Reglementări specifice din 18 octombrie 2021
privind cerinţele de şcolarizare şi pregătire în protecţie radiologică a personalului medical
- Emitent
- Ministerul Sănătății; Ministerul Educației; Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare
- Publicat în
- Monitorul Oficial
Textul actului
Cuprins
Publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 1.152 bis din 3 decembrie 2021
Anexa nr. 1
Reglementari specifice privind cerintele de școlarizare și pregătire în protecție radiologică a personalului medical
Scop
Art. 1. (1) Prezentele cerințe se aplică pentru pregătirea în protecție radiologică a lucrătorilor care își desfășoară activitatea în domeniul medical și respectă principalele prevederi din documentul privind Recomandările Comisiei Europene, Seria Radiation Protection nr. 175/2014.
(2)Prezentele norme pun în aplicare prevederile art. 16 alin (2) din Normele privind cerinţele de bază de securitate radiologică apobate prin Ordinul ministrului sănătății, al ministrului educației și al președintelui CNCAN nr. 752/3978/136/2018.
Prevederi generale privind pregătirea lucrătorilor din domeniul medical
Art. 2. Toți lucrătorii din domeniul medical, implicaţi în expunerile medicale cu radiații ionizante, atât cei abilitaţi să facă trimiteri pentru pacienți în vederea efectuării de proceduri de diagnostic sau terapie, precum și cei expuşi profesional la radiații ionizante sau care îşi desfăşoară activitatea în zone controlate sau supravegheate, trebuie să dobândească cunoştinţe de bază, abilităţi specifice, precum şi competenţe în domeniul protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante, prin parcurgerea unor programe de pregătire, programe de informare şi de instruire teoretică şi practică în materie de practici radiologice medicale.
Art. 3. Toți lucrătorii din domeniul medical care trimit pacienții pentru efectuarea de proceduri de diagnostic şi terapie cu radiații ionizante, precum și cei care lucrează în zone în care se utilizează radiațiile ionizante, trebuie să înţeleagă importanţa parcurgerii programului de pregătire de bază în protecţie radiologică şi să aplice de-a lungul întregii cariere cunoştinţele dobândite, mai ales pentru acele grupuri de populație care au nevoie de precauții speciale de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante.
Art. 4. Tematicile incluse în programele de pregătire şi nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite prin programul de pregătire de bază trebuie adaptate pentru diferitele specialităţi, cum ar fi de ex. radiologie de diagnostic, radioterapie, cardiologie, medicină dentară etc. şi pentru diferite tipuri de responsabilităţi, ca de ex. medici, fizicieni medicali, asistenţi medicali/operatori, ingineri de service etc.
Art. 5. Programele de pregătire trebuie să conţină atât cursuri de pregătire teoretică, cât şi sesiuni practice, precum şi studiu individual.
Art. 6. Se recomandă ca un procent de cca. 20 - 30% din timpul total alocat programelor de pregătire să fie dedicat sesiunilor practice.
Art. 7. În cazul persoanelor care urmează programe practice de pregătire trebuie aplicate cu atenţie sporită criteriile de justificare şi de optimizare. Toate procedurile trebuie să fie realizate sub responsabilitatea unui specialist cu experienţă adecvată şi nu este permis să se iradieze suplimentar pacientul numai în scopuri de pregătire a personalului.
Art. 8. În cazul procedurilor cu doze mari de radiaţii precum şi în radiologia pediatrică trebuie realizat un control strict al dozei pacientului pentru a garanta că acesta nu primeşte doze semnificativ mai mari ca urmare a pregătirii personalului.
Programele de pregătire în protecţie radiologică
Cerinţe specifice de pregătire în protecţie radiologică A.
Art. 9. Programele de pregătire în protecție radiologică se organizează cu respectarea prevederilor Ordinului președintelui CNCAN nr. 14/2018 pentru aprobarea Procedurii privind cerințele de eliberare a avizelor pentru programele de pregătire în protecție radiologică.
Art. 10. Programele de pregătire în protecție radiologică includ pregătirea inițială și pregătirea continuă.
A1. Programele de pregătire inițială în protecție radiologică
Art. 11. Curricula programelor de pregătire inițială în protecție radiologică cuprinde :
tematica de bază menţionată în Anexa nr. 2, care este aplicabilă pentru toate specialităţile medicale
tematica specifică pentru fiecare specialitate.
Art. 12. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite prin programul educaţional de bază în protecţie radiologică sunt detaliate în tabelul nr. 1 din Anexa nr. 2.
Art. 13. În completarea prevederilor din Ordinul președintelui CNCAN nr. 14/2018, în Anexa nr. 2 se specifică numărul de ore de pregătire inițială recomandat pentru fiecare specialitate.
A2. Programele de pregătire continuă în protecție radiologică
Art. 14. Programele de pregătire continuă în protecţie radiologică se organizează periodic, la intervale de 5 ani.
Art. 15. În curricula programelor de pregătire continuă în protecție radiologică pentru domeniul medical se includ cel puțin următoarele tematici, cu respectarea art. 5 alin (3) din Anexa la Ordinul președintelui CNCAN nr. 14/2018:
Aspecte privind desfășurarea practicii
Protecția radiologică operațională
Feedback -ul incidentelor și accidentelor radiologice în desfășurarea practicii
Noutați legislative privind protecția radiologică la nivel național și internațional
Art. 16. Numărul de ore recomandate pentru programele de pregătire continuă în protecție radiologică pentru fiecare specialitate este specificat în Anexa nr. 3.
B. Prevederi privind pregătirea pentru fiecare specialitate B1. Cerințe pentru medicii abilitaţi să facă trimiteri
Art. 17. Pregătirea de bază în protecție radiologică pentru medicii abilitaţi să facă trimiteri se recomandă să fie inclusă în cursurile universitare, în diferite perioade de pregătire, precum şi în programele de bază pentru rezidenţiat şi în cursuri speciale de pregătire organizate de angajator şi recunoscute de autorităţile competente.
Art. 18. Medicii abilitaţi să facă trimiteri trebuie să își actualizeze la intervale regulate de 5 ani nivelul de pregătire în protecție împotriva radiaţiilor ionizante prin programe de informare şi de instruire teoretică şi practică, pentru actualizarea cunoștințelor cu privire la noile proceduri de diagnostic și terapie și a modulului de justificare a acestora, menținând astfel competența în protecție radiologică.
Art. 19. Principiul de bază al protecției radiologice care trebuie inclus în programele de pregătire ale medicilor abilitaţi să facă trimiteri este justificarea expunerii pacientului împotriva radiaţiilor ionizante, care impune ca beneficiul potențial pentru pacient să depășească riscul asociat expunerii la radiații.
Art. 20. Medicii abilitaţi și practicienii să facă trimiteri sunt implicați în procesul de justificare a expunerilor medicale conform prevederilor art 142 alin.(3) lit. d) din Normele privind cerinţele de
bază de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății, al minstrului educației și al președintelui CNCAN nr. 752/3978/136/2018.
Art. 21. Pentru justificarea corectă a unei proceduri radiologice şi selectarea procedurii optime de imagistică, medicii abilitaţi să facă trimiteri trebuie să se asigure că deţin informaţii suficiente privind:
efectuarea anterioară a unei examinări similare sau a altor examinări cu radiaţii ionizante,
necesitatea efectuării examinării sau a repetării acesteia,
explicarea clară a situaţiei clinice,
alegerea celei mai potrivite examinării pentru situaţia clinică dată, ţinând cont şi de metodele de investigaţie non-iradiante, astfel încât să se evite expunerea inutilă a pacientului.
Art. 22. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru medicii abilitaţi să facă trimiteri trebuie să se bazeze pe siguranţa pacientului şi pe managementul riscului asociat expunerii medocale şi sunt prezentate în tabelul nr. 2 din Anexa nr. 4.
imagistică medicală
B2. Cerinţe generale de pregătire pentru medicii cu specializare în radiologia de diagnostic şi
Art. 23. Educația și instruirea în domeniul protecției împotriva radiațiilor ionizante a medicilor implicați direct în utilizarea radiațiilor ionizante trebuie să fie la standarde înalte și să asigure înțelegerea bazei științifice a imagisticii în scop diagnostic, dar şi a riscurilor asociate expunerii la radiaţii în scopul aplicării corecte a modalităților de diagnostic, în beneficiul pacientului.
Art 24. Educația și instruirea în domeniul protecției radiologice se recomandă să înceapă încă din primii ani de facultate și să continue pe parcursul întregii cariere. Educația profesională trebuie să țină pasul cu dezvoltarea de noi tehnici şi sisteme de diagnostic, cu accent special pentru dobândirea de abilități în utilizarea practică a acestor sisteme şi justificarea expunerilor medicale.
radiologie şi imagistică medicală sunt prezentate în tabelul nr. 3 din Anexa nr.4.
Art. 25. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru medicii cu specializarea de
B3. Cerinţe de pregătire pentru medicii cu specializare în radiologie intervenţională
Art. 26. Conceptul de bază în pregătirea medicilor cu specializare în radiologie intervenţională vizează dezvoltarea cunoștinţelor, abilităţilor și competenţelor de a diagnostica și trata pacienții folosind tehnicile actuale cel mai puțin invazive, în scopul a minimizării riscului asupra pacientului și pentru a îmbunătăți rezultatele asupra sănătății.
Art. 27. Medicii cu specializare în radiologie intervenţională trebuie să parcurgă programului de pregătire de bază în protecţie radiologică și programul specific de pregătire pentru radiologie intervenţională, in scopul dezvoltării de abilități și competențe suplimentare.
Art. 28. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru medicii cu specializarea de radiologie intervenţională, suplimentar faţă de cele menţionate în tabelul nr 3, sunt prezentate în tabelul nr. 4 din Anexa nr. 4.
în tehnici intervenţionale
B4.Cerinţe de pregătire pentru medicii cu alte specializări medicale, non-radiologice, implicaţi
radiații ionizante includ cardiologia intervențională, electrofiziologia, chirurgia vasculară, urologia, chirurgia ortopedică, neurochirurgia, gastroenterologia, ginecologia, etc.
Art. 29. Specializările medicale non-radiologice care utilizează tehnici de intervenție ghidate cu
Art. 30. Medicii specificaţi la art. 29 trebuie să parcurgă un program de pregătire în domeniul protecției radiologice similar cu medicii cu specializare în radiologie intervenţională.
Art. 31. În cadrul programelor de pregătire, se va face distincție între acei specialiști care efectuează proceduri care au potențialul de a administra pacienţilor doze mari de radiații, precum medicii cu specializare în cardiologia intervențională, chirurgie vasculară, etc care folosesc unități mobile sau fixe de angiografie, neurochirurgi sau alte specializări care lucrează cu instalaţii radiologice mobile cu braț C, şi medicii cu specializare în urologie, ortopedie, gastroenterologie, etc care efectuează proceduri cu doze mici de radiaţii, cu imagini statice ocazionale.
Art. 32. a) Pentru specialiștii care efectuează proceduri cu doze de radiaţii potențial mari, se recomandă tematici de învățare similare cu cele pentru radiologia intervențională.
b)Pentru specialiștii care efectuează proceduri cu doze mici de radiaţii, aspectele practice ale protecției radiologice vor avea prioritate, iar programele de instruire se vor concentra pe realizarea abilităților.
Art. 33. a) Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru medicii cu specializare non-radiologică, implicaţi în tehnici intervenţionale cu doze de radiaţii potențial mari, sunt prezentate în tabelul nr. 5 din Anexa nr. 4.
Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru medicii cu specializare non- radiologică, implicaţi în tehnici intervenţionale cu doze mici de radiaţii, sunt prezentate în tabelul nr. 6 din Anexa nr. 4.
B5. Cerinţe de pregătire pentru medicii cu specializare!imageîn medicină nucleară
Art. 34. Medicina nucleară, prin utilizarea surselor radioactive deschise sub formă de medicamente radiofarmaceutice, implică aspecte specifice în domeniul protecției împotriva radiațiilor ionizante, respectiv:
riscul de expunere externă și internă pentru personalul medical, în special în timpul pregătirii și administrării produselor radiofarmaceutice;
control limitat al radiofarmaceuticelor după administrarea acestora;
doză absorbită de un anumit organ și doză efectivă puternic dependente de biocinetica fiecărui pacient;
riscuri potențiale de expunere la radiații pentru rudele pacienților și pentru alte persoane din populaţie.
Art. 35. Programul de pregătire pentru specialiştii din medicină nucleară trebuie să conţină atât programul de pregătire de bază, care constă în dobândirea de cunoștințe, abilități și competențe prezentate în tabelele nr. 1 și 2 din Anexa nr. 2 cât şi tematici specifice domeniului, cu accent pe utilizarea în siguranță a medicamentelor radiofarmaceutice pentru procedurile terapeutice, precum:
imagistică și tehnici terapeutice specializate,
expunerea pacientului , respectiv diagnostic in vivo și terapie,
expunerea profesională și expunerea publică,
expunerea persoanelor implicate în susţinerea şi îngrijirea pacienţilor.
medicină nucleară, suplimentar faţă de cele menţionate în tabelele nr. 1 și 2 din Anexa nr. 2, sunt prezentate în tabelul nr. 7 din Anexa nr. 4.
Art. 36. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru medicii cu specializare în
B6. Cerinţe de pregătire pentru medicii cu specializare în radioterapie
în ţesuturile normale constituie cerinţa de bază în practica de radioterapie.
Art. 37. Administrarea cu precizie a dozelor în volumul tumoral, cu menţinerea la minimum a dozelor
Art 38. În plus faţă de aspectele de protecţie radiologică centrate pe pacient, trebuie luate măsuri adecvate pentru a reduce cât mai mult posibil dozele încasate de personalul expus profesional şi de persoanele din populaţie.
Art. 39. Programul de pregătire pentru specialiştii din radioterapie trebuie să conţină atât programul de pregătire de bază, care constă în principal în dobândirea de cunoștințe, abilități și competențe prezentate în tabelele nr. 1 și 2 din Anexa nr. 2, cât şi tematici specifice domeniului, care includ înțelegerea fizicii radiațiilor aplicată în radioterapiei, radiobiologie, concepte și principii de protecție împotriva radiațiilor ionizante; un accent deosebit ar trebui pus pe cunoaşterea noilor sisteme, tehnici și proceduri radioterapeutice, precum și pe dobândirea de abilități în utilizarea practică a acestora.
Art. 40. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru medicii cu specializarea radioterapie, suplimentar faţă de cele menţionate în tabelele nr. 1 și 2 din Anexa nr. 2, sunt prezentate în tabelul nr. 8 din Anexa nr. 4.
dentară
B7. Cerinţe de pregătire pentru medicii dentişti/stomatologi sau cu specializare în chirurgie
Art. 41. Medicii dentişti/stomatologi şi cei cu specializarea de chirurgie dentară pot acționa atât ca medici abilitaţi să facă trimiteri cât și ca practicieni în domeniul radiologiei.
Art. 42. Programul de pregătire a medicilor dentişti/ stomatologi sau cu specializarea de chirurgie dentară trebuie să cuprindă tematici privind pericolele radiațiilor ionizante și efectele acesteia asupra țesuturilor biologice, reglementările naţionale privind utilizarea radiațiilor ionizante în domeniul radiologiei dentare, protecție radiologică și reducerea dozei la pacient.
specializarea de chirurgie dentară sunt prezentate în tabelul nr. 9 din Anexa nr. 4.
Art. 43. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru medicii dentişti sau cu
procedurile cu radiaţii ionizante
B8. Cerinţe de pregătire pentru asistenţii medicali / operatorii / tehnicienii implicaţi în
Art. 44. Asistenţii medicali / operatorii /tehnicienii implicaţi în procedurile cu radiaţii ionizante sunt lucrătorii din domeniul sănătății responsabili de efectuarea procedurilor de radiologie de diagnostic şi radiologie intervenţională, medicină nucleară şi radioterapie, în concordanță cu procedurile de lucru și protocoalele clinice aprobate la nivelul unității.
Art. 45. Aceştia sunt responsabili pentru bunăstarea fizică și psihică a pacienților, înainte, în timpul și după efectuarea procedurilor de diagnostic și terapie, având un rol activ în justificarea și optimizarea procedurilor, precum şi în protecţia radiologică a pacienților și a altor persoane, în conformitate cu principiul ALARA.
Art. 46. Pregătirea pentru asistenţii medicali / operatorii /tehnicienii cuprinde programul de pregătire de bază, care trebuie urmat de către toţi asistenţii medicali / operatorii /tehnicienii, indiferent de practică (radiologie de diagnostic, radiologie intervenţională, medicină nucleară şi radioterapie) și programe de pregătire suplimentară specifice tipului de practică.
Art. 47. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru asistenţii medicali / operatorii /tehnicienii, indiferent de tipul practicii, în urma parcurgerii programului de pregătire de bază sunt prezentate în tabelul nr. 10 din Anexa nr.4.
Art. 48 Suplimentar faţă de programul de pregătire de bază, nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru asistenţii medicali / operatorii /tehnicienii implicaţi în procedurile cu radiaţii ionizante sunt prezentate în Anexa nr. 4 în tabelul nr. 11 pentru practicile de radiologie de diagnostic şi radiologie intervenţională, respectiv în tabelul nr. 12 pentru practicile de medicină nucleară şi în tabelul nr. 13 pentru practicile de radioterapie.
implicaţi în utilizarea radiaţiilor ionizante
B9. Cerinţe de pregătire pentru surorile/asistenţii medicali sau alţi lucrători care nu sunt direct
Art. 49. Surorile/asistenții medicali și alți lucrători din domeniul sănătății care nu sunt implicați direct în utilizarea radiațiilor ionizante, dar care lucrează într-o zonă clinică în care se utilizează radiațiile ionizante trebuie să fie informaţi și instruiţi asupra riscului de expunere la radiaţii ionizante.
Art. 50. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru surorile/asistenţii medicali sau alţi lucrători care nu sunt direct implicaţi în utilizarea radiaţiilor ionizante, sunt prezentate in tabelul nr. 14 din Anexa nr. 4.
B10. Cerinţe de pregătire pentru fizicienii medicali / experţii în fizică medicală
Art. 51. În cadrul sistemului medical, expertul în fizică medicală/ fizicianul medical trebuie să acționeze sau să ofere consultanţă de specialitate cu privire la chestiuni legate de fizica radiațiilor aplicate expunerii medicale și expunerii imagistice non-medicale care folosesc echipamente medicale.
Art. 52. (1) În funcție de practica radiologică medicală, expertul în fizică medicală îndeplinește responsabilităţile specifice prevăzute în art. 146 din Normele privind cerinţele de bază de securitate radiologică, apobate prin Ordinul ministrului sănătății, al ministrului educației și al președintelui CNCAN nr. 752/3978/136/2018
Fizicianul medical are responsabilitățile stipulate în normele specifice de securitate radiologică în practicile de radiologie de diagnostic și radiologie intervențională, de radioterapie și de medicină nucleară.
Fizicianul medical lucrează sub supravegherea expertului în fizică medicală.
medical sunt descrise în Normele privind expertul în fizică medicală aprobate prin Ordinul comun nr.1272/266/2006 al ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui CNCAN.
Art. 53. Cerinţele de pregătire teoretică şi practică pentru expertul în fizică medicală şi fizicianul
B11. Cerinţe de pregătire pentru inginerii şi tehnicienii de service al instalaţiilor radiologice
Art. 54. Inginerii și tehnicienii de service vor parcurge un program de pregătire în domeniul protecției împotriva radiațiilor care trebuie să acopere aspectele menţionate în tabelul nr.1 din Anexa nr. 2 (programul de pregătire de bază în protecţie radiologică), precum și o pregătire suplimentară în funcție de complexitatea echipamentelor radiologice pentru care asigură instalarea, montarea, punerea în funcţiune, verificarea periodică, repararea și dezafectarea.
Art. 55. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă de bază care trebuie dobândite de inginerii și tehnicienii de service sunt menţionate în tabelul nr. 1 din Anexa nr. 2, iar cele suplimentare sunt prezentate în tabelul nr. 15 din Anexa nr. 4.
C. Recomandări internaționale
Art. 56. Curricula pentru programele de pregătire iniţială și continuă va include și recomandările europene și internaţionale privind protecţia radiologică.
Art. 57. Recomandările europene și internaționale privind curricula pentru programele de pregătire în protecție radiologică sunt specificate în Anexa 5.
Anexa nr. 2 Tematica generală privind cursurile de pregătire inițială în protecție radiologică în domeniul
medical
MEDICI SPECIALIȘTI
| Tematica | RD | MN | RT | CDI/ RI !image /MI | MX | MD | M | |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| !image 1. Structura atomului, producerea radiaţiei X şi interacţia radiaţiei cu materia | m | î | î | s | s | s | - | |
| 2. Structura nucleului și radioactivitatea | m | î | î | s | - | - | - | |
| 3. Mărimi şi unităţi radiologice | m | î | î | m | m | s | s | |
| 4. Caracteristicile fizice ale sistemelor cu radiaţii X | m | s | î | m | m | m | - | |
| 5. Principiile detectării radiațiilor | m | î | m | s | s | s | - | |
| 6. Procesul de justificare a examinărilor imagistice | î | î | î | î | î | î | m | |
| 7. Noţiuni fundamentale de radiobiologie, efectele biologice ale radiațiilor | î | î | î | m | m | s | s | |
| 8. Doză efectivă şi riscuri de cancer și boli ereditare | î | î | î | m | m | m | m | |
| 9. Riscurile efectelor deterministice | î | î | î | î | m | m | s | |
| 10. Principii generale de protecție împotriva radiațiilor | î | î | î | î | m | m | s | |
| 11. Protecția împotriva radiațiilor – măsuri operaționale | î | î | î | î | m | m | s | |
| 12. Aspecte particulare de protecție radiologică pentru pacient | î | î | î | î | î | î | s | |
| 13. Aspecte particulare de protecție radiologică pentru personal | î | î | î | î | î | î | s | |
| 14. Doze tipice pentru procedurile de diagnostic | î | î | î | m | m | m | m | |
| 15. Riscuri de expunere fetală la radiații ionizante | î | î | î | s | m | s | s | |
| 16. Controlul calității și asigurarea calității în protecția împotriva radiațiilor | m | î | î | m | s | s | - | |
| 17. Reglementări naționale și standarde internaționale | m | m | m | m | m | m | s | |
| Număr total de ore de pregătire | 30- !image 50 | 30- !image 50 | 40- !image 60 | 20- !image 30 | 15- !image 20 | 10- !image 15 | 5- !image 10 |
ALTE CATEGORII DE PERSONAL MEDICAL
| Tematica | FM | AM | SM | II |
|---|---|---|---|---|
| 1. Structura atomului, producerea radiaţiei X şi interacţia radiaţiei cu materia | î | m | s | m |
| 2. Structura nucleului și radioactivitatea | î | m | - | m |
| 3. Mărimi şi unităţi radiologice | î | m | s | m |
| 4. Caracteristicile fizice ale sistemelor cu radiaţii X | î | î | - | î |
| 5. Principiile detectării radiațiilor | î | î | s | î |
| 6. Procesul de justificare a examinărilor imagistice | î | î | s | - |
| 7. Noţiuni fundamentale de radiobiologie, efectele biologice ale radiațiilor | î | m | s | s |
| 8. Doză efectivă şi riscuri de cancer și boli ereditare | î | î | s | s |
| 9. Riscurile efectelor deterministice | î | î | s | - |
| 10. Principii generale de protecție împotriva radiațiilor | î | î | m | m |
| 11. Protecția împotriva radiațiilor – măsuri operaționale | î | î | m | m |
| 12. Aspecte particulare de protecție radiologică pentru pacient | î | î | m | m |
| 13. Aspecte particulare de protecție radiologică pentru personal | î | î | m | m |
| 14. Doze tipice pentru procedurile de diagnostic | î | î | - | s |
| 15. Riscuri de expunere fetală la radiații ionizante | î | î | s | s |
| 16. Controlul calității și asigurarea calității în protecția împotriva radiațiilor | î | m | - | î |
| 17. Reglementări naționale și standarde internaționale | î | m | s | î |
| Numar total de ore de pregătire | 40- 60 | 40- 60 | 10 - 15 | 40- 60 |
RD = Medici cu specializare în radiologie de diagnostic RT = Medici cu specializare în radioterapie
MN = Medici cu specializare în medicină nucleară
CDI = Medici cu specializare în cardiologia intervenţională RI = Medici cu specializare în radiologie intervenţională
MI = Medici cu specializare non-radiologică implicaţi în tehnici intervenţionale cu doze de radiaţii potențial mari
MX = Medici cu specializare non-radiologică implicaţi în tehnici intervenţionale cu doze scăzute de radiaţii MD = Medici dentişti/stomatologi
M = Medici abilitaţi să facă trimiteri FM = Fizicieni medicali
AM = Asistenţi medicali (radiodiagnostic, radioterapie sau medicină nucleară) SM = Surori medicale
II = Ingineri şi tehnicieni de service
Pentru celelalte grupuri de practicieni, pregătirea trebuie adaptată într-un mod similar
Nivelul de cunoştinte:
s = nivel scăzut de cunoștințe care indică o conștientizare generală și o înțelegere a principiilor m = nivel mediu de cunoștințe care indică o înțelegere de bază a subiectului
î = nivel înalt de cunoștințe și înțelegere, suficient pentru a-i putea educa pe ceilalți
pregătire de bază bază în protecţie radiologică
Tabelul nr. 1. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite prin programul de
| !image Cunoaștere (principii, teorii, practici) | Abilități (cognitive și practice) | Competență (responsabilitate și autonomie) |
| C1. Descrierea și explicarea structurii atomice C2. Descrierea structurii nucleare și explicarea legii dezintegrării radioactive C3. Enumerarea și explicarea mărimilor și unităților radiologice fundamentale C4. Descrierea caracteristicilor fizice ale sistemelor cu radiaţii X. C5. Explicarea principiilor detectării radiațiilor C6. Explicarea noţiunilor fundamentele ale radiobiologiei și efectele biologice ale radiațiilor C7. Explicarea relației dintre doza efectivă și riscul de cancer și boli ereditare C8. Explicarea diferențelor dintre efectele deterministice și cele stocastice și intervalele de doză corespunzătoare C9. Descrierea principiilor generale ale protecției radiologice C10. Explicarea modelului liniar fără prag C11. Enumerarea și explicarea aspectelor de protecție radiologică pentru pacienți C12. Enumerarea și explicarea aspectelor de protecție radiologică pentru personal C13. Enumerarea dozelor tipice pentru procedurile de diagnostic | A1. Aplicarea măsurilor de protecție împotriva radiațiilor în practica zilnică A2. Comunicarea celor mai importanți factori care influențează dozele personalului A3. Compararea dozelor raportate din procedurile medicale cu dozele din surse naturale A4. Interpretarea riscurilor de radiații în contextul altor riscuri din viața de zi cu zi A5. Identificarea obligațiilor legale de protecție radiologică în practica zilnică | R1. Implementarea cerințelor naționale de reglementare în domeniul protecției radiologice în practica zilnică |
| C14. Explicarea riscurilor pentru făt din cauza expunerii la radiații ionizante C15. Înțelegerea principiilor de asigurarea calităţii şi controlul calităţii din punctul de vedere al protecției împotriva radiațiilor ionizante C16. Enumerarea reglementărilor și standardele internaționale relevante pentru protecția împotriva radiațiilor în domeniul medical C17. Înțelegerea conceptelor de justificare și optimizare C18. Explicarea expunerilor accidentale / neintenționate |
Anexa nr. 3 Cursuri de pregătire continuă în protecţie radiologică - numărul de ore de pregătire
recomandat pentru fiecare specializare
| Specialitate | Număr de ore de pregătire continuă |
|---|---|
| Medici cu specializare în radiologie de diagnostic | 16 - 24 |
| Medici cu specializare în radioterapie | 16 - 24 |
| Medici cu specializare în medicină nucleară | 16 - 24 |
| !image Medici cu specializare în radiologie intervenţională/ Medici cu specializare în cardiologia intervenţională !image Medici cu specializare non-radiologică implicaţi în tehnici intervenţionale cu doze mari de radiaţii | 16 - 20 |
| !image Medici cu specializare non-radiologică implicaţi în tehnici intervenţionale cu doze scăzute de radiaţii | 10 -15 |
| Medici abilitaţi să facă trimiteri | 8 - 10 |
| Medici dentişti /stomatologi | 8 - 10 |
| Fizicieni medicali | 16 - 24 |
| Asistente medicale/ tehnicieni/surori medicale | 20 - 24 |
| Ingineri / tehnicieni de service | 16 - 24 |
14
Anexa nr. 4
| Cunoaștere (principii, teorii, practici) | Abilități (cognitive și practice) | Competență (responsabilitate și autonomie) | |
| Siguranţa pacientului /managementul riscului | C1. Explicarea principiului justificării și a modului de aplicare a acestuia de la caz la caz, inclusiv pentru indivizii asimptomatici C2. Enumerarea practicilor de diagnostic și terapie care sunt aprobate la nivel național prin acte legislative C3. Explicarea particularităţilor pentru care anumite grupuri de pacienţi sunt mai susceptibile la efectele nocive ale radiațiilor ionizante (de exemplu copiii, pacientele gravide) C4. Explicarea responsabilităţii comune a medicilor care sunt abilitaţi să facă trimiteri și a specialiștilor din imagistica medicală în cadrul procesului de justificare a unui examen radiologic, așa cum este specificat în legislația națională și europeană. C5. Enumerarea valorilor tipice ale dozelor de radiații pentru examinările diagnostice obișnuite C6. Explicarea importanței utilizării informațiilor clinice și radiologice din examinările anterioare în procesul de justificare | A1. Aplicarea principiului justificării pentru grupuri specifice de pacienți, inclusiv în cazul expunerii indivizilor asimptomatici şi a persoanelor implicate în susţinerea şi îngrijirea pacienţilor A2. Identificarea situațiilor în care utilizarea radiațiilor ionizante este justificată în cazul femeilor însărcinate, femeilor la vârsta de procreere, copiilor sau mamelor care alăptează A3. Evaluarea dozei efective cumulative pentru o serie de examinări cu radiaţii ionizante, pentru un anumit pacient A4. Explicarea beneficiilor și riscurilor asociate anumitor proceduri specifice A5. Informarea pacienților despre problemele lor de sănătate și despre procedura planificată A6. Comunicarea în termeni simpli, pe înţelesul pacientului, a riscului asociat expunerii la radiații, ori de câte ori există un risc deterministic sau stocastic semnificativ sau când pacientul este nelămurit | R1. Asumarea responsabilităţii pentru justificarea examinărilor cu radiaţii ionizante în conformitate cu cerințele legislației naționale și europene și cu ghidurile organizaţiilor profesionale R2. Implementarea criteriilor de justificare adecvate R3. Furnizarea în biletul de trimitere a informațiilor necesare departamentului de imagistică în vederea optimizării examinării R4. Recomandarea acțiunilor ce trebuie luate în caz de expunere accidentală la radiații a unei paciente gravide R5. Competenţa diagnosticării leziunilor pielii induse de radiații și a altor efecte potențiale cauzate de radiații la un pacient sau la un lucrător în mediu cu radiații ionizante R6. Implicarea în sprijinirea colegilor mai tineri în procesele de justificare și optimizare a protecției împotriva radiațiilor |
Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pe specialităţi Tabelul nr. 2. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru medicii abilitaţi să facă trimiteri
| Cunoaștere (principii, teorii, practici) | Abilități (cognitive și practice) | Competență (responsabilitate și autonomie) | |
| C7. Discutarea unor situații clinice în care examinările neiradiante sunt de preferat celor care utilizează radiații ionizante C8. Enumerarea și descrierea criteriilor de justificare adecvate disponibile şi a ghidurilor aplicabile în domeniul de practică C9. Discutarea informațiilor care trebuie furnizate pacienților cu privire la beneficiile și riscul asociat expunerii la radiații C10. Explicarea principiilor care guvernează utilizarea radiațiilor ionizante la femeile aflate la vârsta fertilă C11. Discutarea avantajelor și dezavantajelor în cazul examinărilor care implică utilizarea radiofarmaceuticelor pentru femeile care alăptează și acțiunile ce trebuie întreprinse pentru protejarea copiilor C12. Explicarea circumstanțelor din practica curentă în care utilizarea radiațiilor ionizante asupra unui copil este justificată |
15
16
Tabelul nr. 3. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru medicii cu specializare în radiologie şi imagistică medicală
| Cunoaștere (principii, teorii, practici) | Abilități (cognitive și practice) | Competență (responsabilitate și autonomie) | |
|---|---|---|---|
| Fizica radiațiilor | !image C1. Enumerarea surselor și proprietăților radiațiilor ionizante !image C2. Enumerarea și explicarea interacțiunii dintre radiațiile ionizante și materie / țesuturi !image C3. Enumerarea și explicarea fenomenelor dezintegrării radioactive !image C4. Explicarea interacțiunii radiaţiilor X cu materia și consecințele asupra generării imaginii radiologice, calității imaginii și expunerii la radiații !image C5. Enumerarea și explicarea definițiilor mărimilor și unităților de măsură pentru kerma, doza absorbită, doza la organ și doza efectivă, precum și debitul dozei | !image A1. Aplicarea fizicii radiațiilor pentru a selecta în mod optim cea mai bună modalitate de imagine !image A2. Aplicarea fizicii radiațiilor pentru optimizarea protocoalelor de examinare, utilizând o expunere minimă pentru un nivelul de calitate a imaginii adecvat unei bune diagnosticări !image A3. Folosirea legilor fizicii pentru reducerea radiaţiilor împrăştiate și optimizarea contrastului !image A4. Utilizarea termenilor adecvaţi pentru caracterizarea expunerilor CT, radiografice și fluoroscopice și pentru definirea riscului la diferite organe și estimarea riscului genetic și a riscului de cancer | |
| Echipament | !image C6. Explicarea mecanismului de producere a radiaţiilor X. !image C7. Enumerarea componentelor unei instalaţii radiologice și explicarea procesului de generare a radiaţiilor X !image C8. Explicarea rolului filtrelor și a diafragmelor !image C9. Enumerarea detectoarelor analogice și digitale cel mai des utilizate, explicarea funcțiilor acestora și a argumentele pro și contra pentru fiecare dintre acestea !image C10. Explicarea rolului ecranelor intensificatoare (în radiografia analogică) și a grilelor, precum și a efectelor acestora asupra calității imaginii și a expunerii | !image A5. Verificarea permanentă a calităţii imaginii în vederea recunoașterii și corectării defectelor tehnice !image A6. Solicitarea celei mai bune calităţi a imaginii, prin inovații tehnice și reducerea expunerii, la cel mai mic cost !image A7. Coordonarea punerii în funcțiune a unui echipament nou împreună cu ceilalți membri ai echipei de bază (fizician medical, asistenţi de radiologie, tehnicieni) !image A8. Utilizarea caracteristicilor tehnice specifice ale echipamentului pentru îmbunătățirea calității imaginii și reducerea dozei, ţinând cont în același timp de limitele echipamentului | !image R1. Alegerea celui mai potrivit echipament pentru specificul pacienţilor pe baza resurselor disponibile |
| Radiobiologie | !image C11. Descrierea efectelor radiațiilor asupra celulelor și ADN-ului !image C12. Descrierea mecanismelor celulare de răspuns la radiații, de reparare și supraviețuire a celulelor !image C13. Descrieți efectelor radiațiilor asupra țesuturilor și organelor !image C14. Explicarea diferențelor în răspunsul la radiații între țesutul sănătos și țesutul tumoral, ca bază pentru tratamentul cu radiații !image C15. Definirea și explicarea efectelor deterministice și stocastice, precum și a efectelor teratogene !image C16. Descrierea riscurilor asociate expunerii la radiații în medicină (riscul la diferite organe, riscul genetic, riscul de cancer) | !image A9. Informarea paciențiilor despre problemele lor de sănătate și despre procedura planificată !image A10. Comunicarea pe înțelesul pacientului a riscului de radiații asociat, ori de câte ori există un risc deterministic sau stocastic semnificativ sau când pacientul are o întrebare | |
| Protecție radiologică-noțiuni generale | !image C17. Descrierea principiilor de bază ale protecției, radiologice așa cum sunt menţionate de ICRP !image C18. Specificarea și descrierea tipurilor de expunerii la radiații din surse naturale și artificiale !image C19. Descrierea conceptelor privind estimarea și măsurarea dozelor pentru pacienți, personalul expus profesional și public !image C20. Explicarea constrângerilor de doze pentru personalul medical care lucrează în mediu cu radiaţii ionizante pe perioada sarcinii, precum şi pentru persoanele implicate în îngrijirea şi susţinerea pacienţilor și a altor persoane din populaţie | !image A11. Comunicarea cu medicul abilitat să facă trimiteri cu privire la justificarea expunerii şi dacă este necesar, sugerarea unui alt tip de examinare !image A12. Aplicarea nivelurilor de justificare în practica zilnică, ţinând cont de ghidurile existente, dar și de particularităţile cazurilor individuale (de exemplu, polimorbiditate) | !image R2. Asumarea responsabilităţii pentru alegerea celor mai bune modalități de imagistică pentru fiecare pacient (RX, CT, ultrasunete, RMN), luând în considerare riscul bolii, vârsta și dimensiunile pacientului, nivelul de doză tipic procedurii și expunerea diferitelor organe critice !image R3. Consultarea atât a pacienţilor, cât și a personalului medical care lucrează în mediu cu radiaţii ionizante, pe perioada sarcinii, privind aplicarea măsurilor de protecţie radiologică !image R4. Asumarea responsabilităţii privind managementul dozei primită de pacient în diferite modalităţi imagistice, având în vedere nivelul de doză specific pacientului |
17
| Protecție radiologică în radiologia de diagnostic (radiații X) | !image C21. Definirea principiilor ALARA și aplicabilitatea acestora în radiologia de diagnostic !image C22. Explicarea conceptelor și instrumentelor pentru managementul dozei în radiologia de diagnostic în ceea ce privește pacienții adulți și pacienții pediatrici !image C23. Explicarea factorilor care influențează doza și calitatea imaginii în radiologia de diagnostic !image C24. Descrierea metodelor și instrumentelor pentru managementul dozelor în radiologia de diagnostic (radiografie, fluoroscopie, CT, mamografie) și în mod special cele pentru pacienții pediatrici !image C25. Explicarea conceptelor de bază ale măsurării și estimării dozei pacientului pentru diferitele modalități din radiologia de diagnostic !image C26. Descrierea aspectelor cheie, relevante pentru protecția împotriva radiațiilor ionizante, în cazul proiectării şi amenajării unui departament de radiologie de diagnostic !image C27. Enumerarea nivelurilor de referinţă pentru cele mai frecvente proceduri de radiologie de diagnostic !image C28. Explicarea sistemului de evaluare a dozei și a riscului pentru lucrători și persoanele din populatie, în radiologia de diagnostic | !image A13. Optimizarea protocoalele de imagistică utilizând proceduri de operare standard, adaptându-le la dimensiunile specifice ale pacientului !image A14. Utilizarea protocoalelor pediatrice specifice, luând în considerare dimensiunile fizice mici ale pacienţilor pediatrici, precum și riscul ridicat, vulnerabilitatea și patologia specifică fiecărei grupe de vârstă !image A15. Alegerea celui mai bun compromis între raportul risc-beneficiu, respectiv calitatea imaginii și expunerea la radiații, în fiecare caz în parte !image A16. Susţinerea utilizării echipamentului individual de protecție la radiaţii. !image A17. Susţinerea monitorizării dozimetrice de arie a locului de muncă și a monitorizării dozimetrice individuale a personalului medical expus profesional. !image A18. Sprijinirea supravegherii stării de sănătate a expuşilor profesionali, a evaluării expunerii și menţinerea înregistrărilor !image A19. Aplicarea măsurilor de protecție împotriva radiațiilor ionizante în radiologia de diagnostic (radiografie, fluoroscopie-intervenție, CT, mamografie) și în mod special pentru pacienții pediatrici. !image A20. Aplicarea în practica zilnică a măsurilor de protecţie radiologică, astfel încât să fie respectate nivelurile de referință in diagnostic !image A21. Configurarea protocoalelor de examinare pentru dimensiunile specifice pacienţilor, în special în cazul procedurilor cu doze mari !image A22. Estimarea dozelor la organe și a dozele efective pentru examinările de radiologie de diagnostic, pe baza parametrilor măsurabili de expunere (KAP, DLP) | !image R5. Comunicarea cu pacienții cu privire la riscurile și beneficiile legate de procedurile cu radiații ionizante planificate !image R6. Asumarea responsabilităţii pentru justificarea expunerii la radiații pentru fiecare pacient în parte, cu o atenție specială pentru pacientele însărcinate şi pacienţii pediatrici !image R7. Asumarea responsabilităţii pentru alegerea și efectuarea procedurii de diagnostic cu cea mai mică doză posibilă, în condiţiile unei imagini radiologice adecvate stabilirii corecte a diagnosticului !image R8. Asumarea responsabilităţii pentru optimizarea tehnicii / protocolului radiografic utilizat, pentru o anumită procedură de diagnostic, pe baza informațiilor primite pentru pacientul respectiv !image R9. Asumarea responsabilităţii pentru aplicarea protocolului individual, optimizat pentru dimensiunile pacientului și adaptat la probleme acestuia, în cazul procedurilor cu doză mare (CT, intervenție fluoroscopică) !image R10. Implementarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice |
18
| !image C29. Explicarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice | |||
| Asigurarea calității | !image C30. Definirea conceptelor de asigurarea calităţii în radiologie, inclusiv management și responsabilități, schițarea unui program de asigurarea calităţii și de protecție radiologica pentru radiologia de diagnostic !image C31. Enumerarea caracteristicilor cheie pentru calitatea imaginii și relația dintre acestea şi expunerea pacientului !image C32. Explicarea principiului utilizării nivelurilor de referință de diagnostic (DRL) ca instrument de optimizare a protecţiei radiologice a pacientului | !image A23. Aplicarea standardelor privind o calitate acceptabilă a imaginii radiologice. Analizarea imaginilor de calitate slabă si aplicarea măsurilor de corecţie !image A24. Evitarea expunerii inutile la radiații în timpul sarcinii, prin aplicarea măsurilor de prevenire prin afişe de avertizare, completare chestionar, test de sarcină, etc. !image A25. Verificarea foarte atentă a măsurilor de protecție adecvate în cazul expunerii femeilor însărcinate (dimensiunea și poziționarea câmpului de radiaţii X, ecranarea gonadelor, distanța tub-piele, filtrarea corectă a fasciculului, minimizarea și înregistrarea timpului de fluoroscopie, excluderea proiecțiile neesențiale, evitarea repetării radiografiile) | !image R11. Supervizarea procedurilor de controlul calităţii pentru toate echipamentele implicate în expunerea pacientului !image R12. Asumarea responsabilităţii pentru stabilirea sistemelor formale de lucru (procedurilor de operare standard) !image R13. Asumarea responsabilităţii pentru problemele organizatorice și implementarea regulilor locale !image R14. Asumarea responsabilităţii pentru organizarea fluxului de lucru radiologic în vederea evitării expunerilor accidentale / neintenționate și pentru gestionarea adecvată a unui astfel de eveniment |
| Legi şi reglementări | !image C33. Enumerarea organismelor naționale și internaționale implicate în procesele de reglementare a protecției radiologice !image C34. Specificarea cadrului legislativ relevant (ordonanțe, directive, reglementări etc.) care reglementează utilizarea medicală a radiațiilor ionizante, şi în mod special a practicii de radiologie de diagnostic, la nivel naţional | !image A26. Identificarea și aplicarea reglementărilor relevante pentru orice situație clinică din radiologie | !image R15. Asumarea responsabilităţii pentru respectarea cadrului legislativ naţional şi a principiului ALARA privind protecție radiologică a personalului medical expus la radiaţii şi a persoanelor din populaţie !image R16. Asumarea responsabilităţii pentru respectarea principiului ALARA şi a cadrului legislativ naţional, inclusiv a reglementărilor specifice de protecție radiologică a pacienților (în special a nivelurilor de referinţă în diagnostic) |
19
20
Tabelul nr 4. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru medicii cu specializare în radiologie intervenţională
| Cunoaștere (principii, teorii, practici) | Abilități (cognitive și practice) | Competență (responsabilitate și autonomie) | |
|---|---|---|---|
| Fizica radiaţiilor | !image C1. Înțelegerea cerințelor speciale privind formarea imaginii și aspectele privind calitatea imaginii în cazul fluoroscopiei | !image A1. Aplicarea fizicii radiațiilor pentru optimizarea protocoalele de intervenție, utilizând o expunere minimă posibilă | |
| Echipament | !image C2. Înțelegerea și explicarea în detaliu a caracteristicilor sistemelor de detecţie utilizate în fluoroscopie | !image A2. Utilizarea zilnică a tuturor capacităților tehnice ale echipamentului RX, pentru îmbunătățirea calității imaginii și reducerea dozei primită de pacient | !image R1. Alegerea celui mai bun echipament de radiologie intervențională pentru specificul fiecărui pacient, pe baza resurselor disponibile |
| Radiobiologie | !image C3. Explicarea relațiilor radiobiologice doză-efect relevante pentru radiologia intervenţională; răspunsul țesuturilor la radiații, la nivel molecular, celular și macroscopic; tipuri de cancere induse de radiații, riscuri ereditare; efectele radiațiilor asupra adulților, copiilor și în cazul concepției. |
| Protecţie radiologică în radiologia intervenţională (radiaţii X) | !image C4. Explicarea principiului ALARA și aplicabilitatea acestuia în cazul RI !image C5. Explicarea semnificației justificării și optimizării procedurilor în cazul RI !image C6. Explicarea conceptelor și instrumentelor pentru managementul dozelor la pacienții adulți și copii în RI !image C7. Explicarea factorilor care influențează calitatea imaginii și doza în RI !image C8. Descrierea metodelor și instrumentelor pentru managementul dozelor în RI !image C9. Explicarea conceptelor de bază ale măsurării și estimării dozei pacientului în RI !image C10. Descrierea aspectelor cheie, relevante pentru protecția împotriva radiațiilor ionizante, în cazul proiectării şi amenajării unui departament de radiologie intervenţională !image C11. Enumerarea nivelurilor de referinţă pentru cele mai frecvente proceduri RI !image C12. Explicarea sistemului de evaluare a dozei și a riscului pentru lucrători și persoanele din populatie, în RI !image C13. Explicarea și discutarea celor mai recente concepte privind efectele dozelor mici, cu aplicare în cazul RI | !image A3. Optimizarea protocoalele intervenţionale utilizând proceduri de operare standard pentru RI şi adaptându-le la dimensiunile specifice ale pacientului !image A4. Alegerea celui mai bun compromis între risc-beneficiu, respectiv între calitatea imaginii și expunerea la radiații, în fiecare caz în parte !image A5. Susţinerea utilizării ecranelor de protecție şi a echipamentului individual de protecție la radiaţii, în special pentru protecția ochilor !image A6. Susţinerea monitorizării dozimetrice de arie a locului de muncă și a monitorizării dozimetrice individuale a personalului medical expus profesional, adecvat practicii de RI şi în special a dozei la cristalin. !image A7. Sprijinirea supravegherii stării de sănătate a expuşilor profesionali, a evaluării expunerii acestora și menţinerea înregistrărilor !image A8. Estimarea dozelor efective din procedurile RI pe baza parametrilor măsurabili de expunere (KAP/DAP, doza la piele) pentru fiecare pacient !image A9. Estimarea riscului pacientului din datele dozimetrice şi evaluarea efectelor biologice adverse | !image R2. Comunicarea cu pacienții cu privire la riscurile și beneficiile legate de procedurile RI planificate !image R3. Asumarea responsabilităţii pentru justificarea expunerii la radiații pentru fiecare pacient în parte supus unei proceduri RI, cu o atenție specială pentru pacientele însărcinate (sau posibil însărcinate) !image R4. Asumarea responsabilităţii pentru optimizarea tehnicii / protocolului utilizat pentru o anumită procedură de intervenție, pe baza nevoilor specifice pacientului !image R5. Asumarea responsabilităţii pentru aplicarea principiilor justificării (evaluare raport risc/beneficiu), optimizării și stabilirii nivelurilor de referință pentru a proteja pacientul de riscurile inutile cauzate de radiații !image R6. Asumarea responsabilităţii pentru aplicarea protocolului individual, optimizat pentru dimensiunile pacientului și adaptat la probleme acestuia, în cazul procedurilor cu doză mare (TIPS etc.) !image R7. Asumarea responsabilităţii pentru evitarea dozele foarte mari la suprafaţa pielii, care pot provoca efecte deterministice !image R8. Urmărirea pacienților în timp, după efectuarea procedurii RI, pentru a verifica apariția efectelor deterministice !image R9. Asumarea responsabilităţii pentru limitarea dozelor personalului expus professional |
21
| Asigurarea calităţii | !image C14. Definirea asigurării calităţii în RI. Explicarea managementului calităţii și responsabilitățile în RI. !image C15. Enumerarea caracteristicilor cheie pentru calitatea imaginii și relația dintre acestea şi expunerea pacientului în timpul procedurii RI !image C16. Explicarea principiului utilizării nivelurilor de referință (DRL) ca instrument de optimizare a protecţiei radiologice a pacientului în procedurile RI | !image A10. Înțelegerea efectelor imaginilor de calitate slabă în procedurile RI !image A11. Evitarea expunerii inutile la radiații a pacientului în timpul procedurilor RI prin optimizarea tehnicilor de expunere cu privire la dimensionarea și poziționarea câmpului RX, ecranarea gonadelor, distanța adecvată tub RX-piele, filtrarea corectă a fasciculului, minimizarea și înregistrarea timpului de fluoroscopie, excluderea proiecțiilor neesențiale | |
| Legi şi reglementări | !image C17. Specificarea cadrului de reglementare naţional relevant pentru practica de radiologie intervenţionlă | !image A12. Identificarea și aplicarea reglementărilor relevante pentru orice situație clinică din RI | !image R10. Asumarea responsabilităţii pentru respectarea reglementărilor naţionale de protecție radiologică a pacienților (inclusiv respectarea nivelurile de referință stabilite la nivel naţional) |
22
intervenţionale cu doze de radiaţii potențial mari
23
radiaţiilor
Tabelul nr. 5. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru medicii cu specializare non-radiologică, implicaţi în tehnici
| Cunoaștere (principii, teorii, practici) | Abilități (cognitive și practice) | Competență ( responsabilitate și autonomie) | |
|---|---|---|---|
| Fizica | !image C1. Înțelegerea naturii radiaţiilor X ca radiații ionizante, în spectrul electromagnetic !image C2. Explicarea radiației de fond !image C3. Descrierea modului de producere a radiaţiilor X pentru procedurile de diagnostic | ||
| Echipament | !image C4. Înțelegerea funcției de bază pentru sistemele radiologice. !image C5. Descrierea conceptul de „lanț” imagistic, de la inițierea expunerii la radiaţii X până la afișarea imaginii radiologice pe monitor !image C6. Descrierea varietăţii echipamentelor radiologice adecvate procedurilor intervenționale specifice, precum și a construcției și funcțiilor acestora (sistem cu braţ C, braț C portabil, echipament hibrid sau echipament de angiografie) | !image A1. Verificarea permanentă a calităţii imaginii pentru recunoașterea defectelor tehnice în procedurile intervenționale specifice | |
| Radiobiologie | !image C7. Explicarea efectelor biologice ale radiațiilor ionizante !image C8. Înțelegerea efectelor somatice și genetice ale radiațiilor X asupra țesuturilor !image C9. Înțelegerea efectelor stocastice și a reacțiilor tisulare induse de radiații. | !image A2. Informarea pacienților despre problemele lor de sănătate și despre procedura intervenţională planificată !image A3. Comunicarea în mod eficient cu pacienții cu privire la natura riscurilor asociate expunerii la radiații |
| Protecţie radiologică în procedurile intervenţionale specifice | !image C10. Descrierea principiilor de bază ale protecției radiologice, așa cum sunt menţionate de ICRP !image C11. Înțelegerea necesităţii justificării, precum şi a consimțământului pentru procedurile intervenționale specifice. !image !image C12. Explicarea principiului ALARA şi înțelegerea necesităţii optimizării procedurilor intervenționale specifice !image C13. Explicarea limitelor de doză relevante pentru personalul medical expus profesional, inclusiv a dozele la organe, a constrângerilor de doză pentru personalul medical expus profesional în perioada de sarcină și pentru persoanele din populaţie, precum și pentru persoanele implicate în îngrijirea si susţinerea pacienţilor !image C14. Explicarea conceptelor și instrumentelor pentru managementul dozelor în procedurile intervenționale specifice pentru pacienții adulți și copii !image C15. Enumerarea nivelurilor de referinţă pentru principalele proceduri intervenționale, în funcție de specialitate !image C16. Explicarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice | !image A4. Aplicarea nivelurilor de justificare în practica zilnică, ţinând cont de ghidurile existente, dar și de particularităţile cazurilor individuale (de exemplu, polimorbiditate) !image A5. Aplicarea în practica zilnică a măsurilor de protecţie radiologică, astfel încât să fie respectate nivelurile de referință in diagnostic !image A6. Estimarea dozelor efective din procedurile intervenționale specifice pe baza parametrilor măsurabili de expunere (KAP/DAP, doza la piele) în special pentru cazurile cu doze la piele (doze la suprafaţa de intrare) mari !image A7. Aplicarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice | !image R1. Implementarea măsurilor de protecție adecvate nivelului de expunere și risc !image R2. Asumarea responsabilităţii pentru evitarea dozelor foarte mari la piele, care pot avea efecte deterministice !image R3. Asumarea responsabilităţii pentru stabilirea practicilor adecvate în vederea limitării dozelor de radiaţii pentru personalul implicat în procedurile intervenționale specifice !image R4. Consultarea cu experţii în protecţie radiologică sau fizică medicală pentru a obține o protecție optimă împotriva radiațiilor, cu respectarea reglementărilor în vigoare !image R5. Urmărirea pacienților în timp, după efectuarea procedurii intervenționale specifice, pentru a verifica apariția efectelor deterministice !image R6. Implementarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice |
24
(corespunzătoare specializării)
| Asigurarea calităţii | C17. Înțelegerea conceptul de asigurarea calităţii !image C18. Enumerarea caracteristicilor cheie privind calitatea imaginii și relația dintre acestea si expunerea pacientului în cadrul procedurilor intervenționale specifice !image C19. Explicarea principiului utilizării nivelurilor de referinţă (DRL) în proceduri intervenționale specifice | !image A8. Evitarea expunerii inutile la radiații în timpul sarcinii, prin aplicarea măsurilor de prevenire prin afişe de avertizare, completare chestionar, test de sarcină, etc. !image A9. Verificarea asumată a măsurilor de protecție aplicate în cazul expunerii femeilor însărcinate, în special a celor cu privire la dimensionarea și poziționarea câmpului RX, ecranarea gonadelor, distanța adecvată tub RX-piele, filtrarea corectă a fasciculului, minimizarea și înregistrarea timpului de fluoroscopie, excluderea proiecțiilor neesențiale, evitarea repetării radiografiilor | !image R7. Asumarea responsabilităţii pentru stabilirea sistemelor formale de lucru (procedurilor de operare standard) pentru procedurile intervenționale specifice |
| Legi şi | !image !image C20. Specificarea cadrului de reglementare naţional relevant pentru practicile intervenționale specifice | !image A10. Identificarea și aplicarea reglementărilor relevante pentru orice situație clinică în cadrul procedurilor intervenționale specific | !image R8. Asumarea responsabilităţii pentru respectarea reglementărilor naţionale de protecție a pacienților (inclusiv respectarea nivelurile de referință stabilite la nivel naţional) |
25
reglementări
intervenţionale cu doze mici de radiaţii
26
Tabelul nr 6. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru medicii cu specializare non-radiologică, implicaţi în tehnici
| Cunoaștere (principii, teorii, practici) | Abilități (cognitive și practice) | Competență (responsabilitate și autonomie) | |
|---|---|---|---|
| Fizica radiaţiilor | !image C1. Înțelegerea naturii radiaţiilor X ca radiații ionizante, în spectrul electromagnetic C2. Explicarea radiației de fond !image C3. Descrierea modului de producere a radiaţiilor X pentru procedurile de diagnostic !image C4. Explicarea modului de interacţie a radiaţiilor X cu materia !image C5. Întelegerea fenomenelor de absorbţie şi împrăştiere a radiaţiilor X în diferite materiale, inclusiv în ţesut | !image A1. Crearea unui context pentru discutarea relaţiei risc-beneficiu !image A2. Selectarea măsurilor de protecție împotriva radiațiilor care asigură o atenuarea adecvată a radiaţiilor X. !image A3. Implementarea măsurilor pentru evitarea împrăștierii și absorbției inutile a radiaţiilor X de către pacienți și personalul medical, în sala de operație | !image R1. Implementarea principiilor protecție radiologice pe baza unei înțelegeri solide a naturii radiațiilor ionizante |
| Radiobiologie | C6. Explicarea efectelor biologice ale radiațiilor !image C7. Înțelegerea efectelor somatice și genetice ale radiațiilor X asupra țesuturilor | !image A4. Comunicarea într-un mod eficient cu pacienții privind natura riscurilor asociate expunerii la radiații | |
| !image C8. Înțelegerea efectelor stocastice și a reacțiilor tisulare induse de radiații | |||
| !image C9. Enumerarea și explicarea aspectele de protecție radiologică cu privire la personalul implicat în expunerile medicale |
| Doze de radiații şi riscuri asociate | !image C10. Definirea mărimilor şi unităților de doză de radiații !image C11. Înțelegerea conceptelor ce stau la baza măsurării clinice a dozelor de radiații !image C12. Descrierea factorilor care influențează expunerea la radiații și doza !image C13. Înțelegerea modului prin care vârsta pacientului influențează riscului asociat expunerii de radiații !image C14. Înțelegerea nivelurilor de referinţă (DRL) în expunerea medicală și a studiilor naționale sau europene privind doze de radiații pentru cele mai frecvente proceduri | !image A5. Utilizarea cunoştinţelor dobândite privind relaţia dintre doza de radiaţii şi vârsta pacientului și indicele de masă corporală, pentru stabilirea protocoalelor imagistice !image A6. Utilizarea factorilor de expunere adecvaţi vârstei si dimensiunilor pacientului pentru optimizarea procedurii şi reducerea dozei primită de acesta | !image R2. Implementarea măsurilor de protecție adecvate nivelului de expunere și risc !image R3. Stabilirea unui sistem pentru monitorizarea dozelor primite de pacienţi, dar şi de către personalul medical implicat !image R4. Compararea valorilor de doză mediate pe grupuri de pacienți cu nivelurile de referinţă (DRL) și luarea măsurilor adecvate atunci când este necesar |
27
faţă de cele menţionate în tabelele nr. 1 și 2
28
Tabelul nr. 7. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru medicii cu specializare în medicină nucleară (MN), suplimentar
| Cunoaștere (principii, teorii, practici) | Abilități (cognitive și practice) | Competență (responsabilitate și autonomie) | |
|---|---|---|---|
| Protecţia radiologică a pacienţilor în medicină nucleară | C1. Specificarea cadrului naţional de reglementare, | A1. Aplicarea principiilor justificării | R1. Comunicarea cu pacienții privind |
| !image relevant pentru practica de MN | !image (evaluarea raportului risc / beneficiu) și | !image riscurile și beneficiile unei proceduri | |
| C2. Enumerarea nivelurilor de referinţă stabilite pentru | optimizării (inclusiv ALARA), ținând | planificate de MN | |
| cele mai frecvente proceduri MN de diagnostic | seama de ghidurile existente de prescriere a | R2. Asumarea responsabilităţii pentru | |
| C3. Explicarea riscului efectuării procedurilor în funcție | procedurilor de MN | justificarea expunerii la radiații a | |
| de doza, vârsta și prognosticul pacienților | A2. Stabilirea medicamentelor | fiecărei paciente, cu o atenție specială | |
| C4. Explicarea conceptelor și instrumentelor pentru | radiofarmaceutice și a procedurilor de | pentru cazurile de paciente gravide | |
| calcularea activităților în cazul pacienţilor pediatrici | diagnostic care vor fi utilizate, luând în | R3. Asumarea responsabilităţii pentru | |
| (cardul de dozare pediatric EANM) | considerare nivelurile de referinţă | alegerea și efectuarea procedurii de | |
| C5. Explicarea reglementărilor specifice referitoare la | A3. Aplicarea, pentru fiecare procedură de | diagnostic cu cea mai scăzută doză | |
| aplicarea procedurilor de MN în regim ambulatoriu sau | diagnostic sau terapie, a legilor, | pentru un caz dat, luând în considerare | |
| internare, precum și criteriile de externare a pacientului | reglementărilor, recomandărilor și | disponibilitatea diferitelor | |
| C6. Explicarea conceptului de asigurarea calităţii pentru | standardelor naționale și europene | medicamente radiofarmaceutice, | |
| dispozitivele non-imagistice, precum calibratoarele de | referitoare la securitatea radiologică a | precum și posibilitatea utilizării altor | |
| doză și sistemele de numărare | pacientului | modalități imagistice care nu expun | |
| C7. Explicarea conceptului de asigurarea calităţii pentru | A4. Evaluarea riscului la radiații pentru | pacientul la radiații ionizante | |
| dispozitivele de imagistică de MN, precum camera | embrion / făt în raport cu beneficiile unei | R4. Asumarea responsabilităţii pentru | |
| gamma, SPECT, PET (și combinația lor cu CT) | proceduri de MN pentru mamă | respectarea nivelurilor de referinţă, | |
| C8. Descrierea principiilor și a procesului de | A5. Determinarea activităţii care trebuie | acolo unde este cazul | |
| administrare intravenoasă, orală și prin inhalare a | administrată pacienților pediatrici, în | R5. Asumarea responsabilităţii pentru | |
| medicamentelor radiofarmaceutice | funcție de masa corporală a acestora | optimizarea procedurii prin alegerea | |
| C9. Descrierea măsurilor care trebuie luate după | A6. Estimarea dozei la organ și a dozei | medicamentului radiofarmaceutic | |
| administrarea greșită a medicamemtelor | efective folosind programe de calcul | adecvat și a activității utilizate, pentru | |
| radiofarmaceutice | precum OLINDA / EXM | o anumită procedură de diagnostic, pe | |
| C10. Explicarea consecințelor clinice în cazul | A7. Alegerea procedurii adecvate pentru | baza informațiilor specifice ale | |
| administrării medicamentelor radiofarmaceutice la o | tratamentul bolii tiroidiene benigne, din | pacientului | |
| pacientă gravidă sau la o pacientă care poate să rămână | datele unui test cu iod radioactiv | R6. Asumarea responsabilităţii pentru | |
| însărcinată în următoarele săptămâni după terapia cu | A8. Configurarea unui plan de tratament | optimizarea expunerii pacienților la | |
| radionuclizi | specific pacientului (împreună cu un expert | CT, în cazul procedurilor imagistice | |
| C11. Descrierea procedurilor pentru tratarea pacienților | în fizică medicală) pentru o anumită | hibride, în funcție de situația clinică și | |
| cu incontinență | procedură terapeutică | de caracteristicile sistemului imagistic |
| Protecţia radiologică a pacienţilor în medicină nucleară | !image C12. Explicarea principalilor factori în optimizarea calității imaginii în raport cu activitatea administrată, cum ar fi alegerea colimatorului, fereastra energetică sau algoritmul de reconstrucție tomografică C13. Explicarea opțiunilor pentru optimizarea dozei pacientului din expunerea CT, atunci când se utilizează proceduri imagistice hibride precum PET-CT, SPECT- CT etc. C14. Explicarea conceptelor de bază ale sistemului MIRD privind evaluarea dozei interne de radiaţii, inclusiv activitatea integrată în timp (activitate cumulată) și coeficientul de activitate integrat în timp (timpul de retenţie în organism) C15. Explicarea modului de stabilire a tipului de procedură adecvate pentru tratamentul bolii tiroidiene benigne, din datele unui test cu iod radioactiv C16. Enumerarea procedurilor terapeutice efectuate mai rar sau în instituții specializate și aspectele lor speciale de protecție radiologică | !image A9. Stabilirea măsurilor de securitate radiologică adecvate pentru gestionarea situaţiilor în care se administrează pacienților doze terapeutice de medicamente radiofarmaceutice A10. Identificarea indicațiilor clinice care permit aplicarea procedurilor imagistice hibride (PET-CT, SPECT-CT) A11. Stabilirea măsurilor adecvate pentru gestionarea situaţiilor de expunere accidentală / neintenționată (de ex. extravazare intravenoasă) | !image R7. Supravegherea procedurilor privind controlul calităţii pentru toate echipamentele legate de expunerea pacientului (de exemplu, calibratoarele de doză, sistemele de numărare, camerele gamma, SPECT, PET) R8. Asumarea responsabilităţii pentru aplicarea corectă a planului de tratament stabilit împreună cu expertul în fizică medicală, pentru un anumit pacient R9. Implementarea procedurilor de operare standard pentru toate procedurile MN de diagnostic efectuate în mod regulat R10. Implementarea procedurilor de operare standard pentru toate procedurile MN terapeutice efectuate în mod regulat R11. Implementarea procedurilor de operare standard pentru gestionarea expunerii accidentale / neintenționate R12. Recomandarea pacientelor care alăptează intreruperea temporară sau completă a alăptării, în funcție de activitatea medicamentelui radiofarmaceutic administrată R13. Comunicarea cu pacienții, atât femei cât și a bărbați, privind perioadele în care ar trebui să evite concepția, după terapia cu medicamente radiofarmaceutice |
29
| Protecţia radiologică a expuşilor profesionali şi a persoanelor din populaţie în | C17. Descrierea regulilor generale pentru lucrul cu surse radioactive deschise !image C18. Descrierea aspectelor cheie relevante pentru protecția împotriva radiațiilor în cazul proiectării şi amenajării unui laborator de MN C19. Explicarea naturii surselor de expunere internă și externă pentru lucrătorii din MN și pentru public C20. Explicarea riscului în funcţie de cantitatea de radionuclid și evaluarea dozei pentru lucrătorii din MN C21. Enumerarea procedurilor MN cu doze potențial mari pentru extremități și cristalin, cum ar fi utilizarea emițătorilor beta de mare energie C22. Explicarea riscului cantitativ și evaluarea dozei pentru persoanele din populaţie !image C23. Descrierea cerințelor din reglementările specifice privind utilizarea surselor radioactive deschise şi închise, inclusiv a cerințelor pentru depozitare, ecranarea radiaţiilor, păstrarea înregistrărilor și audit C24. Descrierea cerințelor pentru îndeplinirea reglementărilor privind gestionarea și eliminarea deșeurilor radioactive, și transportul substanțelor radioactive C25. Enumerarea limitelor de doză pentru persoanele expuse profesional, inclusiv în perioada de sarcină și pentru persoanele din populaţie, precum și pentru persoanele implicate în susţinerea şi îngrijirea pacienţilor. C26. Explicarea problemelor etice și legale referitoare la expunerea voluntarilor în cercetarea medicală, care implică administrarea de medicamente radiofarmaceutice | !image A12. Elaborarea unei politici organizaționale pentru utilizarea în condiții de siguranță a surselor radioactive deschise (depozitare, ecranare, păstrarea înregistrărilor, transport și deșeuri) A13. Elaborarea unei politici organizaționale pentru păstrarea dozelor din expunerea externă și internă (inhalare, ingestie) pentru personalul expus profesional cât mai mici rezonabil posibil A14. Identificarea procedurilor care necesită protecție operațională specială, de ex. ecranare suplimentară sau manipulare de la distanță A15. Identificarea procedurilor care necesită o monitorizare specială a dozelor, de exemplu cu dozimetre pentru extremităţi sau monitorizarea activităţilor încorporate A16. Identificarea procedurilor MN care necesită instrucțiuni speciale pentru pacienți (și pentru persoanele care susţin şi îngrijesc pacienţii) cu privire la minimizarea expunerii (externe și interne) A17. Aplicarea reglementărilor legale și etice în cazul procedurilor de MN la voluntari în cercetare medicală A18. Elaborarea politicilor organizaționale pentru optimizarea expunerii pacienților și a lucrătorilor în toate procedurile MN | !image R14. Asumarea responsabilităţii pentru respectarea cerințelor de reglementare și a principiului ALARA privind expunerile la radiații a persoanelor expuse profesional și a persoanelor din populaţie R15. Asumarea responsabilităţii pentru stabilirea procedurilor de operare standard R16. Implementarea unui program de monitorizare a expunerii externe și interne a lucrătorilor corespunzător cu procedurile de MN efectuate și riscurile asociate R17. Implementarea unei politici organizaționale pentru protejarea personalului expus profesional în perioada de sarcină de riscul de încorporare a radionuclizilor în zonele controlate R18. Comunicarea cu pacienții care au efectuat proceduri terapeutice pentru respectarea instrucțiunilor de protecţie radiologică după externare R19. Asumarea responsabilităţii pentru respectarea cerințelor legale și etice în cazul procedurilor de MN la voluntari în cercetare medicală sau la pacienți în studii clinice R20. Implementarea procedurilor de operare standard pentru toate procedurile de MN efectuate în mod regulat |
30
medicină nucleară
menţionate în tabelele nr. 1 și 2
31
principii de bază
Tabelul nr. 8. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru medicii cu sp ecializare în radioterapie, suplimentar faţă de cele
| Cunoaștere (principii, teorii, practici) | Abilități(cognitive și practice) | Competență (responsabilitate și autonomie) | |
|---|---|---|---|
| Radiobiologie | !image C1. Descrierea interacțiunii radiației cu materia la nivel molecular !image C2. Explicarea deteriorării ADN-ului ca urmare a acţiunii radiaţiilor ionizante !image C3. Descrierea efectelor la nivel celular şi mecanismele morții celulare C4. Descrierea reparării daunelor cauzate de radiații C5. Explicarea curbele de supraviețuire a celulelor !image C6. Descrierea caracteristicilor radiobiologice pentru țesutul normal !image C7. Descrierea caracteristicilor radiobiologice pentru tumorile solide și leucemii !image C8. Explicarea efectelor oxigenului, sensibilizatorilor și protectorilor !image C9. Explicarea efectelor fracționării dozei în timp, transferului liniar de energie (LET), diferitelor modalități de radioterapie și combinarea chimioterapiei cu radioterapia C10. Descrierea testelor predictive | A1. Comunicarea cunoștințelor despre anatomia clinică și radiologică, fizică și biologie în contextul procedurilor de diagnostic și terapie | |
| Fizica radiaţiilor – | !image C11. Descrierea structurii atomice și nucleare C12. Descrierea dezintegrării radioactive C13. Descrierea radioizotopilor | A2. Analizarea proprietăților radiaţiilor ionizante (particule, radiație electromagnetică) |
| Fizica radiaţiilor aplicată în radioterapie | !image C14. Explicarea mecanismului de funcționare al unui tub cu radiaţii X !image C15. Explicarea mecanismului de funcționare al unui accelerator liniar C16. Descrierea sistemelor de colimare C17. Descrieți instalaţiilor de brahiterapie !image C18. Explicarea mecanismului de funcționare al unui ciclotron C19. Definirea dozei absorbite !image C20. Explicarea dozei absorbite în volumul țintă în radioterapia externă şi în brahiterapie C21. Explicarea algoritmilor pentru calculul dozei 2D !image C22. Explicarea aplicațiilor pentru radioterapia conformaţională 3D, IMRT, IGRT, radioterapia stereotactică și terapia cu particule | A3. Realizarea procedurilor de operare standard pentru planificarea tratamentului, inclusiv a planului 3D și simularea virtuală și CT. Aplicarea acestor proceduri pentru planul de tratament al pacienților !image A4. Evaluarea beneficiilor tehnicilor de radioterapie conformaţională 3D, IMRT, IGRT, radioterapie stereotactică !image A5. Aplicarea algoritmilor pentru calculul dozei 2D A6. Examinarea opțiunilor de tratament în lumina prognosticului A7. Elaborarea strategiei de tratament bazată pe dovezi ştiinţifice și evaluarea pacienților pentru radioterapie cu fascicul extern, curativ și paliativ, și brahiterapie A8. Analizarea și sintetizarea dovezilor cercetării ştiinţifice pentru schimbarea practicii de radioterapie A9. Dezvoltarea strategiei și tehnicilor de tratament pentru radioterapie A10. Adaptarea planurilor de tratament în funcție de nevoile individuale ale pacientului, de condițiile premorbide, de toxicitatea radioterapiei și de tratamentele sistemice A11. Evaluarea pacienților supuși radioterapiei cu fascicul extern și brahiterapiei A12. Adaptarea planului de tratament pentru pacienții individuali, în funcție de severitatea reacțiilor | !image R1. Consultarea paciențiilor cu privire la radioterapie și urmărirea răspunsului la tratament !image R2. Recomandarea schemei de tratament adecvată (doză, fracționare) pentru radioterapie cu fascicul extern (curativ și paliativ) și brahiterapie !image R3. Auditarea planului de tratament cu radioterapie cu fascicul extern / brahiterapie, în colaborare cu fizicienii și asistenţii de radioterapie și conștientizarea consecințelor acțiunilor proprii și ale celorlalți !image R4. Evaluarea riscurilor planurilor de tratament pentru radioterapie cu fascicul extern și brahiterapie !image R5. Implicarea în planificarea tratamentului folosind IMRT și alte tehnici speciale, cum ar fi radioterapia stereotactică, terapia cu particule și IGRT R6. Aprobarea planului de tratament !image R7. Evaluarea pacienților în vederea radioterapiei prin modalităţi combinate !image R8. Asumarea responsabilităţii pentru administrarea schemei de tratament de radioterapie împreună cu alte scheme de tratament (în colaborare cu alți specialiști medicali implicați în terapii sistemice) în regim ambulatoriu sau internare !image R9. Asumarea responsabilităţii pentru implicațiile clinice ale IGRT |
32
| !image R10. Asumarea responsabilităţii pentru implicațiile clinice ale procedurilor de brahiterapie | |||
| Concepte şi principii de protecţie radiologică | !image C23. Explicarea principiilor de radioprotecției, inclusiv ALARA C24. Explicarea riscului inducerii tumorilor secundare C25. Descrierea factorilor de ponderare pentru radiații !image C26. Explicarea relaţiei dintre doza echivalentă, doza efectivă şi factorii de ponderare tisulari | A13. Analizarea efectele stocastice și a reacțiilor tisulare A14. Investigarea expunerilor accidentale / neintenționate | !image R11. Asumarea responsabilităţii pentru implementarea sistemului de asigurarea calităţii și a respectării politicilor de securitate radiologică !image R12. Gestionarea situaţiilor de expunere accidentală / neintenționată |
| !image C27. Explicarea relaţiei dintre consecințele expunerii la radiații asupra sănătăţii, protecția radiologică și limitele de doză pentru persoanele expuse profesional și persoanele din populaţie | |||
| !image C28. Explicarea gestionării situaţiilor de expunere accidentală / neintenționată | |||
| !image C29. Enumerarea actelor legislative şi a reglementărilor naționale și europene în domeniul radioterapiei | |||
| !image C30. Descrierea aspectelor privind protecția radiologică în cazul radioterapiei bazată pe dovezi ştiinţifice |
33
34
Tabelul nr. 9. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru medicii dentişti/stomatologi sau cu specializare în chirurgie dentară
| Cunoaștere (principii, teorii, practici) | Abilități (cognitive și practice) | Competență (responsabilitate și autonomie) | |
|---|---|---|---|
| Fizica radiaţiilor X | !image C1. Înțelegerea radiaţiilor X ca radiații ionizante în spectrul electromagnetic C2. Explicarea radiației de fond !image C3. Descrierea modului de producere a radiaţiilor X pentru aplicațiile de radiodiagnostic C4. Explicarea interacțiunii radiaţiilor X cu materia !image C5. Înțelegerea absorbției și împrăștierii radiaţiilor X în diferite materiale, inclusiv țesuturi | A1. Crearea unui context pentru discuții privind raportul risc / beneficiu !image A2. Selectarea măsurilor de protecție radiologică care utilizează atenuarea adecvată a radiațiilor X. !image A3. Implementarea măsurilor pentru a evita împrăştirea și absorbția radiațiilor X inutilă de către pacienți, personal și public | !image R1. Implementarea protecție împotriva radiațiilor pe baza unei înțelegeri solide a naturii radiațiilor ionizante |
| Radiobiologie | C6. Explicarea efectelor biologice ale radiațiilor !image C7. Înțelegerea efectelor somatice și genetice ale radiaţiilor X asupra țesuturilor !image C8. Înțelegerea efectele stocastice și a reacțiile tisulare induse de radiații | A4. Explicarea riscului și beneficiilor utilizării radiațiilor X în radiodiagnostic. | R2. Comunicarea în mod eficient cu pacientul asupra riscurilor şi beneficiilor utilizării radiațiilor X, pentru a obține consimțământul informat |
| Doza de radiaţii şi riscurile asociate | C9. Definirea mărimilor şi unităților de doză !image C10. Înțelegerea conceptelor privind măsurarea clinică a dozei de radiații !image C11. Descrierea factorilor care influențează expunerea și doza de radiații !image C12. Înțelegerea influenței vârstei pacientului asupra riscului asociat expunerii la radiații !image C13. Înțelegerea nivelurilor de referinţă în diagnostic și a studiilor naționale sau europene în domeniu !image C14. Înțelegerea nivelului de risc asociat expunerii la radiații privind imagistica dentară, în ceea ce priveşte pacienții, personalul și publicului | !image A5. Implementarea cunoştinţelor legate de doza de radiații la stabilirea protocoalelor de imagistică dentară !image A6. Utilizarea factorilor de expunere pentru a optimiza doza de radiații A7. Implementarea cunoştinţelor legate de vârsta pacientului la stabilirea protocoalelor imagistice | !image R3. Implementarea măsurilor de protecție adecvate nivelului de expunere și risc !image R4. Stabilirea unui sistem pentru monitorizarea dozelor !image R5. Compararea dozelor medii ale pacienților cu nivelurile de referinţă în diagnostic și luarea măsurile corective adecvate atunci când este necesar |
| Protecţie radiologică | !image C15. Înțelegerea principiilor protecției împotriva radiațiilor ionizante !image C16. Înțelegerea necesităţii justificării, inclusiv a consimțământului informat !image C17. Descrierea ghidurilor de prescriere a examenelor imagistice dentare !image C18. Înțelegerea rolului altor forme de examen și diagnostic clinic, care nu implică radiații ionizante !image C19. Înțelegerea situaţiilor în care este cazul implicării specialiștilor în radiologie maxilo-facială sau medicală C20. Explicarea principiului ALARA !image C21. Înțelegerea relației dintre doza de radiații și calitatea imaginii !image C22. Descrierea posibilităţilor din imagistica dentară pentru optimizarea dozei pacientului !image C23. Descrierea strategiilor de reducere a dozei pentru personalul implicat în efectuarea expunerilor și pentru public, inclusiv utilizarea ecranării și monitorizarea dozelor !image C24. Descrierea unui program de asigurarea calităţii pentru imagistica dentară !image C25. Înțelegerea conceptului de audit clinic aplicat imagisticii dentare !image C26. Explicarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice | A8. Efectuarea procesului de justificare, luând în considerare riscurile și beneficiile !image A9. Indicarea ghidurilor de prescriere a examenelor imagistice dentare !image A10. Aplicarea ghidurilor de prescriere a examenelor imagistice dentare în situații clinice specifice !image A11. Aplicarea măsurilor pentru optimizarea dozei pacientului din imagistica dentară !image A12. Elaborarea unei politici organizaționale pentru a păstra dozele personalului implicat în efectuarea expunerilor cât mai mici rezonabil posibil A13. Aplicarea măsurilor pentru a limita expunerea personalului și a publicului A14. Investigarea expunerilor accidentale / neintenționate A15. Aplicarea cunoştinţelor pentru elaborarea programelor de asigurarea calității A16. Detectarea modificărilor semnificative ale performanțelor tehnice ale instalaţiei imagistice A17. Efectuarea auditului clinic !image A18. Aplicarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice | !image R6. Asumarea responsabilităţii privind implementarea justificării expunerilor dentare !image R7. Asumarea responsabilităţii și stabilirea protocoalelor pentru optimizarea expunerilor radiografice dentare !image R8. Asumarea responsabilităţii și stabilirea protocoalelor pentru a asigura respectarea limitelor de doză pentru personal și public !image R9. Gestionarea expunerile accidentale / neintenționate !image R10. Asumarea responsabilităţii și stabilirea procedurilor pentru a asigura implementarea unui program de asigurare a calității !image R11. Revizuirea justificării, optimizării și limitării expunerii prin intermediul auditului clinic !image R12. Implementarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice |
| Reglementări | !image !image C27. Denumirea și explicarea reglementărilor relevante naționale și europene referitoare la imagistica dentară !image C28. Înțelegerea responsabilităților și a rolurilor diferitelor specializări din domeniul imagisticii dentare | !image A19. Respectarea reglementărilor relevante din domeniul imagisticii dentare |
35
naţionale
| Echipamente şi tehnici | !image C29. Descrierea conceptului de „lanț” imagistic, de la inițierea expunerii la radiații X până la afișarea imaginii radiologice | A20. Selectarea echipamentului și a factorilor tehnici corespunzători pentru achiziția imaginii și prelucrarea post- achiziție | !image R13. Stabilirea unei politici pentru achiziția de echipamente care respectă principiile de protecție radiologică |
| !image C30. Explicarea diferențelor dintre imagistica 2D / 3D, analogică / digitală și imagistica dentară intraorală / extraorală – de ex. panoramică | !image R14. Stabilirea și implementarea unui program de întreținere preventivă pentru echipamentele de imagistică dentară | ||
| !image C31. Descrierea modului în care radiațiile X interacționează cu detectoarele de imagine pentru a produce o imagine radiologică !image C32. Descrierea diferitelor tehnici de examinare în imagistica dentară și maxilo-facială | !image R15. Stabilirea și implementarea unui program de instruire pentru personalul implicat în efectuarea expunerilor medicale, bazat pe considerente de protecție radiologică | ||
| !image C33. Descrierea construcției și funcționării echipamentelor pentru imagistica dentară (intraorală și extraorală) | |||
| !image C34. Înțelegerea factorilor care influențează procesarea chimică a filmelor și respectiv procesarea digitală post- achiziție asupra imaginii radiologice finale | |||
| Interpretare | !image C35. Înțelegerea necesităţii efectuării și înregistrării evaluării clinice a examenelor imagistice dentare cu radiații X | A21. Recunoașterea anatomiei normale în imagistica dentară, inclusiv a variantelor normale | !image R16. Implementarea practicilor care susţin grija pentru pacient şi optimizarea expunerilor dentare |
| !image C36. Descrierea structurilor anatomice normale în radiografii | A22. Recunoașterea semnelor patologice în imagistica dentară | ||
| !image C37. Descrierea aspectelor radiologice ale patologiilor care afectează dinții și maxilarele | A23. Interpretarea imaginilor radiologice dentare și elaborarea raportului de examinare | ||
| !image C38. Explicarea proiecțiilor și influența acestora asupra interpretării imaginii radiologice |
36
în urma parcurgerii programului de pregătire de bază
37
Tabelul nr. 10. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru asistenţii medicali / operatorii /tehnicienii, indiferent de tipul practicii,
| Cunoaștere (principii, teorii, practici) | Abilități (cognitive și practice) | Competență (responsabilitate și autonomie) | |
| Program de pregătire de bază în protecţie radiologică | !image C1. Explicarea principiilor fizicii radiațiilor, ale producerii radiațiilor și interacțiunii acestora cu materia !image C2. Explicarea noţiunilor de radiobiologie și pericolele expunerii la radiații asupra sănătăţii, precum şi noţiuni de dozimetrie !image C3. Înțelegerea raportului risc/ beneficiu și a principiilor protecţiei radiologice !image C4. Identificarea reglementărilor naționale în vigoare referitoare la protecţiei radiologică a personalului expus profesional, a pacienților, a persoanelor implicate în susţinerea şi îngrijirea pacienţilor și a persoanelor din populaţie !image C5. Explicarea noţiunilor de fizică care stau la baza tehnicilor de imagistică neionizante, precum imagistica prin rezonanță magnetică nucleară și prin ultrasunetele, împreună cu considerații privind de siguranța pacienţilor !image C6. Descrierea rolurilor și a responsabilităților profesionale în ceea ce privește aspectele justificării și optimizării expunerilor !image C7. Explicarea conceptelor de asigurarea calităţii şi controlul calităţii cu referire la legislație, reglementări și ghiduri de practică, echipamente și metodologii de testare, importanţa implementării programului de asigurarea calităţii pentru furnizarea unui serviciu sigur și eficient | A1. Utilizarea echipamentelor medicale într-un mod sigur și eficient A2. Utilizarea metodelor sigure și eficiente de protecție împotriva radiațiilor în relaţie cu personalul expus profesional, pacienții și publicul, aplicând reglementările de protecţie radiologică în vigoare, standardele şi ghidurile de practică adecvate A3. Implicarea în procesul de justificare a unei proceduri prescrise și evaluarea situaţiei în lumina ghidurilor de practică adecvate, iar în cazul nejustificării acesteia consultarea cu practicianul A4. Implicarea în efectuarea auditurilor clinice !image A5. Identificarea principiilor practicii bazate pe dovezi ştiinţifice și a procesului de cercetare medicală A6. Evaluarea critică a propriei experiențe practice A7. Participarea la dezvoltarea profesională continuă A8. Recunoașterea situațiilor cu risc crescut din punctul de vedere al protecției împotriva radiațiilor | !image R1. Efectuarea expunerilor medicale în mod eficient și sigur și cu respectarea cadrului legal, etic și profesional !image R2. Utilizarea în practica zilnică a standardelor şi ghidurilor de practică !image R3. Utilizarea adecvată a procedurilor de operare standard pentru identificarea corectă a pacientului (și a oricărui aparţinător, dacă este cazul), a indicaţiei clinice, precum și a procedurilor de diagnostic sau tratament specifice pacientului !image R4. Reducerea expunerii pacientului prin respectarea principiului ALARA şi evitarea expunerii inutile !image R5. Solicitarea consimțământul informat al pacientului pentru continuarea oricărei proceduri de examinare / tratament !image R6. Asumarea responsabiltăţii pentru refuzarea efectuării unei expuneri care, în opinia profesională, este periculoasă sau nu este recomandată pentru cazul respectiv !image R7. Recunoașterea limitării propriului domeniu de competență și solicitarea îndrumărilor de la medicul practician |
| Program de pregătire de bază în protecţie radiologică | !image C8. Înțelegerea riscurilor profesionale pentru sănătate care pot fi evitate prin respectarea măsurilor de protecţie radiologică în practica curentă !image C9. Descrierea importanței auditului clinic, cercetării medicale și a practicilor bazate pe dovezi ştiinţifice !image C10. Înțelegerea aspectelor speciale de protecție radiologică ale copiilor, ale femeilor însărcinate (aceasta incluzând pacientele şi personalul expus profesional în perioada de sarcină), dar şi ale persoanelor implicate în susţinerea şi îngrijirea pacienţilor !image C11. Descrierea riscului asociat expunerii la radiaţii pentru femeile însărcinate (pentru făt) în special în cazul procedurilor puternic iradiante !image C12. Explicarea mărimilor și unităților de doză și relevanța lor pentru propria practică profesională !image C13. Explicarea gestionării expunerilor accidentale / neintenționate !image C14. Explicarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice | A9. Identificarea diferitelor standarde de calitate a imaginii radiologice pentru diferite tehnici !image A10. Aplicarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice | !image R8. Utilizarea cunoștințelor relevante, a teoriilor, conceptelor și rezultatelor cercetării științifice și integrarea acestora în propriile acțiuni profesionale (practică bazată pe dovezi științifice) !image R9. Recunoașterea pericolele asociate expunerii la radiații și luarea măsurilor adecvate pentru a le minimiza !image R10. Monitorizarea expunerii individuale la radiații prin purtarea unui dozimetru personal !image R11. Implicarea în instruirea altor membri ai personalului asupra practicilor adecvate de protecție radiologică !image R12. Efectuarea unor cercetări pe termen scurt și orientate spre practică sau a auditului clinic, fie independent, fie în colaborare cu colegii, pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor !image R13. Participarea la auditul clinic pentru dezvoltarea în continuare a practicii profesionale și a fundamentului științific al acesteia !image R14. Evaluarea riscurilor de radiații în raport cu alte riscuri, într-un context social !image R15. Reflectarea asupra propriei percepții a riscului de radiație !image R16. Evaluarea rezultatelor testelor de rutină privind controlul calităţii |
38
de radiologie de diagnostic şi radiologie intervenţională, suplimentar faţă de programul de pregătire de bază
39
Tabelul nr. 11. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru asistenţii medicali / operatorii /tehnicienii implicaţi în practicile
| Cunoaștere (principii, teorii, practici) | Abilități (cognitive și practice) | Competență (responsabilitate și autonomie) | |
| Suplimentar pentru radiologie | !image C1. Explicarea relației dintre factorii de expunere cu nivelul expunerii pacientului !image C2. Înțelegerea modului în care poziționarea corectă/incorectă a pacientului afectează calitatea imaginii și doza la organele radiosensibile !image C3. Înțelegerea sistemelor de filtrare a radiaţiilor X ale echipamentelor radiologice !image C4. Înțelegerea scopului și importanței protecției pacientului !image C5. Înțelegerea posibilităților de post-procesare pentru sistemele CR și DR (filtre, zgomot, mărire, etc.) !image C6. Cunoașterea recomandărilor și cerințelor legale care se aplică expunerii medicale, profesionale și publice în practica de radiologie de diagnostic şi radiologie intervenţională | A1. Efectuarea procedurilor medicale utilizând echipamente RX adecvate și optimizând procedura medicală pe specificul pacienţilor (adulți, copii, posibilități de proiecție, ajustări pentru o perioadă mai lungă de timp etc.) A2. Operarea echipamentului RX conform unei bune practici medicale şi cu scopul minimizării timpului total de fluoroscopie A3. Aplicarea în practică a principiilor de bază referitoare la prevenirea expunerii inutile (timp, distanță, ecranare) A4. Utilizarea filtrelor de fascicul în mamografie și radiografia convențională (utilizarea corectă a filtrării suplimentare) A5. Utilizarea și efectuarea înregistrărilor cu ajutorul DAP-metrelor, precum și compararea, ori de câte ori este posibil, a valorilor măsurate, mediate pe grupuri de pacienţi, cu nivelurile de referinţă și / sau cu dozele de prag pentru efecte deterministice, pentru a asigura protecţia radiologică a pacienților | !image R1. Asumarea responsabilităţii pentru utilizarea parametrilor de expunere corespunzători în funcție de tipul de modalitate și de procedura radiologică !image R2. Identificarea receptorul de imagine adecvat care va duce la o imagine de diagnostic optimă cu expunerea la radiații minimă pentru pacient !image R3. Identificarea poziției adecvate a brațului C în vederea unei expuneri cat mai reduse a personalului medical !image R4. Discutarea aspectelor privind filtrarea inerentă și cea adiţională din punctul de vedere al expunerii pacientului !image R5. Compararea valorilor medii ale mărimilor de doză (DAP, DLP, KAP, ESAK, CTDI, doza glandulară MGD) cu nivelurile de referinţă stabilite la nivel național sau european !image R6. Participarea la optimizarea parametrilor de expunerea pentru crearea unor protocoale optimizate pe baza cărora se pot stabili/revizui nivelurile de referinţă naționale sau europene. !image R7. Adaptarea şi optimizarea protocoalelor de expunere pentru examinarea pacientelor însărcinate și a pacienţilor pediatrici |
| Suplimentar pentru radiologie | A6. Identificarea diferitelor echipamente individuale de protecţie la radiaţii a pacientului și menționarea avantajelor și dezavantajelor fiecărui tip A7. Utilizarea metodelor de protecție adecvate pentru o anumită procedură radiologică A8. Identificarea diferențelor dintre fluoroscopia continuă și cea pulsată și utilizarea adecvată a fiecărui mod | !image R8. Asumarea responsabilităţilor pentru modificarea parametrilor de expunere și pentru alegerea instrumentelor de post-procesare, în vederea obținerii unei doze la pacient mai scăzută, în conditiile unei imaginile radiologice adecvate pentru diagnosticul clinic !image R9. Aplicarea corectă a măsurilor de protecție radiologică individulă pentru propria persoană. !image R10. Optimizarea utilizării echipamentelor radiologice conform principiului ALARA | |
| A9. Explicarea și comunicarea în mod eficient a naturii și a mărimii riscului expunerii la radiații, precum și a beneficiilor acesteia, pentru a obține consimțământul informat |
40
suplimentar faţă de programul de pregătire de bază
41
Tabelul nr. 12. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru asistenţii medicali implicaţi în practica de medicină nucleară,
| Cunoaștere (principii, teorii, practici) | Abilități (cognitive și practice) | Competență (responsabilitate și autonomie) | |
| Suplimentar pentru medicină nucleară | !image C1. Explicarea principiilor fizice ale modului în care pot fi produşi radionuclizii !image C2. Explicarea modului cum pot fi ecranate radiațiile (gamma, beta, alfa) emise de radionuclizii !image C3. Explicarea principiilor biologice de funcţionare a medicamentelor radiofarmaceutice, pentru procedurile MN de terapie și diagnostic !image C4. Înțelegerea conceptului risc-beneficiu aplicat în cazul procedurilor MN !image C5. Indicarea testelor de controlul calităţii care trebuie aplicate la echipamentele MN și a frecvențelor de efectuare a acestora. !image C6. Explicarea reglementărilor legale aplicabile pe baza cărora sunt justificate procedurile MN, atât diagnostice, cât și terapeutice !image C7. Identificarea tipurilor de examinări de diagnostic neionizante care pot fi utilizate ca alternative posibile la procedurile MN !image C8. Explicarea principiilor pentru care dozele pentru copii sunt diferite de cele ale adulților !image C9. Indicarea examinărilor MN în cazul mamelor care alăptează şi care prezintă risc de radiații pentru sugarii; indicarea constângerilor de doză care s-ar putea aplica !image C10. Pentru procedurile de diagnostic, explicarea măsurilor practice care pot fi luate pentru a minimiza riscul de radiații pentru organele radiosensibile (de exemplu, tiroida) | A1. Achiziționarea și prelucrarea datelor și imaginilor care au relevanță clinică în cadrul MN, respectând principiile optimizării expunerii și managementul dozelor (de exemplu, PET-CT) A2. Utilizarea dispozitivelor care pot fi utilizate pentru monitorizarea și reducerea dozei de radiații A3. Utilizarea tuturor echipamentele de laborator disponibile, adecvate practicii A4. Implementarea ghidurilor de practică și a regulilor locale în practica de lucru zilnică, pentru a reduce la minim doza pentru personal, pacienți și public A5. Abilitatea de a lucra foarte repede atunci când sunt manipulați radionuclizii, dar corect şi eficient pentru a nu provoca accidente/incidente A6. Abilitatea de a comunica eficient cu pacienții și aparţinătorii A7. Abilitatea de a discuta cu medicul abilitat să facă trimiteri dacă procedura de MN solicitată nu este adecvată sau este adecvată doar parțial | !image R1. Asumarea responsabilităţii pentru utilizarea surselor radioactive deschise în conformitate cu reglementările naționale !image R2. Asumarea responsabilităţii pentru respectarea procedurilor de operare standard în timpul utilizării surselor radioactive deschise !image R3. Asumarea responsabilităţii pentru utilizarea surselor radioactive deschise astfel încât să se evite expunerea accidentală / neintenționată a propriei persoane, precum și a colegilor de muncă. !image R4. Asumarea responsabilităţii pentru interpretarea testelor de de controlul calităţii pentru a determina dacă echipamentul MN se încadrează în specificațiile date de producător R5. Asumarea responsabilităţii pentru măsurarea corectă a cantităţii de medicament radiofarmaceutic pentru administrare, ținând cont totodată de nivelurile de referinţă !image !image !image R6. Asumarea responsabilităţii pentru obținerea consimțământului pacientului pentru procedurile MN, precum și a responsabilităţii de a răspunde în mod adecvat la întrebările acestuia |
| Suplimentar pentru medicină nucleară | !image C11. Înțelegerea interacțiunilor, farmacologiei și a reacțiilor adverse ale medicamentelor utilizate frecvent în MN, cu accent deosebit pe medicamentul radiofarmaceutic și substanţele de contrast pentru RX (în cazul procedurilor hibride) !image C12. Înțelegerea timpului de înjumătățire fizic și biologic al medicamentelor radiofarmaceutice utilizate pentru procedurile de diagnostic și terapie !image C13. Descrierea modului în care dezvoltarea tehnologiei imagistice poate fi utilizată în vederea reducerii dozei la pacient și, prin aceasta, a riscul asociat. !image C14. Descrierea rolului fizicianului și al medicului în legătură cu incidentele apărute (de exemplu, administrarea unei doze greșite pacientului) !image C15. Descrierea rolului fizicianului în reducerea la minimum a dozei pentru mediu și oameni !image C16. Explicarea principiilor de protecție împotriva radiațiilor, cerințelor legale și a soluțiilor practice care pot fi utilizate pentru a îmbunătăți depozitarea, manipularea și eliminarea în condiții de siguranță a materialelor radioactive utilizate în departamentele de MN !image C17. Indicarea cerințelor suplimentare de protecție radiologică impuse pacienților care urmează să fie supuși procedurilor MN de terapie !image C18. Indicarea modului în care factorii precum timpul, distanța, ecranarea, dar şi monitorizarea constantă a dozelor și auditul clinic influenţează reducerea dozelor primite de personal, pacienți și public !image C19. Explicarea criteriilor de eliminare a deşeurilor radioactive !image C20. Explicarea modalităţilor prin care dozele pot fi reduse la minimum posibil în cazul femeilor gravide atunci când trebuie efectuată o procedură MN | A8. Aplicarea măsurilor de izolare a pacienţilor după administrarea medicamentului radiofarmaceutic A9. Abilitatea să pregătească, să manipuleze și să administreze medicamentele radiofarmaceutice pacienților, asigurând măsurile de radioprotecție pre și post-administrare A10. Efectuarea testelor de laborator (de exemplu, rata filtrării glomerulare eGFR) A11. Efectuarea și interpretarea testelor zilnice de controlul calităţii pentru a determina dacă echipamentul MN se încadrează în specificațiile producătorului A12. Abilitatea de a măsura cantitatea corectă de radiofarmaceutic pentru administrare A13. Obținerea consimțământul pacientului pentru procedurile MN şi explicarea acestuia a modului de desfăşurare a procedurilor, precum și abilitatea de a răspunde în mod adecvat la întrebări !image A14. Administrarea medicamentelor radiofarmaceutice care sunt utilizate pentru procedurile MN de diagnostic !image A15. Asistarea medicului privind administrarea de medicamente radiofarmaceutice utilizate pentru procedurile terapeutice !image A16. Comunicarea adecvată și eficientă cu pacienții supuși | !image R7. Asumarea responsabilităţii pentru administrarea medicamentelor radiofarmaceutice care sunt utilizate pentru procedurile de diagnostic !image R8. Asumarea responsabilităţii pentru comunicarea într-un mod eficient cu pacienții supuși procedurilor MN de diagnostic, din punct de vedere a protecției împotriva radiațiilor !image R9. Asumarea responsabilităţii pentru acordarea îngrijirii adecvate pacienților, reducând în același timp expunerea propriei persoane şi prin aceasta, doza individuală de radiații !image R10. Asumarea responsabilităţii pentru efectuarea procedurii MN de diagnostic la un standard adecvat, fără repetarea procedurii din cauza defecţiunilor tehnice !image R11. Supravegherea circuitului pacienţilor supuşi procedurilor MN de terapie astfel încât riscul de expunere a altor persoane (de exemplu, femei gravide) să fie minimizat !image R12. Asumarea responsabilităţii pentru eliminarea deşeurilor radioactive într-un mod sigur și eficient |
42
| !image C21. Explicarea modului corect de administrare a dozei de medicament radiofarmaceutic, astfel încât să nu rămână niciun reziduu sau foarte puțin reziduu în dispozitivul de distribuire (de exemplu, seringa) !image C22. Pentru procedurile hibride PET-CT, SPECT-CT care implică şi expunere cu RX, explicarea măsurilor practice care trebuie luate pentru a minimiza dozele personalului, pacientului și membrilor publicului !image C23. Explicarea interacţiunii radiaţiilor asupra ADN-ului celular şi deteriorarea acestuia !image C24. Descrierea efectelor celulare, precum şi mecanismele morții celulare | !image procedurilor MN de diagnostic privind protecția împotriva radiațiilor !image A17. Îngrijirea adecvată a pacienților care necesită un nivel ridicat de îngrijire, reducând în același timp expunerea profesională la radiații !image A18. Organizarea circuitului pacienţilor supuşi procedurilor de terapie, astfel încât aceştia să aibă un contact minim cu persoanele cu risc (de exemplu, femeile însărcinate) !image A19. Asigurarea unui mod sigur și eficient de eliberare a deşeurilor radioactive |
43
programul de pregătire de bază
44
Tabelul nr. 13. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru asistenţii medicali în practica de radioterapie, suplimentar faţă de
| Cunoaștere (principii, teorii, practici) | Abilități (cognitive și practice) | Competență (responsabilitate și autonomie) | |
|---|---|---|---|
| Suplimentar pentru radioterapie | !image C1. Înțelegerea fizicii biomedicale care stă la baza utilizării științifice, sigure și eficiente a echipamentelor medicale utilizate în radioterapie, inclusiv a echipamentelor de imagistică medicală utilizate pentru localizarea tumorii și planificarea tratamentului | A1. Utilizarea echipamentelor de radioterapie, inclusiv a echipamentelor de imagistică medicală, utilizate pentru localizarea tumorii și planificarea tratamentului, într-un mod sigur și eficient | !image R1. Capabilitatea să ia în considerare, din perspectiva pacientului, toate aspectele tehnice și clinice ale tratamentului în timpul desfășurării acestuia |
| !image C2. Cunoașterea și înțelegerea principiilor fizicii radiațiilor care stau la baza tratamentelor de radioterapie și a procedurilor imagistice medicale pentru localizarea tumorii și planificarea tratamentului, printre care: structura nucleară, dezintegrarea radioactivă, interacțiunea cu materia, radiația electromagnetică, surse de radiații, factori de ponderare, forma fasciculului !image C3. Cunoașterea și înțelegerea conceptelor privind protecției împotriva radiațiilor care stau la baza tratamentelor de radioterapie și a procedurilor imagistice medicale pentru localizarea tumorii și planificarea tratamentului, printre care: ecranarea radiaţiilor, metode de detecţie, legislația națională în vigoare şi reglementări referitoare la protecție împotriva radiațiilor a personalului, pacienților și publicului !image C4. Cunoașterea și înțelegerea conceptelor de radiobiologie care stau la baza tratamentelor de radioterapie și chimioterapie, precum și a procedurilor imagistice medicale pentru localizarea tumorii și planificarea tratamentului printre care: biologia celulară, efectele radiațiilor ionizante și neionizante asupra ţesuturilor, riscurile asociate expunerii la radiații, radiosensibilitatea ţesuturilor, efectele secundare ale tratamentelor de radioterapie | A2. Aplicarea cunoştinţelor pentru planificarea tratamentului, inclusiv planificarea 3D, simularea virtuală și CT și realizarea planului de tratamente al pacienților A3. Pregătirea planurilor de tratament folosind IMRT și alte tehnici, cum ar fi radioterapia stereotactică, terapia cu particule și IGRT A4. Definirea volumului țintă și organele la risc OAR, utilizând terminologia ICRU A5. Descrierea modului în care histogramele doza-volum DVH sunt create și utilizate pentru a evalua planurile de tratament A6. Explicarea influenței modificării parametrilor de planificare asupra histogramelor doza-volum DVH | !image R2. Capabilitatea să lucreze într-un mod independent, metodic și bazat pe dovezi !image R3. Capabilitatea să lucreze în condiții de siguranță atunci când se efectuează tratamente cu radiații ionizante, ținând cont de standardele aplicabile, ghidurile de practică și reglementările de securitate radiologică în vigoare !image R4. Evaluarea critică a distribuției dozei și a histogramelor doza-volum DVH !image R5. Optimizarea și evaluarea opțiunilor planului de tratament !image R6. Evaluarea stării fizice și psihice a pacientului înainte de tratament !image R7. Înregistrarea tuturor efectelor secundare și sfătuirea pacientul cu privire la gestionarea lor în conformitate cu protocolul departamentului |
| Suplimentar pentru radioterapie | !image C5. Explicarea interacţiunii radiaţiilor asupra AND-ului celular şi deteriorarea acestuia !image C6. Descrierea efectelor celulare şi a mecanismelor morții celulare C7. Explicarea curbele de supraviețuire a celulelor !image C8. Descrierea particularităţilor țesutului normal, a tumorilor solide și a leucemiei !image C9. Explicarea efectelor oxigenului, sensibilizatorilor și protectorilor !image C10. Explicarea efectului fracționării dozei în timp, transferului liniar de energie și a interacţiei dintre radioterapie si chimioterapie !image C11. Cunoașterea și înțelegerea radiografiei digitale reconstruite (DRR) C12. Cunoașterea și înțelegerea Beams Eye View (BEV) !image C13. Cunoașterea și înțelegerea volumului tumoral brut (GTV), a volumului țintă clinic (CTV) și a volumului țintă planificat (PTV) C14. Cunoașterea și înțelegerea organelor la risc (OAR) !image C15. Cunoașterea și înțelegerea histogramelor dozelor- volum (DVH) C16. Explicarea sistemelor de colimare C17. Descrierea sistemele de brahiterapie C18. Explicarea noţiunii de doză absorbită !image C19. Definirea dozei absorbite în volumul țintă în radioterapia externă !image C20. Definirea dozei absorbite în volumul țintă în brahiterapie C21. Inţelegerea algoritmilor de calcul pentru doza 3D !image C22. Explicarea radioterapiei conformaţionale, IMRT, IGRT, radioterapiei stereotactice și terapiei cu particule | A7. Utilizarea metodelor de protecție împotriva radiațiilor referitoare la personal, pacienți și publicul, luând în considerare standardele aplicabile, ghidurile de practică și reglementările de securitate radiologică în vigoare A8. Justificarea și optimizarea adecvată a tuturor procedurilor A9. Recunoașterea organelor la risc OAR pe imaginile radiologice efectuate pentru localizarea tumorii și planificarea tratamentului A10. Recunoașterea semnelor și simptomelor asociate tratamentului !image A11. Identificarea efectelor secundare asociate tratamentului individual !image A12. Analizarea efectelor stocastice și deterministice !image A13. Definirea parametrilor utilizați în practica zilnică !image A14. Recunoașterea structurile critice de pe imaginile de verificare A15. Identificarea protocolului imagistic !image A16. Identificarea dozei de intrare și de ieșire și nivelul dozei la organele critice !image A17. Familiarizarea cu sistemele de raportare și cu protocoalele de raportare !image A18. Descrierea pericolele la radiații privind practica de radioterapie și modul în care acestea sunt gestionate !image A19. Utilizarea sigură și eficientă a dispozitivelor de poziționare, imobilizare și | !image R8. Calcularea / verificarea unității monitor și a timpilor de tratament !image R9. Verificarea trimiterii pentru tratament și avertizarea medicul cu privire la orice discrepanță !image R10. Verificarea dacă sunt actualizate tabelele de dezintegrare / ratele de expunere pentru echipamentele de telecobaltoterapie !image R11. Aplicarea măsurilor de securitate radiologică la utilizarea surselor de brahiterapie !image R12. Evaluarea pacienților supuși radioterapiei cu fascicul extern și brahiterapiei și trimiterea acestora la medicul radioterapeut sau la un alt profesionist din domeniul sănătății, după caz. !image R13. Evaluarea problemelor apărute în practică la echipamentele de radioterapie şi la accesoriilor utilizate şi luarea măsurilor de protecţie radiologică adecvate !image R14. Optimizarea și evaluarea opțiunilor planului de tratament !image R15. Angajarea în asigurarea calităţii și respectarea politicilor de securitate radiologică !image R16. Verificarea dacă toți parametrii, dispozitivele și setările sunt corecte R17. Efectuarea dozimetriei in vivo !image R18. Evaluarea rezultatelor, luarea măsurilor corective conform |
45
| C23. Descrierea factorului de ponderare pentru radiație C24. Explicarea riscul inducerii tumorilor secundare !image C25. Explicarea factorul de ponderare pentru țesuturi şi a noţiunilor de doză efectivă şi doză echivalentă !image C26. Cunoașterea și înțelegerea bazei științifice a diferitelor tehnici de radioterapie și tehnici de imagistică medicală pentru localizarea tumorii și planificarea tratamentului în raport cu echipamente disponibile, astfel încât acestea să poată fi operate la cel mai înalt nivel de înțelegere !image C27. Cunoașterea și înțelegerea dispozitivelor de poziționare, imobilizare și ecranare a fasciculului utilizate în radioterapie !image C28. Cunoașterea și înțelegerea sistemelor de verificare a radioterapiei !image C29. Cunoașterea și înțelegerea unei bune evaluări tehnice a imaginilor de diagnostic pentru localizarea tumorii și planificarea tratamentului | !image ecranare a fasciculului utilizate în radioterapie !image A20. Utilizarea sistemelor de verificare a radioterapiei în condiții de siguranță și eficiență !image A21. Efectuarea, înregistrarea și analizarea activităților de controlul calităţii | !image protocolului și raportarea neconcordanțelor !image R19. Examinarea şi raportarea incidentele !image R20. Inspectarea de rutină a camerei de tratament pentru verificarea respectării măsurilor de protecție radiologică |
46
implicaţi în utilizarea radiaţiilor ionizante
47
Tabelul nr. 14. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru surorile/asistenţii medicali sau alţi lucrători care nu sunt direct
| Cunoaștere (principii, teorii, practici) | Abilități (cognitive și practice) | Competență (responsabilitate și autonomie) | |
| Protecţie radiologică | !image C1. Explicarea principiilor fizicii radiațiilor, ale producerii radiațiilor și interacțiunii acestora cu materia !image C2. Explicarea noţiunilor de radiobiologie și pericolele expunerii la radiații asupra sănătăţii, precum şi a noţiunilor de dozimetrie (mărimi și unități dozimetrice) !image C3. Explicarea noţiunilor legate de distribuția dozei în jurul pacientului în timpul expunerii !image C4. Enumerarea reglementărilor naționale în vigoare privind protecția împotriva radiațiilor pentru personal !image C5. Cunoaşterea riscurilor profesionale, de sănătate și securitate radiologică, care pot fi preîntâmpinate !image C6. Enumerarea și explicarea aspectelor de protecție radiologică cu privire la personal !image C7. Explicarea riscurilor asociate expunerii la radiații pentru făt în timpul sarcinii !image C8. Explicarea riscurilor asociate expunerii la radiații a mamelor care alăptează, în cazul MN sau brahiterapiei !image C9. Explicarea principiilor de bază ale ecranării radiaţiilor și legătura cu reducerea riscurilor profesionale !image C10. Înţelegerea noţiunilor privind protecția zonelor speciale ale corpului, precum gonadele, cristalinul și glanda tiroidă | A1. Respectarea instrucțiunilor primite de la personalul implicat în utilizarea radiațiilor ionizante A2. Aplicarea în practică a principiilor de bază privind prevenirea expunerii inutile (timp, distanță, ecranare) A3. Conștientizarea problemelor legate de îngrijirea pacienților care sunt supuși procedurilor de MN sau brahiterapie A4. Respectarea regulilor referitoare la păstrarea distanței în cazul pacienților supuși procedurilor de MN sau brahiterapie | R1. Recunoașterea pericolelor la radiații asociate muncii și luarea măsurilor necesare pentru reducerea acestora la minim R2. Recunoașterea propriilor limite legate de cunoștințele de protecția împotriva radiațiilor R3. Supravegherea colegilor neinstruiţi (privind protecția radiologică) și împiedicarea acestora să intre în zonele controlate în timp expunerii la radiații |
48
Tabelul nr. 15. Nivelurile de cunoaştere, abilităţi şi competenţă dobândite pentru inginerii și tehnicienii de service, suplimentar faţă de tabelul nr. 1
| Cunoaștere (principii, teorii, practici) | Abilități (cognitive și practice) | Competență (responsabilitate și autonomie) | |
| Protecţie radiologică | !image C1. Explicarea principiilor fizicii radiațiilor, ale producerii radiațiilor și interacțiunii acestora cu materia !image C2. Cunoaşterea riscurilor profesionale, de sănătate și securitate radiologică, care pot fi preîntâmpinate !image C3. Explicarea principiilor de bază ale ecranării radiaţiilor și legătura cu reducerea riscurilor profesionale !image C4. Descrierea procedurii de predare a echipamentului în condiţii de securitate radiologică, după efectuarea serviciilor de întreținere și reparare | A1. Aplicarea principiilor de bază pentru prevenirea expunerii inutile (timp, distanță, ecranare) în practica curentă !image A2. Aplicarea procedurii de predare a echipamentului în condiţii de securitate radiologică, după efectuarea serviciilor de întreținere și reparare | R1. Asumarea responsabilităţilor pentru recunoașterea pericolelor la radiație asociate propriei activităţi și luarea măsurilor adecvate de prevenţie R2. Recunoașterea propriilor limite legate de cunoștințele de protecția împotriva radiațiilor și consultarea expertului în protecţie radiologică !image R3. Coordonarea procedurii de predare a echipamentului în condiţii de securitate radiologică, după efectuarea serviciilor de întreținere și reparare |
Anexa nr. 5
Lista recomandărilor internaționale privind curricula de pregătire în protecție radiologică
European Commission Radiation Protection Series Publucations No. 175: Guidelines on radiation protection education and training of medical professionals in European Union
International Atomic Energy Agency Training Course Series no. 18, Rev 1: Postgraduate educational course in radiation protection andthe safety of radiation sources, Vienna 2019
INTERNATIONAL COMMISSION ON RADIOLOGICAL PROTECTION, Education and Training in
Radiological Protection for Diagnostic and Interventional Procedures, Publication 113, Elsevier (2009)