Norme metodologice din 15 aprilie 2010

Notă *) Aprobate prin Ordinul nr. 1.296/2010 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 12 mai 2010.

Anexa

NORME METODOLOGICE

privind clasificarea structurilor de primire turistice

1.Dispoziţii generale

1.1.Prezentele norme metodologice, elaborate în conformitate cu prevederile art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 709/2009 privind clasificarea structurilor de primire turistice, stabilesc metodologia şi criteriile de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi de alimentaţie publică din România.

1.2.Prezentele norme metodologice sunt obligatorii pentru toţi operatorii economici proprietari şi/sau administratori de structuri de primire turistice.

1.3.Structurile de primire turistice se clasifică pe stele şi respectiv, flori în cazul pensiunilor agroturistice şi a pensiunilor turistice din mediul rural, în funcţie de caracteristicile constructive, dotările şi calitatea serviciilor pe care le oferă, potrivit criteriilor cuprinse în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Clasificarea structurilor de primire turistice are ca scop prioritar protecţia turiştilor, constituind o formă codificată de prezentare sintetică a nivelului de confort şi a ofertei de servicii.

Clasificarea structurilor de primire turistice se face, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată şi modificată prin Legea nr. 755/2001 cu modificările şi completările ulterioare, de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, singura instituţie abilitată să desfăşoare activităţi de autorizare în domeniul turismului.

1.4.Prin operator economic se înţelege persoana fizică autorizată, întreprindere individuală sau familială, societate comercială sau altă persoană juridică constituită conform legii, care desfăşoară activitate de cazare şi/sau alimentaţie publică prin intermediul unei structuri de primire turistice.

2.Documentaţia necesară pentru eliberarea certificatului de clasificare şi preschimbarea certificatului de clasificare

2.1.În vederea obţinerii certificatului de clasificare, operatorii economici proprietari şi/sau administratori de structuri de primire turistice vor întocmi o documentaţie cu următorul conţinut:

a)cerere de eliberare a certificatului de clasificare, conform modelului prezentat în anexa nr. 3 la Normele metodologice;

b)copii ale autorizaţiilor legale de funcţionare privind prevenirea şi stingerea incendiilor, sanitară, de mediu, înregistrare sanitar-veterinară, după caz, pentru fiecare structură de primire turistică ce face obiectul clasificării.

c)certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, cu modificările şi completările ulterioare, din care să rezulte activităţile autorizate a fi desfăşurate de operatorul economic solicitant la structura de primire turistică pentru care se solicită eliberarea certificatului de clasificare precum şi codul/codurile CAEN corespunzătoare, conform art. 171 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare;

d)fişa privind încadrarea spaţiilor de cazare pe categorii, conform anexei nr. 4 la prezentele Norme metodologice;

e)fişa privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie conform anexei nr. 5 la prezentele Norme metodologice;

f)copie de pe avizul de specialitate emis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, privind amplasamentul şi funcţionalitatea obiectivului, în cazul construcţiilor noi, în cazul construcţiilor existente pentru care se solicită introducerea în circuitul turistic precum şi în cazul structurilor de primire turistice supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare, extinderi sau altor lucrări care modifică funcţia turistică a acestora;

g)copie de pe unul din următoarele documente: certificat de absolvire a unui curs de formare managerială în domeniu, organizat de un furnizor de formare profesională autorizat/diplomă de licenţă sau masterat privind absolvirea cursurilor universitare în domeniul turismului/brevet de turism, specific funcţiei, al persoanei care conduce structura de primire turistică, conform anexei nr. 7 la prezentele Norme metodologice şi copia contractului individual de muncă, înregistrat conform prevederilor legale, dacă este cazul;

h)certificatul de clasificare însoţit de fişele anexe – în original, pentru operatorii economici care solicită preschimbarea certificatelor de clasificare eliberate cu perioadă de valabilitate limitată;

i)memoriu justificativ şi certificatul de clasificare însoţit de fişele anexe – în original, pentru operatorii economici care solicită reclasificarea la o categorie superioară sau încadrarea la un alt tip de structură de primire turistică.

2.2.Documentaţia necesară în cazul schimbării operatorului economic, care desfăşoară activitate de cazare şi/sau alimentaţie publică prin intermediul structurii de primire turistice în cauză:

a)cerere de eliberare a certificatului de clasificare, conform anexei nr. 3 la prezentele Norme metodologice;

b)copii ale autorizaţiilor legale de funcţionare privind prevenirea şi stingerea incendiilor, sanitară, de mediu, înregistrare sanitar-veterinară, după caz, pentru fiecare structură de primire în cauză.

c)certificatul de clasificare şi anexele acestuia, în original;

d)copiile documentelor din care rezultă dreptul de administrare/proprietate asupra structurii de primire turistice în cauză;

e)certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, cu modificările şi completările ulterioare, din care să rezulte activităţile autorizate a fi desfăşurate de operatorul economic solicitant la structura de primire turistică pentru care se solicită eliberarea certificatului de clasificare precum şi codul/codurile CAEN corespunzătoare, conform art. 171 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare;

f)copie de pe unul din următoarele documente: certificat de absolvire a unui curs de formare managerială în domeniu, organizat de un furnizor de formare profesională autorizat/diplomă de licenţă sau masterat privind absolvirea cursurilor universitare în domeniul turismului/brevet de turism, specific funcţiei, al persoanei care conduce structura de primire turistică, conform anexei nr. 7 la prezentele Norme metodologice şi copia contractului individual de muncă, înregistrat conform prevederilor legale, dacă este cazul;

2.3.Documentaţia necesară în cazul schimbării denumirii structurii de primire turistice:

a)cerere din care să rezulte noua denumire a structurii de primire turistice;

b)certificatul de clasificare în original însotit de fişele anexe în original.

2.4.Documentaţia necesară pentru eliberarea duplicatului în cazul pierderii sau deteriorării/distrugerii certificatului de clasificare:

a)cerere;

b)dovada publicării în presă a pierderii certificatului de clasificare/dovada certificatului deteriorat/distrus.

2.5.Documentaţia necesară în cazul modificării fişei anexe:

a)cerere;

b)copia certificatului de clasificare;

c)fişa anexă în original şi fişa cu modificările necesare;

3.Eliberarea şi retragerea certificatului de clasificare

3.1.Documentaţia de clasificare completă se transmite Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului – Direcţia Generală Control şi Autorizare pentru Turism - denumită în continuare D.G.C.A.T., care verifică îndeplinirea criteriilor de clasificare şi întocmeşte certificatul de clasificare şi fişa privind încadrarea spaţiilor de cazare şi respectiv, fişa privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică.

Operatorul economic va solicita D.G.C.A.T. din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi/sau a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică, cu minimum 30 de zile înainte de darea lor în folosinţă.

Procedurile de clasificare prevăzute de prezentul act normativ pot fi îndeplinite prin intermediul punctului de contact unic electronic (PCU), în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 49/2009

privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România. Prevederile prezentului alineat se aplică în termen de 60 de zile de la operaţionalizarea punctului de contact unic electronic.

Pentru operatorii economici străini - din statele membre ale Uniunii Europene (UE) sau ale Spaţiului Economic European (SEE), în cazul în care este necesară verificarea legalităţii documentelor depuse în vederea clasificării, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin D.G.C.A.T., va contacta autorităţile competente din statul membru UE sau SEE în cauză, prin intermediul Sistemului de Informare în cadrul Pieţei Interne, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România.

3.2.Verificarea la faţa locului a îndeplinirii criteriilor de clasificare se face de către specialişti din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului - D.G.C.A.T., în prezenţa reprezentantului operatorului economic în cauză, care desfăşoară activitate de cazare şi/sau alimentaţie publică. La verificare, pot participa reprezentanţi desemnaţi de consiliile judeţene, consiliile locale şi reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale şi organizaţiilor patronale din turism. Constatările rezultate în urma verificării, se consemnează în nota de clasificare întocmită în trei exemplare, din care un exemplar se predă reprezentantului legal al operatorului economic.

3.3.În funcţie de condiţiile concrete constatate în structura de primire turistică verificată, se pot propune, în mod excepţional, compensări pentru dotările şi serviciile ce constituie criterii obligatorii în vederea acordării categoriei de clasificare. Aceste compensări vor fi analizate sub aspectul oportunităţii şi aprobate de ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului sau de secretarul de stat coordonator al D.G.C.A.T. . Dotările şi serviciile care constituie compensări se consemnează în nota de clasificare şi se menţionează în mod distinct în fişa anexă a certificatului de clasificare

3.4.Eliberarea certificatului de clasificare se face în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării documentaţiei de clasificare complete. Macheta certificatului de clasificare este prezentată în anexa nr. 8 a prezentului Ordin.

3.5.Structurile de primire turistice care la data verificării nu îndeplinesc cel puţin criteriile pentru categoria minimă nu se clasifică şi în consecinţă, nu pot desfăşura activitate de cazare şi/sau alimentaţie publică. Motivaţia neclasificării se consemnează în nota de clasificare.

3.6.Operatorii economici au obligaţia să afişeze la recepţie tarifele stabilite pentru structura de primire turistică în cauză. În situaţia în care în aceeaşi structură de primire turistică există spaţii de cazare clasificate la o altă categorie decât cea înscrisă în certificatul de clasificare, acestea se vor afişa distinct împreună cu tarifele aferente.

3.7.Operatorii economici au obligaţia să respecte, pe toată perioada de funcţionare a structurilor de primire turistice, condiţiile şi criteriile de

clasificare. Nerespectarea criteriilor de clasificare se sancţionează potrivit Hotărârii Guvernului nr. 709/2009 privind clasificarea structurilor de primire turistice.

3.8.Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului verifică periodic starea şi funcţionalitatea dotărilor, calitatea serviciilor prestate, respectarea normelor de igienă şi a celorlalte criterii care au stat la baza clasificării unităţii. Nerespectarea acestora constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda potrivit prevederilor art. 11, lit. b din Hotărârea Guvernului nr. 709/2009 privind clasificarea structurilor de primire turistice precum şi cu măsuri de declasificare sau după caz, de retragere a certificatului de clasificare.

Certificatul de clasificare se retrage de către personalul cu atribuţii de control în turism, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, dacă nu se respectă criteriile de clasificare, care influenţează direct protecţia turiştilor, prevăzute la art. 7, alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 709/2009 privind clasificarea structurilor de primire turistice.

În situaţia în care au fost remediate deficienţele pentru care certificatul de clasificare a fost retras operatorul economic solicită reluarea activităţii de cazare şi/sau alimentaţie publică printr-o cerere scrisă adresată D.G.C.A.T. Restituirea certificatului de clasificare retras se va face după ce personalul cu atribuţii de control din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului constată remedierea deficienţelor semnalate. Constatările vor fi consemnate într-o notă, întocmită în două exemplare, dintre care un exemplar se înmânează operatorului economic. În cazul în care s-a constatat remedierea în totalitate a deficienţelor semnalate, se procedează la restituirea efectivă a certificatului de clasificare retras.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice, în situaţia în care constată nerespectarea criteriilor avute în vedere la clasificare, altele decât cele prevăzute la art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 709/2009 privind clasificarea structurilor de primire turistice. În această situaţie, personalul cu atribuţii de control în turism, întocmeşte un proces verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, în care se consemnează criteriile neîndeplinite. Procesul verbal însoţit de certificatul de clasificare şi anexele în original, se transmit personalului cu atribuţii de autorizare din cadrul Direcţiei Generale Control şi Autorizare pentru Turism, care eliberează noul certificat de clasificare, la categoria de clasificare precizată în procesul verbal.

3.9.În situaţia în care s-au modificat criteriile şi condiţiile îndeplinite la data clasificării, astfel încât nu se mai asigură categoria de clasificare acordată, operatorul economic este obligat să solicite o nouă clasificare a structurii de primire turistice în cauză, în termen de 30 de zile de la apariţia modificărilor. În acelaşi termen, este obligatorie solicitarea eliberării unui nou certificat de clasificare, în cazul trecerii structurii turistice în proprietatea şi/sau în administrarea altui operator economic.

3.10.Titularul certificatului de clasificare poate solicita reclasificarea structurii de primire turistice prin transmiterea la D.G.C.A.T. a unui memoriu justificativ, dacă în urma unor lucrări de modernizare şi de îmbunătăţire a dotărilor şi serviciilor estimează că aceasta corespunde unei categorii superioare de clasificare. Memoriul justificativ va fi însoţit de documentaţia de clasificare prevăzută la pct. 2.1. şi după caz, de autorizaţia de construire.

3.11.Pentru structurile de primire turistice pentru care s-a depus documentaţia în vederea obţinerii certificatului de clasificare anterior intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, se aplică prevederile legale în vigoare la data depunerii documentaţiei.

3.12.În cazul încetării activităţii structurii de primire turistice, operatorul economic în cauză are obligaţia să solicite D.G.C.A.T. radierea certificatului de clasificare şi să restituie D.G.C.A.T. certificatul de clasificare şi fişele anexe, în original, prin poştă cu confirmare de primire sau prin depunerea acestora la registratura Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

4.Tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare

Conform prezentelor norme metodologice, în România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, clasificate astfel:

1.hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

2.hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;

3.moteluri de 3, 2, 1 stele;

4.hosteluri de 3, 2, 1 stele

5.vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

7.bungalowuri de 3, 2, 1 stele;

8.cabane turistice de 3, 2, 1 stele;

9.campinguri, sate de vacanţă, popasuri turistice, căsuţe tip camping, de 4, 3, 2, 1 stele;

10.pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele/flori;

11.apartamente sau camere de închiriat de 3, 2, 1 stele;

12.structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

În cadrul tipurilor sus-menţionate poate exista următoarea structură a spaţiilor de cazare:

–cameră cu pat individual, respectiv un loc, este spaţiul destinat folosirii de către o singură persoană. Lăţimea paturilor individuale este de minimum 90 cm;

–cameră cu pat matrimonial, respectiv unul sau două locuri, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către una sau două persoane. Lăţimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm;

–cameră cu pat dublu, respectiv două locuri, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două persoane. Lăţimea patului dublu este de minimum 160 cm;

–cameră cu două paturi individuale, respectiv două locuri, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două persoane;

–cameră cu trei paturi individuale, respectiv trei locuri, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către trei persoane;

–cameră cu patru paturi individuale; respectiv patru locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către patru persoane;

–camere comune - cu mai mult de patru paturi individuale, respectiv nr.... locuri;

–suita – ansamblu alcătuit din două camere care pot funcţiona împreună sau separat;

Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul hotelurilor de 3, 4 şi 5 stele şi de minimum 190 cm în cazul hotelurilor de 1 şi 2 stele;

–cameră cu priciuri, reprezentând spaţiul destinat utilizării de către mai multe persoane. Priciul reprezintă o platformă din lemn sau din alte materiale pe care se asigură un spaţiu de 100 cm lăţime pentru fiecare turist;

–garsonieră, reprezentând spaţiul compus din: dormitor pentru două persoane, salon şi grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despărţit de salon şi printr-un glasvand sau alte soluţii care permit o delimitare estetică;

–apartament, reprezentând spaţiul compus din: unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare), salon (cameră de zi) şi echipare sanitară proprie. La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare două locuri, iar la categoria 4 stele, precum şi la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri.

5.Tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie

În conformitate cu prezentele norme metodologice, în România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de alimentaţie publică:

6.Alte precizări

6.1.Operatorii economici care construiesc structuri de primire turistice au obligaţia să asigure, încă din faza de proiectare, respectarea criteriilor de clasificare prevăzute în prezentele norme metodologice, prin obţinerea avizului Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului asupra documentaţiilor tehnice privind construcţiile din domeniul turismului.

6.2.Activităţile desfăşurate în cadrul structurilor de primire turistică (cazare, alimentaţie, agrement, tratament, comerţ etc.) constituie un tot unitar, fiind părţi componente ale produsului turistic, care impune asigurarea corelaţiei dintre categoria structurii de primire şi calitatea celorlalte servicii.

6.3.Structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare pot avea în componenţă camere clasificate la cel mult două categorii, cu condiţia ca diferenţa dintre aceste categorii să fie de cel mult o stea /floare. Categoria de clasificare a structurii de primire turistice este dată de cea la care sunt încadrate majoritatea spaţiilor de cazare din incinta acesteia, dar nu mai puţin de 70% din totalul spaţiilor de cazare. În situaţia în care nu este întrunit acest procent minim de 70%, structura de primire turistică va fi clasificată la categoria inferioară.

6.4.Personalul de servire din structurile de primire turistice va purta îmbrăcăminte specifică, stabilită de operatorul economic în cauză, diferenţiat în funcţie de condiţiile de desfăşurare a activităţii şi ecuson cuprinzând numele şi prenumele, iar restul personalului va purta echipament de lucru specific activităţii.

6.5.Însemnele privind categoria de clasificare a unităţii se înscriu pe o plachetă montată în exteriorul unităţii, la loc vizibil pentru turişti, precum şi pe autocolante aplicate în punctele de acces al turiştilor. Autocolantele şi plachetele se realizează din material rezistent la intemperii (plachete din metal pentru categoriile de 4 şi 5 stele) cu dimensiunea de 30/30 cm.

6.6.În toate structurile de primire turistice este obligatorie:

–afişarea la loc vizibil pentru turişti a numerelor de telefon ale conducerii operatorului economic proprietar şi/sau administrator al structurii în cauză, precum şi ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, pentru a se da posibilitatea turiştilor să semnaleze eventualele nemulţumiri cu privire la serviciile oferite;

–păstrarea ordinii, liniştii publice, moralităţii, curăţeniei şi respectarea cu stricteţe a normelor sanitare şi a celor de prevenire şi stingere a incendiilor;

–asigurarea de personal calificat şi cu conduită ireproşabilă, conform specificaţiilor din anexa nr. 7 la prezentele norme metodologice;

–oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse în tariful de cazare sau cu plată separat, astfel:

–la unităţile de 4 şi 5 stele - cel puţin 18 servicii;

–la unităţile de 3 stele - cel puţin 15 servicii;

–la unităţile de 2 stele - cel puţin 10 servicii;

–la unităţile de 1 stea - cel puţin 5 servicii;

–lista orientativă cuprinzând serviciile suplimentare este prezentată în anexa nr. 6 la prezentele norme metodologice;

–existenţa în toate spaţiile de cazare a unor materiale scrise, realizate estetic şi tipărite în limba română şi în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională, cuprinzând informaţii utile pentru turişti cu privire la:

–instrucţiuni de folosire a telefonului, după caz;

–tarifele interne şi internaţionale pentru convorbiri telefonice;

–lista cuprinzând serviciile suplimentare oferite şi tarifele pentru cele cu plată, cu indicarea modalităţilor de solicitare a serviciului în cameră;

–lista de preţuri cu preparatele room-service;

–lista cuprinzând preţurile produselor din minibar, după caz;

–instrucţiuni de folosire TV, instalaţie aer condiţionat, după caz;

–informaţii turistice privind zona sau localitatea;

–hărţi cu localizarea structurii de primire turistice în cadrul zonei sau al localităţii, pentru unităţile de 3, 4 şi 5 stele;

–orice alte informaţii ce ar putea face agreabil sejurul turistului;

–chestionare pentru testarea opiniei turiştilor cu privire la calitatea serviciilor oferite.

La hotelurile de 3, 4 şi 5 stele materialele vor fi prezentate în mape speciale, în fiecare spaţiu de cazare sau prin afişare cu mijloace electronice.

6.7.Nu se admite organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc în holurile unităţilor. Asemenea activităţi pot fi organizate doar în spaţii distincte, cu intrări separate de intrările destinate turiştilor.

6.8.La hotelurile de 1, 2 şi 3 stele, în spaţiile destinate cazării se pot amenaja activităţi de birouri sau firme, până la 15% din capacitatea de cazare. Se exceptează cazurile în care se asigură intrări şi fluxuri de circulaţie separate pentru turişti.

6.9.La hoteluri, este interzis ca intrarea în spaţiile de cazare (camere, garsoniere şi apartamente) sa se faca direct din holul receptiei.

7.Dispoziţii finale

Fac parte integrantă din prezentele Norme metodologice următoarele anexe:

 Anexa nr. 1 Reguli generale privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare;

 Anexa nr. 1.1. Reguli specifice privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip hotel, hotel apartament şi motel;

 Anexa nr. 1.1. a) Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip hotel, hotel apartament şi motel;

 Anexa nr. 1.1. b) Criterii suplimentare privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip hotel şi hotel apartament;

 Anexa nr. 1.2. Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip hostel;

 Anexa nr. 1.3. Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip cabană turistică;

 Anexa nr. 1.4. Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip vilă şi bungalow;

 Anexa nr. 1.5. Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip pensiune turistică şi pensiune agroturistică;

 Anexa nr. 1.5.1. Criterii suplimentare privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip pensiune turistică şi pensiune agroturistică;

 Anexa nr. 1.6. Reguli specifice şi criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip camping, sat de vacanţă, popas turistic şi căsuţă tip camping;

 Anexa nr. 1.7. Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip apartamente de închiriat şi camere de închiriat;

 Anexa nr. 1.8. Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip navă maritimă şi fluvială;

 Anexa nr. 2 Reguli generale şi criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică;

 Anexa nr. 3 Cerere tip pentru eliberarea/preschimbarea certificatului de clasificare;

 Anexa nr. 4 Fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii;

 Anexa nr. 5 Fişa privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică;

 Anexa nr. 6 Lista orientativă a serviciilor suplimentare ce pot fi prestate în structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare;

 Anexa nr. 7 Criterii privind încadrarea cu personal şi pregătirea profesională a acestuia pentru structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică;

 Anexa nr. 8 Macheta certificatului de clasificare.

Anexa nr. 1

la normele metodologice

Reguli generale privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare

1.Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare, în concordanţă cu certificatul de clasificare, în ceea ce priveşte denumirea, tipul şi categoria unităţii. Pentru categoriile 5, 4 şi 3 stele, firmele vor fi luminoase.

2.În spaţiile de cazare, precum şi în grupurile sanitare, cu excepţia WC exterioare, se va asigura în sezonul rece o temperatură minimă de 18 grade C şi în sezonul cald de maxim 25 grade C.

3.La grupurile sanitare se va asigura în permanenţă apă caldă şi rece.

4.Construcţiile vor fi astfel realizate încât să se evite deranjarea turiştilor din cauza zgomotelor produse de instalaţiile tehnice ale clădirii sau a altor factori de poluare.

4.1.Nu se admit spaţii de cazare situate la subsol sau fără aerisire şi lumină naturală directă. Spaţiile comune vor fi bine aerisite şi iluminate.

4.2.Pardoselile şi pereţii grupurilor sanitare vor avea finisaje din materiale uşor lavabile şi de bună calitate.

4.3.Inventarul moale (lenjeria de pat, prosoapele şi halatele) va fi de regulă de culoare albă. La categoriile de 4 şi 5 stele, materialele folosite pentru perdele, draperii, lenjerie, vor fi din mătase, bumbac sau alte materiale de calitate superioară.

5.Starea generală de curăţenie, salubritate şi igienă se asigură în condiţiile prevăzute de Normele de igienă aprobate prin Ordinele ministrului sănătăţii publice.

6.Lenjeria de pat, prosoapele şi halatele vor fi schimbate la eliberarea camerei, iar pentru sejururile mai lungi, ori de cate ori este nevoie, dar nu mai târziu de:

ANEXA nr. 1.1.

la normele metodologice

Reguli specifice

privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip hotel, hotel apartament şi motel

Hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri, care pune la dispoziţia turiştilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător, asigură prestări de servicii specifice, dispune de hol de primire/recepţie şi de spaţii de alimentaţie publică.

Hotelul apartament este acel hotel compus din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât să asigure păstrarea şi prepararea alimentelor, precum şi servirea mesei în incinta acestora.

Motelul este unitatea hotelieră situată, de regulă, în afara localităţilor, în imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotată şi amenajată atât pentru asigurarea serviciilor de cazare şi alimentaţie pentru turişti, precum şi pentru parcarea în siguranţă a mijloacelor de transport.

Categoria de clasificare a hotelului şi a hotelului apartament este determinată de îndeplinirea în totalitate a criteriilor obligatorii prevăzute în anexa nr. 1.1.a) la prezentele norme metodologice, precum şi de realizarea următorului punctaj minim, rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevăzute în anexa nr. l. l

.b), astfel:

–pentru hotel de 5 stele 170 puncte

–pentru hotel de 4 stele 140 puncte

–pentru hotel de 3 stele 80 puncte

–pentru hotel de 2 stele 40 puncte.

Pentru hoteluri apartament, punctajul este următorul:

–5 stele 120puncte

–4 stele 80 puncte

–3 stele 50 puncte

–2 stele 25 puncte.

ANEXA nr. 1.1.a)

la normele metodologice

Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tipul hotel, hotel apartament şi motel

ANEXA nr.1.1.b)

la normele metodologice

Criterii suplimentare privind clasificarea structurilor de primire de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip hotel şi hotel apartament

*)Se punctează numai criteriile care nu sunt minim obligatorii pentru categoria respectivă.

ANEXA nr. 1.2.

la normele metodologice

Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip hostel

Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minimă de 3 camere, garsoniere, sau apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe niveluri, în spaţii amenajate, de regulă, în clădiri cu altă destinaţie iniţială decât cea de cazare turistică.

Structurile de primire turistice clasificate anterior intrării în vigoare a Ordinului Ministrului pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale nr. 636/12.05.2008 ca „ hotel pentru tineret” vor fi clasificate „hostel”.

ANEXA nr. 1.3.

la normele metodologice

Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip cabană turistică

Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcţionând în clădiri independente, cu arhitectură specifică, care asigură cazarea, alimentaţia şi alte servicii specifice, necesare turiştilor aflaţi în drumeţie sau la odihnă în zone montane, rezervaţii naturale, în apropierea staţiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.

ANEXA nr. 1.4.

la normele metodologice

Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip vilă şi bungalou

Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcţionând în clădiri independente, cu arhitectură specifică, situate în staţiuni turistice sau în alte zone şi localităţi de interes turistic, care asigură cazarea turiştilor şi prestarea unor servicii specifice.

Bungalourile sunt structuri de primire turistice de capacitate redusă, realizate, de regulă, din lemn sau din alte materiale similare. În zonele cu umiditate ridicată (munte, mare) acestea pot fi construite şi din zidărie. Sunt amplasate în perimetrul campingurilor, satelor de vacanţă, ca unităţi independente situate în staţiuni turistice sau zone turistice, ori ca spaţii complementare pe lângă alte structuri de primire turistice. Asigură cazarea turiştilor, precum şi celelalte servicii prestate de unitatea de bază, după caz. Funcţionează, de regulă, cu activitate sezonieră.

ANEXA nr. 1.5.

la normele metodologice

Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip pensiune turistică şi pensiune agroturistică

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 15 camere, totalizând maximum 60 locuri de cazare, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi de servire a mesei.

Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 8 camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei, precum şi posibilitatea participării la activităţi gospodăreşti, sau meşteşugăreşti.

În pensiunile agroturistice, turiştilor li se ofera masa preparată din produse naturale, preponderent din gospodaria proprie sau de la producători autorizaţi de pe plan local iar gazdele se ocupă direct de primirea turiştilor şi de programul acestora pe tot parcursul sejurului, pe care îl petrec la pensiune.

În cadrul pensiunilor agroturistice se desfăşoară cel puţin o activitate legată de agricultură, creşterea animalelor, cultivarea diferitelor tipuri de plante, livezi de pomi fructiferi sau se desfăşoară o activitate meşteşugărească, cu un atelier de lucru, din care rezultă diferite articole de artizanat. Activităţile în cauză trebuie să se desfăşoare în mod continuu sau, în funcţie de specific şi sezonalitate, să aibă caracter de repetabilitate.

Amplasarea pensiunilor turistice trebuie realizată în locuri ferite de surse de poluare şi de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa turiştilor.

Dotările din camerele şi din grupurile sanitare destinate turiştilor vor fi puse în exclusivitate la dispoziţia acestora. În interiorul spaţiilor de cazare nu se admit lucruri personale ale locatorului (articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turiştii).

În cazul în care spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei sunt destinate şi pentru consumatori din afară iar numărul locurilor la mese este mai mare decât al celor de cazare, dar nu mai mic de 40 de locuri la mese, spaţiile în cauză se clasifică drept unităţi de alimentaţie publică, potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, conform anexei nr.2.

Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor şi rulotelor criteriile privind echiparea sanitară şi dimensiunea parcelelor, potrivit anexei nr. 1.6.

Categoria de clasificare a pensiunii turistice este determinată de îndeplinirea criteriilor prevăzute în prezenta anexă şi de realizarea punctajului minim, rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevăzute în anexa 1.5.1. la prezentele norme metodologice.

Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este următorul:

–de 5 stele /flori 160 puncte

–de 4 stele/flori 130 puncte

–de 3 stele/flori 90 puncte

–de 2 stele /flori 50 puncte

ANEXA nr. 1.5.1

la normele metodologice

Criterii suplimentare privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip pensiune turistică şi pensiune agroturistică

*)Se punctează numai criteriile care nu sunt minim obligatorii pentru categoria respectivă.

ANEXA nr. 1.6.

la normele metodologice

Reguli specifice şi criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip camping, sat de vacanţă, popas turistic şi căsuţă tip camping

Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate să asigure cazarea turiştilor în corturi sau rulote, astfel amenajate încât să permită acestora să parcheze mijloacele de transport, să îşi pregătească masa şi să beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unităţi.

1.Amplasarea campingului trebuie să fie făcută în locuri de interes turistic ferite de zgomot sau alte surse de poluare, precum şi de elemente periculoase pentru sănătatea şi securitatea turiştilor.

2.Elementul de bază al campingului este parcela de campare, aceasta reprezentând o suprafaţă de teren bine delimitată şi marcată, unde se poate parca mijlocul de transport şi instala cortul sau rulota, asigurându-se totodată suprafaţa liberă necesară pentru mişcarea şi odihna a 4 turişti.

Totalitatea parcelelor de campare reprezintă suprafaţa de campare amenajată.

Capacitatea campingului se exprimă în număr de locuri de campare şi se determină prin înmulţirea cu 4 a numărului parcelelor de campare, la care se adaugă eventualele locuri de cazare în căsuţe tip camping şi/sau în bungalouri amplasate în incinta unităţii.

Căsuţele tip camping sunt spaţii de cazare de dimensiuni reduse, realizate din lemn sau alte materiale similare, compuse, de regulă, dintr-o cameră şi un mic antreu sau terasă şi, uneori, dotate şi cu grup sanitar propriu.

Distanţa între două căsuţe nu poate fi mai mică de 3 m, asigurându-se totodată spaţiul pentru parcarea unei maşini.

Bungalourile amplasate în interiorul campingurilor se clasifică odată cu acestea, potrivit criteriilor specifice din prezentele norme.

La dimensionarea dotărilor şi a instalaţiilor din campinguri se va avea în vedere capacitatea totală de cazare a campingului.

Cel puţin 15% din suprafaţa campingului trebuie să fie plantată cu arbori sau arbuşti. La campingurile de 3 şi 4 stele, vegetaţia trebuie să fie suficient de abundentă pentru a da o umbră confortabilă şi o ambianţă agreabilă.

Accesul la camping trebuie să fie astfel conceput încât să prevină accidentele de circulaţie în momentul intrării şi ieşirii vehiculelor.

La campingurile de 3 şi 4 stele, căile de acces trebuie să permită circulaţia în ambele sensuri.

Reţeaua de alei trebuie să permită legătura dintre spaţiile de campare-cazare şi toate celelalte amenajări care asigură servicii (inclusiv cu terenurile pentru agrement).

3.Mărimea campingurilor, amplasamentul, stilul constructiv şi coloritul diverselor construcţii din cadrul acestuia nu trebuie să aducă nici un fel de prejudicii peisajului sau mediului înconjurător.

Toate campingurile trebuie să aibă o împrejmuire care să nu permită accesul în camping decât prin intrările stabilite pentru turişti. Campingurile vor avea pază ziua şi noaptea.

4.Alimentarea cu apă potabilă trebuie asigurată prin racordarea la reţeaua publică, iar în lipsa acesteia, prin realizarea de foraje proprii sau de alte lucrări de captare a unor izvoare din zonă. Nu este permisă alimentarea cu apă din fântână neacoperită din care apa se scoate cu găleata sau cu alt mijloc similar.

Distanţa dintre gurile de apă amplasate pe suprafaţa de campare nu trebuie să fie mai mare de 100 m.

5.Grupurile sanitare comune trebuie să fie amplasate cât mai central posibil, dar nu mai aproape de 20 m de cel mai apropiat spaţiu de cazare (parcelă, căsuţă sau bungalou) şi nu mai departe de 100 m de cel mai îndepărtat spaţiu de campare-cazare.

Pardoseala la grupurile sanitare şi din spaţiile amenajate pentru spălatul lenjeriei şi, respectiv, pentru pregătirea mesei trebuie să fie cel puţin mozaicată, cu pantă de scurgere corespunzătoare, pentru a fi uşor de întreţinut.

La campingurile de 4 stele compartimentul lavoarelor şi al duşurilor trebuie să fie separat de cel al cabinelor WC, iar fiecare cabină de duş va trebui să cuprindă, separat de duşul propriu-zis, un compartiment pentru dezbrăcare- îmbrăcare, echipat cu scaun, oglindă, policioară şi cuier.

6.La toate clădirile existente ferestrele vor trebui să fie astfel construite încât să poată fi deschise pentru aerisire. De asemenea, acestea vor fi astfel realizate încât să permită montarea cu uşurinţă a unor plase împotriva insectelor, sau alte dotări cu funcţiuni similare la cererea turiştilor.

7.Turiştii cazaţi în căsuţe şi bungalouri beneficiază de toate dotările şi instalaţiile comune din cadrul campingurilor.

8.Căsuţele amplasate pe terenuri care nu permit şi amenajarea unor spaţii de campare (pentru montarea corturilor sau rulotelor) vor fi clasificate căsuţe tip camping şi vor dispune de dotări şi servicii identice cu căsuţele situate în campingurile de aceeaşi categorie.

9.Căsuţele tip camping amplasate pe lângă alte unităţi de cazare sau de alimentaţie publică, ca spaţii complementare, vor dispune de grup sanitar comun, compartimentat pe sexe, în construcţie închisă cuprinzând:

–un lavoar la 30 de locuri;

–o cabină duş la 50 de locuri;

–o cabină WC la 30 de locuri.

10.Satul de vacanţă este un ansamblu de clădiri, de regulă vile sau bungalouri, amplasat într-un perimetru bine delimitat, care asigură turiştilor servicii de cazare, de alimentaţie şi o gamă largă de prestaţii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).

Amplasamentul trebuie să asigure un microclimat favorabil, ferit de surse de poluare (zgomot, noxe etc.) şi de alte elemente care ar putea pune în pericol securitatea şi sănătatea turiştilor.

Mărimea satului de vacanţă, amplasamentul, stilul constructiv şi coloritul diverselor construcţii din cadrul acestuia nu trebuie să aducă nici un fel de prejudicii peisajului şi mediului înconjurător.

Toate satele de vacanţă vor avea o împrejmuire, accesul fiind dirijat şi controlat.

La unităţile de 3 stele vegetaţia trebuie să fie abundentă pentru a crea o ambianţă agreabilă.

Suprafaţa spaţiilor verzi şi a celor destinate pentru agrement şi odihnă reprezintă minimum 25% din suprafaţa totală a satului de vacanţă.

Dotarea cu echipamente, mobilier, obiecte de inventar şi elemente constructive şi funcţionale a structurilor de primire turistice din incinta satului de vacanţă se realizează potrivit criteriilor specifice stabilite prin prezentele norme pentru unităţile respective, ţinându-se seama de amplasamentul şi de perioada de funcţionare a acestora (permanente sau sezoniere).

Majoritatea vilelor şi a bungalourilor din satele de vacanţă de 3 stele trebuie să fie încadrate cel puţin la această categorie.

11.Popasul turistic reprezintă o structură de primire turistică de capacitate redusă, formată din căsuţe şi/sau bungalouri amplasate într-un perimetru bine delimitat, care asigură servicii de cazare şi alimentaţie, precum şi posibilităţi de parcare auto.

Dotarea şi serviciile aferente sunt identice cu ale campingurilor de aceeaşi categorie, cu excepţia faptului că popasurile turistice nu dispun de teren de campare pentru amplasarea corturilor şi/sau a rulotelor.

ANEXA nr. 1.7.

la normele metodologice

Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip apartamente de închiriat şi camere de închiriat

Apartamentele sau camerele de închiriat sunt structuri de primire turistice constând într-un număr limitat de spaţii, care oferă servicii de cazare şi posibilitatea preparării hranei în bucătăria folosită exclusiv de turişti. Se pot organiza şi spaţii special amenajate pentru prepararea hranei destinate exclusiv turiştilor.

ANEXA nr. 1.8.

la normele metodologice

Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare de tipul navelor maritime şi fluviale

Navele maritime şi fluviale, inclusiv pontoanele plutitoare, utilizate pentru cazarea turiştilor pe durata călătoriei sau ca hoteluri plutitoare ancorate în porturi, se clasifică pe stele (de la 1 la 5) în funcţie de calitatea dotărilor şi a serviciilor pe care le oferă.

Criteriile de clasificare pentru hoteluri se aplică în mod corespunzător şi în cazul spaţiilor de cazare de pe nave şi pontoane, cu excepţia celor referitoare la:

–dimensiunile spaţiilor de cazare, care pot fi reduse cu până la 50% faţă de cele din hotelurile de aceeaşi categorie;

–dimensiunile paturilor, care pot fi de 0,80/2,00 m la paturile individuale şi 1,20/2,00 m la cele duble;

–dotarea cu piese de mobilier (scaune, mese etc.) va fi în limita spaţiului, cu condiţia asigurării unei funcţionalităţi şi utilizări cât mai confortabile a spaţiului de cazare. Se admit şi dotări cu piese de mobilier rabatabile. La categoriile 1 şi 2 stele se pot utiliza şi paturi suprapuse.

Structura spaţiilor de cazare de pe nave este similară cu cea din hoteluri.

Spaţiile de alimentaţie pentru servirea turiştilor se clasifică separat, potrivit criteriilor specifice unităţilor de acelaşi profil.

La navele de categorie superioară (4 şi 5 stele) este obligatorie asigurarea posibilităţilor pentru agrement, sport şi banchete, festivităţi, distracţii etc.

Anexa nr. 2

la normele metodologice

Reguli generale şi criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică

1.Restaurant: este local public care îmbină activitatea de producţie cu cea de servire la masa, punând la dispoziţie clienţilor o gamă diversificată de preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi şi unele produse pentru fumători.

1.1.Restaurant clasic: este local public cu profil gastronomic, în care se serveşte un larg sortiment de preparate culinare (gustări calde şi reci, preparate lichide calde, mâncăruri, minuturi, salate, dulciuri de bucătărie), produse de cofetărie, patiserie, îngheţată, fructe, băuturi nealcoolice şi alcoolice, produse din tutun etc. Pentru crearea unei atmosfere animate-distractive poate dispune de formaţie muzical-artistică. Organizează servicii suplimentare: banchete, recepţii etc.

1.2.Restaurant specializat: serveşte un sortiment specific de preparate culinare şi băuturi care se află permanent în lista de meniu, în condiţiile unor amenajări şi dotări clasice sau adecvate structurii sortimentale (pescăresc, vânătoresc, rotiserie, zahana, dietetic, lacto-vegetarian etc.) care formează obiectul specializării.

1.2.1.Restaurant pescăresc: este o unitate gastronomică care se caracterizează prin desfacerea, în principal, a unui sortiment variat de preparate culinare din peşte. Este decorat cu obiecte sugestive din activitatea de pescuit şi de prelucrare a peştelui.

1.2.2.Restaurant vânătoresc: este o unitate gastronomică specializată în producerea şi servirea de preparate culinare din vânat (iepure, căprioară, porc mistreţ, urs, gâşte, raţe sălbatice etc.), care este organizată şi funcţionează pe principii similare restaurantului clasic, având însă prin amenajare, dotare şi prezentarea personalului elemente specifice, particulare.

1.2.3.Rotiserie: este un restaurant de capacitate mică (20 - 50 de locuri la mese), în care consumatorii sunt serviţi cu produse din carne la frigare - rotisor (pui, muşchi de vacă şi porc, specialităţi din carne etc.), chebab cu garnituri, unele gustări reci (pe bază de ouă, brânză, legume etc.), salate, deserturi, precum şi băuturi răcoritoare, cafea, vin (în special vin roşu servit în carafe), un sortiment redus de băuturi alcoolice fine.

Spaţiul de producţie se află chiar în interiorul sălii de consumaţie şi este dotat cu rotisor sau frigărui şi cu vitrină frigorifică în care se află expuşi pui şi alte specialităţi din carne pentru fript în faţa consumatorilor.

1.2.4.Restaurant-zahana: este o unitate gastronomică în care se servesc, la comandă, în tot timpul zilei, produse (specialităţi din carne de porc, vacă, batal, miel) şi subproduse din carne neporţionată (ficat, rinichi, inimă, splină, momiţe,

măduvioare etc.), mici, cârnaţi etc., pregătite la grătar şi alese de consumatori din vitrine de expunere sau din platourile prezentate de ospătari la masă. Mai poate oferi: ciorbă de burtă, ciorbă de ciocănele, tuslama, tochitură, salate combinate de sezon, murături, dulciuri de bucătărie, băuturi alcoolice (aperitive şi vinuri).

1.2.5.Restaurant dietetic/lacto-vegetarian: este o unitate gastronomică în care se desfac în exclusivitate sortimente de preparate culinare pe bază de lapte şi produse lactate, ouă, paste făinoase, orez, salate din legume, precum şi dulciuri de bucătărie, lactate proaspete, produse de patiserie, îngheţată şi băuturi nealcoolice calde şi reci; restaurantul dietetic oferă preparatele sub îndrumarea unui cadru medical.

1.2.6.Restaurant familial sau restaurant pensiune: este o unitate cu profil gastronomic care oferă, în mai multe variante, meniuri complete la preţ accesibil. Preparatele şi specialităţile solicitate în afara meniurilor se servesc conform preţurilor stabilite în listele de meniu. Băuturile alcoolice, răcoritoare, apă minerală şi bere sunt limitate la un numar redus de sortimente. Poate funcţiona şi pe bază de abonament. La nevoie se poate organiza şi ca secţie în cadrul unui restaurant clasic.

De regulă, asemenea unităţi se organizează în staţiuni turistice sau în pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice.

1.3.Restaurant cu specific: este o unitate de alimentaţie pentru recreere şi divertisment, care, prin dotare, profil, ţinuta lucrătorilor, momente recreative şi structură sortimentală, trebuie să reprezinte obiceiuri gastronomice locale sau naţionale, tradiţionale şi specifice diferitelor zone.

1.3.1.Cramă: desface o gamă largă de vinuri. Acestea se pot servi atât îmbuteliate, cât şi neîmbuteliate. Se realizează şi se desface o gamă specifică de preparate culinare: tochitură, preparate din carne la grătar sau trase la tigaie. Vinurile se servesc în carafe sau căni din ceramică. Este dotată cu mobilier din lemn masiv, iar pereţii sunt decoraţi cu scoarţe, ştergare etc. Poate avea program muzical, tarafuri de muzică populară. Se poate organiza şi ca secţie în cadrul unui restaurant clasic.

1.3.2.Restaurant cu specific local: pune în valoare bucătăria specifică unor zone geografice din ţară sau a unor tipuri tradiţionale de unităţi (crame, colibe, şuri etc.).

Sunt servite vinuri şi alte băuturi din regiunea respectivă, utilizându-se ulcioare, carafe, căni etc. Efectul original al acestor unităţi este realizat prin îmbinarea cadrului natural cu cel arhitectural al sistemului constructiv, al finisajelor inspirate după modelul popular, al elementelor de decoraţie, al mobilierului şi obiectelor de inventar de concepţie deosebită, de gama sortimentală a mâncărurilor pregătite şi prezentarea personalului. La construirea unităţilor se utilizează materiale prelucrate sumar, specifice regiunii respective, cum sunt: piatră, bolovani de râu, lemn (brut sau prelucrat), cărămidă, trestie,

stuf, răchită etc.. Ospătarii au uniforma confecţionată în concordanţă cu specificul unităţii (costume de daci, de romani, ciobăneşti etc.).

1.3.3.Restaurant cu specific naţional: pune în valoare tradiţiile culinare ale unor naţiuni (chinezesc, arăbesc, mexican etc.), servind o gamă diversificată de preparate culinare, băuturi alcoolice şi nealcoolice specifice. Ambianţa interioară şi exterioară a saloanelor, programul muzical, uniformele personalului de servire şi celelalte sunt specifice ţării respective.

1.4.Restaurant cu program artistic: este o unitate de alimentaţie pentru turişti care prin dotare şi amenajare asigură şi derularea unor programe de divertisment gen spectacol (muzică, balet, circ, recitaluri, scheciuri, programe specifice barurilor de noapte etc.).

1.5.Braserie sau bistrou: asigură în tot cursul zilei servirea consumatorilor, în principal cu preparate reci, minuturi, un sortiment restrâns de mâncăruri, specialităţi de cofetărie-patiserie, băuturi nealcoolice calde şi reci, băuturi alcoolice de calitate superioară, un bogat sortiment de bere.

1.6.Berărie: este o unitate specifică pentru desfacerea berii de mai multe sortimente, în recipiente specifice (ţap, halbă, cană) de diferite capacităţi şi a unor produse şi preparate care se asociază în consum cu acestea (crenvurşti cu hrean, mititei, cârnaţi, chifteluţe, foetaje, covrigei, migdale, alune etc.), precum şi brânzeturi, gustări calde şi reci, minuturi (din ouă, legume), specialităţi de zahana (1 - 2 preparate), precum şi băuturi alcoolice (coniac, rom, sortiment restrâns de vinuri şi băuturi nealcoolice).

1.7.Grădină de vară: este o unitate amenajată în aer liber, inconjurata de arbori si arbusti, dotată cu mobilier specific "de grădină" şi decorată în mod adecvat. Oferă un sortiment diversificat de preparate culinare, minuturi, grătar, salate, dulciuri de bucătărie şi cofetărie-patiserie, un larg sortiment de băuturi alcoolice (vinuri selecţionate de regiune, îmbuteliate sau neîmbuteliate, băuturi spirtoase etc.) şi nealcoolice, cafea, fructe, produse din tutun.

1.8.Terasa: este o unitate independenta, amenajată în aer liber, dotată cu mobilier specific sezonului estival şi decorată în mod adecvat. Oferă un sortiment diversificat de preparate culinare, minuturi, grătar, salate, dulciuri de bucătărie şi cofetărie-patiserie, un larg sortiment de băuturi alcoolice (vinuri, băuturi spirtoase, bere etc.) şi nealcoolice, cafea, fructe.

2.Bar: este o unitate de alimentaţie cu program de zi sau de noapte, în care se serveşte un sortiment diversificat de băuturi alcoolice şi nealcoolice şi o gamă restrânsă de produse culinare.

Cadrul ambiental este completat cu program artistic, audiţii muzicale, video, TV.

2.1.Bar de noapte: este o unitate cu caracter distractiv, cu un orar de noapte care prezintă un program variat de divertisment, de music-hall şi dans pentru consumatori şi oferă o gamă variată de băuturi alcoolice fine, amestecuri de băuturi de bar, băuturi nealcoolice, specialităţi de cofetărie şi îngheţată asortate,

roast-beef, fripturi reci etc., fructe şi salate de fructe (proaspete şi din compoturi), cafea, jardiniere cu delicatese. De obicei este realizat în amfiteatru, pentru ca de la toate mesele să se poată viziona programul artistic muzical. Este dotat cu instalaţii de amplificare a sunetului, orgă de lumini, instalaţii de proiecţie a unor filme.

2.2.Bar de zi: este o unitate care funcţionează, de regulă, în cadrul hotelurilor şi restaurantelor sau ca unitate independentă. Oferă consumatorilor o gamă variată de băuturi alcoolice şi nealcoolice, simple sau în amestec, şi gustări în sortiment restrâns, tartine, foetaje, specialităţi de cofetărie şi îngheţată, produse din tutun (ţigări) şi posibilităţi de distracţie (muzică discretă, televizor, jocuri mecanice etc.). În salonul de servire se află tejgheaua-bar cu scaune înalte, un număr restrâns de mese cu dimensiuni mici, cu scaunele respective.

2.3.Café-bar sau cafenea: este o unitate care îmbină activitatea de desfacere a cafelei cu cea recreativă; oferă consumatorilor şi gustări calde şi reci, minuturi, produse de cofetărie-patiserie, îngheţată, băuturi nealcoolice calde (cafea filtru, şvarţ, cafea cu lapte, ciocolată, ceai etc.), băuturi alcoolice fine (lichior, coniac, vermut etc.).

2.4.Disco-bar (discotecă-videotecă): este o unitate cu profil de divertisment pentru tineret, activitatea comercială fiind axată pe desfacerea de gustări, produse de cofetărie-patiserie, îngheţată şi, în special, amestecuri de băuturi alcoolice şi nealcoolice. Divertismentul este realizat prin intermediul muzicii de audiţie şi de dans, înregistrată şi difuzată prin instalaţii speciale şi prin disc- jockey, care asigură organizarea şi desfăşurarea întregii activităţi. Videoteca este o încăpere special amenajată cu instalaţii electronice de redare şi vizionare în care se prezintă videoprograme şi filme.

2.5.Bufet-bar: oferă un sortiment restrâns de preparate calde şi reci (gustări, sandviciuri, minuturi, mâncăruri, produse de patiserie) pregătite în bucătăria proprie sau aduse din afară, băuturi nealcoolice calde şi reci, băuturi alcoolice (aperitive), bere, vinuri, la pahar.

3.Unităţi tip fast-food

3.1.Restaurant-autoservire: este o unitate cu desfacere rapidă în care consumatorii îşi aleg şi se servesc singuri cu preparatele culinare calde şi reci (gustări, produse lactate, băuturi calde nealcoolice, supe-ciorbe-creme, preparate din peşte, antreuri, preparate de bază, salate, deserturi, fructe) şi băuturi alcoolice (bere) şi nealcoolice, la sticlă, aşezate în linii de autoservire cu flux dirijat şi cu plata după alegerea produselor.

3.2.Bufet tip expres: este o unitate cu desfacere rapidă, în care fluxul consumatorilor nu este dirijat, servirea se face de către vânzător, iar plata se face anticipat. Unitatea este dotată cu mese tip "expres".

3.3.Pizzerie: este o unitate specializată în desfacerea sortimentelor de pizza. Se mai pot desface gustări, minuturi, salate, produse de patiserie, răcoritoare, bere, vin la pahar sau băuturi slab alcoolizate.

3.4.Snack-bar: este o unitate caracterizată prin existenţa unei tejghele-bar, cu un front de servire care să permită accesul unui număr mare de consumatori, serviţi direct cu sortimente pregătite total sau parţial în faţa lor. Oferă în tot timpul zilei o gamă diversificată de preparate culinare (crenvurşti, pui fripţi, sandviciuri, cârnăciori, unele preparate cu specific), precum şi băuturi nealcoolice calde şi reci şi băuturi alcoolice în sortiment redus.

4.Cofetărie: este o unitate specializată pentru desfacerea unui sortiment larg de prăjituri, torturi, fursecuri, cozonac, îngheţată, bomboane, patiserie fină, băuturi nealcoolice calde şi reci şi unele băuturi alcoolice fine (coniac, lichior).

5.Patiserie: este o unitate specializată în desfacerea pentru consum, pe loc sau la domiciliu, a producţiei proprii specifice, în stare caldă (plăcintă, ştrudele, merdenele, pateuri, covrigi, brânzoaice, gogoşi, cornuri etc.). Sortimentul de băuturi include bere la sticlă, băuturi nealcoolice, băuturi calde, răcoritoare, vin la pahar, diferite sortimente de produse lactate (iaurt, chefir, lapte bătut etc.). Se poate organiza şi cu profil de plăcintărie, simigerie, covrigărie, gogoşerie sau patibar.

Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică