de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu program de artă
Prezentul regulament de organizare și funcționare a unităților de învățământ cu program de artă, denumit în continuare Regulament, cuprinde norme referitoare la organizarea și funcționarea unităților de învățământ în care este organizat învățământul vocațional de artă și completează Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.
Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ preuniversitar de artă funcționează în baza legislației generale și specifice, actelor normative elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, prezentului regulament și a regulamentului intern al fiecărei unități de învățământ.
Învățământul de artă se organizează ca învățământ integrat și/sau învățământ suplimentar.
(1)Învățământul cu program integrat de artă reprezintă învățământul în cadrul căruia se desfășoară atât studiul disciplinelor de cultură generală, cât și studiul disciplinelor de specialitate.
(2)Învățământul cu program suplimentar de artă reprezintă învățământul în cadrul căruia se desfășoară numai studiul disciplinelor de specialitate.
(3)Învățământul cu program suplimentar de artă se poate organiza în:
a)unități de învățământ gimnazial în cadrul căruia se desfășoară numai studiul disciplinelor de specialitate;
b)grupe care își desfășoară activitatea în cadrul unităților de învățământ cu program integrat de artă, în limita cifrei de școlarizare aprobate;
c)grupe care își desfășoară activitatea în cadrul unităților de învățământ care au alt profil decât cel artistic.
Înființarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu program integrat și/sau suplimentar de artă, respectiv a claselor cu profil artistic din cadrul unităților de învățământ, sunt reglementate de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.
Învățământul cu program integrat și/sau suplimentar de artă se organizează pentru elevii cu aptitudini în domeniu, conform prevederilor art. 45 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.
Învățământul cu program integrat și/sau suplimentar de artă se organizează, potrivit legii, numai ca învățământ de zi.
(1)Principiile și procesele care stau la baza organizării și funcționării învățământului de artă preuniversitar sunt:
a)selecția aptitudinal-vocațională;
b)învățarea interdisciplinară complexă;
c)formarea și dezvoltarea personalității artistice;
d)asigurarea parcursului educațional de formare în profilul artistic în vederea continuării structurării competențelor vizate prin curriculumul școlar;
e)stimularea dorinței de cunoaștere a evoluției artelor și dezvoltarea creativității la cele mai înalte nivele;
f)dezvoltarea spiritului competițional.
(2)Aplicarea acestor principii și procese asigură formarea de competențe artistice aprofundate și care permit performanța în domeniu, precum și integrarea în spațiul valorilor culturale naționale și internaționale autentice.
Unitățile de învățământ cu program integrat de artă se pot organiza cu una sau mai multe specializări sau calificări profesionale, conform legii.
(1)În învățământul integrat de artă, organizarea claselor se face, de regulă, pentru fiecare specializare în parte.
(2)În cazul în care nu se realizează efectivul minim de elevi, prevăzut de lege, pentru constituirea de clase pe specializări, se vor constitui clase mixte, cu două sau mai multe specializări, cu condiția respectării limbii de predare și a prevederilor legale în vigoare.
(3)În cazul în care nu se realizează efectivul minim de elevi prevăzut de legislația în vigoare pentru organizarea de clase cu program integrat de artă, școlarizarea elevilor se poate organiza sub forma programului suplimentar de artă.
În funcție de specializarea urmată, unitățile de învățământ cu program integrat pot avea următoarele niveluri:
–pentru muzică - primar, gimnazial și liceal (clasele P-XII);
–pentru coregrafie - primar, gimnazial și liceal (clasele IV-XII sau V-XII);
–pentru arte plastice - gimnazial și liceal (clasele V-XII);
–pentru arhitectură - liceal (clasele IX-XII);
–pentru arta actorului - liceal (clasele IX-XII).
Unitățile de învățământ cu program suplimentar de artă se pot organiza pentru clasele primare și gimnaziale la secțiile muzică, arte plastice și coregrafie.
Secțiile învățământului cu program suplimentar de artă pot avea următoarele niveluri:
–pentru muzică - primar și gimnazial (clasele P-VIII);
–pentru arte plastice - primar și gimnazial (clasele IV-VIII);
–pentru coregrafie – primar și gimnazial (clasele IV-VIII).
Unitățile de învățământ cu program de artă pot funcționa în următoarele condiții:
a)existența bazei materiale necesare realizării unei instruiri optime de specialitate;
b)încadrarea la disciplinele de specialitate cu personal didactic calificat, conform legislației în vigoare.
Cifra de școlarizare pentru unitățile de învățământ cu program integrat și/sau suplimentar de artă este aprobată anual de Ministerul Educației și Cercetării, la propunerea inspectoratelor școlare.
Conducerea unităților de învățământ preuniversitar cu program integrat și/sau suplimentar de artă este asigurată în conformitate cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.
Consiliul profesoral și Consiliul de administrație funcționează conform prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, ale Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, precum și ale prezentului regulament.
(1)Învățământul vocațional artistic se organizează pe catedre de specialitate, în funcție de numărul cadrelor didactice din unitatea școlară și sunt coordonate de responsabilul de catedră, profesor în specialitatea respectivă - titular.
(2)Responsabilul de catedră este ales de membrii catedrei, prin vot secret.
(3)Catedrele de specialitate se constituie din minimum 3 membri.
(4)Atribuțiile și responsabilitățile cadrelor didactice sunt stabilite prin regulamentul de ordine interioară și sunt monitorizate în dosare de evidență ce cuprind, după caz:
a)planuri de activitate anuală;
b)programe de activități artistice;
c)rapoarte de activitate anuală ale comisiei;
d)rapoarte de activitate anuală ale profesorilor din catedră;
e)procese-verbale ale ședințelor de lucru;
f)criteriile de evaluare pentru verificări și examene (aduse la cunoștința elevilor prin afișare, de regulă cu cel puțin 3 luni înainte de data verificării sau a examenului);
g)alte materiale care susțin activitatea catedrei.
Directorul asigură conducerea executivă a unității de învățământ preuniversitar cu program integrat și/sau suplimentar de artă, în conformitate cu responsabilitățile și atribuțiile conferite de legislația în vigoare și cu hotărârile Consiliului de administrație și ale Consiliului profesoral. La acestea se adaugă atribuții specifice de management și impresariat artistic stabilite de Consiliul de administrație și Consiliul artistic.
În învățământul primar al unităților de învățământ cu program integrat și/sau suplimentar de artă se pot înscrie și elevi proveniți de la unități de învățământ de masă, pentru secția muzică, astfel:
a)la clasele I și a II-a în urma promovării testării aptitudinilor specifice;
b)la clasele a III-a și a IV-a:
–în urma promovării examenelor de diferențe la disciplinele instrument principal și teorie-solfegiu-dicteu pentru elevii care optează studierea pianului sau a viorii ca instrument principal;
–în urma promovării testării aptitudinilor specifice pentru elevii care optează studierea altor instrumente muzicale.
În învățământul gimnazial al unităților de învățământ cu program integrat și/sau suplimentar de artă se pot înscrie elevi proveniți de la unități de învățământ de masă, pentru secțiile muzică, arte plastice și coregrafi, în următoarele condiții:
–în urma promovării examenelor de diferențe la disciplinele instrument principal și teorie-solfegiu-dicteu pentru elevii care optează pentru a studia pian, vioară ca instrument principal;
–în urma promovării testării aptitudinilor specifice pentru elevii care optează studierea altor instrumente muzicale.
În învățământul liceal al unităților de învățământ cu program integrat de artă se pot înscrie elevi proveniți de la alte unități de învățământ, astfel:
–în baza promovării examenului de admitere în învățământul liceal;
–în baza promovării examenelor de diferență la toate disciplinele de specialitate.
Specializările care pot fi obținute în unitățile de învățământ preuniversitar sunt cele prevăzute în planurile-cadru de învățământ de artă.
(1)Admiterea elevilor în unitățile de învățământ cu program integrat și/sau suplimentar de artă se face, în funcție de anul de studiu și clasă, astfel:
1.Pentru ciclul primar și gimnazial, admiterea se face în urma unei selecții, prin testarea aptitudinilor specifice care vizează:
a)pentru muzică:
–auzul muzical;
–simțul ritmic;
–memoria muzicală (reproducerea unui fragment muzical dat și intonarea unui cântec pregătit de candidat);
b)pentru arte vizuale:
–probă de percepție vizuală - studiu desen;
–probă de creativitate specifică specializării - pictură/modelaj;
c)pentru coregrafie:
–aptitudini/abilități fizice (evaluarea conformației, evaluarea aptitudinilor motrice - mobilitate articulară, elasticitate ligamentară, detentă);
–simțul ritmic;
–muzicalitatea.
2.Probele de aptitudini, pentru admitere în liceu, sunt stabilite prin metodologia privind admiterea în învățământul liceal.
3.Examenele de diferență sunt organizate pentru toate disciplinele de specialitate prevăzute în planurile-cadru pentru învățământul de artă, după tipul clasei/specializării, în cazul transferului elevilor ce provin din alte unități de învățământ și de la alte filiere și profiluri, conform metodologiilor elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, conform planurilor-cadru și disciplinelor de specialitate.
(2)Înscrierea elevilor în clasa pregătitoare la unitățile de învățământ vocațional artistic se realizează conform legislației în vigoare.
(1)La specializarea muzică, admiterea în liceu se face pe secții și pe instrumente.
(2)Numărul locurilor atribuite fiecărei secții și fiecărui instrument va fi stabilit la nivelul unității de învățământ și aprobat prin cifra de școlarizare.
(3)În repartizarea locurilor pe instrumente se va ține seama și de criteriile de organizare a ansamblurilor din cadrul unității de învățământ.
(1)La specializarea coregrafie, admiterea în liceu se face pe două secții: dans clasic și dans contemporan.
(2)Numărul locurilor atribuite fiecărei specializări va fi stabilit la nivelul unității de învățământ și aprobat prin cifra de școlarizare.
(1)La specializarea arte vizuale, admiterea în liceu se face pe specializări.
(2)Numărul locurilor atribuite fiecărei specializări va fi stabilit la nivelul unității de învățământ și aprobat prin cifra de școlarizare.
Probele de testare a aptitudinilor pentru clasele P-VIII și de admitere în liceu sunt evaluate de către comisii de specialitate constituite din profesori calificați ai unității de învățământ respective, numite prin decizie a directorului unității de învățământ, dacă nu există alte precizări prin metodologii specifice.
Organizarea, programarea și conținutul probelor de testare a aptitudinilor pentru clasele P-VIII și de admitere la liceu, precum și ale examenelor de diferențe intră în responsabilitatea fiecărei unități de învățământ.
La specializarea muzică, după absolvirea învățământului primar, elevii pot opta pentru continuarea studiului unui alt instrument muzical (altul decât vioara sau pianul). Noul instrument devine disciplină principală de studiu, iar elevul este considerat ca fiind în primul an de studiu pentru acest nou instrument. În această condiție, elevul trebuie să își încheie, prin examen, situația școlară la instrumentul studiat anterior.
Studiul instrumentelor de suflat poate începe din clasa a IV-a, cu susținerea probelor de aptitudini și doar cu avizul medicului cardiolog-pediatru, avizul medicului pneumolog-pediatru și avizul medicului de familie, care să confirme dezvoltarea fizică adecvată a elevului.
(1)Pregătirea de specialitate se realizează prin discipline teoretice și practice care fac parte din curriculumul național și care asigură, în ansamblul lor, realizarea finalităților educaționale la finalul fiecărui ciclu școlar și a standardelor de profesionalizare pentru fiecare specialitate/calificare profesională la finalizarea nivelului liceal.
(2)În pregătirea artistică a elevilor, în învățământul de artă, între toate disciplinele de specialitate este stabilită o interdisciplinaritate clară, logică și sistematică, care asigură realizarea finalității și complementarității pentru fiecare specializare.
(1)În învățământul de artă primar și gimnazial, disciplinele de specialitate sunt cuprinse în planurile-cadru de învățământ, aria curriculară Arte.
(2)În învățământul de artă liceal, disciplinele de specialitate sunt cuprinse în planurile-cadru de învățământ, constituind curriculumul de specialitate.
Disciplina considerată definitorie pentru specializarea elevilor din învățământul preuniversitar de artă se denumește, în termenii prezentului regulament, disciplină principală de specialitate.
(1)Este denumită disciplină principală de specialitate:A. pentru specializarea muzică:
a)secția instrumentală: disciplina instrument principal;
b)secția vocală: disciplinele artă vocală interpretativă/canto clasic, muzică vocală de jazz și muzică ușoară/pop, muzică vocală tradițională românească/canto popular;
c)secția teoretică: disciplina teorie-solfegiu-dicteu;B. pentru specializările arte plastice, arte decorative, arhitectură, arte ambientale, design, conservare-restaurare bunuri culturale:
a)pentru clasele V-VIII: disciplina desen;
b)pentru clasele IX-X: disciplina studiul formelor în desen;
c)pentru clasele XI-XII: disciplina atelier de specialitate; la clasele la care nu s-a atins nivelul atelierului de specialitate, disciplina principală de specialitate va fi studiul formelor în desen;C. pentru specializarea coregrafie:
a)secția dans clasic: disciplina dans clasic;
b)secția dans contemporan: disciplina dans contemporan;D. pentru specializarea arta actorului, disciplina arta actorului.
(2)Denumirile disciplinelor principale de specialitate vor fi actualizate, după caz, prin planurile-cadru de învățământ.
În învățământul preuniversitar cu program de artă-muzică:
a)instrumentele muzicale care pot fi studiate începând cu învățământul primar sunt:
–din clasa I - pian, vioară, corzi grave (violoncel, chitară clasică, harpă) și percuție;
–din clasele a III-a sau a IV-a - instrumente cu corzi grave (violă, violoncel, chitară clasică, harpă) și percuție;
–din clasa a IV-a, pentru instrumentele de suflat din lemn (flaut, oboi, clarinet, saxofon, fagot, nai, taragot), instrumente de suflat din alamă (corn, trompetă, trombon, tubă), instrumente populare (țambal și acordeon), cu respectarea prevederilor art. 31. În acest caz, clasa a IV-a se constituie în an pregătitor;
b)instrumentele muzicale care pot fi studiate începând cu clasa a V-a sunt:
–corzi grave (violă, violoncel, contrabas, chitară clasică, harpă);
–instrumente de suflat din lemn (flaut, oboi, clarinet, saxofon, fagot, nai, taragot);
–instrumente de suflat din alamă (corn, trompetă, trombon, tubă);
–instrumente de percuție;
–țambal și acordeon;
c)discipline noi principale care pot fi studiate, la specializarea muzică, începând cu clasa a IX-a sunt:
–orgă clasică;
–artă vocală interpretativă/canto clasic;
–muzică vocală de jazz și muzică ușoară/pop;
–muzică vocală tradițională românească/canto popular;
–studii teoretice.
(1)În învățământul preuniversitar cu program integrat și/sau suplimentar de artă predarea disciplinelor de specialitate din cadrul ariei curriculare Arte se efectuează individual, pe grupe, pe partide, pe clase sau în ansamblu, conform precizărilor din planurile-cadru de învățământ.
(2)Grupele de studiu cuprind, în medie, 7 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 10.
(3)La specializarea muzică, disciplina fundamentală teorie-solfegiu-dicteu se desfășoară pe grupe de nivel: avansați și începători, având programe diferite, astfel:
a)nivel primar și gimnazial:
–grupă de avansați, pentru elevii care studiază un instrument muzical începând cu clasele I-II;
–grupă de începători, pentru elevii care studiază un instrument muzical începând din clasele III-V;
b)nivel liceal:
–grupă de avansați, pentru elevii de la secția teoretică/studii teoretice;
–grupă de avansați, pentru elevii care au ca disciplină principală de specialitate instrumentul principal: pian și vioară;
–grupă de avansați, pentru elevii care au ca disciplină principală de specialitate instrumentul principal: corzi grave, suflători și percuție;
–grupă de începători, pentru elevii care au ca disciplină principală de specialitate artă vocală interpretativă/canto clasic, muzică vocală de jazz - muzică ușoară/canto muzică pop, muzică vocală tradițională românească/canto popular.
(4)Elevii care au început studiul unui instrument muzical în clasa I sau în clasele III-V, iar pe parcurs se transferă la un alt instrument, vor continua studiul disciplinei teorie-solfegiu-dicteu la nivelul grupei din care au făcut parte anterior.
(5)Pentru disciplina muzică de cameră, grupele cuprind 2-5 elevi.
(6)Numărul și tipurile ansamblurilor sunt stabilite prin decizia unității de învățământ.
Toate disciplinele principale al căror studiu debutează în învățământul primar și gimnazial se regăsesc ca discipline principale de studiu la nivelurile de învățământ gimnazial și liceal.
Evaluarea elevilor din unitățile de învățământ cu program integrat și/sau suplimentar de artă la disciplinele de specialitate se face în conformitate cu prevederile prezentului regulament, precum și cu cele ale celorlalte acte normative în vigoare.
În cadrul învățământului preuniversitar de artă, la disciplina principală de specialitate, indiferent de specializare, se organizează următoarele sesiuni de evaluare:
a)o verificare parțială (în lunile decembrie-ianuarie);
b)un examen la sfârșit de an școlar. Excepție fac:
–elevii de la specializarea muzică, aflați în primul an de studiu al unui instrument muzical;
–elevii de la specializarea arte plastice, din clasa a V-a;
–elevii de la specializarea coregrafie, aflați în primul an de studiu;
–elevii din clasa a VIII-a, indiferent de specializare;
–elevii din clasa a XII-a, indiferent de specializare.
(1)Pentru disciplina teorie-solfegiu-dicteu, în perioada aprilie-mai se organizează o verificare a competențelor formate la toți elevii, indiferent dacă aceștia sunt începători sau avansați, dacă au ca disciplină de specialitate principală teorie-solfegiu-dicteu sau alte discipline principale de specialitate.
(2)În perioada aprilie-mai se organizează verificări, astfel:
a)specializarea muzică: pian complementar, instrument la alegere, instrument secundar, muzică de cameră și ansamblu;
b)specializarea arte vizuale și arhitectură: studiul formelor în culoare, studiul formelor în volum, studiul compoziției, elemente de perspectivă;
c)specializarea coregrafie: repertoriu individual; duet clasic, duet contemporan;
d)specializarea arta actorului: euritmie.
Criteriile de evaluare a elevilor aplicate la susținerea verificărilor și examenelor se raportează la standardele naționale de evaluare.
Conținutul probelor pentru susținerea verificărilor și examenelor de sfârșit de an școlar se stabilește de fiecare catedră în parte, la începutul anului școlar, și se comunică elevilor.
Nota obținută la fiecare verificare constituie una dintre notele acordate pe parcursul anului școlar.
(1)La toate disciplinele de specialitate, cu excepția disciplinei principale de specialitate, se încheie anual o singură medie, calculată prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferență de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(2)La disciplina principală de specialitate, nota obținută la examenul de sfârșit de an școlar nu se rotunjește.
(3)La disciplina principală de specialitate, media notelor acordate pe parcursul anului școlar (MN), calculată la fel ca la toate celelalte discipline, se adună cu nota obținută la examenul de sfârșit de an școlar (E) și se împarte la doi pentru obținerea mediei anuale la disciplina principală de specialitate (MAdps), după următoarea formulă: (MN + E): 2 = MAdps.
(4)Nota obținută la examen se trece sub media notelor acordate pe parcursul anului școlar, cu culoare roșie în catalogul clasic și/sau în căsuță specială în catalogul electronic.
(5)Media anuală la disciplina principală de specialitate (MAdps) se calculează cu două zecimale și nu se rotunjește.
(1)La sfârșitul anului școlar, elevii sunt declarați promovați conform legislației în vigoare.
(2)Elevii promovați la sfârșitul anului școlar pot continua studiul în învățământul de artă, fără schimbarea specializării, în următoarele condiții cumulative:
a)promovează disciplinele care nu sunt specifice învățământului de artă, studiate prin planurile-cadru de învățământ, în condițiile prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare al unității de învățământ preuniversitar (R.O.F.U.I.P.);
b)obțin la toate disciplinele de specialitate din planurile-cadru de învățământ cel puțin calificativul suficient (învățământ primar) sau nota 6,00 (învățământ gimnazial și liceal).
(3)Elevii din clasa a IV-a, care obțin cel puțin calificativul suficient la toate materiile de specialitate, sunt înscriși în clasa a V-a, în aceeași unitate de învățământ, fără a mai susține un alt examen de aptitudini.
(4)Elevii din învățământul preuniversitar de artă care la disciplina principală de studiu obțin, la sfârșitul anului școlar, media anuală insuficient (învățământ primar) sau sub 6,00 (învățământ gimnazial și liceal) sunt considerați necorespunzători și sunt îndrumați să aleagă una din următoarele variante:
a)să își continue studiile în învățământul general, primar sau gimnazial, prin transfer, în condițiile prevederilor R.O.F.U.I.P.;
b)să își continue studiile la o altă/un alt specializare/profil din învățământul liceal, în condițiile prevederilor R.O.F.U.I.P.
(5)În cazul schimbării secției din cadrul specializării învățământului de artă/profilului artistic, aceasta se poate realiza la cerere, numai cu aprobarea Consiliului de administrație al unității de învățământ, o singură dată, pe baza unei evaluări preliminare.
(6)În cazul schimbării specializării/profilului/trecerii la învățământul general, se aplică prevederile R.O.F.U.I.P. referitoare la transferul elevilor; la cerere, se pot elibera acte doveditoare privind performanțele școlare la disciplinele de specialitate obținute pe perioada școlarizării în profilul artistic.
(7)Transferul elevilor de la învățământul cu program integrat de artă, primar și gimnazial, la alte forme de învățământ nu este condiționat de rezultatele școlare obținute la disciplinele de specialitate.
Comisiile pentru verificările și examenele anuale la disciplinele de specialitate sunt formate din profesori calificați ai unității de învățământ respective, cu experiență profesională, probitate morală și care au obținut cel puțin gradul didactic II, numiți prin decizia directorului unității de învățământ. În cazul în care unitatea de învățământ nu dispune de suficiente cadre didactice cu gradele didactice I și II, vor fi numiți în comisiile de verificări și examene profesori care au obținut definitivarea în învățământ, respectând celelalte criterii; comisiile au următoarea componență:
a)președintele comisiei - directorul unității de învățământ (dacă este profesor de specialitate) sau responsabilul de catedră (în cazul în care directorul nu este de specialitate), fără drept de notare;
b)trei membri cu drept de notare, profesori care predau specialitatea respectivă; în cazul în care unitatea de învățământ are un singur profesor de specialitate, ceilalți doi membri pot fi de specialități înrudite;
c)unul dintre cei trei profesori de specialitate, cu drept de notare, este profesorul elevului evaluat;
d)consemnarea notelor de la verificări și examene se realizează de către profesorul de specialitate al elevului.
Evaluarea și notarea se fac respectând standardele și criteriile de evaluare specifice fiecărei specializări și discipline. Nu se admit diferențe mai mari de un punct între notele membrilor comisiei. În cazul în care apar diferențe mai mari de un punct, președintele comisiei decide reevaluarea/rediscutarea modului de aplicare a criteriilor de notare.
Conducerea unităților de învățământ de artă răspunde de organizarea, desfășurarea și conținutul verificărilor și examenelor de sfârșit de an școlar.
(1)Elevii din unitățile de învățământ cu program integrat și/sau suplimentar de artă nu se pot transfera în timpul anului școlar de la un profesor la altul, de la un instrument la altul, de la o secție la alta, de la o clasă la alta decât în cazuri excepționale: probleme de sănătate care nu mai permit continuarea studierii instrumentului ales (pentru elevii de la muzică), a specializării dans clasic (pentru elevii de la coregrafie) sau în cazul incompatibilității între elev și profesor.
(2)În cazul apariției unui conflict între elev și profesor, transferul elevului de la clasa unui profesor de specialitate la clasa altui profesor de specialitate se poate realiza numai cu acordul părinților elevului și al celor doi profesori.
(3)În situația în care nu se ajunge la un acord comun între părinți și profesorii de specialitate, responsabilul de catedră și directorul unității de învățământ vor analiza toate argumentele părților și vor media situația creată. În cazul în care nu se ajunge la un consens al părților, decizia finală privind transferul revine consiliului de administrație al unității de învățământ, acesta purtând răspunderea pentru decizia luată.
Transferul elevilor de la clase ale învățământului de artă la clase ale învățământului de masă se poate realiza în timpul anului școlar, în următoarele condiții: accidente, motive de ordin familial, probleme de sănătate.
În situația eliberării prin transfer a unor locuri în învățământul de artă, unitatea de învățământ poate organiza selecție pe baza probelor specifice, menționate în prezentul regulament, și în timpul anului școlar, pe locurile rămase libere, în limita cifrei de școlarizare și conform legislației în vigoare.
În cazul în care elevii provin de la alte unități de învățământ de artă, cu același profil și aceeași specializare, selecția se va face la disciplina principală de studiu prin probe al căror conținut trebuie să fie la nivelul programei anului de studiu respectiv.
Transferul elevilor din cadrul liceelor de artă, de la o specializare la alta din cadrul profilului artistic (de exemplu: de la muzică la arte vizuale sau coregrafie; de la arte vizuale la muzică sau coregrafie; de la coregrafie la muzică sau arte vizuale), se realizează pe bază de examen, prin probe specifice de aptitudini, în limita cifrei de școlarizare aprobate, conform prevederilor legale.
Transferul elevilor din cadrul liceelor de artă, în cadrul unei specializări, de la o secție la alta (de exemplu: de la secția interpretare instrumentală la secția teoretică sau de la dans clasic la dans contemporan) se poate face prin examene de diferență, o singură dată, numai în cazul eliberării unui loc la secția respectivă.
Elevii din învățământul primar și gimnazial de artă se pot transfera la cerere, în cadrul aceleiași unități de învățământ, de la un instrument la altul, numai după încheierea anului școlar. Transferul se poate realiza numai cu condiția ca elevul să obțină minimum calificativul suficient, respectiv media 6,00 (șase), la toate disciplinele de specialitate, inclusiv la disciplina principală de studiu, atât la media notelor din timpul anului școlar, cât și la examenul de sfârșit de an.
Consiliul artistic funcționează în cadrul unităților cu învățământ de artă, în baza unui statut, cu aprobarea consiliului de administrație.
(1)Consiliul artistic va fi alcătuit din 7-12 membri: directorul, care este și profesor de specialitate, profesorii dirijori ai ansamblurilor unității de învățământ și cadre didactice de specialitate cu rezultate excepționale recunoscute în activitatea de performanță națională și internațională, aleși prin vot secret în cadrul consiliului profesoral.
(2)Președintele consiliului artistic este directorul unității de învățământ. În cazul în care directorul nu este profesor de specialitate, președintele Consiliului artistic este ales prin vot secret în cadrul primei ședințe de organizare a consiliului artistic.
Consiliul artistic urmărește și îndrumă realizarea activității artistice de performanță la nivelul unității de învățământ.
Consiliul artistic are următoarele atribuții:
a)analizează rezultatele obținute de elevi la verificări și examene;
b)propune măsuri de îmbunătățire a activității artistice pentru ridicarea permanentă a standardului de performanță;
c)sprijină elevii capabili de performanțe prin asigurarea condițiilor de pregătire corespunzătoare pentru competiții;
d)sprijină alături de ceilalți factori de conducere din școală activitatea artistică în public a elevilor prin diferite activități manageriale;
e)organizează diferite activități cultural-artistice extrașcolare, recitaluri, spectacole, concerte, expoziții, în colaborare cu conducerea unității de învățământ;
f)aprobă aparițiile elevilor în manifestări cultural-artistice publice, locale, regionale, naționale si internaționale.
Constituirea consiliului artistic se face pe o perioadă de doi ani școlari.
(1)Activitatea artistică în public este parte integrantă a pregătirii de specialitate, atât pentru elevi, cât și pentru profesori, și se realizează cu avizul consiliului artistic al unității de învățământ.
(2)Programul de activități artistice are, în principal, următoarele scopuri:
–asigurarea unui cadru de exprimare culturală în cadrul comunității locale și în afara acesteia, cu promovarea valorilor și tradițiilor;
–asigurarea unui cadru de valorizare a competențelor de specialitate, formate la elevi, cu aprecierea și recunoașterea performanțelor acestora în public;
–cultivarea publicului local/membrilor comunității, din perspectiva criteriilor de apreciere a unor produse culturale de calitate;
–contribuția unității de învățământ la crearea programelor culturale ale comunității locale, cu anumită periodicitate, inclusiv cu propuneri proprii și parteneriate;
–atragerea de investiții și resurse pentru dezvoltarea învățământului de artă, cu sensibilizarea mediului economic local/național de a sprijini financiar/prin alte resurse formele de exprimare culturală.
Activitatea artistică în public cuprinde, după caz:
a)audiții de clasă, de catedră;
b)recitaluri individuale, de clasă, de catedră, tematice;
c)concerte;
d)concursuri naționale și internaționale;
e)expoziții personale, pe grupe, de clasă, tematice;
f)spectacole de teatru;
g)spectacole de balet;
h)alte activități cultural-artistice extrașcolare, la propunerea unității de învățământ, autorităților locale, agenților economici, factorilor interesați în promovarea activității unității școlare.
Directorii, consiliile de administrație, consiliile artistice, comitetele de părinți ale unităților de învățământ de artă, inspectoratele școlare și Ministerul Educației și Cercetării sprijină desfășurarea activităților cultural-artistice în public, atât în țară, cât și în străinătate.
(1)Părinții/Tutorii legal instituiți au dreptul și obligația de a colabora cu unitatea de învățământ cu program integrat și/sau suplimentar de artă, în vederea realizării obiectivelor educaționale și a obiectivelor de performanță artistică.
(2)Părinții/Tutorii legal instituiți au obligația ca cel puțin o dată pe lună să ia legătura cu profesorul de specialitate pentru a cunoaște evoluția copiilor lor.
(3)Părintele/Tutorele legal instituit sau susținătorul legal este obligat, conform legii, să asigure frecvența școlară a elevului.
Baza materială a unităților din învățământul de artă este constituită din totalitatea spațiilor, dotărilor, echipamentelor și a mijloacelor de învățământ necesare desfășurării procesului de educație artistică a elevilor.
Pentru buna desfășurare a activităților artistice, unitățile de învățământ de artă beneficiază de săli de repetiție și spectacol proprii, săli de expoziție sau de acces la săli/spații corespunzătoare exprimării cultural-artistice ale altor unități de învățământ/ale comunității locale/instituții publice de cultură, cu acordul conducerii acestora/reprezentanților comunității.
Unitățile de învățământ preuniversitar de artă pot obține venituri proprii din activități specifice, din donații, sponsorizări sau din alte surse legal constituite.
Ministerul Educației și Cercetării colaborează cu instituții, cu organizații și cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice, pentru asigurarea resurselor financiare și materiale necesare desfășurării, în bune condiții, a învățământului de artă integrat și/sau suplimentar, a exprimării cultural-artistice la nivelul comunității și în afara acesteia, precum și a competițiilor artistice de nivel regional și național.
Pentru identificarea, în vederea selecționării unui număr cât mai mare de copii cu aptitudini vocațional-artistice provenind din învățământul preșcolar și/sau primar, cadrele didactice de specialitate desfășoară în unități de învățământ gimnazial, cu acordul inspectoratelor școlare, activități specifice în vederea promovării ofertei educaționale și a selectării copiilor cu abilități artistice.
Directorii unităților de învățământ cu program integrat și/sau suplimentar de artă asigură o bună colaborare între cadrele didactice de specialitate, de cultură generală și personalul didactic auxiliar, în vederea armonizării unui învățământ de artă cu abordare interdisciplinară.
Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage răspunderea disciplinară, materială, administrativă, civilă sau penală, după caz.
Orice reglementare în domeniu, legal prevăzută într-un act normativ inferior sau egal, aflată în contradicție cu prezentul regulament, este abrogată de drept.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
