Lege nr. 461 din 18 iulie 2001

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1Exercitarea profesiunii de asistent medical

Secţiunea 1Dispoziţii generale

Articolul 1

(1)Exercitarea profesiunii de asistent medical cu profil clinic sau paraclinic este un drept al oricărei persoane fizice, cetăţean român sau străin, posesor al diplomei de asistent medical, eliberata de o instituţie de învăţământ recunoscută de lege, şi având competenţa necesară pentru participarea la îngrijirea sănătăţii persoanei, a familiei şi a comunităţii.

(2)Exercitarea profesiunii de asistent medical cu profil clinic sau paraclinic este autorizata de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

Articolul 2

Asistentul medical, prin natura profesiunii sale, nu poate fi considerat funcţionar public şi nici nu va putea fi asimilat funcţionarului public, conform legii.

Articolul 3

Profesiunea de asistent medical cuprinde responsabilităţi care rezultă din prescripţia medicală şi din fişa postului.

Articolul 4

Autorizarea pentru practica profesiunii de asistent medical se face conform reglementărilor privind înscrierea în Registrul unic al asistentilor medicali, elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

Articolul 5

Profesiunea de asistent medical poate fi exercitată de către persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

a)este posesoare a diplomei de absolvire a unei forme de învăţământ de specialitate, de stat sau privat, acreditata în condiţiile legii;

b)este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea acestei profesiuni;

c)este autorizata sa practice aceasta profesiune prin înscrierea în Registrul unic al asistentilor medicali, ţinut la Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

Articolul 6

Asistentul medical poate practica profesiunea în unităţi medico-sanitare de stat sau private şi în instituţii de învăţământ şi cercetare cu profil medical.

Articolul 7

Asistentul medical angajat în unităţi medico-sanitare din reţeaua de stat sau privată are obligaţii ce decurg din normele şi reglementările legale, din prevederile contractului individual de muncă şi din regulamentele de ordine interioară.

Articolul 8

Protecţia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesională se realizează de angajator prin societăţile de asigurări.

Articolul 9

Conţinutul şi caracteristicile activităţii asistentului medical sunt:

a)efectuează îngrijiri de natura preventivă, curativă şi recuperatorie ale persoanei, familiei şi comunităţii, în limita competentelor sale;

b)participa la programe de educaţie sanitară a populaţiei;

c)participa la formarea practica a viitorilor asistenţi medicali;

d)participa, sub îndrumarea medicilor, la cercetarea în domeniul medical şi al ingrijirilor pentru sănătate;

e)participa alături de alte categorii de personal la protejarea mediului ambiant.Secţiunea a 2-a Formarea, perfecţionarea şi specializarea asistentului medical

Articolul 10

Formarea asistentului medical se realizează în instituţii de învăţământ recunoscute de lege, în baza programelor elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Finanţarea şcolarizării asistentilor medicali în sistemul de stat, prin şcoli postliceale sanitare, se face de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cifra de şcolarizare fiind stabilită în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

Articolul 11

Asistentul medical are obligaţia profesională de a se pregati prin programe de formare continua, elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, cu consultarea Ordinului Asistentilor Medicali din România, şi de a fi atestat periodic.

Articolul 12

Specializarea asistentului medical se realizează prin programe având conţinut şi durata specifice, conform cerinţelor, în instituţii abilitate scopului propus.

Articolul 13

Angajarea şi promovarea profesională sau administrativă a asistentului medical în sistemul sanitar public se realizează prin concurs, potrivit legii.

Articolul 14

Formele de pregătire, specializare şi perfecţionare profesională, efectuate de asistentul medical în străinătate, sunt asimilate celor echivalente în ţara, potrivit reglementărilor în vigoare.

Secţiunea a 3-aNorme de etica şi deontologie profesională

Articolul 15

În exercitarea profesiunii asistentul medical respecta demnitatea fiinţei umane şi principiile eticii, dând dovada de responsabilitate profesională şi morala, actionand întotdeauna în interesul pacientului, familiei pacientului şi al comunităţii.

Articolul 16

În exercitarea profesiunii asistentul medical are obligaţia fundamentală de a îndeplini, conform competentelor, responsabilităţilor sale şi deciziilor medicului, orice activitate pentru a evita punerea în pericol a vieţii pacientului.

Articolul 17

Asistentul medical este obligat sa păstreze secretul profesional, iar informaţiile referitoare la pacienti, obţinute în urma sau în legătură cu exercitarea profesiunii sale, nu pot fi impartasite altei persoane din afară echipei medicale, cu excepţia cazurilor prevăzute în mod expres de lege.

Articolul 18

Asistentul medical are obligaţia de a lua măsuri de acordare a primului ajutor medical, indiferent de persoana, locul sau de situaţia în care se găseşte.

Articolul 19

Litigiile sau abaterile de la etica profesională se analizează, după caz, de către şeful echipei medicale, de conducerea unităţii şi de Colegiul Medicilor din România, cu participarea unui reprezentant desemnat de Ordinul Asistentilor Medicali din România, potrivit Codului de etica şi deontologie profesională al asistentului medical.

Secţiunea a 4-aRelaţii care se stabilesc în exercitarea profesiunii de asistent medical

Articolul 20

Activitatea asistentului medical se desfăşoară individual, conform unui plan stabilit de către medic, sau în cadrul unei echipe medicale, în funcţie de natura activităţii.

Articolul 21

Asistentul medical se subordonează medicului şi recunoaşte rolul lui şi al celorlalţi membri ai echipei medicale, participând la menţinerea relaţiilor amiabile în cadrul acesteia şi contribuind la calitatea actului medical.

Articolul 22

Relaţiile dintre asistenţii medicali se bazează pe corectitudine, colaborare, respect reciproc şi solidaritate profesională, potrivit Codului de etica şi deontologie profesională al asistentului medical.

Capitolul 2Ordinul Asistentilor Medicali din România

Secţiunea 1Caracteristici generale

Articolul 23

(1)Ordinul Asistentilor Medicali din România se înfiinţează ca organizaţie profesională, neguvernamentala, apolitica, nonprofit şi cu personalitate juridică, care reprezintă interesele profesionale ale asistentilor medicali membri.

(2)Ordinul Asistentilor Medicali din România cuprinde asistenţi medicali autorizaţi sa practice profesiunea de asistent medical în unităţi ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei sau ale altor ministere cu reţea sanitară proprie, precum şi în sectorul privat.

Articolul 24

Ordinul Asistentilor Medicali din România are sediul central în municipiul Bucureşti.

Secţiunea a 2-aAtribuţiile Ordinului Asistentilor Medicali din România

Articolul 25

Ordinul Asistentilor Medicali din România are următoarele atribuţii:

a)apara prestigiul şi demnitatea profesională ale asistentilor medicali membri în relaţiile cu terţe persoane fizice şi juridice;

b)apara şi promovează drepturile şi interesele profesionale ale membrilor săi;

c)emite norme cu caracter intern, cu respectarea dispoziţiilor legale;

d)elaborează şi supraveghează respectarea Codului de etica şi deontologie profesională al asistentului medical, adoptat după avizarea de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi de Colegiul Medicilor din România;

e)reprezintă membrii săi în relaţiile cu organizaţii neguvernamentale şi cu sindicate, pe plan intern şi internaţional;

f)desemnează reprezentanţi în situaţiile de judecare a cazurilor de abateri de la normele de etica şi deontologie profesională, precum şi de soluţionare a litigiilor;

g)colaborează cu Ministerul Sănătăţii şi Familiei în scopul elaborării reglementărilor privind înregistrarea în Registrul unic al asistentilor medicali;

h)colaborează cu Ministerul Sănătăţii şi Familiei la formarea, specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale practice a asistentilor medicali;

i)colaborează cu Ministerul Sănătăţii şi Familiei în scopul elaborării normelor specifice şi a reglementărilor privind profesiunea de asistent medical.Secţiunea a 3-a Membrii Ordinului Asistentilor Medicali din România

Articolul 26

Calitatea de membru al Ordinului Asistentilor Medicali din România se pierde ca urmare a suspendării sau anulării dreptului de exercitare a profesiunii de asistent medical.

Articolul 27

Membrii Ordinului Asistentilor Medicali din România sunt obligaţi:

a)să respecte reglementările legale privind exercitarea profesiunii de asistent medical;

b)să respecte statutul Ordinului Asistentilor Medicali din România privind exercitarea profesiunii de asistent medical;

c)să respecte şi să aplice normele de etica şi deontologie profesională.

Articolul 28

Veniturile Ordinului Asistentilor Medicali din România se constituie din:

a)taxa de înscriere şi cotizaţiile lunare ale membrilor;

b)donaţii, sponsorizări, potrivit legii;

c)fonduri rezultate din manifestări culturale şi din drepturi editoriale;

d)alte surse, cu respectarea prevederilor legale.Secţiunea a 4-a Organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistentilor Medicali din România

Articolul 29

Ordinul Asistentilor Medicali din România este organizat la nivel naţional, judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.

Articolul 30

Organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, sunt:

a)consiliul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;

b)biroul consiliului.

Articolul 31

(1)Consiliile judeţene au un număr de membri proporţional cu numărul asistentilor medicali înscrişi în evidenta, după cum urmează:

a)până la 1.000 de asistenţi medicali înscrişi în registru - 11 membri;

b)între 1.001-2.000 de asistenţi medicali înscrişi în registru - 15 membri;

c)între 2.001-4.000 de asistenţi medicali înscrişi în registru - 19 membri;

d)peste 4.000 de asistenţi medicali înscrişi în registru - 21 de membri.

(2)Consiliul constituit la nivelul municipiului Bucureşti este format din 25 de membri.

(3)Alegerea membrilor consiliilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, se face prin vot secret, cu majoritate simpla, prin participarea a minimum două treimi din numărul total al delegaţilor aleşi de adunările generale locale, potrivit normei de reprezentare de un delegat la 20 de membri înscrişi în registru. Alegerea reprezentanţilor pentru Adunarea generală a Ordinului Asistentilor Medicali din România se va face prin vot secret, cu majoritate simpla, potrivit normei de reprezentare de un delegat la 100 de membri înscrişi în registru. Alegerile sunt validate în prezenta a două treimi din numărul total al delegaţilor. În cazul în care la conferinţa de alegeri nu sunt prezente două treimi din numărul total al delegaţilor, după doua săptămâni se va organiza o alta conferinţa de alegeri al carei rezultat va fi validat indiferent de numărul participanţilor.

(4)Consiliul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, va alege dintre membrii săi un birou format din preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi un secretar.

(5)Funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar sunt incompatibile cu funcţia corespunzătoare dintr-un sindicat profesional.

Articolul 32

Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România, la nivel naţional, judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, se desfăşoară o dată la 4 ani.

Articolul 33

(1)Organizarea primelor alegeri la nivel naţional, judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, se desfăşoară în baza regulamentului elaborat de comisia electorală centrala, formată din: a) 4 reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi Familiei; b) 4 reprezentanţi ai Colegiului Medicilor din România;

c)câte un reprezentant al ministerelor cu reţea sanitară proprie; d) 4 persoane desemnate de asociaţiile profesionale reprezentative ale asistentilor medicali; e) 4 persoane desemnate de sindicatele reprezentative ale asistentilor medicali.

(1)Membrii primului consiliu naţional, consiliu judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, se aleg pe o durată de 2 ani.

Articolul 34

(1)Organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România la nivel naţional sunt:

a)adunarea generală;

b)consiliul naţional;

c)biroul executiv.

(2)Organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legale şi cu regulamentele proprii.

Articolul 35

(1)Adunarea generală a Ordinului Asistentilor Medicali din România, constituită din reprezentanţii aleşi la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti, se întruneşte anual.

(2)Adunarea generală alege prin vot secret, cu majoritate simpla, membrii Consiliului Naţional al Ordinului Asistentilor Medicali din România (Consiliul Naţional), în prezenta a cel puţin două treimi din numărul total al reprezentanţilor aleşi.

(3)Adunarea generală adopta în prezenta a cel puţin două treimi din numărul total al reprezentanţilor aleşi Codul de etica şi deontologie profesională al asistentului medical, statutul şi Regulamentul de organizare şi funcţionare ale Ordinului Asistentilor Medicali din România.

Articolul 36

(1)Consiliul Naţional este alcătuit din câte 2 reprezentanţi ai fiecărui judeţ, respectiv 4 reprezentanţi ai municipiului Bucureşti, şi câte 2 reprezentanţi din reţelele paralele, aleşi de către Adunarea generală a Ordinului Asistentilor Medicali din România.

(2)Consiliul Naţional este legal constituit în prezenta a jumătate plus unul din numărul membrilor săi şi hotărăşte cu majoritate simpla.

(3)Consiliul Naţional se întruneşte în sesiuni anuale, ordinare şi extraordinare.

(4)În cadrul Consiliului Naţional funcţionează comisii de specialitate.

Articolul 37

Ordinul Asistentilor Medicali din România este coordonat între sesiunile Consiliului Naţional de biroul executiv.

Articolul 38

(1)Biroul executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din România asigura activitatea permanenta a acestuia, conform legii şi regulamentelor proprii.

(2)Biroul executiv este alcătuit din preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar, aleşi prin vot secret de către membrii Consiliului Naţional.

(3)Funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar sunt incompatibile cu funcţiile corespunzătoare dintr-un sindicat profesional.

Articolul 39

Persoanele care exercită funcţii de conducere la nivel judeţean sau naţional în structurile Ordinului Asistentilor Medicali din România îşi menţin locul de muncă pe perioada în care îndeplinesc funcţiile respective.

Secţiunea a 5-aProceduri şi sancţiuni

Articolul 40

(1)Membrilor Ordinului Asistentilor Medicali din România care încalcă regulamentele specifice privind exercitarea profesiunii de asistent medical, precum şi Codul de etica şi deontologie profesională al asistentului medical li se aplică următoarele sancţiuni:

a)mustrare;

b)avertisment;

c)suspendarea temporară a calităţii de membru al Ordinului Asistentilor Medicali din România;

d)retragerea calităţii de membru al Ordinului Asistentilor Medicali din România şi propunerea către Ministerul Sănătăţii şi Familiei de anulare a autorizaţiei de practica profesională pentru o perioadă limitată sau definitiv.

(2)Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d) sunt de competenţa Consiliului Naţional.

Articolul 41

Concluziile anchetei şi sancţiunile aplicate se comunică în scris persoanei în cauza, consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti al Ordinului Asistentilor Medicali din România, persoanei juridice cosemnatare a contractului individual de muncă şi, după caz, Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi Colegiului Medicilor din România.

Articolul 42

(1)Contestaţiile împotriva sancţiunilor prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi b) se pot introduce la comisiile competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

(2)Împotriva sancţiunilor prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. c) şi d) se poate introduce contestaţie la judecătoria în a carei raza teritorială îşi desfăşoară activitatea asistentul medical sancţionat, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii.

Articolul 43

Răspunderea disciplinară a membrilor Ordinului Asistentilor Medicali din România, prevăzută la art. 40, nu exclude răspunderea civilă, materială, contravenţională şi penală, potrivit prevederilor legale.

Capitolul 3Dispoziţii finale

Articolul 44

Practicarea profesiunii de asistent medical de către persoanele care nu au aceasta calitate constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii.

Articolul 45

Asistenţii medicali sunt obligaţi să respecte dispoziţiile prezentei legi şi reglementările specifice sectorului în care îşi desfăşoară activitatea.

Articolul 46

În sensul prezentei legi profesiunea de asistent de farmacie şi profesiunea de tehnician dentar se asimilează profesiunii de asistent medical.

Articolul 47

Ordinul Asistentilor Medicali din România funcţionează în baza prezentei legi şi în baza reglementărilor proprii, elaborate în conformitate cu prevederile acesteia.

Articolul 48

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Hotărârea Guvernului nr. 379/1992 privind aprobarea principiilor de baza ale Statutului asistentului medical din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 22 iulie 1992, şi orice ale prevederi contrare.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 26 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TARACILA

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 28 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALER DORNEANU