b)Culoarea luminii emise nu respectă cerinţele specifice

c)Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii

30

a)Conexiuni electrice fixate / poziţionate necorespunzător

b)Izolaţie deteriorată

c)Conexiunile electrice nu funcţionează corespunzător

a)Cabluri fixate/poziţionate necorespunzător

b)Izolaţie cablaj deteriorată

a)Fixată necorespunzător

b)Scurgeri de electrolit (în funcţie de debit)

c)Siguranţe improvizate

a)Lipsă lampă sau dispersor

b)Lampă neomologată (fără marcă de omologare)

c)Dispersor fisurat, spart, de culoare necorespunzătoare

d)Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil

e)Montare necorespunzătoare

f)Sursă de lumină defectă*

g)Culoarea luminii emise nu respectă cerinţele specifice

h)Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii

i)Lămpi interzise

a)Axa corodată excesiv / deformată sau fisurată

b)Basculă corodată excesiv / deformată sau ruptă

c)Fixare nesigură pe vehicul sau jocuri în articulaţiile de fixare

d)Reparaţie necorespunzătoare / modificare constructivă necorespunzătoare

31

a)Fuzetă deformată sau fisurată

b)Mişcare excesivă între fuzetă şi axă

c)Piuliţe, prezoane sau şuruburi lipsă (în funcţie de număr)

d)Joc excesiv la prinderea pe basculă sau furcă

a)Joc excesiv la rulment

b)Rulment prea strâns, blocarea roţii la rotire

c)Zgomot la rotirea liberă a roţii

a)Jantă fisurată, sudată necorespunzător

b)Jantă deformată excesiv sau montată incorect

c)Spiţe rupte, deformate sau lipsă (în funcţie de număr)

d)Dimensiunile jantei nu sunt în conformitate cu documentele

e)Jante de dimensiuni diferite montate pe aceeaşi punte

f)Piuliţe sau prezoane lipsă (în funcţie de număr)

g)Valvă anvelopă deteriorată sau în poziţie necorespunzătoare

a)Dimensiunea anvelopei, indicele de sarcină sau indicele de viteză nu sunt conforme cu documentele

b)Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeaşi axă

c)Anvelope de construcţie diferită (radial sau diagonal) pe aceeaşi axă

d)Anvelope cu profil diferit pe aceeaşi axă

e)Tăieturi profunde sau deteriorări importante pe banda de rulare sau pe flancurile anvelopelor

f)Uzură neuniformă pronunţată a anvelopei pe banda de rulare

g)Adâncimea profilului principal (zona corespunzătoare de 3/4 din lăţimea benzii de rulare) mai mică de 1,6 mm

h)Frecarea anvelopei de parţi ale şasiului (cadrului) sau ale suspensiei

32

a)Fixare sau montare necorespunzătoare a arcurilor pe şasiu sau punte (axă)

b)O componentă a arcului deteriorată / fisurată

c)Lipsă arc la una din punţi (roţi)

d)Arc rupt

a)Jocuri excesive în articulaţiile de fixare pe cadru sau şasiu

b)Amortizor deteriorat / rupt c)Amortizor neetanş

a)Lipsă bolţuri fixare arc, plăcuţe reazem

b)Jocuri anormale / articulaţii rupte

c)Bucşă uzată excesiv

a)Diferenţă vizibilă privind înălţimea

a)Coroziuni avansate (zone corodate, coroziuni străpunse) / fisuri, rupturi, deformări importante ale elementelor de rezistenţă

b)Elemente de rezistenţă sudate necorespunzător

c)Plăcile de întărire, traversele şi îmbinările nu prezintă siguranţă

d)Cadru modificat

a)Lipsă / deteriorate astfel încât pot

a)Lipsă element din tubulatura de evacuare b)Tubulatura de evacuare nu este poziţionată sau fixată corespunzător

a)Rezervor neetanş (prezintă scurgeri), capacul rezervorului lipseşte sau nu este corespunzător

b)Alimentare dintr-un rezervor modificat sau improvizat, altul decât cel montat prevăzut de producător

c)Rezervor sau conducte fixate necorespunzător

33

d)Conducte deteriorate, corodate fără scurgeri

e)Dispozitiv de oprire a combustibilului (dacă e prevăzut de producător) nu funcţionează corespunzător

f)Risc de incendiu datorat: scurgerilor de combustibil, protecţiei necorespunzătoare

a)Suport fisurat sau fixat necorespunzător (interiorul / exteriorul vehiculului)

b)Roată de rezervă fixată necorespunzător cu pericol de desprindere (interiorul / exteriorul vehiculului)

a)Element component deformat, defect / fisurat

b)Uzură excesivă a cuplelor c)Dispozitiv de cuplare remorcă neomologat

d)Dispozitiv de cuplare deformat, reparat prin sudură, montat, fixat necorespunzător

e)Orice dispozitiv de siguranţă lipsă, deteriorat sau care nu funcţionează corespunzător

a)Comandă ambreiaj deformată / fixată necorespunzător

b)Acţionare greoaie a manetei sau pedalei / lipsă siguranţă de asigurare a manetei sau pedalei pe ax

c)Manetă ambreiaj ruptă

d)Levier selectare viteze fixat nesigur / modificat sau sudat.

e)Arbore (cablu) ambreiaj fixat necorespunzător.

f)Timonerie schimbător de viteze fixată necorespunzător / modificată constructiv

g)Fixare schimbător de viteze necorespunzător pe traversă sau tampoane; fixare nesigură a traversei pe şasiu(ex. lipsă şuruburi de fixare).

h)Lipsă transmisie longitudinală sau a arborilor planetari la una din punţile autovehiculului în cazul autovehiculelor cu

34

i)Transmisie longitudinală încovoiată, deformată sau montată necorespunzător

j)Fixare necorespunzătoare / deteriorarea cuplajelor intermediare şi a cuplajelor elastice ale transmisiei longitudinale

k)Joc şi/sau zgomot rulmenţi transmisie, inclusiv cruci cardanice

l)Protecţie deteriorată / lipsă la arborii planetari.

m)Joc excesiv în orice articulaţie a transmisiei

n)Orice alt defect care împiedică mişcarea liberă a roţii motoare

o)Scurgeri ulei de transmisie uşoare / abundente

a)Modificarea poziţiei motorului faţă de modelul omologat (ex. din montaj transversal în longitudinal)

b)Suport motor fixat necorespunzător / fisurat, desprins de pe şasiu

a)Caroseria corodată, deteriorată astfel încât nu poate produce răniri / corodată, deteriorată astfel încât poate produce răniri

b)Caroseria sau un element de caroserie nu este fixată/fixat corespunzător astfel încât poate produce răniri / poate cădea pe carosabil

c)Dispozitiv de cuplare ataş necorespunzător

d)Podea deteriorată care poate provoca accidente

e)Întărituri podea deformate / fisurate sau corodate excesiv

a)Caroserie montată nesigur b)Caroseria nu este fixată pe cadru în aliniament

35

b)Uşă, balama, dispozitiv de asigurare slăbite, deteriorate / lipsă

c)Coroziuni excesive uşi

a)Scaun / şa (inclusiv scaun ataş), nefixate corespunzător pe caroserie sau cadru

b)Scaun / şa (inclusiv scaun ataş), defecte, avariate

c)Mecanism de reglare scaun nu funcţionează corespunzător / este defect

a)Scaune defecte / fixate nesigur

b)Scaune lipsă sau configuraţia scaunelor nu corespunde cu C.I.V.

c)Scaune neomologate

d)Mâner de susţinere al pasagerului deteriorat sau lipsă

a)Orice comandă necesară pentru a opera autovehiculul în siguranţă nu funcţionează

a)Accesoriu sau alt element care prezintă pericol de rănire

b)Elementul adăugat nu corespunde reglementărilor

a)Aripi corodate, deformate / fixate necorespunzător sau lipsă

b)Apărători de noroi corodate, slăbite sau lipsă

c)Spaţiu insuficient între roţi şi apărătorile de noroi

a)Punctele de ancorare puternic deteriorate

b)Centura de siguranţă obligatorie lipseşte

c)Centură de siguranţă neomologată, deteriorată

d)Dispozitiv de închidere avariat, lipseşte sau nu funcţionează corespunzător e)Mecanismul de retragere a centurii nu

a)Dispozitivul cu funcţionare

a)Nu funcţionează sau lipseşte

b)Montat necorespunzător, nu poate fi acţionat uşor

36

a)Montat necorespunzător

b)Nu funcţionează sau lipseşte

c)Nu este iluminat

a)Echipament de control al emisiilor prevăzut de producător deteriorat / lipsă sau defect în mod evident

b)Tubulatura de evacuare neetanşă

a)Modificări neomologate ale oricărui subansamblu al autovehiculului

b)Orice defect suplimentar constatat ce ar putea afecta siguranţa circulaţiei pe drumurile publice

E – verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat

DMi (Defecţiune minoră) - defecţiune tehnică ce nu are un efect semnificativ asupra siguranţei rutiere şi protecţiei mediului, precum şi alte neconformităţi minore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea vehiculului).

DMa (Defecţiune majoră) - defecţiune tehnică ce are un efect semnificativ asupra siguranţei rutiere (inclusiv în ceea ce priveşte ceilalţi participanţi la trafic) şi asupra protecţiei mediului, precum şi alte neconformităţi majore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea vehiculului).

DP (defecţiune periculoasă) – defecţiune tehnică care constituie un risc imediat privind siguranţa rutieră.

37

În cazul defectelor care sunt încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP) încadrarea ţine cont de despărţirea acestora pe grupe realizată prin semnul „ / ”. În cazul defecţiunilor ce pot fi încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP), pentru care nu se specifică clar încadrarea, inspectorul tehnic este responsabil de încadrarea acestora în funcţie de gravitatea lor în conformitate cu definiţiile specifice.

!image

!image

!image

!image

6.Se suspendă roata spate.

Verificări:

–furca spate,

–suspensie spate,

–rulmenţii furcii,

–janta spate,

–rulmenţii roţii,

–stare anvelopă,

–componentele sistemului de frânare spate,

Se coboară roata pe sol.

3.Se amplasează vehiculul pe dispozitivul de verificare. Se suspendă roata faţă.

Verificări:

–mecanism de direcţie,

–furca faţă,

–suspensie faţă

–rulmenţii furcii,

–janta faţă,

–rulmenţii roţii,

–stare anvelopă,

–componentele sistemului de frânare faţă.

Se coboară roata faţă.

7.În spate.

Verificări:

–lampa poziţie spate,

–lampa de frânare,

–catadioptrii,

–lămpi de semnalizare,

–eficacitate sistem frânare.

1.Aşezat pe şa

Verificări:

–dispozitive de comandă,

–comutatoare,

–avertizor sonor,

–furcă şi ghidon.

Deplasare în faţă

2.Din faţă

Verificări:

–dispozitive de iluminare faţă,

–verificare şi reglare lumini de drum şi de întâlnire,

–cilindru de frână principal (dacă este poziţionat în faţă),

–aliniamentul roţilor.

38

B. Schemă efectuare ITP mopede şi motociclete

!image

!image

!image

4.Pe partea lateral dreapta.

Verificări:

–cadru,

–reazem picioare,

–sistem de evacuare,

–şa.

Deplasare în lateral stânga.

5.Pe partea lateral stânga.

Verificări:

–cadru,

–reazem picioare,

–sistem de evacuare,

Deplasare în spate.

Schema prezentată nu este obligatorie, nu conţine toate punctele de verificare din planul de operaţiuni, este numai o recomandare a RAR. Inspectorii trebuie să se asigure în cazul în care nu respectă schema de mai sus că toate sistemele şi subansamblurile ce trebuie supuse verificării, conform planului de operaţiuni, au fost controlate.

C. Aliniamentul roţilor la mopede şi motociclete cu 2 roţi

!image

Orice nealiniere vizibilă, suficientă pentru a afecta manevrabilitatea sau conducerea autovehiculului impune respingerea acestuia.

D. Verificare anvelope

!image

40

ANEXA nr. 2 la Reglementări

Prevederi privind efectuarea ITP – clasele a II-a şi a III-a autovehicule, tractoare, precum şi remorcile acestora

A. Plan de operaţiuni

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

Plan de operaţiuni suplimentar pentru

autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune

65

66

E – verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat

DMi (Defecţiune minoră) - defecţiune tehnică ce nu are un efect semnificativ asupra siguranţei rutiere şi protecţiei mediului, precum şi alte neconformităţi minore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea vehiculului).

DMa (Defecţiune majoră) - defecţiune tehnică ce are un efect semnificativ asupra siguranţei rutiere (inclusiv în ceea ce priveşte ceilalţi participanţi la trafic) şi asupra protecţiei mediului, precum şi alte neconformităţi majore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea vehiculului).

DP (defecţiune periculoasă) – defecţiune tehnică care constituie un risc imediat privind siguranţa rutieră.

În cazul defectelor care sunt încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP) încadrarea ţine cont de despărţirea acestora pe grupe realizată prin semnul „ / ”. În cazul defecţiunilor ce pot fi încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP), pentru care nu se specifică clar încadrarea, inspectorul tehnic este responsabil de încadrarea acestora în funcţie de gravitatea lor în funcţie de definiţiile specifice.

!image !image

B. Schemă efectuare ITP (partea inferioară şi exterioară)

C. Coroziuni admise la conductele rigide de frânare

!image

Conductele rigide de frânare nu trebuie să prezinte coroziuni atât de puternice încât dacă se îndepărtează stratul corodat suprafaţa rămasă să prezinte ciupituri (pitting).

D. Defecte privind parbrizul şi alte geamuri

1.Defecte parbriz autoturisme şi autovehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv

Parbrizul a fost împărţit în 3 secţiuni imaginare, în funcţie de importanţa acestora, după cum urmează:

1.Câmpul direct de vizibilitate - suprafaţa ce se află în faţa frontului de vizibilitate al conducătorului auto. Aria acestei suprafeţe este corespunzătoare cu aria unui dreptunghi cu lungimea de aproximativ 0,3 m (diametrul volanului) şi înălţimea de 0,2 m proiectat pe parbriz (vezi figura);

2.Câmpul indirect de vizibilitate – suma dintre suprafaţa generată prin rotirea câmpului direct de vizibilitate în raport cu linia mediană transversală a parbrizului şi suprafaţa dreptunghiului de înălţime H dintre ele (reprezentat cu linie punctată în figură);

3.Câmp neimportant pentru vizibilitate - suprafaţa rămasă din parbriz.

!image

Limita inferioară a dreptunghiului ce reprezintă câmpul direct de vizibilitate se defineşte ca intersecţia dintre suprafaţa parbrizului şi un plan orizontal imaginar tangent la extremitatea superioară a volanului (cu volanul reglat în poziţie maximă superioară). Lungimea dreptunghiului ce reprezintă câmpul direct de vizibilitate este egală cu diametrul volanului (aprox. 0,3 m) proiectat perpendicular pe parbriz.

Limita superioară a dreptunghiului ce reprezintă câmpul direct de vizibilitate se determină prin ridicarea unui segment vertical de dreaptă cu lungimea de 0,2 m între planul orizontal imaginar definit mai sus şi suprafaţa parbrizului, conform figurii.

Deteriorări permise:

În câmpul de vizibilitate directă este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 10 mm.

În cîmpul de vizibilitate indirectă se admit:

–o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;

–zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 5 mm;

–o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 40 mm;

–patru deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în patru cercuri imaginare cu diametre de cel mult 10 mm.

Pe marginea parbrizului se admit fisuri simple neramificate ca în figură precum şi alte deteriorări sau decolorări.

!image

2.Defecte autovehicule cu MTMA peste 3.500 kg

Parbrizul a fost împărţit în 3 secţiuni imaginare, în funcţie de importanţa acestora, după cum urmează:

1.Câmpul direct de vizibilitate - suprafaţa ce se află în faţa frontului de vizibilitate al conducătorului auto. Aria acestei suprafeţe este corespunzătoare cu aria unui pătrat cu latura de 0,4 m proiectat pe parbriz (vezi figura);

2.Câmpul indirect de vizibilitate – suma dintre suprafaţa generată prin rotirea câmpului direct de vizibilitate în raport cu linia mediană verticală a parbrizului şi suprafaţa dreptunghiului de înălţime H dintre ele (reprezentat cu linie punctată în figură);

3.Câmp neimportant pentru vizibilitate - suprafaţa rămasă din parbriz.

Centrul câmpului direct de vizibilitate coincide cu intersecţia dintre proiecţia pe parbriz a liniei imaginare ce porneşte din centrul scaunului şoferului şi trece prin centrul volanului şi proiecţia pe parbriz a liniei orizontale ce este situată la 0,65 m deasupra celui mai de jos punct al scaunului conducătorului auto reglat în poziţia minimă din punct de vedere al înălţimii şi la distanţă maximă faţă de volan (măsurarea se realizează cu scaunul conducătorului auto liber).

!image

Deteriorări permise:

În câmpul de vizibilitate directă este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 30 mm.

În cîmpul de vizibilitate indirectă se admit:

–o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;

–zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 8 mm;

–o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 100 mm;

–trei deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în trei cercuri imaginare cu diametre de cel mult 30 mm.

Pe marginea parbrizului se admit fisuri simple neramificate ca în figura de mai sus precum şi alte deteriorări sau decolorări.

Prin deteriorări se înţeleg şi bulele de aer ce pot să apară între straturile parbrizului. METODA DE CONTROL:

1.Prin examinare vizuală;

2.Dacă este cazul, prin măsurare utilizându-se dispozitive de verificare adecvate (ruletă, riglă, dispozitiv).

3.Condiţii privind transparenţa geamurilor

Geamurile vehiculelor trebuie să fie omologate şi să poarte marca de omologare în conformitate cu Directiva 92/22/CEE2) cu modificările ulterioare sau cu Regulamentul 43 CEE-ONU3).

Condiţia se consideră îndeplinită şi de către geamurile care sunt omologate conform normelor SAE sau DOT.

Geamurile aflate în câmpul de vizibilitate principal al conducătorului auto trebuie să asigure o transparenţă de cel puţin 75% pentru parbriz, respectiv 70 % pentru restul geamurilor. Câmpul de vizibilitate principal al vehiculului este format din parbriz, geamurile laterale faţă şi luneta.

În cazul în care vehiculul este dotat şi cu oglindă laterală dreapta, luneta nu mai face parte din câmpul principal de vizibilitate.

În cazul în care geamurile care nu se află în câmpul de vizibilitate principal al conducătorului auto au o transparenţă modificată faţă de cea stabilită prin marcajul de omologare, se urmăreşte ca stratul aplicat ulterior să fie uniform şi să nu creeze distorsiuni. De asemenea, foliile de protecţie aplicate pe geamuri trebuie să fie certificate şi marcate corespunzător, iar aplicarea acestora este permisă numai în ateliere autorizate.

Aceleaşi condiţii se aplică motociclurilor carosate şi tractoarelor.

!image

2) Directiva 92/22/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind geamurile de securitate şi materialele pentru geamurile autovehiculelor şi remorcilor acestora, modificată ultima dată de Directiva 2001/92/CE a Comisiei din 30 octombrie 2001pentru adaptarea la progresul tehnic a Directivei 92/22/CEE a Consiliului privind geamurile de securitate şi materialele pentru geamurile autovehiculelor şi ale remorcilor lor, şi a Directivei 70/156/CE a Consiliului referitoare la omologarea autovehiculelor şi a remorcilor acestora

3) Regulamentul nr. 43 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU)– Dispoziţii uniforme privind omologarea geamurilor de securitate

E. Detectarea jocurilor excesive în articulaţii

În funcţie de caracteristicile constructive ale mecanismului de suspensie, există diverse metode pentru verificarea jocurilor:

!image

Se utilizează un levier

Joc axial. Se exercită o forţă asupra levierului în sus şi în jos

Joc radial. Se realizează o mişcare radială cu ajutorul detectorului de jocuri

!image

Se utilizează un levier şi un cric

Joc radial. Se realizează o mişcare radială cu ajutorul unui detector de jocuri. Se poziţionează cricul conform figurii, apoi acesta este acţionat până când forţa exercitată de roată asupra detectorului de jocuri este suficientă pentru a asigura deplasarea acesteia.

Joc axial. Se poziţionează cricul conform figurii, apoi acesta este acţionat până la descărcarea completă a roţii. Se exercită o forţă asupra levierului în sus şi în jos.

!image

Se utilizează două leviere şi un cric

Joc radial. Se realizează o mişcare radială cu ajutorul unui detector de jocuri. Se poziţionează cricul conform figurii, sub şasiu, apoi acesta este acţionat până când forţa exercitată de roată asupra detectorului de jocuri este suficientă pentru a asigura deplasarea acesteia.

Joc axial. Se poziţionează cricul conform figurii, sub şasiu, apoi acesta este acţionat până la descărcărcarea completă a roţii. Se exercită alternativ câte o forţă asupra levierelor în sus şi în jos.

!image

Se utilizează două leviere şi un cric

Joc radial. Se realizează o mişcare radială cu ajutorul unui detector de jocuri. Se poziţionează cricul conform figurii, apoi acesta este acţionat până când forţa exercitată de roată asupra detectorului de jocuri este suficientă pentru a asigura deplasarea acesteia.

Joc axial al pivotului superior. Se amplasează cele două leviere conform figurii şi se exercită alternativ asupra lor câte o forţă în sus şi în jos.

Joc axial al pivotului inferior. Se poziţionează cricul conform figurii apoi este acţionat până la descărcarea completă a roţii. Se exercită alternativ câte o forţă asupra levierelor în sus şi în jos.

!image

Se utilizează două leviere şi un cric

!image

Joc axial al pivotului inferior. Se exercită alternativ câte o forţă asupra levierelor în sus şi în jos.

Joc radial. Se realizează o mişcare radială cu ajutorul unui detector de jocuri. Se poziţionează cricul conform figurii, sub şasiu, apoi acesta este acţionat până când forţa exercitată de roată asupra detectorului de jocuri este suficientă pentru a asigura deplasarea acesteia.

Joc axial al pivotului superior. Se poziţionează cricul conform figurii apoi este acţionat până la descărcarea completă a roţii. Se exercită alternativ câte o forţă asupra levierelor în sus şi în jos.

Indicele de sarcină reprezintă sarcina maximă în kilograme pe care o anvelopă o poate transporta la viteza maximă indicată de indicele de viteză. La anvelopele pentru vehicule grele indicele de sarcină se reprezintă sub forma a două numere (de ex. 148/145L) al doilea număar reprezentţnd indicele de sarcină pentru utilizarea anvelopelor jumelate. Indicatorii de sarcină şi viteza sunt stabiliţi de ETRTO (European Tyre and Rim Technical Organization).

Indici de viteză anvelope

Indicele de viteză reprezintă viteza maximă la care o anvelopă poate transporta sarcina mentionată ca indice de sarcină. Indicii de sarcină şi de viteză sunt marcaţi pe ambele flancuri ale anvelopelor. La anvelopele radiale pentru vehicule grele, fără marcaj de viteză , limita maximă admisă este de 110 km/h , în timp ce la cele diagonale este de 100 km/h.

G. Defecte la caroserie datorate coroziunii

Defectele la caroserie datorate coroziunii vor fi evaluate în funcţie de soluţia constructivă a caroseriei:

1.Autovehicul cu caroserie autoportantă

2.Autovehicul cu şasiu portant

1.Autovehicul cu caroserie autoportantă

În cazul caroseriei autoportante vor fi evaluate zonele deteriorate prin coroziune în funcţie de elementul caroseriei:

a)Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înţelegându-se coroziuni străpunse) ale elementelor detaşabile ce compun caroseria (capote, aripi, uşi) dar de o anumită dimensiune şi numai în anumite zone. Suprafaţa însumată a deteriorărilor datorate coroziunii ale elementelor detaşabile trebuie să fie mai mică de 2500 mm2 (pentru fiecare element considerat separat). Această suprafaţă se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi, paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându-se în considerare forma geometrică cea mai apropiată.

Nu se vor accepta deteriorări datorate coroziunii în jurul punctelor de montare pe caroserie a elementelor detaşabile la o distanţă mai mică de 100 mm faţă de punctele de montare. În cazul capotelor şi a uşilor, în zona dispozitivelor de închidere şi a suporţilor acestora va fi considerată o zonă de siguranţă de 50 mm de jur împrejur. În zona de siguranţă nu se admit coroziuni străpunse.

b)Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii ale elementelor ce fac parte din structura de rezistenţă numai în anumite zone şi având o anumită suprafaţă. Suprafaţa însumată a deteriorărilor datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înţelegându-se coroziuni străpunse) ale elementelor de rezistenţă trebuie să fie mai mică de 400 mm2 (pentru fiecare element considerat separat). Această suprafaţă se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi, paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându-se în considerare forma geometrică cea mai apropiată. Vor fi acceptate deteriorări datorate coroziunii numai la următoarele elemente de caroserie: pasajele roţilor, contraaripi, podea şi panourile caroseriei, cu condiţia ca aceste coroziuni să se afle la o distanţă mai mare de 100 mm faţă de îmbinarea elementului de caroserie respectiv.

La autovehiculele cu caroserie autoportantă se va urmări verificarea elementelor prezentate în tabelulul de mai jos.

!image

Fig. 1 Lungimea montanţilor din zona uşilor şi a geamurilor (A= lungime la uşă, B= lungime la geam)

2.Autovehicul cu şasiu portant

În cazul autovehiculelor cu şasiu portant vor fi evaluate zonele deteriorate prin coroziune în funcţie de elementul şasiului, urmărindu-se următoarele criterii de evaluare (prin deteriorări datorate coroziunii înţelegându-se coroziuni nestrăpunse):

Zona deteriorată prin coroziune a cadrului şasiului este exprimată procentual în funcţie de element (longitudinal sau transversal).

Dimensiunile maxime permise ale zonelor deteriorate datorită coroziunii:

–Elementele longitudinale şi transversale ale cadrului şasiului precum şi toate profilele ce fac parte din suportul dispozitivului de remorcare de tip şa, dispozitivul de cuplare al semiremorcii sau placa dispozitivului de cuplare nu trebuie să fie deteriorate datorită coroziunii (luându-se în considerare fiecare element longitudinal sau transversal) mai mult decât este specificat în tabelul de mai jos.

Explicaţie: În cazul lonjeroanelor sunt incluse şi suprafeţele acestora pe care se fixează elementele direcţiei şi ale suspensiei.

La vehiculele cu şasiu portant se va urmări verificarea elementelelor prezentate în tabelul de mai

jos:

Metode de verificare:

Evaluarea zonelor deteriorate prin coroziune se realizează prin:

1) Inspecţie vizuală, atunci când vehiculul se află pe canalul de vizitare sau pe elevator;

2) Dacă există suspiciuni:

a)prin utilizarea unui ciocan cu cap rotund de 200g prin aplicarea unor lovituri uşoare în jurul zonei ce ridică suspiciuni;

b)prin măsurare, utilizându-se dispozitive adecvate.

Standarde de evaluare a reparaţiilor zonelor deteriorate prin coroziune:

1.Condiţii pentru reparaţiile zonelor deteriorate prin coroziune:

a)reparaţiile zonelor deteriorate prin coroziune trebuie efectuate astfel incât îmbinarea părţii sau a secţiunii elementului reparat să îndeplinească funcţionalitatea iniţială.

b)nu se admit reparaţii prin cordon de sudură continuu sau în puncte în jurul zonei în care este poansonat numărul de identificare sau în jurul elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul de identificare.

Nu se admite prinderea prin nituire a suportului pe care este poansonat numărul de identificare sau a elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul de identificare.

Sunt admise reparaţii la o distanţă mai mare de 30 mm faţă de conturul numărului de identificare poansonat ce nu afectează integritatea acestuia sau care nu împiedică vizualizarea integrală a sa.

2.Metode de reparaţii admise:

a)sunt permise reparaţii cu elemente construite individual, unde fiecare parte este sudată sigur de materialul original;

b)dacă modalitatea de asamblare originală era prin nituire sau prin prindere cu şuruburi, se admite reparaţia prin sudură.

c)nu sunt permise reparaţii combinate (sudură/nituri/şuruburi) care să depăşească o suprafaţă maximă de 2500 mm2 .

Prin sudură sigură aşa cum a fost menţionat la lit. a) se înţelege:

–cordon/cordoane de sudură ce acoperă cel puţin 50% din perimetrul secţiunii ce poate fi sudată şi care sunt repartizate în mod egal în jurul perimetrului;

–puncte de sudură cu diametrul de minim 4 mm şi care sunt repartizate la o distanţă de maximum 20 mm una de cealaltă.

3.Deteriorarea prin coroziune la elementele de arc, elementele direcţiei şi ale suspensiei:

a)dacă un element al unui arc este deteriorat prin coroziune (material lipsă) sau fisurat ca urmare a deteriorării prin coroziune:

–acesta nu se repară, se înlocuieşte

–elementul de arc poate fi înlocuit ca parte a sistemului arcului.

b)dacă un element al mecanismului de direcţie sau suspensie este deteriorat prin coroziune acesta nu va fi reparat.

4.Metode de reparaţii admise pentru elemente longitudinale şi transversale:

a)elementele longitudinale şi transversale ce fac parte din cadrul şasiului nu se vor repara prin aplicarea unor plăci peste zonele din care lipseşte material.

b)prin excepţie de la prevederile lit. a), elementele longitudinale şi transversale pot fi reparate prin aplicarea de plăci peste zonele corodate dacă grosimea acestor plăci este cel puţin aceeaşi cu grosimea secţiunii cea mai mare a elementului ce trebuie reparat. Plăcile trebuie sudate sigur, prin aceasta întelegându-se cordoane de sudură ce acoperă cel putin 75% din perimetrul părţilor ce trebuie sudate. Cordoanele trebuie repartizate în mod egal de-a lungul perimetrului.

5.Profilele ce fac parte din suportul dispozitivului de tip şa sau a plăcii bolţului semiremorcii nu pot fi reparate prin aplicarea de plăci deasupra zonelor deteriorate prin coroziune.

H. Defecte la dispozitivele de cuplare

Dispozitivele de cuplare cu care sunt echipate semiremorcile sunt de 2 tipuri, cu diametre exterioare de 2 inch şi de 3,5 inch.

!image

Min. 70 mm

Min. 49 mm

–în cazul dispozitivelor de cuplare cu diametrul exterior de 2 inch, se admite o uzură până la diametrul minim prezentat în figură:

!image

Min. 110 mm

Min. 86 mm

–în cazul dispozitivelor de cuplare cu diametrul exterior de 3,5 inch, diametrul minim admis este prezentat în figură:

Metoda de verificare: cu şubler sau utilizându-se un calibru.

În cazul semiremorcilor cu MTMA mai mică sau cel mult egală cu 6.000 kg sau dacă sarcina pe dispozitivul de remorcare este mai mică sau cel mult egală cu 3.000 kg, indiferent de tipul dispozitivului de cuplare:

În interiorul unui cerc cu raza de 260 mm măsurat din centrul dispozitivului de cuplare:

–deformaţia maximă a platoului cuplei nu trebuie să depăşească 2,5 mm, conform figurii:

!image

a = deformaţia maximă

–dacă datorită uzurii pe platoul cuplei s-au format şanţuri, acestea nu trebuie să fie mai lungi de 100 mm şi mai adânci de 2,5 mm;

Cerinţele de mai sus nu se aplică în cazul orificiilor constructive destinate gresării ce au fost practicate de către fabricant.

În cazul semiremorcilor cu MTMA mai mare de 6.000 kg sau dacă sarcina pe dispozitivul de remorcare este mai mare de 3.000 kg, indiferent de tipul dispozitivului de cuplare:

–în interiorul unui cerc cu raza de 450 mm măsurat din centrul dispozitivului de cuplare, deformaţia maximă a platoului cuplei nu trebuie să depăşească 3,5 mm conform figurilor:

!image

sau

!image

a = deformaţia maximă

sau

!image

–dacă datorită uzurii pe platoul cuplei s-au format şanţuri, acestea nu trebuie să fie mai lungi de 100 mm şi mai adânci de 2,5 mm;

Cerinţele de mai sus nu se aplică în cazul orificiilor constructive destinate gresării ce au fost practicate de către fabricant.

Metoda de verificare: cu şubler, riglă şi ruletă.

Dispozitive de cuplare de tip ochet pentru remorci

În funcţie de diametrul interior al cuplei, uzurile maxime permise sunt:

Tipodimensiuni:

1.Dn = 40 mm

!image

Dnominal

2.Dn = 50 mm

3.Dn = 57,5 mm

Uzuri maxime admise:

1.Dmax = 41,5 mm

2.Dmax = 52,5 mm

3.Dmax = 59,5 mm

De asemenea, sunt permise uzuri ale dispozitivelor de cuplare după cum urmează:

–pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 40 mm se acceptă o grosime a acestuia de până la 28 mm datorită uzurii:

!image

min. 28 mm

–pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 50 mm se acceptă o grosime a acestuia de până la 41,5 mm datorită uzurii:

!image

min. 41,5 mm

–pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 57,5 mm se acceptă o grosime a acestuia de până la 19 mm datorită uzurii:

!image

Metoda de verificare: cu şubler.

min. 19 mm

Starea proţapului remorcii

Se acceptă o deformare de maxim 18 mm pe o lungime de 90 cm a proţapului, conform figurii:

!image

90 cm

max. 18 mm

!image

max. 18 mm

90 cm

sau

Verificarea se va efectua în cel puţin două plane perpendiculare, orizontal şi vertical de-a lungul proţapului.

Metoda de verificare: cu şubler şi riglă.

Cârligul de remorcare

În cazul cârligelor de remorcare de tip cuplaj sferic cu diametrul nominal de 50 mm se admite o uzură a cuplajului până la un diametru minim de 49 mm

!image

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu şubler.

Dacă un autovehicul cu MTMA mai mare de 3.500 kg este echipat cu un cârlig de remorcare, atunci acesta trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

–acesta trebuie să aibă dispozitiv de închidere şi dispozitiv de asigurare;

–dimensiunea orificiului din interiorul cârligului nu trebuie să fie mai mare de 49 mm ca în figură:

!image

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu şubler.

Cuple de remorcare

Dacă un autovehicul cu MTMA mai mare de 3500 kg este echipat cu o cuplă de remorcare, atunci aceasta trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

–uzura maximă permisă a pivotului de cuplare trebuie să fie astfel:

!image

Tipodimensiuni Dnominal

1 = 40 mm

2 = 50 mm

3 = 57,5 mm

Dmin datorat uzurii:

1 = 36,5 mm

2 = 46 mm

3 = 55 mm

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru adecvat sau cu şublerul:

!image

!image

max 5 mm

–jocul axial al pivotului de cuplare după blocare nu trebuie să depăşească 5 mm:

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu şublerul.

!image

max. 2 mm

–deplasarea radială a pivotului de cuplare nu trebuie să depăşească 2 mm:

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau şubler.

Fixarea dispozitivului de cuplare

!image

0 mm

–nu sunt admise jocuri axiale ale dispozitivului de cuplare;

–jocul radial maxim al dispozitivului de cuplare trebuie să fie de 2 mm;

!image

2 mm

Se încearcă mişcarea cuplei de remorcare în sus şi în jos conform figurii:

!image

Dispozitive de cuplare pentru autotractoare

Jocul maxim admis al cuiului pivotului de remorcare în dispozitivul de cuplare este de maxim 2

mm.

!image

calibru

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru adecvat, şubler sau alt dispozitiv de măsurare.

!image

max. 3,5 mm

max. 3,5 mm

Abaterea de la planeitate a platoului dispozitivului de cuplare în partea centrală a sa trebuie să fie de maxim 3,5 mm conform figurii:

Metoda de verificare: utilizându-se riglă şi şubler sau calibru.

Pe părţile laterale ale platoului dispozitivului de cuplare, în două benzi late de 50 mm de la extremităţile platoului dispozitivului de cuplare se admite o abatere de la planeitate de 5 mm conform figurii:

!image

50 mm 50 mm

Metoda de verificare: riglă şi şubler sau calibru.

!image

Deteriorare (şanţ)

Se admit deteriorări (şanţuri) ale platoului dispozitivului de cuplare ce nu sunt mai lungi de 100 mm şi mai adânci de 2,5 mm:

Metoda de verificare: riglă şi şubler.

ANEXA nr. 3 la reglementări

Cerinţe privind echiparea ulterioară fabricaţiei cu dispozitive de vizibilitate indirectă a autovehiculelor din categoriile N2 şi N3

I. DEFINIŢII

Dispozitive pentru vizibilitate indirectă - dispozitive pentru observarea câmpului de vizibilitate adiacent autovehiculului ce nu poate fi observat prin vizibilitate directă. Acestea pot fi oglinzi convenţionale, monitoare-cameră sau alte dispozitive capabile să furnizeze informaţii despre câmpul indirect de vizibilitate al conducătorului auto.

Oglindă - orice dispozitiv, cu excepţia dispozitivelor de tip periscop, ce poate oferi o imagine clară spre înapoi, lateral sau în faţa vehiculului.

Clasificarea oglinzilor:

a)clasa I – oglindă retrovizoare interioară;

b)clasa II şi III –oglinzi retrovizoare exterioare principale;

c)clasa IV – oglindă retrovizoare exterioară cu unghi mare de vizibilitate;

d)clasa V – oglindă retrovizoare exterioară de proximitate (apropiere);

e)clasa VI – oglindă frontală.

II. CERINŢE DE ECHIPARE ULTERIOARĂ FABRICAŢIEI CU OGLINZI RETROVIZOARE

1.Cerinţa echipării ulterioare fabricaţiei cu oglinzi retrovizoare suplimentare sau cu alte dispozitive de vizibilitate indirectă se aplică autovehiculelor din categoriile N2 şi N3 care nu au fost omologate de tip sau individual în conformitate cu Directiva 2003/97/CE4).

2.Prezentele cerinţe nu se aplică următoarelor:

a)autovehiculelor din categoriile N2 şi N3 înmatriculate înainte de 01.01.2000;

b)autovehiculelor din categoria N2 a căror MTMA nu depăşeşte 7,5 tone, în cazul cărora nu este posibilă montarea unei oglinzi retrovizoare de clasa V astfel încât să se asigure îndeplinirea următoarelor condiţii:

i)nicio componentă a oglinzii retrovizoare nu se află la o distanţă mai mică de 2 m faţă de sol (se poate aplica o toleranţă de + 10 cm), indiferent de poziţia de reglare, atunci când autovehiculul este încărcat la MTMA;

ii) oglinda retrovizoare este complet vizibilă din poziţia conducătorului auto;

3.Până la 31 martie 2009, toate autovehiculele prevăzute la pct. 1, cu excepţia celor menţionate la pct. 2, trebuie echipate, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate, care îndeplinesc cerinţele prevăzute pentru oglinzile de clasele IV şi, respectiv V, prevăzute de Directiva 2003/97/CE.

4.În cazul autovehiculelor ce sunt prevăzute, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate astfel încât combinaţia câmpurilor lor de vizibilitate acoperă cel puţin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa IV şi cel puţin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerinţele Directivei 2003/97/CE), condiţiile se consideră a fi respectate şi nu este necesară montarea altor oglinzi sau sisteme de vizibilitate suplimentare.

5.Autovehiculele prevăzute la pct. 2 ce nu pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare conform prezentelor cerinţe ca urmare a lipsei de soluţii tehnice disponibile şi viabile din punct de vedere economic, pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare suplimentare şi/sau cu alte dispozitive de vizibilitate indirectă, cu condiţia ca respectivele dispozitive combinate să asigure o vizibilitate de cel puţin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa IV şi cel puţin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerinţele Directivei 2003/97/CE).

6.Prezentele cerinţe nu se aplică autovehiculelor istorice.

!image

4)Directiva 2003/97/CE a Parlamentului European şi a Consilului din 10 noiembrie 2003 privind armonizarea legislaţiei Statelor membre privind omologarea de tip a dispozitivelor de vizibilitate indirectă şi a vehiculelor echipate cu aceste dispozitive şi care modifică Directiva 70/156/CEE şi abrogă Directiva 71/127/CEE, modificată ultima dată prin Directiva 2005/27/CE a Comisiei din 29 martie 2005 care modifică pentru adaptarea la progresul tehnic Directiva 2003/97/CE

III. METODA DE VERIFICARE:

1.În condiţiile în care, pentru oglinzile cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate cu care este echipat autovehiculul prezentat la ITP, sunt prezentate certificate de conformitate care atestă îndeplinirea prevederilor Directivei 2003/97/CE în ceea ce priveşte câmpul de vizibilitate, nu mai este necesară verificarea câmpurilor de vizibilitate pentru cele două tipuri de oglinzi.

1.1 Certificatele de conformitate trebuie emise de RAR sau comunicate către RAR în cazul în care au fost emise de autoritatea competentă a unui alt stat membru al Uniunii Europene.

2.În condiţiile în care nu pot fi prezentate certificate de conformitate, atunci se va verifica existenţa mărcii de omologare pe suportul oglinzilor, care trebuie să fie conform modelelor din exemplele următoare:

-pentru oglinzile de clasa IV:

!image

unde a > 6 mm.

Oglinda ce poartă marcajul reprezentând omologarea comunitară din exemplu este o oglindă ce face parte din clasa IV ce a fost omologată în Italia (e 3) iar numărul de omologare este 03*1248.

–pentru oglinzile din clasa V:

!image

unde a > 6mm.

Oglinda ce poartă marcajul reprezentând omologarea comunitară din exemplu este o oglindă ce face parte din clasa V ce a fost omologată în Grecia (e 23) iar numărul de omologare este 03*3901.

3.Dacă nu sunt îndeplinte condiţiile de la pct. 1. sau 2., câmpurile de vizibilitate se verifică în poligoane specifice fiecărei clase de oglinzi:

3.1 Pentru oglinda retrovizoare laterală cu unghi mare de vizibilitate amplasată pe partea pasagerului (clasa IV), este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colţurile poligonului de verificare:

!image

Postul de conducere (puncte oculare ale conducătorului)

3.2 Pentru oglinda laterală de proximitate amplasată pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui autovehicul cu cabină retrasă este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colţurile poligonului de verificare:

!image

3.3 Pentru oglinda laterală de proximitate amplasată pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui autovehicul cu cabină semi-avansată sau avansată este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colţurile poligonului de verificare:

!image

3.4 Cerinţele prevăzute se consideră îndeplinite dacă inspectorul poate vizualiza de pe locul conducătorului auto, utilizând oglinzile respective, toate jaloanele amplasate în colţurile celor două poligoane de verificare (atât pentru oglinda retrovizoare laterală cu unghi mare de vizibilitate, cât şi pentru oglinda laterală de proximitate), avându-se în vedere, dacă este cazul, prevederile pct. 4 şi 5 din Secţiunea II.

3.5 Nu sunt admise reglaje diferite ale scaunului conducătorului auto pentru vizualizarea celor două poligoane de verificare.

4.Respectarea cerinţelor prevăzute prin prezenta anexă este atestată prin dovada de ITP . NOTĂ: Prin autovehicule din categoriile N2 şi N3 se înţelege:

categoria N2 - vehicule concepute şi construite pentru transportul de mărfuri având o MTMA care depăşeşte 3,5 t, dar nu depăşeşte 12 t.

categoria N3 - vehicule concepute şi construite pentru transportul de mărfuri având o MTMA ce depăşeşte 12 t.

!image

!image

!image

!image

!image

ANEXA nr. 6 la reglementări

Anexă la Certificatul de înmatriculare

!image

!image

–faţă - - verso –

ANEXA nr. 7 la reglementări

Ecuson de inspecţie tehnică periodică

!image

ANEXA nr. 8 la reglementări (faţă)

!image

REGISTRUL AUTO ROMAN (Timbru sec)

AUTORIZAŢIE TEHNICĂ

Nr. ..................... din .......................

Se autorizează …..........................................................................................................…………….….

(persoana juridică)

cu sediul în …..................................................……….jud……………….............................................

str. …...............................................................…………………………..nr. ….……………………...

cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului nr. …....din …............. să execute inspecţii tehnice periodice la clasele de inspecţie tehnică periodică

…..............................................................................…………………………………………………..

conform specificaţiei de pe verso, în staţia de inspecţie tehnică periodică

din ….......................................……………………….jud…................................………………….....

str. ….....................................…….....................………………………...nr…............……………….. începând cu data de …............................................

Autorizarea s-a făcut în baza Cererii nr. …....din …............înregistrată la Registrul Auto Român şi a Raportului de evaluare a capabilităţii tehnice nr. …....din , întocmit de Registrul

Auto Român – Organismul de Certificare Sisteme de Management.

DIRECTOR GENERAL RAR

ANEXA nr. 8 la reglementări (verso)

COD STAŢIE

ANEXA nr. 9 la reglementări

Cerere

pentru autorizarea staţiei de inspecţie tehnică periodică a vehiculelor rutiere

Persoana juridică …...........................................................................................……………………………..

cu sediul în…...........................………………………………judeţul…………...................…………….

str. …...................................... …………………………………………………………………nr. ……....... cod poştal ….................………... telefon ….......…………..................fax …........……................................

solicită eliberarea autorizaţiei pentru staţia de inspecţie tehnică periodică din…................................………………………………………..judeţul…......................………………….

str…........................................………………………………………………………………….nr. …...... … cod poştal ….....................……… telefon …..........................……….fax …................................................

pentru următoarele clase de inspecţie tehnică periodică

…......................................................................................................…………………………………………

Anexăm:

1.chestionar de autoevaluare a capabilităţii tehnice;

2.copie de pe certificatul de înregistrare al persoanei juridice la Oficiul Registrului Comerţului şi copie de pe certificatul constatator emis în temeiul art. 171, alin (1), lit. b din Legea nr. 359/2004, ambele certificate pentru conformitatea cu originalul;

3.certificat constatator emis Oficiul Registrului Comerţului în baza Legii nr. 26/1990, eliberat de cel mult trei luni în raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată);

4.copii de pe certificatele de atestare a personalului care efectuează inspecţia tehnică periodică;

5.copii de pe documentele care atestă angajarea inspectorilor tehnici de către persoana juridică care solicită autorizarea;

6.copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare şi/sau certificatele de încercare/etalonare ale aparatelor, după caz (conform art. 10 din reglementări);

7.schiţa SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor şi a utilajelor din dotarea SITP, amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăţi, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;

8.fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.

Programul de lucru al staţiei de inspecţie tehnică este

în zilele de…...………………..……..............………...orele ….................………………………………....

şi în zilele de………………………………................. orele …...........................………………………......

Ne obligăm ca pe timpul funcţionării staţiei de inspecţie tehnică periodică să respectăm întocmai toate prevederile legale privitoare la inspecţia tehnică periodică.

Nr. …...... din …................

REPREZENTANT LEGAL,

(numele, prenumele, funcţia, semnătura, ştampilă)

ANEXA nr. 10 la reglementări (faţă)

!image

REGISTRUL AUTO ROMAN CERTIFICAT DE ATESTARE Nr. .......... din .....................

Dl. (Dna.) născut (ă) în anul luna ziua în localitatea jud.

CNP

profesia (calificarea)

a absolvit programul de pregătire profesională organizat de Registrul Auto Român RA

în perioada cu o durată de ore

Este atestat (ă) să efectueze *)

–ITP pentru clasele de ITP I / a II-a / a III-a, inclusiv la autovehiculele echipate cu GPL/GNC conform RNTR 1

–controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere conform RNTR 11

Prezentul Certificat de Atestare este valabil până la data de

DIRECTOR RAR, Responsabil program,

ORIGINAL / DUPLICAT

OBSERVAŢIE:

Înscrierea în spaţiul corespunzător de pe verso a două abateri consecutive în mai puţin de 12 luni, anulează prezentul Certificat de atestare care se află permanent la dosarul staţiei de inspecţie tehnică pentru a fi accesibil organelor de control pe durata programului de lucru

*)se barează menţiunile neaplicabile

ANEXA nr. 10 la reglementări (verso)

ANEXA nr. 11 la reglementări

Condiţii tehnice

privitoare la verificarea eficacităţii sistemului de frânare al vehiculelor rutiere

Verificarea eficacităţii sistemului de frânare al vehiculelor rutiere presupune verificarea coeficienţilor de frânare realizaţi de frâna de serviciu şi frâna de staţionare, precum şi verificarea dezechilibrului între forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de serviciu şi frâna de staţionare.

Coeficientul de frânare reprezintă raportul între suma forţelor de frânare la roţile pe care acţionează frâna a cărei eficacitate se verifică şi greutatea vehiculului rutier prezentat la inspecţia tehnică :

F

C = --- x 100 (%), G

în care:

F (daN) reprezintă suma forţelor de frânare la roţile pe care acţionează frâna a cărei eficacitate se verifică;

G (daN) reprezintă greutatea vehiculului rutier prezentat la inspecţia tehnică.

Valorile minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru vehiculele rutiere sunt precizate în tabelul 1 pentru frâna de serviciu şi tabelul 2 pentru frâna de staţionare.

Tabelul 1 – Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu

*)La semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea repartizată pe punţile semiremorcii.

**)Cu acţionare prin manetă.

***)Până la 1 ianuarie 2010 verificarea se efectuează prin probe funcţionale în parcurs

(1)48% pentru autovehiculele care nu sunt echipate cu ABS sau cu an de fabricaţie înainte de 1991 inclusiv;

(2)50% pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate) după 1988;

(3)45% pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate) după 1988;

(4)43% pentru (semi)remorci înmatriculate (fabricate) după 1988;

(5)25% pentru mopedele cu 2 roţi cu viteza maximă de până la 25 km/h şi cu lăţimea jantei de până la 45 mm (cod 1.75)

La autovehiculele care nu sunt echipate cu servofrână este obligatorie verificarea eficacităţii frânei de serviciu prin acţionarea acesteia cu un efort de acţionare la pedală care nu trebuie să depăşească valoarea determinată în funcţie de starea de încărcare a autovehiculului :

Fp=Fpmax x (mef / mtot) (daN), în care :

Fpmax reprezintă efortul de acţionare la pedala de frână maxim admisibil (tabelul 1) ; mef reprezintă masa efectivă a autovehiculului inspectat ;

mtot reprezintă MTMA a vehiculului inspectat.

Tabelul 2 – Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de staţionare

*)Coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea repartizată pe punţile semiremorcii.

**)Până la 1 ianuarie 2010 verificarea se efectuează prin probe funcţionale în parcurs

(1)24% pentru autovehiculele care nu sunt echipate cu ABS sau cu an de fabricaţie înainte de 1991 inclusiv;

(2)21% pentru (semi)remorci înmatriculate (fabricate) după 1988;

II. Dezechilibrul dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi se determină cu relaţia :

Fmax – Fmin

d = x 100 (%),

Fmax

în care:

Fmax (daN) reprezintă forţa de frânare la roata ce înregistrează forţa de frânare superioară ; Fmin (daN) reprezintă forţa de frânare la roata ce înregistrează forţa de frânare inferioară.

Valorile maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru vehiculele rutiere sunt precizate în tabelul 3 pentru frâna de serviciu şi tabelul 4 pentru frâna de staţionare.

Tabelul 3 – Valori maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de serviciu

Tabelul 4 – Valori maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de staţionare

În cazul autovehiculelor cu viteza maximă constructivă de cel mult 25 km/h, al tractoarelor, autoremorcherelor, autovehiculelor speciale şi autovehiculelor specializate ale căror caracteristici constructive nu permit verificarea eficacităţii sistemului de frânare pe standul de frânare cu role, a autovehiculelor cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă, precum şi a mopedelor cu 3 roţi, a motocicletelor cu ataş, a mototriciclurilor şi a cvadriciclurilor, această verificare se va efectua prin probe funcţionale în parcurs, cu măsurarea deceleraţiei maxime la o frânare bruscă de la viteza de 30 km/h (sau, după caz, de la viteza maximă constructivă) în cazul frânei de serviciu şi 15 km/h în cazul frânei de staţionare. Valorile deceleraţiei maxime măsurate trebuie să respecte următoarele condiţii:

*)Dacă frâna de staţionare este şi frână de securitate.

**)Dacă acţionarea este cu manetă

1) 4,5 m/s2 pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate) după 1988;

2) 5 m/s2 pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate) după 1988;

3) 48% pentru autovehiculele care nu sunt echipate cu ABS sau cu an de fabricaţie înainte de 1991 inclusiv;

4) 24% pentru autovehiculele care nu sunt echipate cu ABS sau cu an de fabricaţie înainte de 1991 inclusiv;

Verificarea eficacităţii sistemului de frânare la remorci ale căror caracteristici constructive nu permit verificarea eficacităţii sistemului de frânare pe standul de frânare cu role se realizează prin probe funcţionale în parcurs.

ANEXA nr. 12 la reglementări

Condiţii

privind culoarea luminilor la elementele instalaţiei electrice de iluminare şi semnalizare

Faţă:

–Faruri - lumină albă sau galbenă (numai pentru mopede, motociclete şi tractoare)

–Faruri de ceaţă - lumină albă sau galbenă

–Faruri pentru circulaţia de zi - lumină albă

–Lămpi indicatoare de direcţie - lumină galbenă intermitentă

–Lămpi de poziţie, de gabarit, de parcare - lumină albă

–Catadioptri netriunghiulari - culoare albă

Spate:

–Lămpi de poziţie, de frânare, de gabarit,

de ceaţă, de parcare - lumină roşie

–Lămpi indicatoare de direcţie - lumină galbenă intermitentă

–Lămpi (faruri) de mers înapoi, lămpi de iluminare a plăcii cu

numărul de înmatriculare - lumină albă

–Catadioptri netriunghiulari (autovehicule),

triunghiulari (remorci) - culoare roşie

Lateral:

–Lămpi de poziţie - lumină galbenă

–Lămpi indicatoare de direcţie - lumină galbenă intermitentă

–Catadioptri netriunghiulari - culoare galbenă

Echipamentele trebuie amplasate şi reglate astfel încât să nu îi deranjeze pe ceilalţi participanţi la trafic şi să nu se influenţeze reciproc, chiar dacă sunt incorporate în aceeaşi carcasă.

Echipamentele perechi trebuie amplasate la aceeaşi înălţime deasupra căii de rulare şi simetric faţă de axa longitudinală a vehiculului (cu excepţia vehiculelor asimetrice), să aibă aceeaşi culoare şi să se aprindă concomitent (cu excepţia lămpilor indicatoare de direcţie).

Farurile şi lămpile din faţă trebuie să se aprindă numai concomitent cu lămpile din spate, cu excepţia lămpilor de parcare şi a farurilor de lucru de la tractoare, autospeciale şi utilaje pentru lucrări.

Toate tipurile de faruri trebuie prevăzute cu dispozitive pentru reglajul de orientare, iar farurile cu lumină de întâlnire, atunci când este cazul, şi cu dispozitive de reglare pe verticală în funcţie de încărcarea autovehiculului.

ANEXA nr. 13 la reglementări

Verificarea emisiilor poluante

1.Autovehicule echipate cu mas

1.1 Atunci când emisiile nu sunt limitate de un sistem de reglare perfecţionat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda:

1.1.1 inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;

1.1.2.inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de către constructor, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi.

După aducerea motorului la parametrii normali de funcţionare, ţinând cont de recomandările constructorului, se măsoară concentraţia emisiilor de monoxid de carbon (CO) şi de hidrocarburi (HC), cu motorul la mers în gol încet, cu ambreiajul decuplat.

Conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească următoarele

valori:

a)pentru autovehiculele fabricate până în anul 1986 inclusiv: COcor: 4,5% în vol.;

b)pentru autovehiculele fabricate începând cu anul 1987: COcor: 3,5% în vol.

Conţinutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească 1000 ppm. Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele hibride.

Nu se efectuează măsurarea emisiilor de HC din gazele de evacuare în cazul autovehiculelor

alimentate cu GPL sau GNC.

Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele echipate cu motoare în doi timpi.

1.2 Atunci când emisiile sunt controlate de un sistem de reglare perfecţionat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda:

1.2.1.inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;

1.2.2.inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de către constructor, pentru a se verifica dacă el este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;

1.2.3.determinarea eficacităţii sistemului de reglare a emisiilor prin măsurarea valorii lambda şi a conţinutului de CO şi de hidrocarburi (HC) din gazele de evacuare, conform dispoziţiilor pct. 1.2.4 şi

1.2.5 sau procedurilor propuse de constructor şi agreate la omologarea de tip. Pentru fiecare din teste, motorul este adus la parametrii normali de funcţionare, conform recomandărilor constructorului vehiculului.

1.2.4.Emisii la ieşirea din ţeava de evacuare – valori limită

Conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească următoarele

valori:

a)măsurări efectuate la turaţia de mers în gol încet, cu ambreiajul decuplat: conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească valoarea COcor: 0,5% în vol.; el nu trebuie să depăşească valoarea COcor: 0,3% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE5), modificată prin Directiva 98/69/CE6) sau ulterior (autoturisme sau autovehicule comerciale uşoare EURO 3 sau EURO 4);

b)măsurări efectuate cu motorul la turaţia de cel puţin 2000 min-1, cu ambreiajul decuplat: conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească valoarea COcor: 0,3% în vol.; el nu trebuie să depăşească valoarea COcor: 0,2% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4 a

!image

5) Directiva 70/220/CEE a Consiliului, din 20 martie 1970, privind armonizarea legislaţiilor Statelor membre referitoare la măsurile adoptate împotriva poluării aerului de către emisiile motoarelor autovehiculelor, modificată ultima dată de Directiva 2003/76/CE a Comisei din 11 august 2003 care modifică Directiva 70/220/CEE privind armonizarea legislaţiilor Statelor membre referitoare la măsurile adoptate împotriva poluării aerului de către emisiile motoarelor autovehiculelor

6) Directiva 98/69/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 1998 referitoare la referitoare la măsurile adoptate împotriva poluării aerului de către emisiile motoarelor autovehiculelor şi care modifică Directiva 70/220/CEE

anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE sau ulterior (autoturisme sau autovehicule comerciale uşoare EURO 3 sau EURO 4);

Lambda: 1+0,03 sau conform specificaţiilor constructorului;

1.2.5.Conţinutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare la turaţia de mers în gol accelerat nu trebuie să depăşească 100 ppm.

Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele hibride.

Nu se efectuează măsurarea emisiilor de HC din gazele de evacuare în cazul autovehiculelor alimentate cu GPL sau GNC.

2.Autovehicule echipate cu mac

2.1 măsurarea opacităţii fumului în accelerare liberă, de la turaţia de mers în gol încet la turaţia de întrerupere a alimentării, cu ambreiajul decuplat şi comanda cutiei de viteze la punctul mort;

2.2 aducerea motorului la parametrii normali de funcţionare a autovehiculului:

2.2.1.autovehiculele pot fi controlate cu respectarea, din motive de securitate, cel puţin a condiţiei ca motorul să fie cald şi într-o stare mecanică satisfăcătoare;

2.2.2.sub rezerva dispoziţiilor de la pct. 2.4.3, nici un autovehicul nu poate fi respins fără a fi fost respectate următoarele condiţii:

a)motorul trebuie să fie cald: altfel spus, temperatura uleiului motorului măsurată de o sondă în tubul jojei trebuie să fie de cel puţin 800 C sau să corespundă temperaturii de funcţionare normale, dacă aceasta este inferioară, sau temperatura blocului motor, măsurată după nivelul radiaţiei în infraroşu trebuie să atingă o valoare echivalentă. Dacă, din cauza configuraţiei vehiculului, nu este posibil să se procedeze în acest mod, temperatura normală de funcţionare a motorului va putea fi stabilită altfel, de exemplu pe baza funcţionării ventilatorului de răcire;

b)sistemul de evacuare trebuie curăţat prin 3 accelerări libere sau printr-un mijloc echivalent.

2.3 Procedura de încercare

2.3.1.inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de constructor, pentru a se verifica dacă este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;

2.3.2.motorul, şi, dacă este cazul, turbocompresorul, trebuie să funcţioneze la turaţia de mers în gol încet înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele autovehiculelor grele, aceasta înseamnă a se aştepta cel puţin 10s după eliberarea comenzii de accelerare;

2.3.3.la începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă pedala de accelerare trebuie apăsată rapid şi progresiv (în mai puţin de o secundă), dar nu brutal, astfel încât să se obţină debitul maxim al pompei de injecţie şi să se atingă turaţia de întrerupere a alimentării, respectându-se valoarea specificată a timpului de bază;

2.3.4.la fiecare ciclu de accelerare liberă motorul trebuie ca, înainte să fie eliberată comanda, să atingă turaţia de întrerupere a alimentării sau, în cazul automobilelor cu transmisie automată, turaţia indicată de constructor ori, dacă aceasta nu este cunoscută, două treimi din turaţia de întrerupere a alimentării. Aceasta se poate asigura, de exemplu prin supravegherea regimului motorului sau lăsând să treacă un timp suficient între momentul de acţionare şi cel de eliberare a pedalei de acceleraţie, adică cel puţin 2s pentru autovehiculele destinate transportului de persoane, care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune şi pentru autovehiculele destinate transportului de mărfuri având o MTMA de 3.500 kg.

2.4.Valori limită

2.4.1.nivelul opacităţii nu trebuie să depăşească valorile limită ale indicelui de opacitate (coeficientului de absorbţie), care sunt următoarele:

Indice de opacitate (coeficient de absorbţie) maxim pentru:

a)mac cu aspiraţie naturală: 2,5 m-1;

b)mac cu turbocompresor: 3 m-1;

c)o limită de 1,5 m-1 se aplică următoarelor vehicule omologate conform valorilor limită indicate:

i)la linia B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4. a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE (autovehicule comerciale uşoare cu mac EURO 4);

ii) la linia B1 a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE7), modificată prin Directiva 1999/96/CE8) (autovehicule comerciale grele cu mac EURO 4);

iii) la linia B2 a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE (autovehicule comerciale grele cu mac EURO 5);

iv) la linia C a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE (autovehicule comerciale grele EEV);

sau conform valorilor limită ce figurează într-o modificare ulterioară a Directivei 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE, sau conform valorilor limită care figurează într-o modificare ulterioară a Directivei 88/77/CEE, modificată prin directiva 1999/96/CE.

2.4.2.autovehiculele nu trebuie respinse decât dacă media aritmetică a valorilor măsurate în cel puţin ultimele trei cicluri de accelerare liberă depăşeşte valoarea limită, cu condiţia să nu se înregistreze diferenţe semnificative între turaţiile minime măsurate la ciclurile de acceelerare sau între turaţiile maxime măsurate la ciclurile de accelerare. Această medie poate fi calculată ignorând valorile observate care se îndepărtează cu mult faţă de media măsurată sau poate fi obţinută prin un alt mod de calcul statistic care ţine cont de dispersia valorilor măsurate.

2.4.3.pentru a evita efectuarea de încercări inutile, prin derogare de la dispoziţiile de la pct. 2.4.2, sunt admise autovehiculele pentru care valorile măsurate în mai puţin de 3 cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de curăţare vizate la pct. 2.2.2 lit. b) (sau aplicarea unui procedeu echivalent) sunt mai mici cu 0,5 m-1 faţă de valorile limită precizate la pct. 2.4.1.

ANEXA nr. 14 la reglementări

Condiţii

privind echiparea vehiculelor rutiere cu cale de blocare

Vehiculele trebuie prevăzute cu cale de blocare a roţilor, amplasate într-un loc uşor accesibil pe vehicul, după cum urmează:

a)o cală de blocare pentru:

i)autovehicule cu o MTMA mai mare de 3,5 tone;

ii) remorci cu două axe, cu excepţia semiremorcilor cu şa, cu o MTMA mai mare de 0,75

tone.

b)două cale de blocare pentru:

i)vehicule cu trei sau mai multe axe;

ii) semiremorci cu şa;

iii) remorci cu axă simplă sau dublă, având distanţa dintre axe de cel mult 1,00 m, cu o MTMA mai mare de 0,75 tone;

iv) remorci cu două axe, cu o MTMA mai mare de 7,5 tone.

!image

7) Directiva 88/77/CEE a Consiliului din 3 decembrie 1987 privind armonizarea legislaţiei Statelor membre privind măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze şi particule poluante de la motoarele cu aprindere prin comprimare folosite la propulsia vehiculelor şi a emisiilor de gaze poluante de la motoarele cu aprindere prin scânteie care funcţionează cu gaz natural sau cu gaz petrolier lichefiat şi destinate propulsiei vehiculelor, modificată ultima dată de Directiva 2001/27/CE a Comisiei din 10 aprilie 2001 care adaptează la progresul tehnic Directiva 88/77/CEE a Consiliului privind armonizarea legislaţiei Statelor membre privind măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze şi particule poluante de la motoarele cu aprindere prin comprimare folosite la propulsia vehiculelor şi a emisiilor de gaze poluante de la motoarele cu aprindere prin scânteie care funcţionează cu gaz natural sau cu gaz petrolier lichefiat şi destinate propulsiei vehiculelor

8) Directiva 1999/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind armonizarea legislaţiei Statelor membre privind măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze şi particule poluante de la motoarele cu aprindere prin comprimare folosite la propulsia vehiculelor şi a emisiilor de gaze poluante de la motoarele cu aprindere prin scânteie care funcţionează cu gaz natural sau cu gaz petrolier lichefiat şi destinate propulsiei vehiculelor şi care modifică Directiva 88/77/CEE

ANEXA nr. 15 la reglementări

I. Condiţii privind echiparea vehiculelor rutiere grele şi lungi cu plăci de identificare spate

(1)Autovehiculele pentru transport marfă cu MTMA care depăşeşte 12 tone (cu excepţia autotractoarelor pentru semiremorci), autobuzele articulate (cu excepţia celor urbane), (semi)remorcile cu MTMA mai mică sau egală cu 10 tone şi a căror lungime depăşeşte 8 m, precum şi remorcile sau semiremorcile având o MTMA mai mare de 10 tone trebuie să fie echipate cu plăci de identificare spate conform cerinţelor precizate prin prezentele reglementări.

(2)Plăcile de identificare spate trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE- ONU nr. 709) (cu marcă de omologare). Pentru autovehicule, aceste plăci de identificare sunt dreptunghiulare şi compuse din benzi oblice alternante roşii (fluorescente sau reflectorizante) şi galbene (reflectorizante), înclinate şi descendente către exteriorul vehiculului. Pentru (semi)remorci ele sunt compuse dintr-un fond reflectorizant galben şi o bordură roşie (fluorescentă sau reflectorizantă).

AUTOVEHICULE

!image

REMORCI ŞI SEMIREMORCI

!image

!image

9) Regulamentul nr. 70 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite(CEE/ONU) – Dispoziţii uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru autovehicule grele şi lungi

(3)Placa de identificare trebuie montată cu cuvântul "TOP" înscris orizontal pe partea superioară a plăcii (dacă există acest marcaj). Plăcile de identificare trebuie montate pe o suprafaţă perpendiculară pe axa longitudinală a vehiculului şi simetric faţă de aceasta; linia marginilor inferioare trebuie să fie paralelă la sol. Lungimea totală a unei serii formată din 1, 2 sau 4 plăci este de minimum 1.130 mm şi maximum 2.300 mm.

II. Condiţii privind echiparea vehiculelor rutiere lente cu plăci de identificare spate

(1)Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu cel puţin o placă de identificare spate conform cerinţelor precizate prin prezentele reglementări. Se înţelege prin vehicule lente: autovehicule care au, prin construcţie, o viteză maximă care nu depăşeşte 40 km/h, precum şi remorcile acestora.

(2)Plăcile de identificare trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 6910) (cu marcă de omologare). Ele sunt triunghiulare şi compuse dintr-un fond fluorescent roşu şi o bordură reflectorizantă roşie.

!image

(3)Placa de identificare trebuie montată pe partea stângă spate cu vârful orientat în sus sau cu cuvântul "TOP" înscris orizontal pe partea superioară a plăcii (dacă există acest marcaj). Placa de identificare trebuie montată pe o suprafaţă perpendiculară pe axa longitudinală a vehiculului, iar marginea sa inferioară trebuie să fie paralelă la sol.

III. Condiţii privind echiparea vehiculelor rutiere cu marcaje reflectorizante pentru contur

(1)Trebuie echipate cu marcaje reflectorizante pentru contur:

a)pe spate: marcaj integral pentru autovehicule transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone (cu excepţia autotractoarelor pentru semiremorci) şi pentru (semi)remorci cu MTMA mai mare de 3,5 tone, şi dacă lăţimea autovehiculelor şi (semi)remorcilor este mai mare de 2.100 mm;

b)pe părţile laterale: marcaj parţial pentru autovehicule transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone (cu excepţia autotractoarelor pentru semiremorci) şi pentru (semi)remorci cu MTMA mai mare de 3,5 tone, şi dacă lungimea autovehiculelor şi (semi)remorcilor este mai mare de 6.000 mm.

Totuşi, dacă forma, structura sau funcţionarea nu permit montarea acestor marcaje, se poate monta un marcaj liniar.

(2)Marcajele reflectorizante pentru contur trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 10411) (cu marcă de omologare). Ele trebuie să fie de culoare albă sau galbenă pe părţile laterale şi de culoare albă, galbenă sau roşie pe spate.

(3)Recomandări privind prescripţiile referitoare la forma şi la montajul marcajelor:

!image

10) Regulamentul nr. 69 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite(CEE/ONU) – Dispoziţii uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru vehicule lente (prin construcţie) şi a remorcilor lor

11) Regulamentul nr. 104 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite(CEE/ONU) – Dispoziţii uniforme privind omologarea maracjelor retroreflectorizante pentru vehiculele din categoriile M, N şi O

1.Marcaje laterale şi spate constituite din benzi

1.1.Marcajele reflectorizante aplicate pe vehicule pot fi constituite dintr-un singur element sau din mai multe elemente, de preferinţă continue, paralele sau cât mai apropiate de paralela cu solul.

Se aplică aceeaşi regulă pentru autotractoare, semiremorci şi alte combinaţii de vehicule. Trebuie să se evite constituirea de ansambluri compuse din vehicule cu şi fără marcaje.

1.2.Montajul marcajelor trebuie să identifice cât mai fidel întreaga lungime şi lăţime a vehiculului.

"Întreagă" înseamnă cel puţin 80% din lungime şi/sau lăţime.

1.3.In cazul benzilor discontinue spaţiul care separă elementele distinctive trebuie să fie cât mai scurt posibil şi nu trebuie să depăşească 50% din lungimea celui mai scurt element.

1.4.Partea inferioară a marcajelor reflectorizante trebuie să fie la o înălţime minimă deasupra solului de cel puţin 250 mm şi o înălţime maximă de 1500 mm.

2.Marcaje şi grafici distinctive (publicitare)

2.1.Marcajele şi graficile distinctive reflectorizante nu trebuie să fie plasate decât în interiorul marcajelor periferice laterale, cu condiţia ca ele să nu diminueze vizibilitatea marcajelor laterale sau a dispozitivelor obligatorii de iluminare şi de semnalizare luminoasă. Marcajele şi graficile distinctive trebuie să fie discrete.

2.2.Prin "discrete" se înţelege:

2.2.1.mai puţin de 15 litere / caractere;

2.2.2.înălţimea literelor / caracterelor cuprinsă între 300 mm şi 1000 mm;

2.2.3.o suprafaţă reflectorizantă totală de cel mult 2,0 m2;

2.2.4.concizia menţiunilor, cum ar fi adresele şi numerele de telefon

Exemple de marcaje reflectorizante constituite din benzi

!image

Exemple de marcaje periferice reflectorizante (cuprinzând marcaje şi grafici distincte)

!image

ANEXA nr. 16 la reglementări

Calificări admise pentru atestarea ca inspector tehnic Ingineri

Subingineri

Maiştri

Tehnicieni