Decizie nr. 221 din 12 aprilie 2016

Augustin Zegrean - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. a) şi art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Marin Melinescu în Dosarul nr. 23.396/215/2014/a1 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.451D/2015.

2.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.762D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. a) şi art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 23.396/215/2014/A1/a1.2 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă.

4.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.451D/2015 şi nr. 1.762D/2015, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

6.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

7.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.762D/2015 la Dosarul nr. 1.451D/2015, care este primul înregistrat.

8.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

9.Prin Încheierea din 28 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 23.396/215/2014/a1 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă şi Încheierea din 25 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 23.396/215/2014/A1/a1.2 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. a) şi art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marin Melinescu cu prilejul soluţionării unor cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru.

10.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale deoarece "termenul de numai 3 zile instituit pentru a formula o cerere de reexaminare nu poate fi un termen rezonabil, în condiţiile în care justiţiabilii României trăiesc într-un procent majoritar în zona rurală, fiind lipsiţi de posibilitatea materială pentru a accede la serviciile unui avocat". De asemenea, apreciază că taxa judiciară de timbru stabilită de art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 în cazul cererilor formulate în cursul procesului pentru recuzarea unui judecător este "una nespus de mare, împovărătoare". În acest context arată că "statul nu a păstrat un echilibru între interesul său de a percepe cheltuieli de judecată, pe de o parte, şi interesul justiţiabilului de a-şi expune pretenţiile în faţa unei instanţe şi de a avea posibilitatea valorificării drepturilor sale, pe de altă parte". Astfel, "cuantumul excesiv al taxei judiciare de timbru, în lipsa unor măsuri de protecţie corespunzătoare, conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil şi într-un termen rezonabil".

11.Judecătoria Craiova - Secţia civilă şi Tribunalul Dolj - Secţia I civilă opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Instanţele de judecată apreciază că taxa judiciară de timbru de 100 lei, prevăzută de art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, nu este una excesivă, cuantumul ei fiind justificat de importanţa pe care o are o cerere de recuzare, şi nu este inaccesibilă justiţiabililor. Arată că, în situaţia în care justiţiabilul nu dispune de venituri suficiente, poate beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

12.Cu privire la termenul de 3 zile prevăzut de art. 39 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă criticată, instanţele de judecată consideră că este neîntemeiată critica formulată în acest sens de autorul excepţiei, apreciind că există suficient timp pentru a se contesta modul de stabilire a taxei judiciare de timbru, iar durata acestui termen este justificată tocmai de necesitatea de a nu se tergiversa soluţionarea cauzei.

13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

14.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, arată că dispoziţiile art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Menţionează, de asemenea, faptul că, potrivit art. 42 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, prin art. 45 alin. (1) lit. i) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a fost prevăzută posibilitatea restituirii a jumătate din taxa plătită în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă.

15.Cu privire la critica referitoare la termenul de 3 zile în care se poate face cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, Guvernul arată că actuala reglementare se circumscrie recomandărilor formulate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fiind de natură să asigure reclamantului liberul acces la justiţie, iar la stabilirea duratei acestui termen a fost avută în vedere necesitatea soluţionării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. Totodată, Curtea Constituţională a reţinut că textele criticate reprezintă norme de procedură care reglementează soluţionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei de timbru, aşadar un incident procedural prealabil antamării fondului de către instanţa de judecată.

16.Avocatul Poporului, invocând jurisprudenţa în materie a instanţei de contencios constituţional, consideră că prevederile art. 9 lit. a) şi art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale. Astfel, referitor la susţinerea autorului excepţiei privind cuantumul împovărător al taxei de timbru în vederea recuzării unui judecător, arată că în situaţia în care părţile nu pot plăti taxele judiciare de timbru, legiuitorul a instituit prin art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 posibilitatea instanţei de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. De asemenea, referitor la termenul de 3 zile prevăzut de art. 39 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă criticată, Avocatul Poporului precizează că cererea de reexaminare are natura unei veritabile căi de atac împotriva modalităţii de stabilire a taxei judiciare de timbru, astfel încât durata acestui termen este justificată de necesitatea de a nu se tergiversa soluţionarea cauzei. În plus, apreciază că textele legale criticate nu conţin în cuprinsul lor nicio reglementare care să aducă atingere dreptului la apărare, părţile având posibilitatea de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege prin care pot fi invocate situaţii sau împrejurări ce susţin şi probează apărarea.

17.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

18.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

19.Din examinarea criticilor formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 9 lit. a) şi art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut:

–Art. 9 lit. a): "Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:

a)cereri de recuzare în materie civilă - pentru fiecare participant la proces - pentru care se solicită recuzarea - 100 lei;";

–Art. 39 alin. (1): "Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru."

20.În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 - Universalitatea, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) care consacră dreptul la apărare, art. 124 referitor la Înfăptuirea justiţiei, precum şi art. 20 raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.

21.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare celor formulate şi în cauzele prezente.

22.Astfel, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 în raport cu art. 21 din Constituţie, Curtea s-a mai pronunţat, spre exemplu, prin Decizia nr. 680 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 23 decembrie 2014, şi Decizia nr. 661 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 23 noiembrie 2015, prilej cu care a reţinut că dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), "Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice".

23.În ceea ce priveşte cuantumul acestora, Curtea a constatat că legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului. Stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, precum şi a cuantumului lor reprezintă însă o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală (a se vedea Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014). Curtea a mai reţinut totodată că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii (a se vedea Decizia nr. 112 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 14 aprilie 2005). Plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor, iar legiuitorul a instituit, prin dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a liberului acces la justiţie.

24.Cu privire la criticile formulate din perspectiva pretinsei neconstituţionalităţi a art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea s-a mai pronunţat, spre exemplu prin Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014, sau Decizia nr. 696 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 27 noiembrie 2015, şi a reţinut că textul criticat reprezintă o normă procedurală care reglementează soluţionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru, aşadar un incident procedural prealabil antamării fondului de către instanţa de judecată, deoarece în discuţie este o chestiune prealabilă, a cărei soluţionare este guvernată de principiul celerităţii, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralităţii şi contradictorialităţii, a obligativităţii citării părţilor, precum şi a posibilităţii exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluţionare a cererii de reexaminare. Curtea a mai observat că raţiuni ce ţin de necesitatea soluţionării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti justifică în mod obiectiv soluţia legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - şi mijloacele procedurale utilizate. Acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare ce permit instanţei judecătoreşti să examineze circumstanţele specifice fiecărui caz şi să realizeze un just echilibru între interesele individuale şi cele privind administrarea justiţiei, astfel încât solicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiţie.

25.De altfel, cu privire la instituirea taxelor judiciare de timbru, Curtea Constituţională are o bogată jurisprudenţă, în acord cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecinţă, legiuitorul este îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în litigiu.

26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marin Melinescu în Dosarul nr. 23.396/215/2014/a1 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă şi, respectiv, în Dosarul nr. 23.396/215/2014/A1/a1.2 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 9 lit. a) şi art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Craiova - Secţia civilă şi Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 aprilie 2016.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora