privind realizarea şi reactualizarea Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura
Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie (ICPA) Bucureşti realizează/reactualizează şi administrează Sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura şi banca de date pedologice aferentă, pastrandu-se dreptul de autor pentru cercetările proprii.
Datele şi informaţiile din Sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura, centralizat, sunt puse anual la dispoziţie:
a)Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pentru fundamentarea programelor specifice şi supravegherea calităţii solului-terenului;
b)Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, pentru integrarea acestora în Sistemul naţional de monitorizare integrată a mediului şi elaborării Raportului privind starea mediului, prin Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Mediului;
c)Institutului Naţional de Statistica, în vederea actualizării datelor pedologice specifice.
(1)Sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura are în structura Banca de date pedologice care cuprinde:
a)Baza de Date Pedologice a Siturilor de sol-teren (BDSit) care cuprinde datele/informaţiile pedologice specifice, ale siturilor de sol din sistemul de monitoring la nivel I şi II realizată conform normelor de conţinut prezentate în anexa nr. 6;
b)Baza de Date a Unităţilor de Sol-Teren (BDUST) care cuprinde datele/informaţiile rezultate din centralizarea sistemelor judeţene de monitorizare.
(1)Banca de date pedologice se organizează la Institutul de Cercetări de Pedologie şi Agrochimie Bucureşti, în mod corespunzător prelucrarilor necesare elaborării rapoartelor de monitorizare pentru Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, rapoartelor de mediu (pentru secţiunea sol) pentru Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi situaţiilor solicitate de Institutul Naţional de Statistica.
(2)Oficiile de studii pedologice şi agrochimice teritoriale (OSPA) pun la dispoziţie ICPA un exemplar din studiile pedologice şi agrochimice realizate, conform normelor de conţinut prezentate în anexa nr. 2, în vederea realizării băncii de date pedologice, cu respectarea dreptului de autor.
Sistemele judeţene de monitorizare sol-teren pentru agricultura se realizează prin integrarea datelor şi informaţiilor din studiile pedologice şi agrochimice la nivel de teritoriu administrativ, privind unităţile de sol-teren, pretabilitatea terenurilor pentru folosinţe agricole sau silvicultura, tipurile de degradare, precum şi a informaţiilor obţinute de OSPA din activitatea de supraveghere asupra terenurilor agricole şi se finalizează cu elaborarea rapoartelor asupra stării solurilor agricole la nivel de judeţ şi raportarea zonelor de risc.
Baza de Date a Unităţilor de Sol-Teren se realizează conform metodologiei ICPA.
Informaţiile integrate în Sistemul judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura sunt: unităţile de sol şi teren, notele de bonitare şi clasele de calitate pe folosinţe agricole, clasele de pretabilitate pentru folosinţe agricole sau silvicultura, favorabilitatea pentru culturile grâu, porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahăr, cartof şi altele, categoria de folosinţă, forme de macro- şi mezorelief, zone naturale protejate, microzone pedoclimatice, terenuri cu soluri erodate sau colmatate, terenuri afectate de eroziune în adancime, alunecări de teren, inundabilitate, terenuri cu soluri gleizate şi pseudogleizate, terenuri cu soluri sărăturate, terenuri poluate şi altele, ce vor fi transmise la ICPA.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti elaborează şi înaintează la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nota de fundamentare privind realizarea/reactualizarea şi finanţarea sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura.
După aprobarea acestora de către conducerea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti încheie cu OSPA contracte privind elaborarea sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura, în limita sumelor comunicate.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin ICPA elaborează şi înaintează la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nota de fundamentare privind realizarea/reactualizarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura.
După aprobarea acesteia de către conducerea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor pe bază de contract, începe derularea activităţilor specifice.
(1)ICPA elaborează şi pune la dispoziţie Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Serviciului de fond funciar şi cadastru forestier raportul anual privind starea solului-terenului, precum şi a zonelor de risc din România, pe baza studiilor proprii şi a rapoartelor sintetice elaborate de OSPA.
(2)OSPA elaborează şi pun la dispoziţie direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti şi ICPA raportul anual privind starea solului-terenului şi a zonelor de risc din judeţ şi, respectiv, informaţiile solicitate din sistemul judeţean de monitorizare sol-teren actualizate.
(3)Prin intermediul Corpului de inspecţie OSPA informează direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti, respectiv Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Serviciul de fond funciar şi cadastru forestier, ori de câte ori este cazul asupra situaţiilor de risc.
ICPA furnizează Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului informaţiile obţinute în Sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura în vederea integrării acestora în Sistemul naţional de monitorizare integrată a mediului.
Sistemul naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura se reactualizează anual în limita sumelor alocate de la bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor pentru aceasta activitate.
NORME DE CONŢINUT
privind realizarea şi reactualizarea Sistemului
de monitoring la nivel I şi II şi a Bazei de Date
Pedologice ale Siturilor de sol-teren
Începând cu anul 2002 se trece la a doua determinare a parametrilor pedologici analizati în perioada 1992-1999. Categoriile principale de lucrări care se vor executa sub coordonarea ICPA şi cu colaborarea OSPA sunt:
● recoltarea probelor de sol din siturile de monitoring de nivel I amplasate anterior;
● recoltarea de probe de sol şi vegetaţie din siturile amplasate în zone de impact (nivel II);
● recoltarea de probe de apa din sursele folosite pentru irigatie aflate în vecinătatea zonelor afectate de diferite tipuri de poluare;
● analizarea probelor de sol, de vegetaţie şi de apa (indicatori ai poluarii), precum şi prelucrarea şi interpretarea datelor se executa de către ICPA.
În cadrul lucrărilor menţionate se vor respecta precizările metodologice prezentate în continuare.
Reamplasarea siturilor de monitoring de nivel I pe teren se va face pe baza coordonatelor geografice prestabilite, folosindu-se harti la scara 1:25.000, harti şi schite la scări mai mari şi echipamente adecvate (rulete, busola, sistem de pozitionare globală - G.P.S. etc.).
În mod excepţional, în cazul în care, pe baza noilor determinări, mai precise, rezultă o deplasare mai mare de 400 m faţă de coordonatele geografice, se reamplaseaza noul sit.
Numărul sitului de pe vechiul amplasament este cel anterior, la care se adauga 1.000 (de exemplu, pentru situl 928 va fi 1928), iar pentru siturile noi se adauga 2.000 (de exemplu, pentru situl 869 va fi 2.869). În rest se respecta vechea metodologie a amplasarii, şi anume: să se asigure reprezentativitatea sitului faţă de ponderea unităţilor de sol din zona analizata, iar fixarea lui în teritoriu să respecte regula de mutare, în cazul în care este necesar, şi anume: 100, 200, 300, 400 m faţă de punctul normal, în ordinea nord, sud, est sau vest. Siturile eliminate anterior din cauze subiective vor fi amplasate în locuri fezabile care să îndeplinească condiţiile menţionate.
Pentru studiile de nivel II se vor aplica reţele de situri special proiectate, ţinându-se seama de tipul şi intensitatea proceselor monitorizate.
Constituirea parcelelor de referinţa (siturilor) în punctele materializate. Acestea vor avea suprafaţa de 400 m 2 (20x20 m), amplasate în condiţii omogene, reprezentative. Pe fişa profilului de sol (anexa 6.1 - fişa Profisol tip M), în câmpul liber din pagina 1 sau pe o fila ataşată se înscrie schita amplasarii sitului, iar la terminarea lucrării se da o plansa cu schite, la scara 1:25.000 sau mai mare, cuprinzând poziţia tuturor siturilor din cadrul fiecărui judeţ. Aceasta va permite regasirea siturilor în teren la determinarile ulterioare şi compararea noilor determinări fizicochimice cu datele anterioare.
Amplasarea şi executarea unui profil principal de sol se face într-un loc reprezentativ din cadrul sitului până la adâncimea fiziologic utila, dar nu mai mult de 1,5 m pentru siturile reamplasate pe acelaşi loc.
Descrierea profilului de sol se va efectua conform Metodologiei de elaborare a studiilor pedologice (1987, vol. I), completandu-se rubricile din fişa tip M "Condiţii de teren şi date morfologice" (anexa 6.1), ţinându-se seama de instrucţiunile Profisol.
Se va acorda atenţie sporită delimitării orizonturilor şi grosimii suborizonturilor, respectându-se vechile delimitari în cazul în care acestea se potrivesc cu situaţia actuala. În cazul orizonturilor cu grosime mai mare de 50 cm, acestea se vor împărţi în mai multe suborizonturi; pentru stratul 0-50 cm este necesar să se delimiteze 2-3 suborizonturi, iar pentru terenurile arabile se va delimita şi orizontul cu talpa plugului.
Pe fişa tip M se vor nota toate caracteristicile obligatorii şi, pe cat posibil, şi cele opţionale, inclusiv cele referitoare la modificări antropice, la efectul şi starea lucrărilor ameliorative etc.
În spaţiul "Observaţii" din anexa 6.1 sau în fise suplimentare se înscriu date privind: clasa de bonitare (stabilită după datele obţinute), poziţia unor surse de poluare apropiate şi felul poluantilor, vanturi dominante etc. Fişa de tip M se întocmeşte în trei exemplare, dintre care unul rămâne la executant.
Recoltarea probelor de sol pentru analize chimice şi fizice se executa din profil şi din suprafaţa sitului (proba agrochimica) în stare deranjata şi nederanjata (în cilindri).
Probele deranjate. Ca regula generală, atât pentru analize chimice, cat şi pentru unele analize fizice pe probe deranjate recoltate în pungi din plastic sau din hârtie se respecta următoarele reguli:
● probele din profilele de sol se constituie prin prelevarea de pe 3 pereţi ai acestora, pentru fiecare orizont sau suborizont descris. Lama ustensilei de recoltare se curata de fiecare data de solul cu care vine în contact. La ambalare se evita contactul etichetei cu solul. Probele nu se majorează. Eticheta se scrie citeţ cu pixul;
● probele pentru analize chimice din profilele de sol vor avea 1,5 kg pentru fiecare orizont sau suborizont. Probele agrochimice se recolteaza în cantitate de 1,5 kg din suprafaţa de 400 mp din jurul profilului de sol. Adâncimea de recoltare este de 0-20 cm în cazul solurilor arabile din siturile de nivel I şi de 0-10 şi 10-20 cm în siturile intelenite de nivel I, precum şi în siturile poluate din toate folosintele;
● probele din profilul de sol pentru analize fizice vor avea 0,5 kg. Manipularea probelor pentru analize fizice se va face cu grija pentru evitarea deteriorării agregatelor structurale, acordându-se atenţie deosebită la umiditate foarte mare sau foarte mica;
● la fiecare profil se recolteaza un micromonolit, din probe pe cat posibil cu agregate structurale întregi, având notate datele de identificare atât pe capac, cat şi pe cutia propriu-zisa, precum şi denumirea şi grosimea orizonturilor. După ultimul suborizont se adauga un esantion de material parental şi/sau roca subiacenta.
Probele în cilindri se recolteaza numai din profilul proaspăt deschis (1-3 ore) şi nu se admit cele din profile reimprospatate. Se recolteaza 4 cilindri de 100 cmc sau 2-3 cilindri de 200 cmc din fiecare orizont sau suborizont, până la 1 m adancime pentru siturile vechi şi peste aceasta adancime pentru siturile noi. În cazul solurilor arabile se va recolta neapărat şi suborizontul având talpa plugului. În solurile cu apa freatica la adancime mica recoltarea probelor se va face până la nivelul respectiv, dar descrierea se va face până la 1,50 m.
Atenţie! La recoltare nu se va sari peste orizonturile de tranzitie, în special în primii 50 cm!
Probele de vegetaţie din zone de impact. Din partea aeriană a plantelor de cultura se vor recolta probe compuse din cadrul siturilor poluate şi al siturilor-martor pentru fiecare organ vegetativ (tulpina, frunze, organe fructifere, radacina). Pe eticheta probei şi în inventarul de probe se noteaza toate elementele de identificare, inclusiv specia şi fenofaza. Pentru plantele de cultura interesează şi probe de organe la maturitate. În cazul folosinţei arabil se recolteaza separat planta cultivată şi flora spontana, specificându-se speciile majoritare. În cazul pajiştilor se noteaza, de asemenea, speciile dominante.
Condiţionarea probelor de sol şi vegetaţie până la expediere trebuie să asigure uscarea la aer a solului şi în etuva a plantelor la 70°C.
Transportul probelor la ICPA, însoţite de borderouri, se poate face în 2-3 transe, în funcţie de numărul siturilor, acordându-se atenţia cuvenită integrităţii ambalajelor şi a etichetelor.
Probele de apa. Se vor recolta în sticle curate, bine închise , în cantitate de 2 l, din areale divers poluate etc.
Aceste lucrări se executa în funcţie de nivelul studiului (I sau II), conform metodologiei ICPA (1987), şi completărilor prezentate în anexa nr. 6.2 şi precizărilor făcute în cele ce urmează.
3.1.Analiza probelor de sol
Analizele fizice pe probe în structura deranjata, care se vor executa sunt:
–compozitia granulometrica (se determina după scara Atterberg: 2-0,2; 0,2-0,02; 0,02-0,002 şi < 0,002 mm, la care se adauga fracţiunile: 0,05-0,002 mm, < 0,01 mm şi eventual < 0,001 mm;
–conţinutul de macroelemente structurale hidrostabile (% g/g);
–dispersia microelementelor structurale (% g/g).
Se vor calcula:
–indicele de instabilitate structurală;
–densitatea (masa specifică) (numai în orizonturile organice sau organominerale);
–indicele de formare a crustei (Remy).
Analizele fizice pe probe în structura nederanjata (cilindri de 100 sau 200 cm 3 ) care se vor executa sunt:
–umiditatea momentană (% g/g);
–densitatea aparenta (kg x m^-3);
–rezistenta la penetrare (MPa);
–conductivitatea hidraulica saturata (mm x h^-1);
–conţinut de apa reţinută la diferite niveluri ale curbei de suctiune în domeniul pF 0-2 (% v/v);
–coeficient de higroscopicitate (% g/g);
–echivalentul umiditatii (% g/g).
Se pot calcul şi estima:
–porozitatea totală (% v/v);
–gradul de tasare;
–distribuţia după mărime a porilor (% v/v);
–CO, CC, CD, CT, %;
–alţi indicatori privind aeratia (PA, Ida, conţinut de aer etc.).
Analize chimice:
–reactia solului (pH) în extract apos;
–conţinutul de materie organică (Ht, %);
–conţinut de azot total (Nt, %);
–conţinutul de baze schimbabile pe elemente (Ca, Mg, K, Na, mg x kg^-1)
sau total SB - me/100 g sol;
–aciditatea hidrolitica Ah;
–aciditatea de schimb totală (A 8.3);
–aluminiul schimbabil (Al sch.);
–capacitatea de schimb cationic [T(Ah) şi T(8,3) me/100 g sol, prin calcul sau T(NH4) ori T(na), în funcţie de tipul şi gradul de saturatie];
–gradul de saturatie în baze [V(Ah) şi V(8,3 %)];
–reziduul conductometric şi balanţa ionica (după caz), pentru solurile cu conţinut de carbonati alcalino-pamantosi şi/sau gips (V = 100%);
–conţinuturile de fosfor şi potasiu solubili [P(AL), K(AL);
În cazul suprafeţelor cu poluare de impact se executa analize privind elementele şi substantele poluante din probele de sol şi vegetaţie, precum şi analize microbiologice pentru sol, conform anexei 6.2.
3.2.Analizele de vegetaţie din zone poluate şi situri-martor vor urmări:
–conţinut de macro- şi microelemente (Ca, Mg, K, Na, P, S, N, Fe, Mn, Cu, Zn, B, Mo, metale grele etc.).
Analizeze se vor efectua conform metodologiilor ICPA (1981, 1986, 1987).
3.3.Analizele probelor de apa vor urmări:
–reactia pH;
–electroconductibilitatea specifică;
–conţinutul de ioni: CO(3)^2-, HCO^3-, SO(4)^2-, Cl^-, Ca^2+, Mg^2+; Na^+ şi K^+;
–în cazuri speciale: N-NO(3)^-LL, N-NO(2)^-LL, N-NH(4)^+, aciditatea, S^2-, Fe^2+, SiO(2), B etc.
–conţinutul de aluminiu şi metale grele, după caz.
În cazul apelor folosite la irigatie se vor calcula:
–coeficientul Priklonschi;
–raportul de absorbţie a sodiului (indicele S.A.R.);
–carbonatul de sodiu rezidual (C.S.R.) etc., conform Metodologiei ICPA, 1987, partea I, cap. 3, paragraful 3.3.
Datele obţinute din analize fizice şi chimice vor fi înscrise pe fise Profisol tip F (anexa 6.3) şi, respectiv tip C (anexa 6.4), iar pentru ape, pe tabele adecvate, verificate şi semnate de către cercetatorii responsabili.
Pe total ţara se vor executa cercetări în 940 de situri de nivel I, revenind 235 de situri/an.
În fiecare judeţ siturile de monitoring de nivel I vor fi analizate în cadrul unui singur an, cu o periodicitate de 4 ani.
Datele obţinute din teren şi laborator vor fi prelucrate ţinându-se seama de Metodologia ICPA 1980, 1986, 1987; Kloke, 1980; Adriano, 1986; Rauta şi colaboratorii, 1998 etc., Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 etc. şi vor fi comparate cu cele rezultate din determinarile anterioare şi din literatura de specialitate, stabilindu-se tendintele de evoluţie a solurilor şi eventualele dereglari nutritionale ale vegetatiei.
Prelucrarea va fi asistată de calculator, iar datele vor fi sintetizate în rapoarte puse la dispoziţie organelor abilitate, locale şi centrale.
Pentru fiecare sit se pot reda parametrii climatici: temperatura medie anuală, suma precipitatiilor medii anuale, suma temperaturilor mai mari de 10°C, evapotranspiratia medie potenţiala anuală, deficitul de umiditate al solului etc.
Datele vor fi prezentate sub forma de: sinteze, tabele, anexe, harti etc.
Anexa 6.1*)!Imagine!Imagine!Imagine!ImagineAnexa 6.2
Analize necesare pentru monitorizarea stării de calitate a solurilor
şi a unor caracteristici chimice ale plantelor
| Tipuri de analize | Adâncime (cm)/felul probei | Metodă | |
| 1 | 2 | 3 | |
| A. Analize comune tuturor solurilor | |||
| I. Probe în structură deranjată | Cernere uscată şi umedă, sedimentare şi pipetare | ||
| Compoziţie granulometrică | Tot profilul | Tratarea chimică cu diferiţi dispersanţi (H2O2, HCl, Na4P2O7 x 10H2O), în funcţie de conţinutul de materie organică şi carbonaţi | |
| Coeficientul de higroscopicitate | Tot profilul | Metoda Mitscherlich | |
| Hidrostabilitate structurală | Tot profilul | Cernere umedă, sedimentare şi pipetare | |
| Reacţia solului (pH) | Tot profilul | Potenţiometric, în suspensie apoasă (1:2,5) | |
| Humus total (H(t)) | 0-50 | Oxidare umedă, metoda Walkley- Black modificată Gogoaşă | |
| Azot total (N(t)) | 0-50 | Metoda Kjeldahl | |
| Fosfor mobil (P(AL)) | 0-50 | Metoda Egner-Riehm-Domingo | |
| Potasiu mobil (K(AL)) | 0-50 | Metoda Egner-Riehm-Domingo | |
| II. Probe în structură nederanjată | |||
| Umiditate momentană | Tot profilul | Determinări pe probe recoltate în structură nederanjată (cilindri metalici) | |
| Densitate aparentă | Tot profilul | Determinări pe probe recoltate în structură nederanjată (cilindri metalici) | |
| Conductivitate hidraulică saturată | Tot profilul | Determinări pe probe recoltate în structură nederanjată (cilindri metalici) | |
| Umiditate la pF=0 | Tot profilul | Determinări pe probe recoltate în cilindri | |
| Porozitate totală | Tot profilul | Calcul | |
| Porozitate de aeraţie | Tot profilul | Calcul | |
| Grad de tasare | 0-50 | Calcul | |
| B. Analize specifice | |||
| I. Soluri nesaturate cu cationi bazici Sumă cationi de schimb (SB) | 0-50 | Metoda Kappen (0,1n HCl) | |
| Aciditate hidrolitică (A(h)) şi aciditate totală la pH=8,3 (A(8.3)) | 0-50 | Percolare cu acetat de K sau Na 1n | |
| Aluminiu schimbabil (la probe cu pH < 5,8) | 0-50 | Metoda Socolov | |
| Capacitate de schimb cationic (T(Ah) şi T(8,3)) | 0-50 | Calcul | |
| Grad de saturaţie în baze (V(Ah) şi V(8,3)) | 0-50 | Calcul | |
| II. Soluri saturate cu cationi bazici (V = 100%, pH = 7,4-8,5), cu carbonaţi alcalino-pământoşi, fără săruri solubile | |||
| Conţinut total de carbonaţi (CaCO3) | Tot profilul | Metoda Scheibler | |
| Capacitate de schimb cationic (T(NH4)) | 0-50 | Metoda Scholenberg-Cernescu | |
| III. Soluri cu săruri solubile şi care | |||
| conţin frecvent carbonaţi alcalino-pământoşi şi/sau gips (V = 100%) | |||
| Reziduu conductometric | Tot profilul | Extract apos 1:5 şi dozare conductometrică | |
| Sodiu schimbabil (Na(sch.)) | Probe alcalizate | Metoda Bower | |
| Grad de saturaţie (V(Na)) | Probele alcalizate | Calcul | |
| Compoziţia sărurilor | Probe cu reziduuri peste 0,09-0,17 g/100 g | Extract apos 1:5 şi dozare conductometrică | |
| IV. Soluri poluate1) | |||
| Conţinuturi de metale grele (Cu, Zn, Pb, Co, Ni, Mn, Cr, Cd - forme totale) | 0-20 | Mineralizare în amestec de acizi tari (azotic, percloric, sulfuric, 2:1;0,2) şi dozare prin spectrofotometrie cu absorbţie atomică | |
| Conţinuturi de metale grele (Cu, Zn, Pb, Co, Ni, Mn, Cr, Cd - forme solubile) | 0-20 | Extracţie în Na2EDTA, DTPA etc. şi dozare prin spectrofotometrie cu absorbţie atomică | |
| Conţinut de sulf solubil | 0-20 | Extracţie apoasă 1:5 şi dozare gravimetrică | |
| Conţinut de fluor solubil | 0-20 | Extracţie cu CaCl2 1:10, dozare potenţiometrică | |
| Conţinut de reziduuri de insecticide organoclorurate HCH, DDT | 0-20 | Extracţie cu eter de petrol-acetonă 2:1 şi determinare prin cromatografie în fază gazoasă | |
| Conţinuturi de azot nitric (N-NO3) şi amoniacal (N-NH4) | - | Extracţie cu sulfat de potasiu 1:3 şi dozare potenţiometrică cu electrod ion-selectiv şi respectiv distilare şi titrare | |
| Conţinut de hidrocarburi policiclice aromatice (PAH) | 0-20 | Extracţie cu clorură de metilen; dozare prin metoda cromatografică lichidă de presiune înaltă | |
| Conţinut total de hidrocarburi din petrol (THP) | 0-20 | Extracţie cu clorură de metilen/sau cloroform; metodă spectrometrică în IR | |
| Conţinut de fenoli, detergenţi | 0-20 | Extracţie în metanol; metodă spectrometrică UV-VIS | |
| Număr de bacterii | 0-20 | Diluţii Pochon | |
| Număr de ciuperci | 0-20 | Diluţii Pochon | |
| Respiraţia solului | 0-20 | Metoda Ştefanic | |
| V. Analize de plantă2) | |||
| Metale grele | - | Idem ca la forme totale sol | |
| Conţinut de macroelemente | |||
| - N | - | Mineralizare umedă cu H2SO4 urmată de distilare | |
| - N-NO3 | - | Extracţie, electrod ion-selectiv | |
| - P, K, Ca, Mg, K, Na | - | Mineralizare uscată (calcinare la 450°C) | |
| - P | - | Determinare colorimetrică (spectrometru UV-VIS) cu soluţie de vanadat - molibdat de amoniu | |
| - K, Na | - | Determinare flamfotometrică | |
| - Ca, Mg | - | Determinare spectrometrică cu absorbţie atomică |
──────────────
*1) În funcţie de rezultatele obţinute, comparativ cu valorile normale, grosimea stratului (orizontului) analizat poate creşte.
*2) Analizele efectuate pe organe vegetative (frunze, tulpini, boabe etc.).
Anexa 6.3!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine
──────────────────
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
