Ordin nr. 992 din 26 octombrie 2026
pentru modificarea și completarea anexei nr. 1 la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de imobilizare a animalelor care amenință viața sau integritatea corporală a persoanelor prin utilizarea și administrarea substanțelor din categoria stupefiante, psihotrope, de identificare și înregistrare a bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor
- Emitent
- Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 904 din 29 octombrie 2026
Textul actului · 2 articole
Văzând Referatul de aprobare nr. 292/1.359 din 25.09.2026, elaborat de Direcția generală sănătatea și bunăstarea animalelor și Direcția coordonare laboratoare și produse medicinale veterinare din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,
ținând cont de prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 pentru organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare,
în baza art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de imobilizare a animalelor care amenință viața sau integritatea corporală a persoanelor prin utilizarea și administrarea substanțelor din categoria stupefiante, psihotrope, de identificare și înregistrare a bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 3 alin. (1) și (3), precum și al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia, cu modificările și completările ulterioare,
președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor emite următorul ordin:
Articolul I
Anexa nr. 1 la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de imobilizare a animalelor care amenință viața sau integritatea corporală a persoanelor prin utilizarea și administrarea substanțelor din categoria stupefiante, psihotrope, de identificare și înregistrare a bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 și 303 bis din 20 aprilie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1.La notă, la punctul 24, după litera B se introduc două noi litere, literele C și D, cu următorul cuprins:C. Vaccinul contra variolei ovine și caprine trebuie să asigure imunitate postvaccinală pentru o perioadă de minimum 12 luni.D. Vaccinul contra pestei micilor rumegătoare trebuie să asigure imunitate postvaccinală pentru o perioadă de minimum 36 de luni.
2.La notă, punctul 41 se modifică și va avea următorul cuprins:
41.Cu excepția produselor medicinale veterinare imunologice prevăzute la art. 110 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind produsele medicinale veterinare și de abrogare a Directivei 2001/82/CE, toate seriile de produse medicinale veterinare imunologice utilizate pentru acțiunile de imunoprofilaxie și diagnostic in vivo obligatorii trebuie controlate oficial de ICBMV sau de către autoritatea competentă dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile cap. III - Supravegherea și controlul unităților farmaceutice veterinare și a deținătorilor autorizațiilor de comercializare pentru produse medicinale veterinare din prezenta anexă. Contravaloarea analizelor pentru toate seriile de produse medicinale veterinare imunologice utilizate pentru acțiunile de imunoprofilaxie și diagnostic in vivo obligatorii se achită de către deținătorul autorizației de comercializare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
3.La notă, după punctul 55 se introduce un nou punct, punctul 56, cu următorul cuprins:
56.Buletinele de analiză care conțin rezultate ale investigațiilor de laborator efectuate pentru bolile animalelor prevăzute în prezenta anexă, atât în cadrul controlului oficial, cât și la cerere, se transmit și către direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor competentă teritorială de unde au fost recoltate probele.
4.La capitolul I secțiunea 1 partea I litera b) punctul 3 subpunctul I litera A, punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
2.Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acțiunilor imunoprofilactice în echipă de doi medici veterinari de liberă practică împuterniciți.
5.La capitolul I secțiunea 1 partea I litera b) punctul 3 subpunctul II litera A, punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
2.Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acțiunilor imunoprofilactice în echipă de doi medici veterinari de liberă practică împuterniciți.
6.La capitolul I secțiunea 1 partea I litera c) punctul 2 litera B), punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
2.Supravegherea entomologică
Are ca obiective stabilirea debutului și sfârșitului perioadei libere de vectori, identificarea genului și speciilor vectorilor infecției cu virusul bolii limbii albastre, stabilirea compoziției specifice și a abundenței vectoriale și distribuția speciilor de vectori culicoizi.
Supravegherea entomologică se efectuează după cum urmează:
–capturi săptămânale cu capcane fixe plasate în fiecare județ - o capcană fixă/județ, în lunile martie și noiembrie sau până se obțin date epidemiologice relevante, cu scopul de a stabili începutul și sfârșitul perioadei libere de vectori;
–capturi lunare cu capcane fixe în perioada de activitate vectorială - o capcană fixă/județ pentru a stabili distribuția speciilor de vectori culicoizi, compoziția specifică și abundența vectorială;
–capturi lunare cu capcane fixe plasate în fiecare județ - o capcană fixă/județ, în interiorul adăposturilor, în perioada liberă de vectori.
7.La capitolul I secțiunea 1 partea I litera c) punctul 6 punctul I subpunctul 1, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
a)Examene virusologice - izolarea și identificarea virusului bolii lui Aujeszky pe culturi celulare la LNR-IDSA, în caz de suspiciune de boală8. La capitolul I secțiunea 1 partea I litera c) punctul 6 punctul II subpunctul 1, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
b)Examene virusologice - izolarea și identificarea virusului bolii lui Aujeszky pe culturi celulare la LNR-IDSA, în caz de suspiciune de boală9. La capitolul I secțiunea 1 partea I litera d) punctul 1, subpunctul 1.1 se modifică și va avea următorul cuprins:
1.1.Infecția cu Brucella suis la suine
Scop: conform prevederilor din partea II cap. 1 secțiunea 1 art. 3 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele privind supravegherea, programele de eradicare și statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate și emergente
| I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale | II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a porcinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A |
| PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI TEHNICE |
| Supravegherea pasivă | Supravegherea pasivă |
| Pe tot teritoriul țării Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de infecție cu Brucella suis și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. | Pe tot teritoriul țării Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. |
| Examinarea clinică | Examinarea clinică |
| Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau pentru circulația animalelor în interiorul UE, în perioada de carantină sau de așteptare se vor izola și se vor investiga serologic și, după caz, bacteriologic pentru infecția cu Brucella suis. Se vor avea în vedere în mod deosebit porcinele de reproducție aflate în localități învecinate cu zona silvatică. | Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau pentru circulația animalelor în interiorul UE, în perioada de carantină sau de așteptare se vor izola și se vor investiga serologic și, după caz, bacteriologic pentru infecția cu Brucella suis. Se vor avea în vedere în mod deosebit porcinele de reproducție aflate în localități învecinate cu zona silvatică. |
| Supravegherea activă | Supravegherea activă |
| Supravegherea serologică (animale peste vârsta de 6 luni) se efectuează prin iELISA/RFC și RBT. A. 1. 10% din scroafe, o dată pe an 2. Toți masculii necastrați, trimestrial 3. Scroafele și vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică, inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14-21 de zile de la avort 4. Toate scroafele și scrofițele montate cu vieri diagnosticați cu infecția cu Brucella suis 5. Scroafe și vieri în cazurile de vânzare/cumpărare 6. De la toate scroafele care au avortat se trimit obligatoriu la laborator: avortoni sau produși fătați morți, placentă, lichide fetale, precum și ser sanguin după 14-21 de zile de la avort, pentru precizarea diagnosticului. | Supravegherea serologică (animale peste vârsta de 6 luni) în exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate se efectuează prin iELISA/RFC și RBT. A. 1. Vierii de reproducție - la intrarea în exploatație și apoi trimestrial 2. 10% din scroafele și scrofițele pentru reproducție, o dată pe an 3. Scroafele și vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică, inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14-21 de zile de la avort 4. Toate scroafele și scrofițele montate cu vieri diagnosticați cu infecția cu Brucella suis 5. Scroafe și vieri în cazurile de vânzare/cumpărare 6. De la toate scroafele care au avortat se trimit obligatoriu la laborator: avortoni sau produși fătați morți, placentă, lichide fetale, precum și ser sanguin după 14-21 de zile de la avort, pentru precizarea diagnosticului. |
| În intervalul de 14-21 de zile de la avort sau fătare produși morți se recoltează și se transmite tampon de la nivelul colului uterin (zonele ectocervicală și endocervicală) sau, dacă acest lucru nu este posibil, tampon vaginal. Se vor trimite la laborator probe de ser sanguin și de la vierii cu care au fost montate scroafele care au avortat. 7. Pentru confirmarea sau infirmarea unui rezultat serologic pozitiv se prelevează, la 14-42 de zile de la prima recoltare, o nouă probă de ser sanguin de la animalul în cauză de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în prezența și sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. Proba se transmite la LNR Bruceloză - IDSA pentru efectuarea examenelor serologice prin iELISA, RFC și RBT. 8. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator: - probe de material seminal în cazul în care nu prezintă semne clinice și ancheta epidemiologică nu evidențiază elemente care să susțină suspiciunea de bruceloză și testicule în cazul în care rezultatul serologic este susținut și de manifestări clinice de bruceloză, în vederea efectuării investigațiilor bacteriologice de confirmare a bolii (izolarea și identificarea Brucella suis). 9. De la scroafele cu rezultat pozitiv la testele serologice în cazul în care nu prezintă semne clinice și ancheta epidemiologică nu evidențiază elemente care să susțină suspiciunea de bruceloză se trimit la laborator secreții cervico-vaginale. 10. În cazul în care rezultatele testelor serologice de la pct. 7 sunt pozitive, iar animalele nu prezintă semne clinice se aplică prevederile pct. 8 și 9, boala se confirmă prin examen bacteriologic (izolarea și identificarea Brucella suis). 11. În cazul în care se confirmă infecția cu B. suis se sistează reproducția și se aplică măsurile de asanare, prin eliminarea animalelor la care infecția a fost confirmată și, după caz, sistarea reproducției la animalele suspecte până la confirmarea/infirmarea diagnosticului, cu menținerea sub supraveghere a efectivului rămas. | În intervalul de 14-21 de zile de la avort sau fătare produși morți se recoltează și se transmite tampon de la nivelul colului uterin (zonele ectocervicală și endocervicală) sau, dacă acest lucru nu este posibil, tampon vaginal. Se vor trimite la laborator probe de ser sanguin și de la vierii cu care au fost montate scroafele care au avortat. 7. Pentru confirmarea sau infirmarea unui rezultat serologic pozitiv se prelevează, la 14-42 de zile de la prima recoltare, o nouă probă de ser sanguin de la animalul în cauză de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în prezența și sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. Proba se transmite la LNR Bruceloză - IDSA pentru efectuarea examenelor serologice prin iELISA, RFC și RBT. 8. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator: - probe de material seminal în cazul în care nu prezintă semne clinice și ancheta epidemiologică nu evidențiază elemente care să susțină suspiciunea de bruceloză și testicule în cazul în care rezultatul serologic este susținut și de manifestări clinice de bruceloză, în vederea efectuării investigațiilor bacteriologice de confirmare a bolii (izolarea și identificarea Brucella suis). 9. De la scroafele cu rezultat pozitiv la testele serologice în cazul în care nu prezintă semne clinice și ancheta epidemiologică nu evidențiază elemente care să susțină suspiciunea de bruceloză se trimit la laborator secreții cervico-vaginale. 10. În cazul în care rezultatele testelor serologice de la pct. 7 sunt pozitive, iar animalele nu prezintă semne clinice se aplică prevederile pct. 8 și 9, boala se confirmă prin examen bacteriologic (izolarea și identificarea Brucella suis). 11. În cazul în care se confirmă infecția cu B. suis se sistează reproducția și se aplică măsurile de asanare, prin eliminarea animalelor la care infecția a fost confirmată și, după caz, sistarea reproducției la animalele suspecte până la confirmarea/infirmarea diagnosticului, cu menținerea sub supraveghere a efectivului rămas. |
| B. În abator: 1. animalele vii: se examinează ante-mortem și post-mortem; 2. carnea și organele se examinează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar; 3. carnea și subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricții; 4. organele cu leziuni se confiscă. | |
| C. Supraveghere bacteriologică și serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreți și iepuri cu leziuni, din fondul cinegetic sau obținuți prin vânătoare Serologic prin Roz Bengal și RFC/iELISA (mistreți) Pentru examene de laborator de la mistreți și iepuri se prelevează următoarele probe: aparat genital femel/mascul, splină, ficat, limfonoduri, pulmon, conținut abcese, ser sanguin ș.a. | |
| D. Material seminal introdus prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe Testare și trasabilitate pe probe individuale, randomizat un procent de 1%. Materialul seminal infectat se denaturează, nefiind permisă utilizarea acestuia în cadrul inseminării artificiale. | |
| PRECIZĂRI EXECUȚIE | |
| Supravegherea pasivă | |
| Procedura de supraveghere cuprinde crescătorii implicați zilnic în relația cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire. | |
| Examinarea clinică | |
| Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate care dețin metode acreditate pentru aceste investigații. | |
| Supravegherea activă | |
| 1. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în prezența și sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. 2. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate care dețin metode acreditate pentru aceste investigații. 3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate sub coordonarea LNR-IDSA. 4. Tulpinile de Brucella spp. izolate în LSVSA teritoriale vor fi trimise la LNR-IDSA, în vederea tipizării fenotipice sau și genetice. | |
| În abator prelevările de probe se fac de către medicul veterinar oficial. De la speciile susceptibile prelevările de probe se fac de către medicul veterinar oficial. Probele de material seminal se prelevează de către medicul veterinar oficial. Diagnosticul de boală se confirmă conform prevederilor din partea II cap. 1 secțiunea 2 art. 9 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. | |
| Notificarea bolii se face în baza prevederilor din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor («Legea privind sănătatea animală») și a prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare. | |
10.La capitolul I secțiunea 1 partea a III-a punctul 1, precizarea referitoare la diagnosticul de laborator se modifică și va avea următorul cuprins:
Diagnosticul de Maedi-Visna se confirmă prin ELISA.
11.La capitolul I secțiunea 1 partea a III-a, punctul 5, precizarea referitoare la diagnosticul de laborator se modifică și va avea următorul cuprins:
Diagnosticul de artrită/encefalită caprină se confirmă prin ELISA.
12.La capitolul I secțiunea a 5-a litera A, punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
2.În cazuri de intoxicație sau suspiciune de intoxicație. Probele necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conținut gastric, organe, țesut muscular, albine, precum și furajele și apa destinată consumului animal folosite în hrănirea și adăparea animalelor sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicație.
Pentru probele de albine, analizele de laborator se efectuează cu metode elaborate de Laboratorul Național de Referință din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală. Parametrii urmăriți: test screening de identificare a unor contaminanți prin gaz-cromatografie cuplată cu spectometrie de masă - carbofuran, lindan, DDT, clorpirifos, dimetoat, diazinon, paration, malation, cihalotrin, cipermetrin, deltametrin, teflutrin, fenvalerat, bioresmetrin, permetrin, tebuconazol, piperonil butoxid (NR), test screening de identificare a unor contaminanți prin lichid-cromatografie cuplată cu spectometrie de masă - neonicotinoide (acetamiprid, thiametoxam, imidacloprid, thiacloprid, clothianidină). Probele se recoltează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial.
Analizele se efectuează la LSVSA - domeniul sănătate animală și/sau, după caz, la IDSA.
Costul efectuării testelor se suportă de către proprietar.
13.La capitolul I secțiunea a 6-a, punctul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:
7.Variola ovină și caprină - se aplică în conformitate cu programul național de vaccinare agreat de către Comisia Europeană.
Scop: aplicarea programului de vaccinare de urgență la ovine și caprine în vederea eradicării variolei ovine și caprine pe teritoriul României
| Conduita de execuție Conform indicațiilor din prospectul vaccinului și recomandărilor din programul național de vaccinare de urgență la ovine și caprine. Se realizează în conformitate cu prevederile: 1. Regulamentului (UE) 2016/429; 2. Regulamentului delegat (UE) 2020/687 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele de prevenire și control al anumitor boli listate; 3. Regulamentului delegat (UE) 2023/361 al Comisiei din 28 noiembrie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele de utilizare a anumitor medicamente de uz veterinar în vederea prevenirii și controlului anumitor boli listate. |
| Precizări tehnice |
| 1. Țintele și obiectivele vaccinării de urgență Se vor vaccina toate ovinele și caprinele eligibile din întreaga țară, conform prospectului produsului biologic utilizat. Ținta campaniei de vaccinare este acoperirea a minimum 85% din animalele existente în cel puțin 95% din unitățile deținătoare. Campania de completare, care se va desfășura la minimum 3 luni după campania inițială, are drept obiectiv vaccinarea tuturor ovinelor și caprinelor eligibile conform prospectului, rămase nevaccinate în cadrul campaniei inițiale. Suplimentar țintelor și obiectivelor anterior menționate, se vor vaccina, la sosire, toate ovinele și caprinele care intră în zona de vaccinare. Se vor utiliza vaccinuri care să asigure o imunitate vaccinală de cel puțin 12 luni. Zona de vaccinare - întreg teritoriul României Nu există ovine sau caprine domestice exceptate de la vaccinare. Toate animalele neeligibile pentru vaccinare în campania de vaccinare, conform prospectului produsului biologic utilizat, sunt vaccinate în cadrul campaniilor de completare. Campania inițială va debuta cu județele Tulcea și Constanța, urmând a fi continuată în restul țării, pe măsura disponibilității produsului biologic. Campaniile de completare vor avea ca țintă completarea vaccinării pentru: a) animalele absente în timpul campaniei inițiale; b) animalele nou-identificate; c) animalele care ating vârsta de 3 luni după finalizarea campaniei inițiale; d) animalele introduse legal în exploatațiile aflate în zona de vaccinare, în condițiile prevăzute de legislația aplicabilă. Această etapă urmărește menținerea unei acoperiri vaccinale apropiate de 100% pe întreaga durată a programului. |
| 2. Caracteristici produs biologic Vaccinul contra variolei ovine și caprine trebuie să respecte cerințele WOAH prevăzute în capitolul: 3.8.11 «Variola ovină și caprină din Manualul pentru teste de diagnostic și vaccinuri pentru animalele terestre». Vaccinul trebuie să fie eficace pentru tulpinile de variolă ovină și caprină care circulă în România. Producătorul trebuie să poată furniza rapoartele privind testele de eficacitate, siguranță, inocuitate, sterilitate și să poată prezenta și rapoarte ale testelor de control al calității efectuate de un organism independent (de exemplu: laboratoare din rețeaua WOAH). |
| 3. Administrarea vaccinurilor se realizează de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau medicii veterinari oficiali, conform prospectelor de vaccinare; vor fi vaccinate toate ovinele și caprinele cu vârsta de peste 3 luni din exploatațiile incluse în zona de vaccinare. Administrarea vaccinurilor va respecta doza, calea de administrare, condițiile de manipulare și utilizare prevăzute în prospectele produselor autorizate. |
| 4. Evidența vaccinării La nivelul fiecărei exploatații, medicii veterinari care au efectuat acțiunea asigură înregistrări electronice sau documentare din care sa reiasă cel puțin următoarele informații, în conformitate cu prevederile anexei nr. 5 la Regulamentul delegat (UE) 2023/361: a) identificarea individuală, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/2.035 al Comisiei din 28 iunie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele pentru unitățile care dețin animale terestre și incubatoare, precum și pentru trasabilitatea anumitor animale terestre deținute și a ouălor pentru incubație; b) specia și categoria de creștere a fiecărui animal vaccinat; c) codul și tipul exploatației; d) starea clinică a efectivului ce urmează a fi vaccinat; e) numărul de animale vaccinate; f) numărul de doze de vaccin utilizate/administrate; g) tipul și denumirea vaccinului; h) data vaccinării; i) după caz, probele prelevate și/sau măsurile dispuse. |
| 5. Supravegherea postvaccinală Pentru întreaga zonă cu statut vaccinal, supravegherea postvaccinală cuprinde două componente: supravegherea activă și supravegherea pasivă. 1. Supravegherea activă se face prin teste ELISA și are drept scop demonstrarea unui nivel constant de anticorpi în populația-țintă: a) la nivelul județelor Tulcea și Constanța - screening serologic efectuat concomitent cu screeningul pentru pesta micilor rumegătoare; b) screening serologic la nivel național; c) în centre de colectare - se testează animalele cu asigurarea unei prevalențe de 5% din efectivele deținute, la un nivel de încredere de 95%, cu maximum 15 zile înainte de livrare sau se testează minimum 2 cadavre/săptămână; d) în abator - se testează asigurându-se o prevalență de 25% și o confidență de 95% pentru minimum 2 loturi/lună, loturile selectate neputând proveni de la același furnizor. 2. Supravegherea pasivă rămâne bazată pe examinări clinice și diagnostic virusologic prin PCR în întreaga zonă cu statut vaccinal, cu următoarele obiective obligatorii: a) în exploatații nonprofesionale și exploatații de tip A - se investighează mortalitățile, cu testarea a minimum 1 caz/trimestru, precum și animalele bolnave; b) în exploatații comerciale și în centre de colectare - se investighează mortalitățile, cu testarea a minimum 1 caz/lună, precum și animalele bolnave; c) în abator - se investighează și se testează mortalitățile și animalele care prezintă leziuni specifice variolei ovine și caprine. |
14.La capitolul I secțiunea a 6-a, după punctul 7 se introduce un nou punct, punctul 7^1, cu următorul cuprins:
7^1.Pesta micilor rumegătoare - se aplică în conformitate cu programul național de vaccinare agreat de către Comisia Europeană.
Scop: aplicarea programului de vaccinare de urgență la ovine și caprine în vederea eradicării pestei micilor rumegătoare pe teritoriul României
| Conduita de execuție Conform indicațiilor din prospectul vaccinului și recomandărilor din programul național de vaccinare de urgență la ovine și caprine Se realizează în conformitate cu prevederile: 1. Regulamentului (UE) 2016/429; 2. Regulamentului delegat (UE) 2020/687; 3. Regulamentului delegat (UE) 2023/361. |
| Precizări tehnice |
| 1. Țintele și obiectivele vaccinării de urgență Se vor vaccina toate ovinele și caprinele eligibile din zona vaccinală, conform prospectului produsului biologic utilizat. Ținta campaniei de vaccinare este acoperirea a minimum 85% din animalele existente în cel puțin 95% din unitățile deținătoare. Campania de completare, care se va desfășura la minimum 3 luni după campania inițială, are drept obiectiv vaccinarea tuturor ovinelor și caprinelor eligibile conform prospectului, rămase nevaccinate în cadrul campaniei inițiale. |
| Suplimentar țintelor și obiectivelor anterior menționate, se vor vaccina, la sosire, toate ovinele și caprinele care intră în zona vaccinală. Se vor utiliza vaccinuri care să asigure o imunitate vaccinală de cel puțin 36 de luni. Zona de vaccinare - județele Constanța și Tulcea Nu există ovine sau caprine domestice exceptate de la vaccinare. Toate animalele neeligibile pentru vaccinare în campania de vaccinare, conform prospectului produsului biologic utilizat, sunt vaccinate în cadrul campaniilor de completare. Campania inițială este urmată de campaniile de completare, care vor avea ca țintă completarea vaccinării pentru: a) animalele absente în timpul campaniei inițiale; b) animalele nou-identificate; c) animalele care ating vârsta de 3 luni după finalizarea campaniei inițiale; d) animalele introduse legal în exploatațiile aflate în zona de vaccinare, în condițiile prevăzute de legislația aplicabilă. Această etapă urmărește menținerea unei acoperiri vaccinale apropiate de 100% pe întreaga durată a programului. |
| 2. Caracteristici produs biologic Recomandarea Comisiei Europene pentru vaccinul contra pestei micilor rumegătoare este să conțină tulpina Nigeria 75/1 și, de asemenea, să respecte cerințele WOAH prevăzute în cap. 3.8.8 «Pesta micilor rumegătoare» din Manualul pentru teste de diagnostic și vaccinuri pentru animalele terestre. Pentru a ne asigura că sunt îndeplinite cerințele WOAH pentru vaccinuri, producătorul trebuie să poată furniza rapoartele privind testele de eficacitate, siguranță, inocuitate, sterilitate și să poată prezenta și rapoarte ale testelor de control al calității efectuate de un organism independent (de exemplu: laboratoare din rețeaua WOAH). Aceste teste independente vor oferi o confirmare importantă a faptului că titrul vaccinului depășește limita stabilită de WOAH (10^2,5 TCID50 pe doză) și că vaccinul nu conține contaminanți. |
| 3. Administrarea vaccinurilor se realizează de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau medicii veterinari oficiali, conform prospectelor de vaccinare; vor fi vaccinate toate ovinele și caprinele cu vârsta de peste 3 luni din exploatațiile incluse în zona de vaccinare. Administrarea vaccinurilor va respecta doza, calea de administrare, condițiile de manipulare și utilizare prevăzute în prospectele produselor autorizate. |
| 4. Evidența vaccinării La nivelul fiecărei exploatații, medicii veterinari care au efectuat acțiunea asigură înregistrări electronice sau documentare din care să reiasă cel puțin următoarele informații, în conformitate cu prevederile anexei nr. 5 la Regulamentul delegat (UE) 2023/361: a) identificarea individuală, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/2.035; b) specia și categoria de creștere a fiecărui animal vaccinat; c) codul și tipul exploatației; d) starea clinică a efectivului ce urmează a fi vaccinat; e) numărul de animale vaccinate; f) numărul de doze de vaccin utilizate/administrate; g) tipul și denumirea vaccinului; h) data vaccinării; i) după caz, probele prelevate și/sau măsurile dispuse. |
| 5. Supravegherea postvaccinală Supravegherea pestei micilor rumegătoare se realizează diferențiat, în funcție de statutul zonei - zona liberă și zona cu statut vaccinal - și cuprinde două componente: supravegherea activă și supravegherea pasivă. 1. Supravegherea activă În zona liberă, supravegherea activă se realizează prin teste virusologice (PCR), după cum urmează: a) în exploatațiile nonprofesionale - se testează animalele cu asigurarea unei prevalențe de 5% din efectivele deținute, la un nivel de încredere de 95%, cu maximum 30 de zile înainte de livrare; b) în exploatațiile de tip A - se testează animalele cu asigurarea unei prevalențe de 5% din efectivele deținute, la un nivel de încredere de 95%, cu maximum 21 de zile înainte de livrare; c) în exploatațiile comerciale - se testează animalele cu asigurarea unei prevalențe de 5% din efectivele deținute, la un nivel de încredere de 95%, cu maximum 21 de zile înainte de livrare sau se testează minimum 2 cadavre/săptămână; d) în centre de colectare - se testează animalele cu asigurarea unei prevalențe de 5% din efectivele deținute, la un nivel de încredere de 95%, cu maximum 15 zile înainte de livrare sau se testează minimum 2 cadavre/săptămână; e) în abator - se testează asigurându-se o prevalență de 25% și o confidență de 95% pentru minimum 2 loturi/lună, loturile selectate neputând proveni de la același furnizor. În zona cu statut vaccinal, pe raza județelor Tulcea și Constanța, supravegherea activă se realizează prin teste serologice (ELISA), astfel: - screening serologic efectuat concomitent cu screeningul pentru variola ovină și caprină, după care: a) în exploatațiile nonprofesionale - cu maximum 30 de zile înainte de livrare se asigură testare cu prevalență 5% și confidență 95% pentru efectivele deținute; b) în exploatațiile de tip A, exploatațiile comerciale și centrele de colectare - cu maximum 21 de zile înainte de livrare se asigură testare cu prevalență 5% și confidență 95% pentru efectivele deținute; c) în abator - se testează asigurându-se o prevalență de 25% și o confidență de 95% pentru minimum 2 loturi/lună, loturile selectate neputând proveni de la același furnizor. 2. Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă se realizează prin investigarea mortalităților, a animalelor bolnave și, în abatoare, a animalelor care prezintă leziuni specifice pestei micilor rumegătoare. În zona liberă, probele sunt supuse testării virusologice (PCR), după cum urmează: a) în exploatațiile nonprofesionale și exploatațiile de tip A - se investighează mortalitățile, cu testarea a minimum 1 caz/trimestru, precum și animalele bolnave; b) în exploatațiile comerciale și centrele de colectare - se investighează mortalitățile, cu testarea a minimum 1 caz/lună, precum și animalele bolnave; c) în abator - se investighează și se testează mortalitățile și animalele care prezintă leziuni specifice pestei micilor rumegătoare. În zona cu statut vaccinal, supravegherea pasivă se realizează tot prin teste virusologice, după aceleași criterii: a) în exploatațiile nonprofesionale și exploatațiile de tip A - mortalități, minimum 1 caz/trimestru, precum și animalele bolnave; b) în exploatațiile comerciale și centrele de colectare - mortalități, minimum 1 caz/lună, precum și animalele bolnave; c) în abator - mortalități și animale care prezintă leziuni specifice pestei micilor rumegătoare. |
Articolul II
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,
Alexandru Nicolae Bociu
București, 26 octombrie 2026.
Nr. 992.
