referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare
Dosar nr. 1.915/1/2018
| Gabriela Elena Bogasiu | - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție | - președintele completului |
|---|---|---|
| Simona Lala Cristescu | - pentru președintele delegat al Secției I civile | |
| Eugenia Voicheci | - președintele Secției a II-a civile | |
| Corina-Alina Corbu | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal | |
| Sorinela-Alina Macavei | - judecător la Secția I civilă | |
| Beatrice Ioana Nestor | - judecător la Secția I civilă | |
| Mihaela Tăbârcă | - judecător la Secția I civilă | |
| Cristina Petronela Văleanu | - judecător la Secția I civilă | |
| Mirela Vișan | - judecător la Secția I civilă | |
| Paulina Lucia Brehar | - judecător la Secția a II-a civilă | |
| Mirela Polițeanu | - judecător la Secția a II-a civilă | |
| Nicoleta Țăndăreanu | - judecător la Secția a II-a civilă | |
| Valentina Vrabie | - judecător la Secția a II-a civilă | |
| Roxana Popa | - judecător la Secția a II-a civilă | |
| Virginia Filipescu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal | |
| Horațiu Pătrașcu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal | |
| Luiza Maria Păun | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal | |
| Laura-Mihaela Ivanovici | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal | |
| Cristian Daniel Oana | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal | |
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept învestit cu soluționarea Dosarului nr. 1.915/1/2018 este constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).
Ședința este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La ședința de judecată participă doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 27^6 din Regulament.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, în Dosarul nr. 4.970/109/2017, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.
Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că au fost depuse două rapoarte întocmite de judecătorii-raportori, care au fost comunicate părților, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, fiind depus de către apelantul-reclamant un punct de vedere formulat în scris privind chestiunea de drept supusă judecății. La dosar au fost transmise de către instanțele naționale hotărârile judecătorești relevante ce au fost identificate, precum și opiniile teoretice exprimate de judecători. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii. Se mai referă că a fost depusă la dosar o cerere de intervenție în interes propriu formulată de numitul Gherghina Paul, care a învederat că are o cauză similară și se consideră direct vizat de această sesizare. De asemenea, numita Lazăr Lavinia Georgeta, reclamantă într-o cauză similară aflată pe rolul Tribunalului Brașov, a depus note scrise.
Cererea depusă de numitul Gherghina Paul se califică drept memoriu, nefiind compatibilă cu procedura dezlegării cu caracter obligatoriu și de principiu a chestiunilor de drept.
Doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, constată că nu mai există chestiuni prealabile, iar completul rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 5 iulie 2018, în Dosarul nr. 4.970/109/2017, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), în sensul stabilirii dacă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie sau la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj.
Prin acțiunea formulată la data de 7 iulie 2017, reclamantul a solicitat:
–obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Argeș să emită o decizie de revizuire a Deciziei de pensie nr. xxxxxx/6.06.2017 emisă de pârâtă, privind aplicarea prevederilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, prin care să utilizeze, la determinarea punctajului mediu anual, un stagiu de cotizare de 20 de ani, stagiu utilizat la momentul recalculării pensiei în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005), și Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004), și care a reprezentat, totodată, vechimea necesară la data înscrierii la pensie, conform art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 267/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din industria minieră, cu modificările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 267/1990);
–obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Argeș să plătească reclamantului diferențele de pensie rezultate, începând cu data de 1 ianuarie 2016, potrivit Legii nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (Legea nr. 192/2015).
Reclamantul a arătat că a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă prin Decizia nr. xxxxxx/21.08.1990, în baza art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 267/1990 și art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 3/1977), având o vechime în grupa de muncă de peste 22 de ani. Ulterior, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și a Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004, pârâta a recalculat pensia reclamantului, utilizând un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, care reprezenta vechimea necesară la înscrierea la pensie a reclamantului, prevăzută de legea specială (Hotărârea Guvernului nr. 267/1990).
Dată fiind utilizarea unui stagiu de cotizare special (20 de ani), reclamantul nu a beneficiat de acordarea punctajului suplimentar prevăzut de diferite acte normative pentru activitatea desfășurată în grupa I de muncă.
Ulterior, a fost adoptată Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, act normativ care a arătat, în expunerea de motive, că scopul propunerii legislative este acela de a elimina excepțiile prevăzute de art. 169 din Legea nr. 263/2010 și de a acorda o creștere de punctaj anual pentru toate persoanele înscrise la pensie înainte de 2 noiembrie 2008 și care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupele I și a II-a de muncă.
Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 a introdus art. 169^1.
Cu toate acestea, cu prilejul recalculării pensiei reclamantului în baza acestui text de lege, prin Decizia nr. xxxxxx/6.06.2017, pârâta a utilizat un stagiu de cotizare de 30 de ani, în loc de stagiul de 20 de ani cuvenit reclamantului. Pârâta a invocat, în acest sens, art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare (Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010), care, la alin. (8), prevede că: „Prin excepție de la prevederile alin. (3), la recalcularea pensiilor, conform prevederilor art. 169^1 din lege, se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate, corespunzătoare fiecărei situații (...).“
Prin aplicarea acestui ultim text de lege, punctajul mediu anual a scăzut, în cazul reclamantului, de la 2.01770 puncte la 1.87716 puncte. Practic, s-a ajuns în situația ca persoanele care au fost înscrise la pensie în baza unor legi speciale să aibă un punctaj mediu anual mai mic decât cele înscrise în baza legilor generale de pensionare.
În fine, a susținut reclamantul, chiar și Legea nr. 263/2010 prevede că persoanele care au lucrat cel puțin 20 de ani în unități miniere beneficiază de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Acțiunea reclamantului a fost respinsă prin Sentința civilă nr. 3.814 din 8 noiembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.
Reclamantul a formulat apel împotriva acestei hotărâri judecătorești.
La termenul de judecată din 17 mai 2018, instanța a pus în discuția părților necesitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la modul de interpretare a sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege“ din cuprinsul art. 169^1 al Legii nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, în sensul de a se stabili dacă această sintagmă se referă la legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie sau la legea în vigoare la data recalculării pensiei, prin aplicarea majorării punctajului, lămurire ce se impune prin raportare la dispozițiile art. 134 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, introdus prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Prin Încheierea de sesizare din 5 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.970/109/2017, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este admisibilă, în conformitate cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de faptul că:
De lămurirea modului de interpretare a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, introduse prin Legea nr. 192/2015, depinde soluționarea pe fond a cauzei.
În acest sens, instanța de sesizare a reținut că, prin Decizia nr. xxxxxx/21.08.1990 emisă de Casa Județeană de Pensii Argeș, reclamantul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, în temeiul Legii nr. 3/1977, începând cu 19 iunie 1990.
Fiind o pensie stabilită în baza Legii nr. 3/1977, pensia reclamantului a intrat în procesul de recalculare stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004. La recalcularea drepturilor de pensie s-a utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani (dată fiind vechimea de peste 20 de ani în grupa I de muncă), drepturile recalculate fiind acordate începând cu 1 iulie 2005. Punctajul mediu anual al pensiei reclamantului a fost stabilit la 2.01770 puncte.
Prin Decizia nr. xxxxxx/6.06.2017 emisă de Casa Județeană de Pensii Argeș s-au aplicat dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, determinându-se, pentru reclamant, un punctaj mediu anual de 1,87716.
Așadar, punctajul mediu anual a scăzut în cazul reclamantului, deși scopul Legii nr. 192/2015, prin care s-a introdus art. 169^1 în Legea nr. 263/2010, a fost acela de majorare a punctajului, în condițiile excluderii, prin acte normative anterioare, de la aplicarea punctajului suplimentar a pensiilor cu stagii speciale de cotizare mai mici decât cel general (30 ani).
În raport cu dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 și art. 134 alin. (3) și (8) din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu completările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 257/2011), instanța de trimitere a apreciat că se impune a se lămuri dacă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 se referă la legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie sau la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj.
Această lămurire este necesară cu atât mai mult cu cât, prin art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 (introdus prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017), s-a prevăzut că se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de legea în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate.
După dezlegarea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție o va da în cauză, urmează ca instanța să soluționeze litigiul prin aplicarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 24/2000), potrivit cărora actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă.
Problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că, asupra acestei probleme, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre.
Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, consultate la momentul sesizării.
Apelantul-reclamant a susținut că dreptul la pensia de asigurări sociale se stabilește prin raportare la condițiile prevăzute de actul normativ în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie, aspect confirmat de jurisprudența instanțelor naționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. Însă Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 a completat art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu noi alineate, alin. (8)-(17), care au prevăzut excepții de la art. 134 alin. (3), iar, în acest fel, s-a ajuns la situația în care un act normativ cu forță juridică inferioară a modificat actul juridic cu forță superioară, ceea ce contravine dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 și statuărilor făcute de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 4 din 4 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 19 mai 2011 (instanțele trebuie să facă aplicarea principiului ierarhiei forței juridice a actelor normative, iar, prin norme metodologice, nu se poate nici modifica, nici completa și nici veni cu excepții de la lege, astfel că acestea pot fi aplicate numai în limitele actului normativ cu forță juridică superioară).
Intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii Argeș a susținut că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege“ din art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se referă la stagiile complete de cotizare prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei.
După comunicarea celor două rapoarte întocmite de judecătorii-raportori, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, apelantul-reclamant a depus un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept supusă judecății prin care a solicitat ca, la pronunțarea soluției, să fie avut în vedere raportul prin care s-a arătat că determinarea punctajului mediu anual trebuie să se facă prin raportare la stagiul complet de cotizare existent pentru pensiile aflate în plată, 20 de ani, respectiv 25 de ani.
Punctul de vedere al completului de judecată al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă este în sensul că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 are în vedere legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie al beneficiarului, în speță, Hotărârea Guvernului nr. 267/1990 (ce reglementa vechimea necesară pentru înscrierea la pensie, vechime preluată ca stagiu de cotizare prin Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004).
Ca atare, pensia reclamantului trebuia recalculată, după adoptarea Legii nr. 192/2015, în funcție de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, stagiu de care a beneficiat acesta de la momentul recalculării pensiei (efectuate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004) și până în anul 2017.
Casa Județeană de Pensii Argeș a utilizat, pentru reclamant, un stagiu de cotizare de 30 de ani, aplicând prevederile art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare, care aduc o modificare art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, instituind stagiul de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data recalculării pensiei, prin acordarea majorării de punctaj.
În acest fel, reclamantului i-a fost aplicat stagiul de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010, deși el nu s-a pensionat sub imperiul acestui act normativ, ci sub imperiul Hotărârii Guvernului nr. 267/1990. Consecința aplicării acestui stagiu de cotizare a fost aceea a micșorării punctajului mediu anual: astfel, la data adoptării art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, punctajul mediu anual al reclamantului era de 2.01770 puncte, iar, după aplicarea acestui text de lege, punctajul i-a scăzut la 1.87716 puncte.
Or, așa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 192/2015, scopul actului normativ a fost acela al înlăturării discriminărilor apărute în calculul pensiilor în cazul acelor persoane care au desfășurat activități în grupele I și a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoane care au fost excluse de actele normative anterioare de la beneficiul acordării de punctaje suplimentare.VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie
În urma solicitării adresate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, datele comunicate de instanțele naționale au relevat că practica judiciară conturată până în prezent nu este unitară, fiind pronunțate soluții atât în sensul că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, cât și în sensul că se are în vedere legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie al beneficiarului.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Adresa nr. 1.826/C/2.549/III-5/2018 din 31 iulie 2018, a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări.VII. Jurisprudența Curții Constituționale
Dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu au făcut obiectul controlului de constituționalitate.VIII. Raportul asupra chestiunii de drept
În prezenta cauză au fost întocmite două rapoarte, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (8) și (9) din Codul de procedură civilă.
Prin unul dintre rapoarte, judecătorii-raportori au apreciat, în principal, că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, fiind necesară promovarea unui recurs în interesul legii, iar, în subsidiar, pentru ipoteza în care se va constata că sesizarea îndeplinește cerințele prescrise de lege, s-a propus admiterea sesizării, în sensul că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ are în vedere legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie al beneficiarului.
Prin celălalt raport, s-a apreciat că sesizarea este admisibilă, iar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.IX. Înalta Curte de Casație și Justiție
Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:
Prealabil analizei, în fond, a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să verifice dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, în conformitate cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă.
Potrivit acestor dispoziții legale, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“
Prin urmare, pentru declanșarea acestei proceduri, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, a instituit condițiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv:
–existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță;
–cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza;
–ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea, pe fond, a cauzei în curs de judecată;
–chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă;
–chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.
Verificarea admisibilității sesizării, din această perspectivă, relevă îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege.
Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, iar titularul sesizării, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, învestit cu calea de atac a apelului, urmează să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești care, potrivit art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, este definitivă.
Cauza care face obiectul judecății în apel se află în competența legală a unui complet de judecată al curții de apel învestit să o soluționeze; procesul are natura juridică a unui litigiu în materia asigurărilor sociale, ce conferă competență exclusivă, în primă instanță, tribunalului de la domiciliul reclamantului, conform art. 153 și art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Hotărârea pronunțată de tribunal este supusă numai apelului, conform art. 155 alin. (1) din aceeași lege.
Sesizarea are ca obiect o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea, pe fond, a cauzei, în condițiile în care reclamantul pensionar își dispută cuantumul pensiei, pretinzând ca, la recalcularea pensiei în baza textului de lege care îi acordă majorări de punctaj pentru activitatea depusă în grupe superioare de muncă, să fie utilizat, ca stagiu complet de cotizare, nu cel prevăzut de Legea nr. 263/2010, în vigoare la data de la care i se cuvin drepturile recalculate, 1 ianuarie 2016, ci stagiul de 20 de ani, utilizat la recalcularea pensiei sale din sistemul Legii nr. 3/1977 în sistemul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 19/2000), prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005.
În esență, sesizarea presupune dezlegarea problemei de drept privind legea aplicabilă în determinarea stagiului de cotizare ce trebuie utilizat în vederea acordării majorării de punctaj, respectiv interpretarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, în sensul dacă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie sau la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj.
În egală măsură este îndeplinită și condiția referitoare la noutatea chestiunii de drept care formează obiectul sesizării.
Evaluarea acestei condiții, în absența unei definiții a noutății chestiunii de drept și a unor criterii de determinare a acesteia în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum s-a statuat în jurisprudența constantă a instanței supreme, cu mențiunea că noutatea poate fi generată nu doar de o reglementare nou-intrată în vigoare, ci și de una veche, cu condiția însă ca instanța să fie chemată să se pronunțe asupra respectivei probleme de drept pentru prima dată.
Această cerință este justificată, întrucât completarea Legii nr. 263/2010 prin Legea nr. 192/2015, prin introducerea art. 169^1 alin. (3), este relativ recentă. Anterior adoptării acestui act normativ, jurisprudența era unificată în sensul că, în situația celor cărora li s-au recalculat drepturile de pensie în baza unui stagiu redus de 20, respectiv de 25 de ani lucrați în grupele superioare de muncă, nu li se acorda acest punctaj suplimentar instituit, pentru prima dată, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008).
Legea în forma actuală are, sub acest aspect, un conținut diferit față de norma inițială, în sensul că, prin introducerea art. 169^1, și celor care beneficiaseră, la stabilirea sau recalculările anterioare ale pensiei, de un stagiu redus de cotizare, însă nu aveau dreptul la majorările de punctaj până la adoptarea Legii nr. 192/2015, li se recunoaște dreptul la un punctaj suplimentar, problema în discuție rămânând posibilitatea cumulului celor două beneficii, respectiv punctajul anual majorat cu stagiile complete de cotizare reduse. Din această perspectivă, nu există o jurisprudență cristalizată asupra problemei de drept pe care o ridică noile dispoziții legale.
De asemenea, această problemă are un caracter real și serios, dar și un grad de dificultate mare, întrucât textul de lege supus interpretării nu menționează, în mod expres, care este legea aplicabilă în ceea ce privește stagiul complet de cotizare ce trebuie utilizat pentru determinarea punctajului mediu anual, cea de la data deschiderii dreptului de pensie sau cea de la data recalculării. În plus, în condițiile în care o nouă categorie de pensionari este inclusă, prin textul de lege ce formează obiectul discuției, în categoria celor ce beneficiază de punctajul suplimentar, ceea ce constituie, cel puțin aparent, un avantaj pe care legea îl recunoaște acestei categorii, se ridică, în mod firesc, întrebarea dacă acest avantaj nu este, în realitate, suprimat și, mai mult, cuantumul dreptului la pensie, privit în ansamblu, diminuat, în cazul în care aceleiași categorii nu i se mai recunoaște beneficiul stagiului de cotizare redus, folosit anterior prevederii legale care îi dă dreptul la majorările de punctaj. Cu alte cuvinte, se poate pune problema și a intenției legiuitorului în ceea ce privește această categorie de pensionari.
În consecință, pentru a înlătura orice incertitudine referitoare la securitatea raportului juridic dedus judecății și pentru prevenirea unei practici judiciare neunitare, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că este necesară declanșarea procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, prin pronunțarea unei rezolvări de principiu.
Nu în ultimul rând, este îndeplinită și cerința ca, asupra respectivei chestiuni de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, aspecte care rezultă din verificările efectuate în dosar și din relațiile comunicate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În consecință, se constată că, în cauză, sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept în discuție.
În speță, acțiunea este declanșată de pensionarul căruia i s-a stabilit dreptul la pensie în baza Legii nr. 3/1977 și Hotărârii Guvernului nr. 267/1990. Conform art. 9 din acest din urmă act normativ, „Pensionarea pentru limită de vârstă și vechime în muncă a personalului din unitățile miniere se va face în următoarele condiții:
a)la 20 ani lucrați în subteran sau 25 ani lucrați în cariere și instalații de preparare indiferent de vârstă, dar nu mai puțin de 45 ani pentru subteran și 50 ani pentru cariere și instalații de preparare; (...)“. Acesta a intrat în procesul de recalculare a pensiei din sistemul Legii nr. 3/1977 în cel al Legii nr. 19/2000, potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005, iar punctajul mediu anual i s-a calculat prin împărțirea punctajului anual total la un stagiu de cotizare considerat complet pentru situația reclamantului și prevăzut de un act normativ special, respectiv la 20 de ani.
În anul 2008 este adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000, urmată de legi succesive, prin care se acordă punctaje suplimentare și majorări celor care au lucrat în grupe superioare de muncă, în raport cu numărul anilor lucrați în acele condiții, dar care nu au avut un stagiu de cotizare de 20 de ani în grupa I și 25 de ani în grupa a II-a de muncă, pentru a putea fi valorificat ca stagiu complet de cotizare redus, în cazul lor, punctajul total fiind împărțit la 30, stagiul complet de cotizare de drept comun. Conform unei practici unitare la nivel național (a se vedea Decizia nr. 6 din 8 decembrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 2 februarie 2015, și Decizia nr. 31 din 14 mai 2018 pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al instanței supreme, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 9 iulie 2018, prin care s-au respins sesizările având ca obiect posibilitatea cumulului majorărilor cu stagiul redus de cotizare, constatându-se existența practicii unitare sub acest aspect), majorările nu s-au acordat celor care au efectuat stagii complete de cotizare în grupele superioare și au beneficiat de împărțirea la un stagiu complet redus de 20 sau 25 de ani; s-a considerat că aceste persoane au valorificat beneficiul activității în grupa de muncă prin recunoașterea stagiului de cotizare redus. În acest sens, legiuitorul a precizat, în art. II dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 și în art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, că majorările nu se aplică în cazul în care, la recalcularea pensiei în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005, „pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special“.
Prin urmare, reclamantul, căruia i s-a deschis dreptul la pensie în baza unei legi speciale, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 267/1990, raportat la desfășurarea activității sale într-o grupă superioară de muncă, și anume în industria minieră, și care a beneficiat de recalcularea pensiei în baza aceleiași legi speciale, prin aplicarea stagiului complet de cotizare redus, de 20 de ani, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005, era exclus, sub imperiul Legii nr. 263/2010, în forma inițială, de la beneficiul majorărilor de punctaj.
Această situație s-a modificat odată cu introducerea, în cuprinsul Legii nr. 263/2010, a art. 169^1, prin Legea nr. 192/2015, reglementare potrivit căreia s-au acordat majorări de punctaj și celor aflați în situația reclamantului [alin. (2) din textul de lege], excluși până la adoptarea acestui din urmă act normativ de la beneficiul punctajului suplimentar, determinat de împrejurarea că, la stabilirea punctajului mediu anual, se avusese în vedere stagiul complet redus de cotizare, în baza unei norme speciale, derogatorii de la cea de drept comun, care reglementa un stagiu complet de cotizare de 30 de ani (anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010).
Astfel, conform art. 169^1 din Legea nr. 263/2010:
(1)Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii, beneficiază de o creștere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează:
a)cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale;
b)cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 ianuarie 2011 și care, conform prevederilor legale în vigoare, nu au beneficiat de majorarea punctajelor anuale conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009, Legii nr. 218/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, art. 78^2 din Legea nr. 19/2000, de prevederile art. 169 din prezenta lege, precum și de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiții speciale după data de 1 aprilie 2001.
(3)În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.
(4)În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.
(5)Recalcularea prevăzută la alin. (1)-(4) se efectuează în termen de 24 de luni, calculat de la data de 1 ianuarie 2016.
(6)Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1)-(5) se cuvin și se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2016.
Problema de drept care a creat neclarități instanței de trimitere și care se solicită a fi dezlegată prin mecanismul hotărârii prealabile vizează alin. (3) din dispoziția legală enunțată mai sus, și anume ce stagiu de cotizare trebuie utilizat la recalcularea pensiei prin acordarea majorărilor, acela de 20 de ani stabilit la deschiderea dreptului de pensie, în cazul reclamantului, conform Hotărârii Guvernului nr. 267/1990, sau acela de 30 de ani prevăzut de legea în vigoare la data recalculării, respectiv Legea nr. 263/2010.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, cuprinsă în alin. (3) din art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, în consecință, la Legea nr. 263/2010, care conține norma respectivă.
Legiuitorul nu face nicio trimitere, directă sau indirectă, expresă sau implicită, la stagiul de cotizare prevăzut de o altă lege decât cea în care este cuprinsă dispoziția legală ce a generat confuzie pentru instanța de trimitere, deci, nici la legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie.
Atunci când a intenționat să vizeze o lege anterioară Legii nr. 263/2010, referirea la un asemenea act normativ este expresă. În acest sens, pot fi menționate, printre altele, următoarele dispoziții legale din cadrul Legii nr. 263/2010:
–art. 29 alin. (1) - „Sunt încadrate în condiții deosebite locurile de muncă stabilite în baza criteriilor și metodologiei prevăzute de legislația în vigoare la data încadrării acestora.“;
–art. 170 alin. (1) - „Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condițiile art. 95 se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe anul 2011“.
Pe de altă parte, o altă interpretare a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 ar face inaplicabil textul alin. (4) din același articol, conform căruia „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.“ În condițiile în care art. 169^1 alin. (1) reglementează o creștere a punctajelor anuale realizate în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare, respectiv încadrate în condiții speciale/deosebite, dispoziția menționată fiind incidentă, potrivit alin. (2), și în cazul celor aflați în situația reclamantului, rezultă că, pentru astfel de persoane, aplicând un stagiu de cotizare redus, respectiv cel de la data deschiderii dreptului de pensie, întotdeauna se va ajunge la o majorare a punctajului mediu anual, nicidecum la o micșorare a acestuia. În mod firesc, într-un asemenea caz, dispoziția art. 169^1 alin. (4) nu și-ar mai găsi justificare legislativă.
Un alt argument pentru care legea la care se referă art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este cea de la data recalculării pensiei, iar nu aceea de la data deschiderii dreptului de pensie, are în vedere interpretarea dată acestui text de lege prin art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările aduse prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017.
Potrivit acestei dispoziții legale,
Prin excepție de la prevederile alin. (3), la recalcularea pensiilor, conform prevederilor art. 169^1 din lege, se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate, corespunzătoare fiecărei situații, respectiv:
a)stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 5 la lege;
b)stagiile complete de cotizare prevăzute la art. 56 și 57 din lege;
c)stagiile complete de cotizare prevăzute la art. 58 și 59 din lege.
Modul de calcul reglementat în alin. (3) al art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, care însă este exclus în cazul persoanelor cărora li se aplică art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în consecință, și în cazul reclamantului, se referă la „stagiul complet de cotizare avut în vedere la stabilirea pensiei“. Conform acestui text de lege „La recalcularea pensiilor pentru limită de vârstă, stabilite potrivit legislației anterioare intrării în vigoare a legii, se utilizează stagiul complet de cotizare avut în vedere la stabilirea pensiei.“
Prin urmare, pentru persoanele aflate în una dintre ipotezele prevăzute de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei are loc în condițiile art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, utilizându-se stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data recalculării, raportat la situația în care se află fiecare destinatar al normei legale în discuție, reclamantul încadrându-se la lit. a) din alin. (8), respectiv, în cazul lui, stagiul complet de cotizare utilizat la recalculare fiind cel din anexa nr. 5 din lege, de 30 de ani, neredus.
Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanță cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziția din lege.
De asemenea, fiind aprobate prin hotărâre de Guvern, reprezintă un act administrativ cu caracter normativ, pe deplin aplicabil în condițiile în care nu a fost anulat de către o instanță de contencios administrativ potrivit art. 4 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Raționamentul juridic expus mai sus este confirmat și de intervenția din anul 2018 a legiuitorului în ceea ce îi privește pe pensionarii cărora li s-au aplicat dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice fiind introdus art. 169^2, cu următorul conținut:
Articolul 169^2
(1)Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.
(2)În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.
(3)Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.
(4)Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.
Prin urmare, în cazul persoanelor care s-au aflat sub incidența art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, la recalcularea pensiei potrivit Legii nr. 221/2018 se ține seama de stagiile complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015 [alin. (1) al art. 169^2].
Drepturile de pensie recalculate se cuvin de la 1 octombrie 2018, potrivit alin. (4) al aceluiași text de lege.
Noua lege implică o schimbare a concepției legiuitorului care, până la momentul adoptării actului normativ din 2018, a considerat sistematic că nu pot fi cumulate, în persoana aceluiași destinatar, și beneficiul majorării de punctaj, și cel al folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special.
În cazul reclamantului, recalcularea pensiei va opera în raport cu stagiul de cotizare avut în vedere, potrivit legii sau unei hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015, adică cele stabilite sau recalculate potrivit stagiului de cotizare reglementat de legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, respectiv legea specială care viza un stagiu de cotizare redus de 20 de ani.
Această schimbare operează însă ca urmare a adoptării Legii nr. 221/2018, iar drepturile de pensie recalculate se cuvin de la 1 octombrie 2018, conform alin. (4) al art. 169^2 introdus prin actul normativ menționat.
Pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016, când reclamantului i-a fost recunoscut dreptul la punctajul suplimentar - art. 169^1 alin. (2) și (6) din Legea nr. 263/2010 - și 1 octombrie 2018, când se menține același drept, iar punctajul mediu anual se raportează la stagiul de cotizare de la data deschiderii dreptului la pensie, și anume cel redus, acesta beneficiază de majorări de punctaj, stagiul de cotizare fiind însă cel prevăzut de legea în vigoare la data recalculării, respectiv 30 de ani conform anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010.
În caz contrar, dacă și pentru perioada 1 ianuarie 2016-1 octombrie 2018, în ipoteza persoanelor care cad sub incidența art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, legiuitorul ar fi intenționat să se refere la stagiul de cotizare redus, nu ar mai fi fost necesară intervenția sa prin adoptarea Legii nr. 221/2018, care tocmai la un asemenea stagiu de cotizare se referă. Cu alte cuvinte, dacă nu s-ar fi schimbat, potrivit legii din 2018, unul dintre criteriile avute în vedere la recalcularea pensiei, și anume cel vizând stagiul de cotizare, nu și-ar găsi justificare modificarea legislativă.
Nu în ultimul rând, trebuie remarcat că legiuitorul a cumulat, în anul 2018, cele două beneficii, punctajul suplimentar și stagiul redus de cotizare, prin introducerea unui nou articol în Legea nr. 263/2010, art. 169^2, iar nu prin modificarea art. 169^1, deja existent. Or, dacă legiuitorul ar fi considerat că art. 169^1 este neclar sub aspectul legii aplicabile în ceea ce privește stagiul de cotizare și, totodată, ar fi considerat, sub imperiul aceluiași articol, că această lege este cea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie, ar fi operat doar modificarea alin. (3) al art. 169^1 în sensul dorit, păstrând, totodată, alin. (6), care menționează că drepturile de pensie recalculate în temeiul art. 169^1 se cuvin de la 1 ianuarie 2016.
Nu s-a procedat însă în acest sens, prin Legea nr. 221/2018 prevăzându-se, pentru cei cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1, beneficiul cumulului stagiului de cotizare redus cu dreptul la punctaj majorat, dar cu începere de la 1 octombrie 2018.
În consecință, viziunea legiuitorului, sub aspectul stagiului de cotizare utilizat sub imperiul celor două modificări legislative ale Legii nr. 263/2010 (Legea nr. 192/2015, care a introdus art. 169^1, și Legea nr. 221/2018, care a introdus art. 169^2) este diferită.
Raportat la evoluția legislației în domeniul asigurărilor sociale, astfel cum a fost expusă în precedent, trebuie remarcat că scopul Legii nr. 192/2015, prin care s-a recunoscut și persoanelor aflate în situația reclamantului dreptul la un punctaj anual majorat, dar nu și utilizarea unui stagiu de cotizare redus în determinarea punctajului mediu anual, este de înlăturare a diferențelor scriptice, nu de majorare a pensiilor, fiind acceptată de legiuitor și situația în care pensia recalculată din oficiu este mai mică, sens în care s-a prevăzut menținerea, în plată, a cuantumului celui mai avantajos, potrivit art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010.
Prin această interpretare a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost completată prin Legea nr. 192/2015, nu se poate considera că se aduce atingere celor statuate prin Decizia în interesul legii nr. 40 din 22 septembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2009, și Decizia nr. 11 din 25 mai 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 14 iulie 2015, prin care au fost stabilite stagii de cotizare reduse la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001. Aceste decizii se refereau la interpretarea unei legislații anterioare Legii nr. 263/2010, care nu mai preia soluția legislativă din reglementarea precedentă, având dispoziții derogatorii exprese în privința stagiului complet de cotizare pentru acordarea noului beneficiu instituit prin art. 169^1.
Din cuprinsul Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii rezultă că recalcularea pensiei, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005, trebuia realizată prin aplicarea dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, care stabileau, spre deosebire de norma de la art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost explicitată prin art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, că, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977, respectiv cel de 20 de ani pentru cei care au lucrat efectiv în grupa I de muncă și de 25 de ani pentru cei care au lucrat efectiv în grupa a II-a de muncă.
Prin urmare, soluția aleasă anterior de legiuitor, astfel cum a fost interpretată și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost aceea de a se utiliza stagiul complet de cotizare redus, conform Legii nr. 3/1977, la recalculările efectuate conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005, spre deosebire de reglementarea actuală, care prevede un alt stagiu de cotizare în privința recalculării vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010.
De altfel, cum s-a arătat deja, pentru înlăturarea inechităților ivite în sistemul de pensii publice, legiuitorul a intervenit de-a lungul timpului prin diferite soluții legislative, cum ar fi majorările de punctaje pentru perioadele lucrate în grupa I și/sau a II-a de muncă, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 155/2009, cu modificările ulterioare, art. 169 din Legea nr. 263/2010. Potrivit legislației respective însă au fost excluși de la acordarea acestor beneficii cei care obținuseră un alt avantaj, respectiv prin utilizarea unui stagiu de cotizare mai mic la determinarea punctajului anual sau prin utilizarea unei vechimi în muncă prevăzute de acte normative cu caracter special.
De asemenea, nu s-ar putea reține, în cazul hotărârilor judecătorești care recunosc un stagiu complet de cotizare mai mic decât cel prevăzut în art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, pronunțate anterior intrării în vigoare a dispoziției legale indicate, că s-ar înfrânge autoritatea de lucru judecat a acestor hotărâri, de vreme ce au fost date prin aplicarea unor dispoziții legale anterioare, care nu mai sunt în vigoare în prezent, noua lege urmând să producă efecte pentru viitor.
Astfel cum s-a expus mai sus, de abia în anul 2018, prin Legea nr. 221/2018, s-a introdus teza potrivit căreia se pot lua în calcul stagiile utilizate la stabilirea pensiei, potrivit legii sau hotărârilor judecătorești - art. 169^2 nou-introdus prin această lege, teză care acoperă situațiile omise de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în care fie la stabilire s-au utilizat stagii complete reduse în baza unor texte de lege derogatorii de la stagiul de drept comun de 30 de ani, fie au existat hotărâri judecătorești care au stabilit astfel de stagii pentru momentul recalculării pensiilor în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005.
În concluzie, până la momentul apariției legii noi din anul 2018, trebuie considerat că textul ce face obiectul sesizării se referă la stagiul prevăzut de legea care dispune recalcularea cu acordarea majorărilor, respectiv Legea nr. 263/2010, caz în care, prin acordarea majorărilor, se pierde beneficiul stagiului redus de cotizare; pensia astfel recalculată este posibil să se micșoreze, însă doar scriptic, rămânând în plată cuantumul mai mare, până la recalcularea conform Legii nr. 221/2018.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, în Dosarul nr. 4.970/109/2017, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 octombrie 2018.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
Gabriela Elena Bogasiu
Magistrat-asistent,
Mihaela Lorena Mitroi
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
