la conventiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protectia victimelor conflictelor armate internationale
TABLA DE MATERII
Pagina
Preambul ................................................... 4
substitutului lor .............................. 5
civile ......................................... 8
civil .......................................... 8
de asistenţa ................................... 8
la conflict .................................... 9
coasta ......................................... 9
de către partea adversa ....................... 10
similare ...................................... 10
adversa ...................................... 10
aeronavele sanitare ........................... 11
la conflict ................................... 11
DE PRIZONIER DE RAZBOI
ostilitati ..................................... 14
15
civile ......................................... 16
civil .......................................... 16
de cult ........................................ 16
populatiei civile .............................. 16
forte periculoase .............................. 17
state neutre sau ale altor state care nu sînt
părţi la conflict şi organisme internationale
de coordonare .................................. 20
afectate organismelor de protecţie civila ...... 21
asistenţa ...................................... 22
bunurilor
organizaţii umanitare ........................... 24
prezentului protocol
protocol ........................................ 25
a prezentului protocol .......................... 28
Regulament referitor la identificare
sanitar, religios şi civil ..................... 29
sanitar, religios şi civil ...................... 29
aeronavelor sanitare ......................... 31
Cartea de identitate a ziaristului în misiune periculoasa ..... 33
PREAMBUL
Inaltele părţi contractante,
proclamind dorinţa lor arzatoare de a vedea dominind pacea între popoare,
reamintind ca orice stat are datoria, în conformitate cu Carta Natiunilor Unite, de a se abtine, în relatiile sale internationale, de a recurge la amenintarea cu forta sau la folosirea forţei, fie împotriva suveranităţii, integritatii teritoriale sau a independentei politice a oricărui stat, fie în oricare alt mod incompatibil cu scopurile Natiunilor Unite,
considerind totusi necesar sa reafirme şi sa dezvolte dispozitiile care protejeaza victimele conflictelor armate şi sa completeze masurile menite sa intareasca aplicarea lor,
exprimind convingerea lor ca nici o dispoziţie a prezentului protocol sau a convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949 nu poate fi interpretata ca legitimind sau autorizînd vreun act de agresiune sau oricare alta folosire a forţei, incompatibila cu Carta Natiunilor Unite,
reafirmind, în plus, ca dispozitiile convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949 şi ale prezentului protocol trebuie să fie pe deplin aplicate, în toate imprejurarile, tuturor persoanelor protejate de aceste instrumente, fără nici o diferentiere defavorabila fondata pe natura sau originea conflictului armat sau pe cauzele susţinute de părţile la conflict sau atribuite acestora,
au convenit cele ce urmeaza:
1.Inaltele părţi contractante se angajează să respecte şi sa faca să fie respectat prezentul protocol în toate imprejurarile.
2.În cazurile neprevazute de către prezentul protocol sau de alte acorduri internationale, persoanele civile şi combatantii rămîn sub ocrotirea şi sub autoritatea principiilor dreptului international, asa cum rezultă din uzantele stabilite, din principiile umanitatii şi din exigentele constiintei publice.
3.Prezentul protocol, care completeaza conventiile de la Geneva din 12 august 1949 pentru protectia victimelor razboiului, se aplică în situaţiile prevăzute de art. 2 din aceasta convenţie.
4.În situaţiile avute în vedere în paragraful precedent sînt cuprinse conflictele armate în care popoarele lupta împotriva dominatiei coloniale şi ocupatiei straine şi împotriva regimurilor rasiste, în exercitarea drepturilor popoarelor de a dispune de ele insele, consacrat în Carta Natiunilor Unite şi în Declaratia referitoare la principiile de drept international privind relatiile amicale şi cooperarea între state în conformitate cu Carta Natiunilor Unite.
În sensul prezentului protocol:
a)prin expresiile convenţia I, convenţia a II-a, convenţia a III-a şi convenţia a IV-a se înţeleg Convenţia de la Geneva pentru îmbunătăţirea soartei ranitilor şi a bolnavilor din fortele armate în campanie, din 12 august 1949, Convenţia de la Geneva pentru îmbunătăţirea soartei ranitilor, bolnavilor şi naufragiatilor din fortele armate pe mare, din 12 august 1949, Convenţia de la Geneva cu privire la tratamentul prizonierilor de razboi, din 12 august 1949 şi, respectiv, Convenţia de la Geneva referitoare la protectia persoanelor civile în timp de razboi, din 12 august 1949; prin expresia conventiile se înţeleg cele patru conventii de la Geneva din 12 august 1949 pentru protectia victimelor razboiului;
b)prin expresia regulile dreptului international aplicabile în conflictele armate se înţeleg regulile enuntate în acordurile internationale la care participa părţile în conflict, ca şi principiile şi regulile de drept international general recunoscute, care sînt aplicabile conflictelor armate;
c)prin expresia putere protectoare se înţelege un stat neutru sau un alt stat care nu este parte la conflict şi care, fiind desemnat de o parte la conflict şi acceptat şi de partea adversa, este dispus sa exercite functiile încredinţate puterii protectoare în baza convenţiei şi a prezentului protocol;
d)prin expresia substitut se înţelege o organizaţie care inlocuieste puterea protectoare conform art. 5.
Fără a prejudicia dispozitiile aplicabile în orice moment:
a)conventiile şi prezentul protocol se aplică de la inceputul oricarei situaţii la care se referă art. 1 al prezentului protocol;
b)aplicarea convenţiilor şi a prezentului protocol inceteaza, pe teritoriul părţilor în conflict, la incheierea generală a operaţiilor militare şi, în cazul teritoriilor ocupate, la terminarea ocupatiei, exceptîndu-se, în ambele cazuri, categoriile de persoane a caror eliberare definitivă, repatriere sau reasezare au loc ulterior. Aceste persoane continua sa beneficieze de dispozitiile pertinente ale convenţiilor şi ale prezentului protocol pînă la eliberarea lor definitivă, repatrierea sau reasezarea lor.
Aplicarea convenţiilor şi a prezentului protocol, ca şi incheierea acordurilor prevăzute de aceste instrumente nu vor avea efect asupra statutului juridic al părţilor la conflict.
Nici ocuparea unui teritoriu, nici aplicarea convenţiilor şi a prezentului protocol nu vor afecta statutul juridic al teritoriului în cauza.
1.Este de datoria părţilor la un conflict, inca de la inceputul acestui conflict, de a asigura respectarea şi punerea în aplicare a convenţiilor şi a prezentului protocol prin aplicarea sistemului puterilor protectoare, inclusiv, indeosebi, desemnarea şi acceptarea acestor puteri în conformitate cu paragrafele urmatoare. Puterile protectoare vor fi insarcinate cu salvgardarea intereselor părţilor la conflict.
2.De la inceputul unei situaţii la care se referă art. 1, fiecare dintre părţile la conflict va desemna, fără întîrziere, o putere protectoare în scopul aplicarii convenţiilor şi a prezentului protocol şi va autoriza, de asemenea, fără întîrziere şi în acelasi scop, activitatea unei puteri protectoare pe care partea adversa o va fi desemnat şi pe care ea insasi o va accepta ca atare.
3.Dacă o putere protectoare nu a fost desemnata sau acceptata de la inceputul unei situaţii la care se referă art 1, Comitetul International al Crucii Rosii, fără a afecta dreptul oricarei alte organizaţii umanitare impartiale de a proceda asemanator, va oferi bunele sale oficii părţilor la conflict în vederea desemnarii fără întîrziere a unei puteri protectoare agreate de părţile la conflict. În acest scop, Comitetul International al Crucii Rosii va putea, indeosebi, sa ceara fiecarei părţi să-i predea o lista cu cel puţin cinci state pe care aceasta parte le considera acceptabile, pentru a actiona în numele sau în calitate de putere protectoare faţă de o parte adversa, şi sa ceara fiecareia dintre părţile adverse să-i predea o lista de cel puţin cinci state pe care le-ar accepta ca putere protectoare a celeilalte părţi; aceste liste vor trebui să fie comunicate comitetului în termen de doua saptamini de la primirea cererii; el le va compara şi
va solicita acordul oricaruia dintre statele ale caror denumire va figura pe cele doua liste.
4.Dacă, în pofida celor de mai sus, lipseste o putere protectoare, părţile în conflict vor trebui sa accepte neintirziat oferta pe care ar putea s-o faca Comitetul International al Crucii Rosii sau orice alta organizaţie care prezinta toate garantiile de imparţialitate şi de eficienta, după consultarile ce se impun cu numitele părţi şi avînd în vedere rezultatele acestor consultari, de a actiona în calitate de substitut. Exercitarea functiilor sale de către un astfel de substitut este subordonata consimtamintului părţilor la conflict; părţile la conflict vor face tot posibilul pentru a facilita sarcina substitutului de a-şi îndeplini misiunea în conformitate cu conventiile şi cu prezentul protocol.
5.În conformitate cu art. 4, desemnarea şi acceptarea puterilor protectoare în scopul aplicarii convenţiilor şi a prezentului protocol nu vor avea efect asupra statutului juridic al părţilor la conflict, nici asupra statutului juridic al unui teritoriu oarecare, inclusiv al unui teritoriu ocupat.
6.Menţinerea relatiilor diplomatice între părţile la conflict sau faptul de a incredinta unui stat tert protejarea intereselor unei părţi şi ale resortisantilor săi în conformitate cu regulile dreptului international referitoare la relatiile diplomatice nu constituie un obstacol la desemnarea puterilor protectoare în scopul aplicarii convenţiilor şi a prezentului protocol.
7.Intotdeauna cînd se face menţiunea, în cele ce urmeaza, în prezentul protocol, despre puterea protectoare, aceasta menţiune desemneaza deopotriva şi substitutul.
1.Inca din timp de pace, inaltele părţi contractante se vor stradui, cu ajutorul societatilor naţionale de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul şi Soarele Rosu) sa pregateasca personal calificat în vederea facilitarii aplicarii convenţiilor şi a prezentului protocol şi, mai ales, a activităţii puterilor protectoare.
2.Recrutarea şi pregătirea acestui personal ţin de competenţa naţionala.
3.Comitetul International al Crucii Rosii va tine la dispoziţia inaltelor părţi contractante listele persoanelor astfel pregatite, pe care inaltele părţi contractante le vor fi întocmit şi pe care i le vor fi comunicat în acest scop.
4.Condiţiile în care acest personal va fi utilizat în afara teritoriului naţional vor face, în fiecare caz, obiectul unor acorduri speciale între părţile interesate.
Reuniuni Depozitarul prezentului protocol va convoca, la cererea uneia sau a mai multora din inaltele părţi contractante şi cu aprobarea majorităţii acestora, o reuniune a inaltelor părţi contractante în vederea examinarii problemelor generale referitoare la aplicarea convenţiilor şi protocolului.
Terminologie În sensul prezentului protocol:
a)prin termenii raniti şi bolnavi se înţeleg persoanele, militari sau civili, care, ca urmare a unui traumatism, a unei boli sau a altor incapacitati sau tulburari fizice sau mentale, au nevoie de ingrijiri medicale şi care se abtin de la orice act de ostilitate. Acesti termeni vizeaza, deopotriva, lauzele, nou-nascutii şi alte persoane care ar putea avea nevoie de ingrijiri medicale imediate, cum ar fi infirmii şi femeile insarcinate, şi care se abtin de la orice act de ostilitate;
b)prin termenul de naufragiati se înţeleg persoanele, militari sau civili, care se afla intr-o situaţie periculoasa pe mare sau în alte ape, ca urmare a nenorocirii care-i loveste sau care loveste nava sau aeronava care-i transporta, şi care se abtin de la orice act de ostilitate. Aceste persoane, cu condiţia ca ele sa continue să se abtina de la orice act de ostilitate, vor continua să fie considerate ca naufragiati în timpul salvarii lor pînă ce vor fi dobîndit un alt statut în virtutea convenţiilor sau a prezentului protocol;
c)prin expresia personal sanitar se înţeleg persoanele afectate în exclusivitate de către o parte în conflict fie scopurilor sanitare enumerate la alin. e), fie administraţiei unităţilor sanitare, fie - în sfirsit - funcţionarii sau administrarii mijloacelor de transport sanitar. Aceste afectari pot fi permanente sau temporare. Expresia acopera:
i)personalul sanitar, militar sau civil, al unei părţi în conflict, inclusiv cel care este mentionat în prima şi a doua convenţie, precum şi cel care este afectat unor organisme de protecţie civila;
îi) personalul sanitar al societatilor naţionale de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul şi Soarele Rosu) şi alte societăţi naţionale voluntare de asistenţa, recunoscute legal şi autorizate de către o parte la conflict;
iii) personalul sanitar al unităţilor sau al mijloacelor de transport sanitare prevăzute la art. 9 paragraful 2.
d)prin expresia personal religios se înţeleg persoanele, militari sau civili, precum sînt preotii care se dedica în exclusivitate functiei lor şi sînt atasati:
i)fie fortelor armate ale unei părţi la conflict;
îi) fie unităţilor sanitare sau mijloacelor de transport sanitar ale unei părţi la conflict;
iii) fie unităţilor sanitare sau mijloacelor de transport sanitare prevăzute la art. 9 paragraful 2;
iv) fie organismelor de protecţie civila ale unei părţi la conflict.
Alaturarea personalului religios acestor unităţi poate fi permanenta sau temporara şi dispozitiile pertinente prevăzute în alin. k) se aplică acestui personal;
e)prin expresia unităţi sanitare se înţeleg asezaminte şi alte formatii, militare sau civile, organizate în scopuri sanitare, adica cautarea, evacuarea, transportul, diagnosticul sau tratamentul - inclusiv primul ajutor - al ranitilor, bolnavilor şi naufragiatilor, ca şi prevenirea bolilor. Ea include, între altele, spitalele şi alte unităţi similare, centrele de transfuzie sanguina, centrele şi institutele de medicina preventiva şi centrele de aprovizionare sanitara, precum şi depozitele de material sanitar şi de produse farmaceutice din aceste unităţi. Unitatile sanitare pot fi fixe sau mobile, permanente sau temporare;
f)prin expresia transport sanitar se înţelege transportul rutier, pe apa sau aerian, al ranitilor, bolnavilor şi naufragiatilor, al personalului sanitar şi religios şi al materialului sanitar, protejati de conventii şi de prezentul protocol;
g)prin expresia mijloc de transport sanitar se înţelege orice mijloc de transport, militar sau civil, permanent sau temporar, destinat în exclusivitate transportului sanitar şi pus sub conducerea unei autorităţi competente a unei părţi la conflict;
h)prin expresia vehicul sanitar se înţelege orice mijloc de transport sanitar terestru;
i)prin expresia nava şi ambarcatiune sanitara se înţelege orice mijloc de transport pe apa;
j)prin expresia aeronava sanitara se înţelege orice mijloc de transport aerian sanitar;
k)sînt permanenti personalul sanitar, unitatile sanitare şi mijloacele de transport sanitar afectate în exclusivitate scopurilor sanitare pe o durată nedeterminata. Sînt temporare personalul sanitar, unitatile sanitare şi mijloacele de transport sanitar utilizate exclusiv în scopuri sanitare pentru perioade limitate, pe toata durata acestor perioade. În afara cazurilor în care ar fi altfel calificate, expresiile personal sanitar, unitate sanitara şi mijloc de transport sanitar includ personal, unităţi sau mijloace de transport care pot fi permanente sau temporare;
l)prin expresia semn distinctiv se înţelege semnul distinctiv al Crucii Rosii, al Semilunii Rosii sau al Leului şi Soarelui Rosu, pe fond alb, cînd este utilizat pentru protectia unităţilor şi mijloacelor de transport sanitare şi a personalului sanitar şi religios, ca şi a materialului acestora;
m)prin expresia semnal distinctiv se înţelege orice mijloc de semnalizare destinat exclusiv pentru a permite identificarea unităţilor şi a mijloacelor de transport sanitare, prevăzute în cap. 3 al anexei nr. 1 la prezentul protocol;
1.Prezentul titlu, ale cărui prevederi au ca scop ameliorarea situaţiei ranitilor, bolnavilor şi naufragiatilor, se aplică tuturor acelora care sînt afectati de o situaţie prevăzută la art. 1, fără nici o diferentiere nefavorabila fondata pe rasa, culoare, sex, limba, religie sau credinta, opinii politice sau altele, origine naţionala sau sociala, avere, nastere sau orice alta situaţie sau orice alt criteriu analog.
2.Dispozitiile pertinente ale art. 27 şi 32 ale primei conventii se aplică unităţilor şi mijloacelor de transport sanitare permanente (altele decit navele-spital, la care se aplică art. 25 din convenţia a II-a), ca şi personalului lor pus la dispoziţie în scopuri umanitare de o parte la conflict:
a)de către un stat neutru sau un alt stat care nu este parte la conflict;
b)de către o societate de ajutor recunoscută şi autorizata de acest stat;
c)de către o organizaţie internationala impartiala, cu caracter umanitar.
1.Toţi ranitii, bolnavii şi naufragiatii, oricare ar fi partea careia îi apartin, trebuie să fie respectati şi protejati.
2.În toate imprejurarile ei trebuie să fie tratati cu umanitate şi sa primeasca, în măsura posibilului şi în timpul cel mai scurt, ingrijirile medicale cerute de starea lor. Nici o diferentiere fondata pe alte criterii decit cele medicale nu trebuie facuta între acestia.
1.Sănătatea şi integritatea fizica sau mentala a persoanelor aflate în miinile părţii adverse sau internate, deţinute sau în orice alt fel private de libertate ca urmare a unei situaţii prevăzute în art. 1, nu trebuie să fie compromise prin nici un act şi nici prin vreo omisiune nejustificata. În consecinţa, este interzis de a supune persoanele prevăzute în prezentul articol unui act medical care nu ar fi motivat de starea sănătăţii lor şi care nu ar fi conform cu normele medicale în general recunoscute pe care partea responsabila de actul respectiv l-ar aplica, în circumstanţe medicale analoage, propriilor săi resortisanti, aflati în libertate.
2.Este, în special, interzis de a practica asupra acestor persoane, chiar şi cu consimtamintul lor:
a)mutilari fizice;
b)experiente medicale sau stiintifice;
c)prelevări de tesuturi sau de organe pentru transplanturi, cu excepţia cazurilor cînd aceste acte sînt justificate în condiţiile prevăzute în paragraful 1.
3.Nu se poate face derogare la interdictia prevăzută la paragraful 2 c) decit atunci cînd este vorba de donari de singe în vederea transfuziei sau de piele destinata grefelor, cu condiţia ca aceste donari să fie voluntare şi sa nu fie rezultatul unor măsuri coercitive sau al insistentei şi ca ele să fie destinate unor scopuri terapeutice în condiţii compatibile cu normele medicale general recunoscute şi cu controale efectuate atit în interesul donatorului, cit şi al primitorului.
4.Orice act sau omisiune voluntara care pune în mod grav în pericol sănătatea sau integritatea fizica sau mentala a oricarei persoane sub puterea unei părţi, alta decit cea de care ea depinde şi care, fie ca contravine uneia dintre interdicţiile enuntate în paragrafele 1 şi 2, fie că nu respecta condiţiile prevăzute în paragraful 3, constituie o infractiune grava la prezentul protocol.
5.Persoanele definite în paragraful 1 au dreptul de a refuza orice interventie chirurgicala. În caz de refuz, personalul sanitar trebuie să se straduiasca să obţină o declaratie scrisa în acest sens, semnata sau recunoscută de pacient.
6.Orice parte la conflict trebuie să constituie un dosar medical pentru orice donatie de singe în vederea transfuziei sau de piele destinata grefelor, de către persoanele vizate în paragraful 1, dacă aceasta donatie este efectuata sub responsabilitatea acestei părţi. În afară de aceasta, orice parte la conflict trebuie să se straduiasca sa dispună de un dosar cu toate actele medicale intreprinse faţă de persoanele internate, deţinute sau private în orice alt mod de libertate, ca urmare a unei situaţii vizate în art. 1. Aceste dosare trebuie să fie, în orice moment, puse la dispoziţia puterii protectoare, în scop de inspecţie.
1.Unitatile sanitare vor fi, intotdeauna, respectate şi protejate şi nu vor face obiectul atacurilor.
2.Paragraful 1 se aplică unităţilor sanitare civile în măsura în care indeplinesc una din condiţiile urmatoare:
a)apartin uneia dintre părţile în conflict;
b)sînt recunoscute şi autorizate de autorităţile competente ale uneia dintre părţile la conflict;
c)sînt autorizate, conform art. 9 paragraful 2 al prezentului protocol sau art. 27 al convenţiei I.
3.Părţile la conflict sînt obligate să-şi comunice amplasarea unităţilor lor sanitare fixe. Absenta unei asemenea notificari nu exonereaza nici una dintre părţi de obligaţia de a respecta dispozitiile paragrafului 1.
4.În nici o imprejurare, unitatile sanitare nu trebuie să fie utilizate pentru a se incerca să se puna la adapost, de atacuri, obiective militare. De fiecare data cînd aceasta va fi posibil, părţile la conflict vor veghea ca unitatile sanitare să fie situate în asa fel incit atacurile împotriva obiectivelor militare sa nu puna în pericol aceste unităţi sanitare.
1.Protectia unităţilor sanitare civile nu poate inceta decit dacă acestea sînt utilizate pentru a se comite, în afara destinatiei lor umanitare, acte dăunătoare inamicului. Totusi, protectia va inceta numai după o somatie care va fixa, de cite ori este cazul, un termen rezonabil şi care a ramas fără rezultat.
2.Nu vor fi considerate acte dăunătoare inamicului:
a)faptul ca personalul unităţii este inzestrat cu arme usoare individuale pentru propria sa aparare sau pentru apararea ranitilor şi a bolnavilor aflati în ingrijire;
b)faptul ca unitatea este pazita de un pichet, de santinele sau de o escorta;
c)faptul ca în unitate se afla arme portative şi munitii luate de la raniti şi bolnavi şi care nu au fost inca predate serviciului competent;
d)faptul ca membri ai fortelor armate sau alti combatanti se afla în aceste unităţi din ratiuni medicale.
1.Puterea ocupanta are datoria să asigure ca nevoile medicale ale populatiei civile sa continue să fie satisfacute în teritoriile ocupate.
2.În consecinţa, puterea ocupanta nu poate rechizitiona unitatile sanitare civile, echipamentul lor, materialele sau personalul lor, atita vreme cit aceste mijloace sînt necesare pentru a satisface nevoile medicale ale populatiei civile şi pentru a asigura continuitatea ingrijirii ranitilor şi bolnavilor în curs de tratament.
3.Puterea ocupanta poate rechizitiona mijloacele de transport menţionate mai sus cu condiţia de a continua să respecte regula generală stabilita în paragraful 2 şi sub rezerva urmatoarelor condiţii specifice:
a)ca mijloacele să fie necesare pentru a asigura un tratament medical imediat şi corespunzător ranitilor şi bolnavilor fortelor armate ale puterii ocupante sau prizonierilor de razboi;
b)ca rechizitia sa nu depăşească perioada în care aceasta necesitate se manifesta;
c)să fie luate măsuri imediate pentru ca ingrijirea medicală a populatiei civile, ca şi a ranitilor şi bolnavilor în curs de tratament, afectati de rechizitie, sa continue să fie satisfacute.
1.Personalul sanitar civil va fi respectat şi protejat.
2.În caz de necesitate trebuie să fie acordată toata asistenţa posibila personalului civil intr-o zona în care serviciile sanitare civile au fost dezorganizate ca urmare a luptelor.
3.Puterea ocupanta va acorda toata asistenţa personalului sanitar civil în teritoriile ocupate pentru a-i permite sa indeplineasca cit mai bine misiunea sa umanitara. Puterea ocupanta nu poate cere de la personalul sanitar ca aceasta misiune să se indeplineasca cu prioritate în folosul cuiva, cu excepţia cazurilor impuse de ratiuni medicale. Acest personal nu va fi constrins la sarcini incompatibile cu misiunea sa umanitara.
4.Personalul sanitar civil se va putea deplasa spre locurile unde serviciile sale sînt indispensabile, sub rezerva masurilor de control şi de securitate pe care partea la conflict interesata le va considera necesare.
5.Personalul religios civil va fi respectat şi protejat. Dispozitiile convenţiilor şi a prezentului protocol, referitoare la protectia şi identificarea personalului sanitar, îi sînt aplicabile.
1.Nimeni nu va putea fi pedepsit pentru ca a exercitat o activitate cu caracter medical conform deontologiei, oricare ar fi fost imprejurarile sau beneficiarii acestei activităţi.
2.Persoanele exercitind o activitate cu caracter medical nu pot fi constrinse sa indeplineasca acte sau să efectueze lucrari contrare deontologiei sau altor reguli medicale care protejeaza ranitii şi bolnavii sau dispoziţiilor convenţiilor sau prezentului protocol şi nici să se abtina de la indeplinirea actelor cerute de aceste reguli sau dispozitii.
3.Nici o persoană exercitind o activitate medicală nu poate fi constrinsa sa dea unei persoane apartinind fie unei părţi adverse, fie aceleiasi părţi ca şi ea, cu excepţia cazurilor prevăzute de legea acesteia din urma, informaţii referitoare la ranitii şi bolnavii pa care-i ingrijeste sau i-a ingrijit, dacă ea considera ca astfel de informaţii pot aduce prejudicii acestora sau familiilor lor. Prevederile care reglementeaza notificarea obligatorie a bolilor transmisibile vor trebui, totusi, respectate.
1.Populatia civila trebuie să respecte ranitii, bolnavii şi naufragiatii, chiar dacă ei apartin părţii adverse, şi sa nu exercite contra lor nici un act de violenta. Populatia civila şi societăţile de asistenţa, cum sînt societăţile naţionale de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul şi Soarele Rosu), vor fi autorizate, chiar în regiunile invadate sau ocupate, sa adune pe acesti raniti, bolnavi sau naufragiati şi să le acorde ingrijiri, chiar din proprie iniţiativă. Nimeni nu va fi amenintat, urmarit, condamnat sau pedepsit pentru astfel de acte umanitare.
2.Părţile la conflict vor putea face apel la populatia civila şi la societăţile de asistenţa menţionate în paragraful 1 pentru a aduna ranitii, bolnavii şi naufragiatii şi a le acorda ingrijiri, precum şi pentru a cauta mortii şi a da indicatii despre locul în care se gasesc; ele vor acorda protectia şi facilitatile necesare celor ce vor fi răspuns la acest apel. În cazul în care partea adversa va lua sau a reluat controlul asupra regiunii, ea va menţine aceasta protecţie şi aceste facilităţi atita timp cit acestea vor fi necesare.
1.Fiecare parte la conflict trebuie să se straduiasca sa faca în asa fel ca personalul sanitar şi religios, precum şi unitatile şi mijloacele de transport sanitare, să poată fi identificate.
2.Fiecare parte la conflict trebuie, totodata, să se straduiasca sa adopte şi sa puna în aplicare metode şi proceduri permitind identificarea unităţilor şi mijloacelor de transport sanitare care utilizeaza semnul distinctiv şi semnale distinctive.
3.În teritoriile ocupate şi în zonele în care luptele se desfăşoară sau este posibil să se desfăşoare, personalul sanitar civil şi personalul religios civil se vor face recunoscuti - ca regula generală - cu ajutorul semnului distinctiv şi al unei cărţi de identitate, atestind statutul lor.
4.Cu consimtamintul autorităţii competente, unitatile şi mijloacele de transport sanitare vor fi marcate cu semnul distinctiv. Navele şi ambarcatiunile sanitare vizate în art. 22 al prezentului protocol vor fi marcate în conformitate cu prevederile celei de a II-a conventii.
5.În plus faţă de semnul distinctiv, o parte la conflict poate, în conformitate cu cap. III al anexei nr. I din prezentul protocol, sa autorizeze folosirea semnalelor distinctive pentru a permite identificarea unităţilor şi a mijloacelor de transport sanitare. Cu titlu excepţional, în cazurile speciale prevăzute în amintitul capitol, mijloacele de transport sanitare pot utiliza semnale distinctive fără a arbora semnul distinctiv.
6.Indeplinirea dispoziţiilor prevăzute în paragrafele 1-5 este reglementata de către cap. I-III ale anexei nr. 1 la prezentul protocol. Semnalele descrise în cap. III al acestei anexe şi destinate exclusiv folosirii de către unitatile şi mijloacele de transport sanitare nu vor putea fi utilizate, în afara excepţiilor prevăzute în amintitul capitol, decit pentru a permite identificarea unităţilor şi a mijloacelor de transport sanitare.
7.Prevederile prezentului articol nu permit extinderea utilizarii, în timp de pace, a semnului distinctiv dincolo de ceea ce este prevăzut în art. 44 al convenţiei I.
8.Prevederile convenţiilor şi ale prezentului protocol referitoare la controlul intrebuintarii semnului distinctiv, precum şi a prevenirii şi reprimarii folosirii sale abuzive, sînt aplicabile şi semnalelor distinctive.
Statele neutre şi alte state care nu sînt părţi la conflict vor aplica dispozitiile pertinente al prezentului protocol persoanelor protejate de acest titlu, care pot fi primite sau internate pe teritoriul lor, ca şi mortilor părţilor la acest conflict pe care îi vor putea stringe.
Represaliile contra persoanelor şi bunurilor protejate de prezentul titlu sînt interzise.
Vehiculele sanitare vor fi respectate şi protejate în modul prevăzut de către conventii şi de prezentul protocol pentru unitatile sanitare mobile.
1.Dispozitiile convenţiilor cu privire la:
a)navele descrise la art. 22, 24, 25 şi 27 ale celei de a II-a conventii;
b)barcile lor de salvare şi ambarcatiunile lor;
c)personalul lor şi echipajele lor;
d)ranitii, bolnavii şi naufragiatii care se afla la bord,
se vor aplica şi atunci cînd aceste nave, barci sau ambarcatii transporta civili raniti, bolnavi şi naufragiati care nu apartin uneia din categoriile menţionate în art. 13 al celei de-a II-a conventii. Totusi, acesti civili nu vor trebui să fie nici predati unei părţi care nu este a lor şi nici capturati pe mare. Dacă se afla sub puterea unei părţi la conflict care nu este a lor, cea de-a IV-a convenţie şi prezentul protocol le vor fi aplicabile.
2.Protectia asigurata de către conventii pentru navele descrise în art. 25 al celei de-a II-a conventii se extinde navelor-spital puse la dispoziţia unei părţi la conflict în scopuri umanitare:
a)de către un stat neutru sau un alt stat care nu este parte la acest conflict, sau b) de către o organizaţie internationala impartiala cu caracter umanitar, sub rezerva, în ambele cazuri, a indeplinirii condiţiilor enuntate în articolul amintit.
3.Ambarcatiunile descrise în art. 27 al celei de-a II-a conventii vor fi protejate chiar dacă notificarea avuta în vedere în acest articol nu a fost facuta. Părţile la conflict trebuie totusi să se informeze reciproc asupra oricărui element referitor la aceste ambarcatiuni care să permită să fie identificate şi recunoscute mai usor.
1.Navele şi ambarcatiunile sanitare, altele decit cele prevăzute în art. 22 al prezentului protocol şi în art. 38 al celei de-a II-a conventii, trebuie, fie ca se afla pe mare sau în alte ape, să fie respectate şi protejate în modul prevăzut pentru unitatile sanitare mobile de către conventii şi prezentul protocol. Protectia acestor nave neputind fi eficace decit dacă ele pot fi identificate şi recunoscute ca nave sau ambarcatiuni sanitare, ele trebuie să fie marcate cu semnul distinctiv şi să se conformeze, în măsura posibilului, dispoziţiilor art. 43 alin. 2 al celei de-a II-a conventii.
2.Navele şi ambarcatiunile prevăzute în paragraful 1 rămîn supuse dreptului razboiului. Ordinul de a stopa, de a indeparta sau de a lua o ruta determinata va putea să le fie dat de orice nava de razboi navigind la suprafaţa, care este în măsura sa faca să fie executat acest ordin imediat, şi ele vor trebui să se supuna oricărui ordin de aceasta natură. Ele nu pot fi deturnate într-un alt mod de la misiunea lor sanitara cit timp vor fi necesare pentru ranitii, bolnavii şi naufragiatii care se afla la bordul lor.
3.Protectia prevăzută în paragraful 1 nu va inceta decit în condiţiile enuntate în art. 34 şi 35 ale celei de-a II-a conventii. Un refuz net de a se supune unui ordin dat în conformitate cu paragraful 2 constituie un act daunator inamicului în sensul art. 34 al celei de-a II-a conventii.
4.O parte la conflict va putea notifica unei părţi adverse, de îndată ce va fi posibil inaintea plecarii, numele, caracteristicile, ora de plecare prevăzută, ruta, viteza estimată a navei sau ambarcatiunii sanitare, mai ales dacă este vorba de nave mai mari de 2.000 tone brute, şi va putea comunică toate celelalte informaţii care ar usura identificarea şi recunoasterea. Partea adversa trebuie să confirme primirea acestor informaţii.
5.Dispozitiile art. 37 al celei de-a II-a conventii se aplică personalului sanitar şi religios care se afla la bordul acestor nave şi ambarcatiuni.
6.Dispozitiile pertinente ale celei de-a II-a conventii se aplică ranitilor, bolnavilor şi naufragiatilor care apartin categoriilor prevăzute în art. 13 al celei de-a II-a conventii şi în art. 44 al prezentului protocol, care se afla la bordul acestor nave şi ambarcatiuni sanitare. Persoanele civile ranite, bolnavii şi naufragiatii care nu apartin nici uneia din categoriile menţionate în art. 13 al celei de-a II-a conventii nu trebuie, dacă ele sînt pe mare, nici să fie predate unei părţi care nu este a lor, nici să fie obligate sa părăsească nava; dacă, cu toate acestea, ele se afla sub puterea unei părţi la conflict care nu este a lor, cea de-a IV-a convenţie şi prezentul protocol le sînt aplicabile.
Aeronavele sanitare vor fi respectate şi protejate în conformitate cu dispozitiile prezentului titlu.
În zonele terestre dominate de către forte prietene sau în zone maritime care nu sînt în fapt dominate de către o parte adversa, şi în spatiul lor aerian, respectarea şi protectia aeronavelor sanitare ale unei părţi în conflict nu depind de un acord cu partea adversa. O parte în conflict care intrebuinteaza astfel aeronavele sale sanitare în aceste zone va putea, cu toate acestea, pentru a intari securitatea lor, să prezinte părţii adverse notificarile prevăzute în art. 29, mai ales cînd aceste aeronave efectueaza zboruri care le aduc în bataia sistemelor de arme sol-aer ale părţii adverse.
1.În părţile zonei de contact dominata de fapt de către forte prietene, ca şi în zonele pe care în fapt nici o forta nu le domina în mod clar, şi în spatiul aerian corespunzător, protectia aeronavelor sanitare nu poate fi pe deplin eficace decit dacă un acord prealabil a intervenit între autorităţile militare competente ale părţilor la conflict, asa cum este prevăzut în art. 29. În absenta unui astfel de acord, aeronavele sanitare acţionează doar pe riscul lor; aeronavele sanitare vor trebui, cu toate acestea, să fie respectate atunci cînd vor fi fost recunoscute ca atare.
2.Expresia zona de contact se aplică oricarei zone terestre în care elementele avansate ale fortelor opuse sînt în contact unele cu celelalte, mai ales acolo unde sînt expuse tragerilor directe de la sol.
1.Aeronavele sanitare ale părţii la conflict vor ramine protejate în timp ce survoleaza zone terestre sau maritime dominate în fapt de către o parte adversa, cu condiţia de a fi obţinut în prealabil, pentru astfel de zboruri, acordul autorităţii competente a acestei părţi adverse.
2.O aeronava sanitara care survoleaza o zona dominata, în fapt, de o parte adversa, în absenta acordului prevăzut de paragraful 1 sau contravenind unui astfel de acord, ca urmare a unei erori de navigatie sau a unei situaţii de urgenta afectind securitatea zborului, va trebui sa faca tot posibilul pentru a se face identificata şi pentru a informa partea adversa. Îndată ce partea adversa va fi recunoscut o astfel de aeronava sanitara, ea va trebui sa faca toate eforturile normale pentru a da ordinul de aterizare sau de amerizare prevăzut în art. 30 paragraful 1, sau pentru a lua alte măsuri care să ocroteasca interesele acestei părţi şi pentru a da aeronavei, în cele doua cazuri, timpul de a se supune, înainte de a recurge la un atac.
1.Este interzis părţilor la conflict sa utilizeze aeronavele lor sanitare pentru a incerca să obţină un avantaj militar asupra părţii adverse. Prezenta aeronavelor sanitare nu trebuie să fie folosita pentru a se incerca să se puna obiective militare la adapost de un atac.
2.Aeronavele sanitare nu vor trebui să fie utilizate pentru a culege sau transmite informaţii cu caracter militar şi nu trebuie să transporte materiale destinate acestui scop. Le este interzis sa transporte persoane sau o incarcatura necuprinsa în definitia data în art. 8 alin. f). Transportul la bord de efecte personale ale ocupantilor sau de material destinat în exclusivitate sa faciliteze navigatia, comunicatiile sau identificarea nu este considerat ca interzis.
3.Aeronavele sanitare nu trebuie să transporte alte arme decit armele portative şi munitiile care vor fi fost luate de la ranitii, bolnavii sau naufragiatii care se gasesc la bord şi care nu vor fi fost predate serviciilor competente, precum şi arme usoare individuale necesare pentru a permite personalului sanitar ce se afla la bord de a-şi asigura apararea sa şi aceea a ranitilor, bolnavilor şi naufragiatilor ce se afla în ingrijirea sa.
4.Efectuind zborurile prevăzute în art. 26 şi 27, aeronavele sanitare nu trebuie să fie folosite, fără un acord prealabil cu partea adversa, pentru cautarea ranitilor, bolnavilor şi naufragiatilor.
1.Notificarile prevăzute în art. 25 sau cererile de acord prealabil prevăzute în art. 26, 27, 28 paragraful 4 şi 31 trebuie să indice numărul prevăzut de aeronave sanitare, planurile de zbor şi mijloacele lor de identificare; ele vor fi interpretate ca semnificind ca fiecare zbor se va efectua conform cu dispozitiile art. 28.
2.Partea care primeste o notificare întocmită în baza art. 25 trebuie să confirme neintirziat primirea acesteia.
3.Partea care primeste o cerere de acord prealabil în conformitate fie cu art. 26, 27 sau 31, fie cu art. 28 paragraful 4, trebuie să notifice cit mai repede posibil părţii solicitante:
a)fie acceptarea cererii;
b)fie respingerea cererii;
c)fie o propunere rezonabila de modificare a cererii. Ea poate, de asemenea, sa propuna interzicerea sau restringerea altor zboruri în zona în timpul perioadei avute în vedere. Dacă partea care a prezentat cererea accepta contrapropunerile, ea trebuie să notifice acordul sau celeilalte părţi.
4.Părţile vor lua masurile necesare pentru a face posibile aceste notificari şi pentru a incheia rapid aceste acorduri.
5.Părţile vor lua, de asemenea, masurile necesare pentru ca conţinutul pertinent al acestor notificari şi al acestor acorduri să fie difuzate rapid unităţilor militare şi ca acestea să fie încunoştinţate rapid despre mijloacele de identificare folosite de respectivele aeronave sanitare.
1.Aeronavele sanitare, survolind zone dominate în fapt de partea adversa sau zone pe care în fapt nici o forta nu le domina în mod evident, pot fi somate sa aterizeze sau sa amerizeze, după caz, pentru a permite inspecţia prevăzută în paragrafele urmatoare. Aeronavele sanitare vor trebui să se supuna oricarei somatii de acest gen.
2.Dacă o aeronava sanitara aterizeaza sau amerizeaza la somatie sau pentru alte motive, ea nu poate fi supusă inspecţiei decit pentru a se verifica elementele menţionate în paragrafele 3 şi 4. Inspecţia va trebui să fie intreprinsa fără întîrziere şi să se efectueze rapid. Partea care procedeaza la inspecţie nu trebuie să ceara ca ranitii şi bolnavii să fie debarcati din aeronava, cu excepţia cazului cînd debarcarea este indispensabila inspectarii. În orice caz, ea trebuie să vegheze ca aceasta inspecţie sau aceasta debarcare sa nu agraveze starea ranitilor sau bolnavilor.
3.Dacă inspecţia arata ca aeronava:
a)este o aeronava sanitara în sensul art. 8 alin. j);
b)nu contravine condiţiilor prescrise în art. 28; şi c) nu a efectuat zborul sau în lipsa sau cu violarea unui acord prealabil, atunci cînd un astfel de acord se impune, aeronava cu acei din ocupantii săi apartinind fie unei părţi adverse, fie unui stat neutru sau unui alt stat care nu este parte la conflict, va fi autorizata să-şi continue neintirziat zborul.
4.Dacă inspecţia arata ca aeronava:
a)nu este o aeronava sanitara în sensul art. 8 alin. j;
b)contravine condiţiilor prevăzute în art. 28; sau c) a efectuat zborul sau în lipsa sau cu violarea unui acord prealabil, atunci cînd un astfel de acord se impune,
aeronava poate fi retinuta. Ocupantii săi trebuie să fie tratati cu totii în conformitate cu dispozitiile pertinente ale convenţiilor şi ale prezentului protocol. În cazul cînd aeronava retinuta era afectată ca aeronava sanitara permanenta, ea nu poate fi utilizata ulterior decit ca aeronava sanitara.
1.Aeronavele sanitare nu trebuie, cu excepţia cazului cînd exista un acord prealabil, nici sa survoleze teritoriul unui stat neutru sau al unui alt stat care nu este parte la conflict, şi nici sa aterizeze sau sa amerizeze. Cu toate acestea, dacă un astfel de acord exista, aceste aeronave vor trebui să fie respectate pe toata durata zborului lor şi pe timpul eventualelor escale. Ele vor trebui, cu toate acestea, să se supuna oricarei somatii de aterizare sau amerizare, după caz.
2.O aeronava sanitara care, în lipsa unui acord sau contravenind dispoziţiilor unui acord, survoleaza teritoriul unui stat neutru sau al unui alt stat care nu este parte la conflict, fie ca urmare a unei erori de navigatie, fie ca urmare a unei situaţii de urgenta privind securitatea zborului, trebuie să se straduiasca sa notifice zborul sau şi să se faca identificata. Îndată ce acest stat va fi recunoscut o astfel de aeronava sanitara, el va trebui să depună toate eforturile cuvenite pentru a da ordinul de aterizare sau amerizare, prevăzut în art. 30 paragraful 1, sau pentru a lua alte măsuri de a ocroti interesele acestui stat şi pentru a da aeronavei, în ambele cazuri, timpul să se supuna înainte de a recurge la un atac.
3.Dacă o aeronava sanitara, în conformitate cu un acord sau în condiţiile indicate în paragraful 2, aterizeaza sau amerizeaza, la somatie sau pentru alte motive, pe teritoriul unui stat neutru sau al unui stat care nu este parte la conflict, ea va putea fi supusă unei inspecţii pentru a se determina dacă ea este intr-adevar o aeronava sanitara. Inspecţia va trebui să fie intreprinsa fără întîrziere şi efectuata rapid. Partea care procedeaza la inspecţie nu trebuie să ceara ca ranitii şi bolnavii care depind de partea care utilizeaza aeronava să fie debarcati din aeronava, în afară de cazul în care aceasta debarcare este indispensabila inspecţiei. În orice caz, ea va veghea ca aceasta inspecţie sau aceasta debarcare sa nu agraveze starea ranitilor şi a bolnavilor. Dacă inspecţia arata ca este vorba efectiv de o aeronava sanitara, aceasta aeronava cu ocupantii săi, cu excepţia celor care trebuie să fie retinuti în baza regulilor de drept international a
plicabil în conflicte armate, va fi autorizata să-şi continue zborul şi va beneficia de facilitatile corespunzătoare. Dacă inspecţia arata ca aceasta aeronava nu este o aeronava sanitara, aeronava va fi retinuta şi ocupantii săi vor fi tratati în conformitate cu dispozitiile paragrafului 4.
4.Cu excepţia celor care sînt debarcati cu titlu temporar, ranitii, bolnavii şi naufragiatii debarcati dintr-o aeronava sanitara, cu consimtamintul autorităţii locale, pe teritoriul unui stat neutru sau al unui stat care nu este parte la conflict, vor fi, în afara cazului unei înţelegeri diferite între acest stat şi părţile în conflict, retinuti de către acest stat atunci cînd regulile dreptului international aplicabil în conflictele armate o cer, astfel ca ei sa nu poata lua parte din nou la ostilitati. Cheltuielile de spitalizare şi internare cad în sarcina statului de care aceste persoane depind.
5.Statele neutre sau celelalte state care nu sînt părţi la conflict vor aplica, în mod egal tuturor părţilor la conflict, condiţiile şi eventualele restrictii referitoare la survolul teritoriului lor de către aeronave sanitare sau la aterizarea acestor aeronave.
În aplicarea prezentei secţiuni, activitatea inaltelor părţi contractante, a părţilor la conflict şi a organizaţiilor umanitare internationale menţionate în conventii şi în prezentul protocol va fi motivata în primul rind de către dreptul pe care-l au familiile de a cunoaste soarta membrilor lor.
1.Îndată ce imprejurarile o permit şi cel mai tirziu incepind de la sfirsitul ostilitatilor active, fiecare parte la conflict trebuie să caute persoanele a caror disparitie a fost semnalata de o parte adversa. Numita parte adversa trebuie să comunice toate informaţiile utile despre aceste persoane, pentru a facilita cercetarile.
2.Pentru a facilita stringerea de informaţii prevăzute în paragraful precedent, fiecare parte la conflict trebuie, în ceea ce priveste persoanele care nu ar beneficia de un regim mai favorabil în virtutea convenţiilor sau a prezentului protocol:
a)sa inregistreze informaţiile prevăzute în art. 138 al celei de-a IV-a conventii despre acele persoane care au fost deţinute, închise sau tinute în captivitate sau în alt mod, mai mult de doua saptamini, ca urmare a ostilitatilor sau a unei ocupatii, sau care au decedat în cursul unei perioade de detentie;
b)în toata măsura posibilului, sa faciliteze şi, dacă este necesar, să efectueze cautarea acestor persoane şi sa inregistreze informaţiile despre aceste persoane, dacă ele au decedat în alte împrejurări, ca urmare a ostilitatilor sau a unei ocupatii.
3.Informaţiile despre persoanele a caror disparitie a fost semnalata în aplicarea paragrafului 1 şi a cererilor relative la aceste informaţii, sînt transmise fie direct, fie prin intermediul puterii protectoare, al Agentiei centrale de depistare a Comitetului International al Crucii Rosii, sau al societatilor naţionale de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul şi Soarele Rosu). Atunci cînd informaţiile nu sînt transmise prin intermediul Comitetului International al Crucii Rosii şi al agentiei sale de depistare, fiecare parte la conflict procedeaza astfel incit acestea să fie furnizate şi agentiei centrale de depistare.
4.Părţile la conflict se vor stradui să se inteleaga asupra aranjamentelor care să permită echipelor de cautare sa identifice şi sa ridice mortii în zonele cîmpului de lupta; aceste aranjamente vor putea sa prevada, cînd va fi cazul, ca aceste echipe să fie insotite de un personal al părţii adverse, atunci cînd ele îşi indeplinesc misiunea în zonele care sînt sub controlul acestei părţi adverse. Personalul acestor echipe va trebui să fie respectat şi protejat atunci cînd se dedica în exclusivitate unor astfel de misiuni.
1.Ramasitele persoanelor care au decedat din cauze avînd legătură cu o ocupatie sau în timpul unei detentii, ca rezultat al unei ocupatii sau al ostilitatilor şi acelea ale persoanelor care nu erau resortisantii tarii în care ele au decedat ca urmare a ostilitatilor, vor trebui să fie respectate, iar mormintele tuturor acestor persoane trebuie să fie respectate, intretinute şi marcate asa cum este prevăzut în art. 130 al celei de-a IV-a conventii, în măsura în care amintitele rămăşiţe şi morminte nu beneficiaza de un regim mai favorabil în virtutea convenţiilor şi a prezentului protocol.
2.Îndată ce imprejurarile şi relatiile între părţile adverse o permit, inaltele părţi contractante pe teritoriul cărora sînt situate mormintele şi, dacă e cazul, alte locuri în care se afla ramasitele persoanelor decedate ca urmare a ostilitatilor, în timpul unei ocupatii sau în caz de detentie, trebuie să incheie acorduri în vederea:
a)facilitarii accesului la morminte al membrilor familiilor persoanelor decedate şi al reprezentantilor serviciilor oficiale de înregistrare a mormintelor şi adoptarii dispoziţiilor de ordin practic referitoare la acest acces;
b)asigurarii în permanenta a protectiei şi intretinerii acestor morminte;
c)facilitarii reintoarcerii în tara de origine a ramasitelor persoanelor decedate şi a obiectelor lor personale, la cererea acestei tari, sau la cererea familiei, cu condiţia ca aceasta tara sa nu se opuna la aceasta.
3.În absenta acordurilor prevăzute în paragraful 2 b) sau c) şi dacă tara de origine a acestor persoane decedate nu este dispusa să asigure întreţinerea acestor morminte pe cheltuiala sa, înaltă parte contractantă pe teritoriul careia sînt situate aceste morminte poate să ofere sa faciliteze intoarcerea ramasitelor în tara de origine. Dacă aceasta oferta nu a fost acceptata în termen de cinci ani după ce a fost facuta, înaltă parte contractantă va putea, după ce a avizat tara de origine, să aplice dispozitiile prevăzute în legislatia sa cu privire la cimitire şi morminte.
4.Înaltă parte contractantă pe teritoriul careia sînt situate mormintele vizate în prezentul articol este autorizata sa exhumeze ramasitele doar:
a)în condiţiile descrise în paragrafele 2 c) sau 3; sau b) atunci cînd exhumarea se impune pentru motive de interes public, inclusiv în cazurile de necesitate sanitara şi de ancheta, caz în care înaltă parte contractantă trebuie, intotdeauna, sa trateze ramasitele persoanelor decedate cu respect şi sa informeze tara de origine despre intentia de a exhuma, dînd precizări asupra locului prevăzut pentru noua inhumare.
1.În orice conflict armat, dreptul părţilor la conflict de a alege metodele şi mijloacele de lupta nu este nelimitat.
2.Este interzis să se intrebuinteze arme, proiectile şi materiale, ca şi metode de lupta de natura sa provoace suferinte inutile.
3.Este interzis să se utilizeze metode şi mijloace de lupta care sînt concepute pentru a cauza, sau de la care se poate astepta ca vor cauza pagube excesive, de durata şi grave mediului natural.
În cercetarea, punerea la punct, achizitionarea sau adoptarea unei noi arme, a unor noi mijloace sau a unor noi metode de lupta, o înaltă parte contractantă are obligaţia de a determina că nu cumva intrebuintarea acestora să fie interzisa, în anumite împrejurări sau în toate imprejurarile, de către prevederile prezentului protocol sau de orice altă regulă de drept international aplicabila acestei inalte părţi contractante.
1.Este interzisa omorirea, ranirea sau capturarea unui adversar recurgind la perfidie. Constituie perfidie actele care fac apel, cu intentia de inselare, la buna-credinta a unui adversar pentru a-l face sa creada ca are dreptul sa primeasca sau obligaţia sa acorde protectia prevăzută în regulile dreptului international aplicabil la conflictele armate. Actele urmatoare constituie exemple de perfidie:
a)simularea intentiei de a negocia sub acoperirea steagului de parlamentare sau simularea predarii;
b)simularea unei incapacitati datorita ranilor sau bolii;
c)simularea posedarii statutului de civil sau de necombatant;
d)simularea posedarii unui statut protejat utilizind semne, embleme sau uniforme ale Natiunilor Unite, ale statelor neutre sau ale altor state care nu sînt părţi la conflict.
2.Stratagemele de razboi nu sînt interzise. Constituie stratageme de razboi actele care au drept scop sa induca în eroare un adversar sau de a-l face sa comita imprudente, dar care nu încalcă nici o regulă de drept international aplicabil în conflictele armate şi care, nefacind apel la buna-credinta a adversarului în ceea ce priveste protectia prevăzută de acest drept nu sînt perfide. Actele urmatoare sînt exemple de stratageme de razboi: folosirea camuflajelor, a momelilor, a operaţiunilor simulate şi a informaţiilor false.
1.Este interzis a se utiliza fără a avea dreptul semnul distinctiv al Crucii Rosii, al Semilunii Rosii sau al Leului şi Soarelui Rosu sau alte embleme, semne sau semnale prevăzute de către conventii sau de prezentul protocol. Este, deopotriva, interzis de a recurge la o folosire abuziva, deliberata, într-un conflict armat, a altor embleme, semne sau semnale protectoare recunoscute pe plan international, inclusiv steagul parlamentar şi emblema protectoare a bunurilor culturale.
2.Este interzis să se utilizeze emblema distinctiva a Natiunilor Unite în afara cazurilor în care folosirea este autorizata de aceasta organizaţie.
1.Este interzis să se utilizeze, într-un conflict armat, drapele sau pavilioane, simboluri, insigne sau uniforme militare ale unor state neutre sau ale altor state care nu sînt părţi la conflict.
2.Este interzis să se utilizeze drapele sau pavilioane, simboluri, insigne sau uniforme militare ale părţilor adverse pe timpul atacurilor sau pentru a disimula, a favoriza, a proteja sau a împiedica operaţiunile militare.
3.Nici o dispoziţie a prezentului articol sau a art. 37 paragraful 1 d) nu afectează regulile existente, general recunoscute ale dreptului international, aplicabile spionajului sau intrebuintarii pavilioanelor în purtarea conflictelor armate pe mare.
Este interzis de a se ordona sa nu existe supravietuitori, de a ameninta cu aceasta adversarul sau de a conduce ostilitatile în functie de aceasta decizie.
1.Nici o persoană recunoscută sau trebuind să fie recunoscută, tinind cont de împrejurări, ca fiind scoasa din lupta, nu trebuie să faca obiectul unui atac.
2.Este scoasa din lupta orice persoană:
a)care a cazut în miinile unei părţi adverse;
b)care exprima în mod clar intentia sa de a se preda;
c)care şi-a pierdut cunoştinţa sau este în alt fel în stare de incapacitate, ca urmare a ranilor sau a bolii şi, în consecinţa, incapabila să se apere, cu condiţia ca, în toate cazurile, ea să se abtina de la orice act de ostilitate şi sa nu incerce sa evadeze.
3.Atunci cînd persoane care au dreptul la protecţie ca prizonieri de razboi se afla sub puterea unei părţi adverse în condiţii neobisnuite de lupta, care împiedica să fie evacuata cum este prevăzut la titlul III, secţiunea I a celei de-a III-a conventii, ele trebuie să fie eliberate şi trebuie să fie luate toate precautiile utile pentru a asigura securitatea lor.
1.Nici o persoană care sare cu parasuta dintr-o aeronava în pericol nu trebuie să faca obiectul unui atac în timpul coboririi.
2.Atingind solul unui teritoriu controlat de o parte adversa, persoana care a sarit cu parasuta dintr-o aeronava în pericol trebuie să aibă posibilitatea de a se preda înainte de a face obiectul unui atac, dacă nu este evident ca ea se deda unui act de ostilitate.
3.Trupele aeropurtate nu sînt protejate de prezentul articol.
1.Fortele armate ale unei părţi în conflict se compun din toate fortele, toate grupurile şi toate unitatile armate şi organizate care sînt puse sub comanda, care raspund de conduita subordonatilor săi faţă de aceasta parte, chiar dacă aceasta este reprezentata de un guvern sau o autoritate nerecunoscuta de către partea adversa. Aceste forte armate vor trebui să fie supuse unui regim de disciplina interna care să asigure, în special, respectarea regulilor de drept international aplicabile la conflictele armate.
2.Membrii fortelor armate ale unei părţi la conflict (altii decit personalul sanitar şi religios prevăzut în art. 33 al celei de-a III-a conventii) sînt combatanti, adica au dreptul de a participa direct la ostilitati.
3.Partea la un conflict, care incorporeaza în fortele sale armate o organizaţie paramilitara sau un serviciu armat insarcinat cu menţinerea ordinii, trebuie să notifice aceasta celorlalte părţi la conflict.
1.Orice combatant, în sensul art. 43, care cade în miinile părţii adverse, este prizonier de razboi.
2.Desi toţi combatantii sînt obligati să respecte regulile de drept international aplicabil în conflictele armate, incalcarile acestor reguli nu priveaza pe combatant de dreptul sau de a fi considerat drept combatant, sau dacă se afla în miinile unei părţi adverse, de dreptul sau de a fi considerat ca prizonier de razboi, cu excepţia cazurilor prevăzute în paragrafele 3 şi 4.
3.Pentru ca protectia populatiei civile împotriva efectelor ostilitatilor să fie intarita, combatantii sînt obligati să se diferentieze de populatia civila atunci cînd iau parte la un atac sau la o operaţiune militara pregatitoare a unui atac. Dat fiind totusi ca exista situaţii în conflictele armate în care, ca urmare a naturii ostilitatilor, un combatant armat nu se poate diferentia de populatia civila, el îşi păstrează statutul de combatant, cu condiţia ca, în astfel de situaţii, sa poarte armele sale la vedere:
a)pe durata fiecarei acţiuni militare şi b) în timpul în care este expus vederii de către adversar atunci cînd ia parte la o desfăşurare militara care precede lansarea unui atac la care trebuie să participe.
Actele care corespund condiţiilor prevăzute de prezentul paragraf nu sînt considerate ca perfide în sensul art. 37 paragraful 1 alin. c).
4.Orice combatant care cade în miinile unei părţi adverse, atunci cînd nu indeplineste condiţiile prevăzute în cea de-a doua fraza din paragraful 3, pierde dreptul de a fi considerat ca prizonier de razboi dar, cu toate acestea, beneficiaza de protectii echivalente, în toate privintele, cu acelea care sînt acordate prizonierilor de razboi de către cea de-a III-a convenţie şi de către prezentul protocol. Aceasta protecţie cuprinde protectii echivalente celor care sînt acordate prizonierilor de razboi de cea de-a III-a convenţie, în cazul în care o astfel de persoana este judecata şi condamnata pentru orice infractiuni pe care le va fi comis.
5.Combatantul care cade în miinile unei părţi adverse, atunci cînd nu participa la un atac sau la o alta actiune militara pregatitoare a unui atac, nu pierde, ca urmare a activităţilor sale anterioare, dreptul de a fi considerat drept combatant şi prizonier de razboi.
6.Prezentul articol nu priveaza pe nimeni de dreptul de a fi considerat ca prizonier de razboi în sensul art. 4 al celei de-a III-a conventii.
7.Prezentul articol nu are drept obiect modificarea practicii statelor, general acceptata, referitoare la portul uniformei de către combatantii afectati unităţilor armate regulate în uniforma unei părţi la conflict.
8.În afara categoriilor de persoane prevăzute în art. 13 al primei şi al celei de-a II-a conventii, toţi membrii fortelor armate ale unei părţi la conflict, asa cum sînt definiti în art. 43 al prezentului protocol, au dreptul la protectia acordată de către conventiile menţionate dacă sînt raniti sau bolnavi, sau în cazul celei de-a II-a conventii, dacă au naufragiat pe mare sau în alte ape.
1.O persoana care ia parte la ostilitati şi cade în miinile părţii adverse este presupusa a fi prizonier de razboi şi, în consecinţa este protejata de către cea de-a III-a convenţie, atunci cînd ea revendica statutul de prizonier de razboi, sau rezultă ca are dreptul la statutul de prizonier de razboi, sau atunci cînd partea de care ea depinde revendica pentru ea acest statut pe calea notificarii adresate puterii care o detine sau puterii protectoare. Dacă exista vreo indoiala asupra dreptului sau la statutul de prizonier de razboi, aceasta persoana continua sa beneficieze de acest statut şi, prin urmare, de protectia celei de-a III-a conventii şi a prezentului protocol, aşteptînd ca statutul sau să fie determinat de un tribunal competent.
2.Dacă o persoană cazuta în miinile unei părţi adverse nu este deţinută ca prizonier de razboi şi trebuie să fie judecata de aceasta parte pentru o infractiune în legătură cu ostilitatile, ea este indreptatita să-şi valorifice dreptul sau la statutul de prizonier de razboi în faţa unui tribunal judiciar şi să obţină ca aceasta problema să fie rezolvata. De fiecare data cînd procedura aplicabila o permite, problema trebuie să fie solutionata înainte de a se fi decis asupra infractiunii. Reprezentantii puterii protectoare au dreptul sa asiste la dezbaterile în cursul cărora aceasta problema trebuie să fie rezolvata, în afara cazului excepţional în care aceste dezbateri se desfăşoară cu usile închise în interesul securitatii de stat. În acest caz, puterea detinatoare trebuie să informeze despre aceasta puterea protectoare.
3.Orice persoană care, luînd parte la ostilitati, nu are dreptul la statutul de prizonier de razboi şi nu beneficiaza de un tratament mai favorabil în conformitate cu cea de-a IV-a convenţie, are dreptul, oricînd, la protectia prevăzută în art. 75 al prezentului protocol. În teritoriul ocupat, o astfel de persoana, excepţind situaţia cînd este deţinută pentru spionaj, beneficiaza, de asemenea, în pofida dispoziţiilor art. 5 al celei de-a IV-a conventii, de drepturile de comunicare prevăzute în amintita convenţie.
1.În pofida oricarei alte dispozitii din conventii sau din prezentul protocol, un membru al fortelor armate ale unei părţi la conflict care cade în miinile unei părţi adverse atunci cînd se deda la activităţi de spionaj, nu are dreptul la statutul de prizonier de razboi şi poate fi tratat ca spion.
2.Un membru al fortelor armate ale unei părţi în conflict care culege sau cauta sa culeaga, în folosul acestei părţi, informaţii într-un teritoriu controlat de către o parte adversa nu va fi considerat ca se deda unor activităţi de spionaj dacă, făcînd aceasta, este imbracat în uniforma fortelor sale armate.
3.Un membru al fortelor armate ale unei părţi la conflict, care este rezident al unui teritoriu ocupat de către o parte adversa şi care culege sau cauta sa culeaga, în folosul părţii de care depinde, informaţii de interes militar în acest teritoriu, nu va fi considerat ca dedindu-se unor activităţi de spionaj, în cazul în care, făcînd aceasta, nu acţionează sub pretexte inselatoare sau într-un mod deliberat clandestin. În plus, acest rezident nu pierde dreptul la statutul de prizonier de razboi şi nu poate fi tratat ca spion decit în cazul unic în care este capturat atunci cînd se deda la activităţi de spionaj.
4.Un membru al fortelor armate ale unei părţi la conflict, care nu este rezident al unui teritoriu ocupat de către o parte adversa şi care s-a dedat la activităţi de spionaj în acest teritoriu, nu-şi pierde dreptul la statutul de prizonier de razboi şi nu poate fi tratat ca spion decit în cazul unic în care este capturat înainte de a se fi reintors la fortele armate de care aparţine.
1.Un mercenar nu are dreptul la statutul de combatant sau de prizonier de razboi.
2.Prin termenul mercenar se înţelege orice persoană:
a)care este special recrutata în tara sau în strainatate pentru a lupta într-un conflict armat;
b)care, în fapt, ia parte la ostilitati;
c)care ia parte la ostilitati în special în vederea obtinerii unui avantaj personal şi careia îi este efectiv promisa, de către o parte la conflict sau în numele ei, o remuneratie superioara aceleia promise sau platite combatantilor avînd un grad şi o functie analoage în fortele armate ale acestei părţi;
d)care nu este nici resortisant al unei părţi la conflict şi nici rezident al teritoriului controlat de o parte la conflict;
e)care nu este membru al fortelor armate ale unei părţi la conflict şi f) care nu a fost trimisa de către un stat, altul decit o parte la conflict, în misiune oficiala ca membru al fortelor armate ale statului respectiv.
În vederea asigurarii respectarii şi protectiei populatiei civile şi a bunurilor cu caracter civil, părţile la conflict trebuie intotdeauna sa faca o diferentiere între populatia civila şi combatanti, ca şi între bunurile cu caracter civil şi obiectivele militare şi, în consecinţa, sa dirijeze operaţiunile lor numai împotriva obiectivelor militare.
1.Prin expresia atacuri se înţeleg actele de violenta împotriva adversarului, fie ca aceste acte sînt ofensive sau defensive.
2.Dispozitiile prezentului protocol referitoare la atacuri se aplică tuturor atacurilor, oricare ar fi teritoriul în care au loc, inclusiv pe teritoriul naţional apartinind unei părţi la conflict, dar care se afla sub controlul unei părţi adverse.
3.Dispozitiile prezentei secţiuni se aplică oricarei operaţiuni terestre, aeriene sau navale care poate să afecteze pe pamint populatia civila, persoanele civile şi bunurile cu caracter civil. În plus, ele se aplică tuturor atacurilor navale sau aeriene indreptate contra unor obiective pe pamint, dacă nu afectează în alt fel regulile de drept international aplicabile la conflictele armate pe mare sau în aer.
4.Dispozitiile prezentei secţiuni completeaza regulile referitoare la protectia umanitara enuntate în cea de-a IV-a convenţie, indeosebi în titlul II, şi în celelalte acorduri internationale care leagă inaltele părţi contractante, ca şi celelalte reguli de drept international referitoare la protectia civililor şi a bunurilor cu caracter civil împotriva ostilitatilor pe pamint, pe mare şi în aer.
1.Este considerata civila orice persoană care nu aparţine uneia din categoriile prevăzute în art. 4 A 1), 2), 3) şi 6) al celei de-a III-a conventii şi în art. 43 al prezentului protocol. În caz de indoiala, persoana respectiva va fi considerata civila.
2.Populatia civila cuprinde toate persoanele civile.
3.Prezenta în mijlocul populatiei civile a persoanelor izolate care nu raspund definitiei de persoana civila nu priveaza aceasta populatie de calitatea sa.
1.Populatia civila şi persoanele civile se bucura de o protecţie generală contra pericolelor rezultind din operaţiile militare. În scopul de a face aceasta protecţie efectiva, regulile urmatoare, care se adauga celorlalte reguli de drept international aplicabil, vor trebui să fie respectate în toate imprejurarile.
2.Nici populatia civila ca atare, nici persoanele civile nu vor trebui sa faca obiectul atacurilor. Sînt interzise actele sau amenintarile cu violenta al caror scop principal este de a raspindi teroarea în populatia civila.
3.Persoanele civile se bucura de protectia acordată de către prezenta secţiune, în afară de cazul cînd participa direct la ostilitati şi numai pe durata acestei participari.
4.Atacurile fără discriminare sînt interzise. Prin expresia atacuri fără discriminare se înţeleg:
a)atacuri care nu sînt indreptate împotriva unui obiectiv militar determinat;
b)atacuri în care se folosesc metode şi mijloace de lupta care nu pot fi indreptate împotriva unui obiectiv militar determinat, sau c) atacuri în care se folosesc metode sau mijloace de lupta ale caror efecte nu pot fi limitate după cum le prescrie prezentul protocol, şi care sînt în consecinţa, în fiecare din aceste cazuri, capabile sa loveasca, fără deosebire, obiective militare şi persoane civile sau bunuri cu caracter civil.
5.Vor fi, între altele, considerate ca efectuate fără discriminare urmatoarele tipuri de atacuri:
a)atacurile prin bombardament, oricare ar fi metodele sau mijloacele utilizate, care trateaza ca un obiectiv militar unic un anumit numar de obiective militare net distantate şi distincte, situate într-un oras, sat sau în orice zona continind o concentraţie analoaga de persoane civile sau de bunuri cu caracter civil;
b)atacurile de la care se poate astepta ca sa cauzeze incidental pierderi de vieti omenesti la populatia civila, ranirea de persoane civile, pagube bunurilor cu caracter civil sau o combinaţie a acestor pierderi şi pagube, care ar fi excesive în raport cu avantajul militar concret şi direct asteptat.
6.Sînt interzise atacurile indreptate cu titlu de represalii împotriva populatiei civile sau a persoanelor civile.
7.Prezenta sau miscarile populatiei civile sau ale unor persoane civile nu pot fi utilizate pentru a se pune anumite puncte sau anumite zone la adapost de operaţiunile militare, mai ales pentru a incerca să se puna obiectivele militare la adapost de atacuri sau sa acopere, sa favorizeze sau să efectueze operaţiunile militare. Părţile la conflict nu trebuie să dirijeze miscarile populatiei civile sau ale persoanelor civile pentru a incerca sa puna obiectivele militare la adapost de atacuri sau sa acopere operaţiunile militare.
8.Nici o violare a acestor interdictii nu scuteste părţile la conflict de oblibaţiile lor juridice faţă de populatia civila şi persoanele civile, inclusiv de obligaţia de a lua masurile de precautie prevăzute în art. 57.
1.Bunurile cu caracter civil nu vor face obiectul nici al atacurilor şi nici al represaliilor.
Sînt bunuri cu caracter civil toate bunurile care nu sînt obiective militare în sensul paragrafului 2.
2.Atacurile vor fi strict limitate la obiectivele militare. În ceea ce priveste bunurile, obiectivele militare sînt limitate la bunurile care, prin natura lor, prin amplasare, destinatie sau utilizare, aduc o contribuţie efectiva la actiunea militara şi a caror distrugere, totala sau parţială, capturare sau neutralizare, în imprejurarile date, ofera un avantaj militar precis.
3.În caz de indoiala, un bun care este, normal, afectat unei utilizari civile, cum ar fi un lacas de cult, o casa, un alt tip de locuinta sau o şcoala, este prezumat a nu fi utilizat în vederea aducerii unei contribuţii efective la actiunea militara.
Sub rezerva dispoziţiilor Convenţiei de la Haga, din 14 mai 1954, pentru protectia bunurilor culturale în caz de conflict armat şi al altor instrumente internationale pertinente, este interzis:
a)să se comita orice act de ostilitate indreptat împotriva monumentelor istorice, operelor de arta sau lacasurilor de cult care constituie patrimoniul cultural sau spiritual al popoarelor;
b)să se utilizeze aceste bunuri în sprijinul efortului militar;
c)să se faca din aceste bunuri obiect de represalii.
1.Este interzisa infometarea civililor ca metoda de razboi.
2.Este interzis de a se ataca, a se distruge, a lua sau a scoate din uz bunuri indispensabile supravietuirii populatiei civile, cum ar fi proviziile alimentare şi zonele agricole în care acestea se produc, recoltele, vitele, instalatiile şi rezervele de apa potabila şi lucrarile de irigatii, în scopul de a lipsi, ca urmare a valorii lor de subzistenta, populatia civila sau partea adversa, oricare ar fi motivatia de la care se porneste, fie pentru a infometa persoanele civile, a provoca deplasarea acestora, sau pentru oricare alt motiv.
3.Interdicţiile prevăzute în paragraful 2 nu se aplică dacă bunurile enumerate sînt utilizate de către o parte adversa:
a)pentru subzistenta numai a membrilor fortelor sale armate;
b)în alte scopuri decit aceasta aprovizionare, dar ca sprijin direct al unei acţiuni militare, cu condiţia ca totusi sa nu angajeze, în nici un caz, împotriva acestor bunuri, acţiuni de la care s-ar putea astepta ca sa lase populatiei civile atit de putina hrana sau apa incit ea să fie supusă infometarii sau fortata să se deplaseze.
4.Aceste bunuri nu vor face obiectul represaliilor.
5.Tinind cont de necesitatile vitale ale oricarei părţi la conflict pentru apararea teritoriului sau naţional împotriva invadarii, derogarile la interdicţiile prevăzute în paragraful 2 sînt permise unei părţi la conflict pe un astfel de teritoriu care se afla sub controlul sau, dacă ratiuni militare imperioase le impun.
1.Razboiul va fi purtat veghind la protejarea mediului înconjurător natural împotriva daunelor intinse, de durata şi grave. Aceasta protecţie include interdictia de a utiliza metode sau mijloace de lupta concepute pentru a cauza sau de la care se asteapta sa cauzeze asemenea pagube mediului înconjurător natural şi sa compromita, ca urmare, sănătatea sau supravietuirea populatiei.
2.Atacurile cu titlu de represalii indreptate împotriva mediului înconjurător natural sînt interzise.
1.Lucrarile de arta sau instalatiile continind forte periculoase, şi anume barajele, digurile şi centralele nucleare de producere a energiei electrice, nu vor face obiectul atacurilor, chiar dacă ele constituie obiective militare, atunci cînd astfel de atacuri pot provoca eliberarea acestor forte şi, în consecinţa, pot cauza pierderi importante populatiei civile. Celelalte obiective militare situate pe aceste lucrari sau instalaţii sau în apropierea lor nu trebuie să faca obiectul atacurilor, atunci cînd astfel de atacuri pot provoca eliberarea de forte periculoase şi, în consecinţa, pot cauza pierderi considerabile populatiei civile.
2.Protectia speciala împotriva atacurilor prevăzute în paragraful 1 nu poate inceta:
a)pentru baraje sau diguri, decit dacă sînt utilizate în alte scopuri decit functionarea normala şi pentru sprijinul regulat, important şi direct al operaţiunilor militare şi dacă aceste atacuri reprezinta singurul mijloc practic de a face sa inceteze acest sprijin;
b)pentru centrale nucleare de producere a energiei electrice, decit dacă ele furnizeaza curent electric pentru sprijinul regulat, important şi direct al operaţiunilor militare şi dacă astfel de atacuri reprezinta singurul mijloc practic de a face sa inceteze acest sprijin;
c)pentru celelalte obiective militare situate pe aceste lucrari sau instalaţii sau în apropierea lor, decit dacă acestea sînt utilizate pentru sprijinul regulat, important şi direct al operaţiunilor militare şi dacă astfel de atacuri reprezinta singurul mijloc practic de a face sa inceteze acest sprijin.
3.În toate cazurile, populatia civila şi persoanele civile continua sa beneficieze de toate protectiile care le sînt conferite de către dreptul international, inclusiv de masurile de precautie prevăzute în art. 57. Dacă protectia inceteaza şi dacă una din lucrari, una din instalaţii sau unul din obiectivele militare menţionate în paragraful 1 este atacat, trebuie luate toate masurile de precautie posibile pentru a evita ca fortele periculoase să fie eliberate.
4.Este interzis de a face obiect al represaliilor una din lucrari, instalaţii sau unul din obiectivele menţionate în paragraful 1.
5.Părţile la conflict se vor stradui sa nu amplaseze obiective militare în apropierea lucrărilor sau instalaţiilor menţionate în paragraful 1. Cu toate acestea, instalatiile construite cu singurul scop de a apara lucrarile sau instalatiile protejate împotriva atacurilor sînt autorizate şi nu trebuie să constituie ele insele obiect al atacurilor, cu condiţia sa nu fie utilizate în ostilitati, cu excepţia acţiunilor defensive necesare pentru a raspunde atacurilor împotriva lucrărilor sau instalaţiilor protejate, şi ca armamentul lor să fie limitat la armele care nu pot servi decit la respingerea unei acţiuni inamice împotriva lucrărilor sau instalaţiilor protejate.
6.Inaltele părţi contractante şi părţile la conflict sînt invitate insistent sa incheie între ele acorduri pentru a asigura o protecţie suplimentara a bunurilor continind forte periculoase.
7.Pentru a facilita identificarea bunurilor protejate de prezentul articol, părţile la conflict vor putea să le marcheze cu un semn special constind dintr-un grup de trei cercuri colorate portocaliu intens, dispuse pe aceeasi axa, asa cum este specificat în art. 16 al anexei nr. 1 la prezentul protocol. Absenta unei astfel de semnalizari nu scuteste părţile la conflict de oblibaţiile decurgind din prezentul articol.
1.Operaţiunile militare trebuie să fie conduse cu grija permanenta de a proteja populatia civila, persoanele civile şi bunurile cu caracter civil.
2.În ceea ce priveste atacurile, trebuie luate urmatoarele măsuri de precautie:
a)cei care decid sau pregatesc un atac trebuie:
i)sa faca tot ceea ce este practic posibil pentru a verifica ca obiectivele de atac nu sînt nici persoane civile, nici bunuri cu caracter civil şi nu beneficiaza de o protecţie speciala, ci ca acestea sînt obiective militare în sensul paragrafului 2 al art. 52, şi ca dispozitiile prezentului protocol nu interzic atacarea acestora;
îi) sa ia toate masurile de precautie posibile, din punct de vedere practic, în ceea ce priveste alegerea mijloacelor şi metodelor de atac, în vederea evitarii şi, în tot cazul, a reducerii la minimum a pierderilor de vieti omenesti în cadrul populatiei civile, a ranirii persoanelor civile şi a producerii de pagube la bunurile cu caracter civil, care ar putea fi cauzate incidental;
iii) să se abtina de la lansarea unui atac de la care se poate astepta ca va cauza, incidental, pierderi de vieti omenesti în rindurile populatiei civile, ranirea persoanelor civile, pagube în bunuri cu caracter civil sau o combinaţie a acestor pierderi şi pagube care ar fi excesive în raport cu avantajul militar concret şi direct asteptat;
b)un atac trebuie să fie anulat sau intrerupt atunci cînd reiese ca obiectivul sau nu este militar sau ca acesta beneficiaza de o protecţie speciala sau cînd se poate astepta ca atacul sa cauzeze, incidental, pierderi de vieti omenesti în rindul populatiei civile, ranirea persoanelor civile, pagube bunurilor cu caracter civil, sau o combinaţie a acestor pierderi şi pagube care ar fi excesive în raport cu avantajul militar concret şi direct asteptat;
c)în cazul atacurilor care pot afecta populatia civila, trebuie lansat, în timp util şi prin mijloace eficace, un avertisment, afară de cazul cînd circumstantele nu permit aceasta.
3.Atunci cînd este posibila alegerea între mai multe obiective militare pentru a obtine un avantaj militar echivalent, trebuie să se aleaga obiectivul pentru care se poate astepta ca atacul să prezinte pericolul cel mai mic pentru persoanele civile sau pentru bunurile cu caracter civil.
4.În conducerea operaţiunilor militare pe mare şi în aer, fiecare parte la conflict trebuie să ia, în conformitate cu drepturile şi indatoririle ce decurg pentru ea din regulile de drept international aplicabil la conflictele armate, toate masurile de precautie rezonabile pentru a evita pierderile de vieti omenesti în rindurile populatiei civile şi pagube bunurilor cu caracter civil.
5.Nici o dispoziţie a prezentului articol nu poate fi interpretata ca autorizînd atacurile împotriva populatiei civile, persoanelor civile sau a bunurilor cu caracter civil.
În măsura în care aceasta este practic posibil, părţile la conflict:
a)se vor stradui, sub rezerva art. 49 al celei de-a IV-a conventii, sa indeparteze, din vecinatatea obiectivelor militare, populatia civila, persoanele civile şi bunurile cu caracter civil supuse autorităţii lor;
b)vor evita sa amplaseze obiective militare în interiorul sau în apropierea zonelor dens populate;
c)vor lua celelalte măsuri de precautie necesare pentru a proteja, împotriva pericolelor ce rezultă din operaţiile militare, populatia civila, persoanele civile şi bunurile cu caracter civil supuse autorităţii lor.
1.Este interzis părţilor la conflict sa atace prin orice mijloc localităţile neaparate.
2.Autorităţile competente ale unei părţi la conflict vor putea sa declare localitate neaparata orice loc populat care se afla în apropierea sau în interiorul unei zone în care fortele armate sînt în contact şi care este deschis ocupatiei de către o parte adversa. O astfel de localitate trebuie să indeplineasca urmatoarele condiţii:
a)toţi combatantii, precum şi armamentul şi materialele militare mobile vor trebui sa fi fost evacuate;
b)sa nu se dea o intrebuintare ostila instalaţiilor sau obiectivelor militare fixe;
c)autorităţile şi populatia nu vor comite acte de ostilitate;
d)sa nu se intreprinda nici o activitate în sprijinul operaţiunilor militare.
3.Prezenta, în aceasta localitate, a persoanelor special protejate de către conventii şi prezentul protocol şi a fortelor de politie pastrate cu unicul scop al mentinerii ordinii publice nu este contrara condiţiilor din paragraful 2.
4.Declaratia facuta în baza paragrafului 2 trebuie să fie adresata părţii adverse şi trebuie să determine şi sa indice, în modul cel mai precis posibil, limitele localităţii neaparate. Partea la conflict care primeste declaratia trebuie să confirme primirea şi sa trateze localitatea ca o localitate neaparata, în afară de cazul cînd condiţiile stabilite în paragraful 2 nu sînt efectiv indeplinite, caz în care ea trebuie să informeze neintirziat partea care a facut aceasta declaratie. Chiar dacă condiţiile stabilite în paragraful 2 nu sînt indeplinite, localitatea va continua sa beneficieze de protectia prevăzută de către celelalte dispozitii ale prezentului protocol şi de celelalte reguli ale dreptului international aplicabil în conflictele armate.
5.Părţile la conflict vor putea să se puna de acord asupra crearii de localităţi neaparate, chiar dacă aceste localităţi nu indeplinesc condiţiile stabilite la paragraful 2. Acordul ar trebui sa determine şi sa indice, în modul cel mai precis posibil, limitele localităţii neaparate; în caz de necesitate, el poate fixa modalităţi de control.
6.Partea în miinile careia se afla o localitate făcînd obiectul unui astfel de acord trebuie să o marcheze, în măsura posibilului, prin semne ce vor fi convenite cu cealalta parte şi care trebuie să fie plasate în locuri foarte vizibile, în special în perimetrul şi la limitele localităţii şi pe drumurile principale.
7.O localitate pierde statutul sau de localitate neaparata atunci cînd nu mai indeplineste condiţiile stabilite în paragraful 2 sau în acordul mentionat în paragraful 5. Intr-o astfel de eventualitate, localitatea continua sa beneficieze de protectia prevăzută de celelalte dispozitii ale prezentului protocol şi de celelalte reguli de drept international aplicabile în conflictele armate.
1.Este interzis părţilor la conflict sa extinda operaţiunile lor militare în zonele cărora le vor fi conferit prin acord statutul de zona demilitarizata, dacă aceasta extindere este contrara dispoziţiilor unui astfel de acord.
2.Acest acord va fi expres; el va putea fi incheiat verbal sau în scris, direct sau prin intermediul unei puteri protectoare sau al unei organizaţii umanitare impartiale, şi va consta în declaratii reciproce şi concordante. Acordul va putea fi incheiat atit în timp de pace, cit şi după începerea ostilitatilor, şi trebuie să indice şi sa determine în modul cel mai precis cu putinta limitele zonei demilitarizate; el va fixa, în caz de necesitate, modalitatile de control.
3.Obiectul unui astfel de acord va fi în mod normal o zona indeplinind urmatoarele condiţii:
a)toţi combatantii, precum şi armamentul şi materialele militare mobile vor trebui sa fi fost evacuate;
b)nu se va da o intrebuintare ostila instalaţiilor şi obiectivelor militare fixe;
c)autorităţile şi populatia nu vor comite acte de ostilitate;
d)orice activitate legata de efortul militar va trebui sa fi incetat.
Părţile în conflict se vor înţelege în ceea ce priveste interpretarea ce trebuie data condiţiilor stabilite în alin. d) şi în privinta persoanelor, altele decit cele menţionate în paragraful 4, ce urmeaza a fi admise în zona demilitarizata.
4.Prezenta în aceasta zona a persoanelor special protejate de către conventii şi de către prezentul protocol şi a fortelor de politie pastrate cu unicul scop de a menţine ordinea publică nu este contrara condiţiilor stabilite în paragraful 3.
5.Partea în miinile careia se afla o astfel de zona trebuie să o marcheze, în măsura posibilului, prin semne convenite cu cealalta parte, care trebuie plasate în locuri foarte vizibile, în special în perimetrul şi în limitele zonei şi pe drumurile principale.
6.Dacă luptele se apropie de o zona demilitarizata, iar părţile în conflict au incheiat un acord în acest scop, nici una dintre ele nu va putea utiliza aceasta zona în scopuri legate de conducerea operaţiunilor militare, şi nici sa abroge unilateral statutul acesteia.
7.În caz de violare evidenta de către una dintre părţile la conflict a dispoziţiilor paragrafelor 3 sau 6, cealalta parte va fi eliberata de oblibaţiile ce decurg din acordul prin care s-a conferit zonei statutul de zona demilitarizata. Intr-o astfel de eventualitate, zona îşi va pierde statutul, dar va continua sa beneficieze de protectia prevăzută de celelalte dispozitii ale prezentului protocol şi de celelalte reguli de drept international aplicabile la conflictele armate.
În sensul prezentului protocol:
a)prin expresia protecţie civila se înţelege indeplinirea tuturor sarcinilor umanitare, sau a mai multora dintre ele, menţionate mai jos, destinate sa protejeze populatia civila împotriva pericolelor ostilitatilor sau ale catastrofelor şi s-o ajute să depăşească efectele lor imediate, asigurind condiţiile necesare supravietuirii acesteia. Aceste sarcini sînt urmatoarele:
i)serviciul de alerta;
îi) evacuarea;
iii) punerea la dispoziţie şi organizarea de adaposturi;
iv) aplicarea masurilor de camuflaj;
v)salvare; vi) servicii sanitare, inclusiv prim ajutor şi asistenţa religioasa;
vii) lupta contra focului;
viii) reperarea şi semnalizarea zonelor periculoase;
ix) decontaminarea şi alte măsuri de protecţie analoage;
x)adapostirea şi aprovizionarea de urgenta; xi) ajutor în caz de urgenta pentru restabilirea şi menţinerea ordinii în zonele sinistrate;
xii) restabilirea de urgenta a serviciilor indispensabile de utilitate publică;
xiii) servicii funerare de urgenta;
xiv) ajutor în ocrotirea bunurilor esentiale pentru supravietuire;
xv) activităţi complementare necesare indeplinirii oricareia din sarcinile menţionate mai sus cuprinzind planificarea şi organizarea, dar care nu se limiteaza la acestea;
b)prin expresia organisme de protecţie civila se înţeleg asezaminte şi alte unităţi înfiinţate sau autorizate de către autorităţile competente ale părţii în conflict pentru a îndeplini oricare din sarcinile menţionate în alin. a) şi care sînt în exclusivitate afectate şi utilizate pentru aceste sarcini;
c)prin termenul personal al organismelor de protecţie civila se înţeleg persoanele pe care o parte la conflict le afectează în exclusivitate pentru indeplinirea sarcinilor enumerate în alin. a), inclusiv personalul afectat în exclusivitate administraţiei acestor organisme de către autoritatea competentă a acestei părţi;
d)prin termenul material al organismelor de protecţie se înţelege echipamentul, aprovizionarea şi mijloacele de transport pe care aceste organisme le utilizeaza pentru a îndeplini sarcinile enumerate la alin. a).
1.Organismele civile de protecţie civila ca şi personalul lor trebuie să fie respectate şi protejate în conformitate cu dispozitiile prezentului protocol şi, mai ales, cu dispozitiile prezentei secţiuni. Ele au dreptul să se achite de sarcinile lor de protecţie civila, în afară de cazurile de necesitate militara imperioasa.
2.Dispozitiile paragrafului 1 se aplică deopotriva civililor care, desi nu apartin unor organisme civile de protecţie civila, raspund unui apel al autorităţilor competente şi indeplinesc, sub controlul lor, sarcini de protecţie civila.
3.Cladirile şi materialul utilizate în scopuri de protecţie civila, ca şi adaposturile destinate populatiei civile, sînt reglementate de art. 52. Bunurile utilizate în scopurile protectiei civile nu pot fi distruse şi nici deturnate de la destinaţia lor, decit de către partea cărora acestea apartin.
1.În teritoriile ocupate, organismele civile de protecţie civila vor primi de la autorităţi facilitatile necesare pentru indeplinirea sarcinilor lor. În nici o imprejurare, personalul lor nu trebuie constrins sa indeplineasca activităţi care ar împiedica executarea convenabila a acestor sarcini. Puterea ocupanta nu va putea aduce nici o schimbare structurii sau personalului acestor organisme care ar putea prejudicia indeplinirea eficace a misiunilor lor. Aceste organisme civile de protecţie civila nu vor fi obligate sa acorde prioritate resortisantilor sau intereselor acestei puteri.
2.Puterea ocupanta nu trebuie să oblige, sa constringa sau sa incite organismele civile de protecţie civila sa indeplineasca sarcinile lor într-un mod care ar prejudicia în orice fel interesele populatiei civile.
3.Puterea ocupanta poate, pentru ratiuni de securitate, sa dezarmeze personalul de protecţie civila.
4.Puterea ocupanta nu trebuie nici sa deturneze de la utilizarea lor specifică şi nici sa rechizitioneze cladirile sau materialul apartinind organismelor de protecţie civila sau utilizate de către acestea, atunci cînd aceasta deturnare sau aceasta rechizitie aduc prejudicii populatiei civile.
5.Puterea ocupanta poate să rechizitioneze sau sa deturneze aceste mijloace, cu condiţia continuarii respectarii regulii generale stabilite în paragraful 4 şi sub rezerva urmatoarelor condiţii speciale:
a)cladirile şi materialul să fie pentru alte necesităţi ale populatiei civile;
b)rechizitia sau deturnarea sa dureze numai cit necesitatea exista.
6.Puterea ocupanta nu trebuie nici sa deturneze şi nici sa rechizitioneze adaposturile puse la dispoziţia populatiei civile sau necesare pentru nevoile acestei populatii.
Organisme civile de protecţie civila ale unor state neutre sau ale altor state care nu sînt părţi la conflict şi organisme internationale de coordonare
1.Art. 62, 63, 65 şi 66 se aplică deopotriva personalului şi materialelor organismelor civile, de protecţie civila ale unor alte state neutre sau care nu sînt părţi la conflict, care indeplinesc sarcini de protecţie civila enumerate în art. 61, pe teritoriul unei părţi la conflict, cu consimtamintul şi sub controlul acestei părţi. Notificarea acestei asistente va fi adresata de îndată ce va fi posibil oricareia dintre părţile adverse interesate. În nici o imprejurare, aceasta activitate nu va fi considerata ca un amestec în conflict. Cu toate acestea, aceasta activitate ar trebui să fie exercitata tinind seama, în mod curent, de interesele de securitate ale părţilor în conflict interesate.
2.Părţile la conflict care primesc asistenţa mentionata în paragraful 1 şi inaltele părţi contractante care o acorda trebuie să faciliteze, cînd este cazul, coordonarea internationala a acestor acţiuni de protecţie civila. În acest caz, dispozitiile prezentului capitol se aplică organismelor internationale competente.
3.În teritoriile ocupate, puterea ocupanta nu poate să excluda sau sa restringa activităţile organismelor civile de protecţie civila ale unor state neutre sau ale altor state care nu sînt părţi la conflict şi ale unor organisme internationale de coordonare decit dacă ea poate să asigure indeplinirea adecvata a sarcinilor de protecţie civila prin propriile sale mijloace sau prin acelea ale teritoriului ocupat.
1.Protectia la care au dreptul organismele civile de protecţie civila, personalul lor, cladirile, adaposturile şi materialele lor nu va putea sa inceteze decit dacă comit sau sînt intrebuintate pentru a comite, în afara sarcinilor proprii, acte dăunătoare inamicului. Cu toate acestea, protectia va inceta numai după ce o somatie va fixa, de cite ori este cazul, un termen rezonabil, dar va ramine fără efect.
2.Nu vor fi considerate acte dăunătoare inamicului:
a)faptul de a executa sarcini de protecţie civila sub conducerea sau supravegherea autorităţilor militare;
b)faptul ca personalul civil de protecţie civila coopereaza cu personalul militar în indeplinirea sarcinilor de protecţie civila sau ca militarii sînt atasati organismelor civile de protecţie civila;
c)faptul ca de indeplinirea sarcinilor de protecţie civila ar putea, incidental, sa beneficieze şi victime militare, în special acelea care sînt scoase din lupta.
3.Nu va fi considerat ca act daunator inamicului nici portul de arme usoare individuale de către personalul civil de protecţie civila, în vederea mentinerii ordinii sau pentru propria sa protecţie. Cu toate acestea, în zonele în care se desfăşoară sau se pare ca vor trebui să se desfăşoare lupte terestre, părţile la conflict vor da dispozitiile potrivite pentru a limita aceste arme la armele de mina, cum ar fi pistoalele sau revolverele, cu scopul de a facilita diferentierea între personalul de protecţie civila şi combatanti. Chiar dacă personalul de protecţie civila poarta alte arme individuale usoare în aceste zone, acesta trebuie să fie respectat şi protejat îndată ce va fi recunoscut ca atare.
4.Faptul ca organismele civile de protecţie civila sînt organizate după model militar, ca şi caracterul obligatoriu al serviciului cerut personalului lor, nu le va priva, de asemenea, de protectia conferita de prezentul protocol.
1.Fiecare parte la conflict trebuie să se straduiasca sa procedeze în asa fel incit organismele de protecţie civila, personalul lor, cladirile şi materialele lor să fie identificate atunci cînd sînt consacrate în exclusivitate indeplinirii sarcinilor de protecţie civila. Adaposturile puse la dispoziţia populatiei civile trebuie să fie identificabile într-un mod analog.
2.Fiecare parte la conflict trebuie să se straduiasca, de asemenea, sa adopte şi sa puna în aplicare metode şi proceduri care să permită identificarea adaposturilor civile, precum şi personalul, cladirile şi materialele de protecţie civila care poarta sau arboreaza semnul distinctiv international al protectiei civile.
3.În teritoriile ocupate şi în zonele în care se desfăşoară sau se pare ca se vor desfăşura lupte, personalul civil de protecţie civila se va face recunoscut, ca regula generală, prin semnul distinctiv international al protectiei civile şi al unei cărţi de identitate atestind statutul sau.
4.Semnul distinctiv international al protectiei civile consta dintr-un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu, cînd este utilizat pentru protectia organismelor de protecţie civila, a cladirilor lor, a personalului şi materialelor lor sau pentru protectia adaposturilor civile.
5.În afara semnului distinctiv, părţile la conflict vor putea să se puna de acord asupra utilizarii semnelor distinctive în scopul identificarii serviciilor de protecţie civila.
6.Aplicarea dispoziţiilor paragrafelor 1 şi 4 este reglementata de cap. V din anexa nr. I a prezentului protocol.
7.În timp de pace, semnul descris în paragraful 4 poate fi utilizat cu consimtamintul autorităţilor naţionale competente, în scopul identificarii serviciilor de protecţie civila.
8.Inaltele părţi contractante şi părţile la conflict vor lua masurile necesare pentru a controla utilizarea semnului distinctiv international de protecţie civila şi pentru a preveni şi reprima folosirea abuziva a acestuia.
9.Identificarea personalului sanitar şi religios, a unităţilor sanitare şi a mijloacelor de transport sanitare ale protectiei civile este reglementata deopotriva de art. 18.
1.Membrii fortelor armate şi unitatile militare afectate organismelor de protecţie civila vor fi respectati şi protejati, cu condiţia ca:
a)acest personal şi aceste unităţi să fie afectate în permanenta indeplinirii oricarei sarcini prevăzute în art. 61 şi sa i se consacre în exclusivitate;
b)dacă a primit aceasta insarcinare, acest personal sa nu indeplineasca alte sarcini militare în timpul conflictului;
c)acest personaj să se distinga net de ceilalti membri ai fortelor armate, purtind foarte vizibil semnul distinctiv international al protectiei civile, care trebuie să fie suficient de mare, şi avînd în posesie cartea de identitate prevăzută în cap. V al anexei nr. I a prezentului protocol, atestind statutul sau;
d)acest personal şi aceste unităţi să fie dotate numai cu arme individuale usoare în vederea mentinerii ordinii sau pentru propria lor aparare. Dispozitiile art. 65 paragraful 3 se vor aplica şi în acest caz;
e)acest personal sa nu participe direct la ostilitati şi sa nu comita sau sa nu fie intrebuintat pentru a comite, în afara sarcinilor de protecţie civila, acte dăunătoare părţii adverse;
f)acest personal şi aceste unităţi să-şi indeplineasca sarcinile lor de protecţie civila numai pe teritoriul naţional al părţii lor.
Nerespectarea condiţiilor enuntate în alin. e) de către oricare membru al fortelor armate care este obligat prin condiţiile prevăzute în alin. a) şi b) este interzisa.
2.Membrii personalului militar care servesc în organismele de protecţie civila vor fi, dacă cad în miinile unei părţi adverse, prizonieri de razboi. În teritoriul ocupat ei pot să fie folositi, dar numai în interesul populatiei civile din acest teritoriu, pentru sarcini de protecţie civila, în măsura în care este nevoie de aceasta, cu condiţia, totusi, ca ei să fie voluntari, dacă aceasta munca este periculoasa.
3.Cladirile şi elementele importante ale materialelor şi ale mijloacelor de transport ale unităţilor militare afectate organismelor de protecţie civila trebuie să fie marcate vizibil cu semnul distinctiv international al protectiei civile. Acest semn trebuie să fie suficient de mare.
4.Cladirile şi materialele unităţilor militare afectate în permanenta organismelor de protecţie civila şi afectate în exclusivitate indeplinirii sarcinilor de protecţie civila, dacă vor cadea în miinile unei părţi adverse, vor beneficia de dreptul razboiului. Cu toate acestea, nu se va putea schimba destinaţia lor atita vreme cit ele sînt necesare indeplinirii sarcinilor de protecţie civila, în afara cazului unei necesităţi militare imperioase, cu condiţia ca, în prealabil, sa fi fost luate măsuri pentru a se face faţa, într-un mod corespunzător, necesitatilor populatiei civile.
Dispozitiile prezentei secţiuni se aplică populatiei civile în sensul prezentului protocol şi completeaza art. 23, 55, 59, 60, 61 şi 62 şi celelalte dispozitii pertinente ale celei de-a IV-a conventii.
1.În afara obligaţiilor enumerate în art. 55 al celei de-a IV-a conventii, referitoare la aprovizionare cu provizii şi medicamente, puterea ocupanta va asigura, de asemenea, în întreaga măsura a mijloacelor sale şi fără nici o diferentiere cu caracter defavorabil, furnizarea de imbracaminte, asternuturi, mijloace de adapostire şi alte furnituri esentiale supravietuirii populatiei civile din teritoriul ocupat, precum şi obiectele de cult necesare.
2.Actiunile de ajutor în favoarea populatiei civile din teritoriul ocupat sînt reglementate de art. 59, 60, 61, 62, 108, 109, 110 şi 111 ale celei de-a IV-a conventii, ca şi de art. 71 al prezentului protocol, şi vor fi infaptuite fără întîrziere.
1.Atunci cînd populatia civila dintr-un teritoriu sub controlul unei părţi în conflict, altul decit un teritoriu ocupat, este insuficient aprovizionata cu materiale şi alimente menţionate în art. 69, vor fi intreprinse acţiuni de asistenţa cu caracter umanitar şi impartial şi fără nici o diferentiere cu caracter defavorabil, sub rezerva consimtamintului părţilor vizate de către aceste acţiuni de asistenţa. Ofertele de asistenţa indeplinind condiţiile de mai sus nu vor fi considerate nici ca un amestec în conflictul armat şi nici drept acte ostile. Cu ocazia distribuirii de colete cu ajutoare va fi acordată prioritate persoanelor care, asa cum sînt copiii, femeile insarcinate sau lehuze şi mamele care alapteaza, trebuie, conform convenţiei a IV-a sau prezentului protocol, sa faca obiectul unui tratament privilegiat sau al unei protectii deosebite.
2.Părţile la conflict şi fiecare înaltă parte contractantă vor autoriza şi vor facilita trecerea rapida şi fără piedici a tuturor trimiterilor, a echipamentelor şi a personalului de ajutor oferite în conformitate cu prevederile acestei secţiuni, chiar dacă acest ajutor este destinat populatiei civile a părţii adverse.
3.Părţile la conflict şi fiecare înaltă parte contractantă, autorizînd trecerea de ajutoare, echipamente şi personal în conformitate cu paragraful 2:
a)vor dispune de dreptul de a stabili reglementarile tehnice, inclusiv verificările, la care este supusă o asemenea trecere;
b)vor putea sa condiţioneze autorizatia de trecere de obligaţia ca distribuirea asistentei să fie efectuata la faţa locului, sub controlul unei părţi protectoare;
c)nu vor deturna în nici un fel trimiterile de ajutoare de la destinaţia lor şi nici nu vor intirzia trimiterea, cu excepţia cazurilor de necesitate urgenta, în interesul populatiei civile vizate.
4.Părţile la conflict vor asigura protectia trimiterilor de ajutoare şi vor facilita distribuirea rapida a acestora.
5.Părţile la conflict şi fiecare înaltă parte contractantă interesata vor incuraja şi vor facilita o coordonare internationala eficienta a acţiunilor de asistenţa menţionate în paragraful 1.
1.În caz de necesitate, ajutorul furnizat intr-o actiune de asistenţa va putea cuprinde personal de asistenţa, mai ales pentru transportul şi distribuirea trimiterilor de ajutoare; participarea acestui personal va fi supusă consimtamintului părţii pe teritoriul careia îşi va exercita activitatea.
2.Acest personal va fi respectat şi protejat.
3.Fiecare parte care primeste colete cu ajutoare va asista, în toata măsura posibilului, personalul mentionat în paragraful 1, în indeplinirea misiunii sale de asistenţa. Activităţile acestui personal de asistenţa nu pot fi limitate, iar deplasarile sale nu vor fi restrinse temporar decit în caz de necesitate militara imperioasa.
4.În nici o imprejurare personalul de ajutorare nu va trebui să-şi depăşească limitele misiunii, potrivit prevederilor prezentului protocol. Trebuie să se tina seama indeosebi de exigentele de securitate ale părţii pe teritoriul careia acesta îşi exercită atribuţiile. Se poate pune capat misiunii oricărui membru al personalului de ajutorare care nu respecta aceste condiţii.
Dispozitiile prezentei secţiuni completeaza normele referitoare la protectia umanitara a persoanelor civile şi a bunurilor cu caracter civil cazute în mina unei părţi la conflict, enuntate în convenţia a IV-a, indeosebi în titlurile I şi III, ca şi celelalte norme aplicabile de drept international care reglementeaza protectia drepturilor fundamentale ale omului pe timpul unui conflict armat cu caracter international.
Persoanele care, inaintea începerii ostilitatilor, sînt considerate ca apatrizi sau refugiati în sensul instrumentelor internationale pertinente, accentuate de către părţile interesate sau de legislatia naţionala a statului de refugiu sau de reşedinţa, vor fi, în toate imprejurarile şi fără nici o diferentiere cu caracter defavorabil, persoane protejate în sensul titlurilor I şi III ale celei de-a IV-a conventii.
Inaltele părţi contractante şi părţile în conflict vor facilita, în toata măsura posibilului, regruparea familiilor dispersate ca urmare a conflictelor armate şi vor incuraja în special actiunea organizaţiilor umanitare care se consacra acestei sarcini în conformitate cu dispozitiile convenţiilor şi ale prezentului protocol şi în conformitate cu regulile lor de securitate.
1.În măsura în care ele sînt afectate de o situaţie prevăzută în art. 1 al prezentului protocol, persoanele care sînt în miinile unei părţi la conflict şi care nu beneficiaza de un tratament mai favorabil în virtutea convenţiilor şi a prezentului protocol vor fi tratate cu umanitate, în toate imprejurarile, şi vor beneficia cel puţin de protectia prevăzută în prezentul articol, fără nici o diferentiere cu caracter defavorabil fondata pe rasa, culoare, sex, limba, religie sau credinta, opinii politice sau altele, origine naţionala sau sociala, avere, nastere sau o alta situaţie, sau orice alte criterii analoage. Fiecare dintre părţi va respecta integritatea corporala, onoarea, convingerile şi practicile religioase ale tuturor acestor persoane.
2.Sînt şi vor ramine interzise intotdeauna şi în orice loc urmatoarele acte, fie ca sînt comise de persoane civile sau militari:
a)atingerile aduse vietii, sănătăţii şi integritatii fizice sau mentale a persoanelor, în special:
i)omorul;
îi) tortura sub toate formele sale, fie fizica, fie mentala;
iii) pedepsele corporale;
iv) mutilarile;
b)atingerile indreptate împotriva demnitatii persoanei, mai ales tratamentele umilitoare şi degradante, prostitutia fortata şi orice formă de atentat la pudoare;
c)luarea de ostatici;
d)pedepsele colective;
e)amenintarea de a comite oricare dintre actele citate mai sus.
3.Orice persoană arestata, deţinută sau internata pentru acte în legătură cu conflictul armat va fi informata fără întîrziere, intr-o limbă pe care o înţelege, despre motivele pentru care aceste măsuri au fost luate. Cu excepţia cazului de arestare sau de detentie pentru o infractiune penala, aceasta persoana va fi eliberata în cel mai scurt timp posibil şi, în orice caz, îndată ce imprejurarile care justifica arestarea, detentia sau internarea vor fi incetat sa existe.
4.Nici o condamnare nu va fi pronunţată şi nici o pedeapsă nu va fi executata împotriva unei persoane recunoscută vinovata de o infractiune penala comisa în legătură cu conflictul armat, dacă aceasta nu are loc în baza unei sentinte prealabile data de un tribunal impartial şi constituit legal, care să se conformeze principiilor general recunoscute ale unei proceduri judiciare normale cuprinzind urmatoarele garantii:
a)procedura va dispune ca orice acuzat să fie informat fără întîrziere de detaliile infractiunii care îi este imputata şi se va asigura acuzatului, inaintea şi în timpul procesului, toate drepturile şi mijloacele necesare apararii sale;
b)nimeni nu poate fi pedepsit pentru o infractiune decit pe baza unei responsabilităţii penale individuale;
c)nimeni nu va fi acuzat sau condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care nu constituie un act de delict potrivit dreptului naţional sau international care era aplicabil în momentul în care au fost comise. De asemenea, nu va fi aplicata nici o pedeapsă mai grava decit aceea care era aplicabila în momentul în care infractiunea a fost comisa. Dacă, ulterior acestei infractiuni, legea prevede aplicarea unei pedepse mai usoare, delincventul va trebui sa beneficieze de aceasta situaţie;
d)orice persoană acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pînă cînd culpabilitatea sa nu a fost legal stabilita;
e)orice persoană acuzata de o infractiune are dreptul de a fi judecata în prezenta sa;
f)nimeni nu poate fi fortat să depună marturie împotriva sa sau să se recunoasca vinovat;
g)orice persoană acuzata de o infractiune are dreptul sa interogheze sau sa ceara să fie interogati martorii acuzarii şi să obţină infatisare la interogatoriul martorilor apararii în aceleasi condiţii ca şi martorii acuzarii;
h)nici o persoană nu poate fi urmarita sau pedepsita de către aceeasi parte pentru o infractiune care a facut deja obiectul unei sentinte definitive de achitare sau condamnare data în conformitate cu acelasi drept şi aceeasi procedura judiciara;
i)orice persoană acuzata de o infractiune are dreptul ca sentinta să fie pronunţată în sedinta publică;
j)orice persoană condamnata va fi informata în momentul condamnarii de drepturile sale judiciare de recurs şi de alte drepturi, ca şi de termenele în care trebuie exercitate.
5.Femeile private de libertate pentru motive în legătură cu conflictul armat vor fi deţinute în localuri separate de cele ale barbatilor. Ele vor fi plasate sub supraveghere exercitata de către femei. Cu toate acestea, dacă sînt arestate, deţinute sau internate familii, unitatea acestor familii va fi păstrată, pe cit posibil, în ceea ce priveste cazarea lor.
6.Persoanele arestate, deţinute sau internate pentru motive în legătură cu conflictul armat vor beneficia de protectia acordată prin prezentul articol pînă la eliberarea lor definitivă, repatrierea sau reasezarea lor, chiar şi după terminarea conflictului armat.
7.Pentru ca sa nu existe nici o indoiala în ceea ce priveste urmarirea şi judecarea persoanelor acuzate de crime de razboi sau de crime împotriva umanitatii, vor fi aplicate urmatoarele principii:
a)persoanele care sînt acuzate de astfel de crime vor fi deferite urmaririi şi judecarii, în conformitate cu normele de drept international aplicabil;
b)oricarei persoane care nu beneficiaza de un tratament mai favorabil în baza convenţiilor sau a prezentului protocol i se va acorda tratamentul prevăzut de către prezentul articol, indiferent ca crimele de care este acuzata constituie sau nu infractiuni grave la conventii sau la prezentul protocol.
8.Nici o dispoziţie a prezentului articol nu poate fi interpretata ca limitind sau aducind o atingere oricarei alte dispozitii mai favorabile, care acorda, în baza regulilor de drept international aplicabil, o mai mare protecţie persoanelor ocrotite de paragraful 1.
1.Femeile vor face obiectul unui respect deosebit şi vor fi protejate, în special împotriva violului, constringerii la prostitutie şi oricarei forme de atentat la pudoare.
2.Cazurile de femei insarcinate şi de mame cu copii mici care depind de acestea, ce sînt arestate, deţinute sau internate pentru motive în legătură cu conflictul armat, vor fi examinate cu prioritate absoluta.
3.În toata măsura posibilului, părţile la conflict se vor stradui sa evite ca pedeapsa cu moartea să fie pronunţată împotriva femeilor insarcinate sau mamelor cu copii mici care depind de ele, pentru o infractiune comisa în legătură cu conflictul armat. O condamnare la moarte pentru o astfel de infractiune, împotriva acestor femei, nu va fi executata.
1.Copiii vor trebui sa faca obiectul unui respect special şi vor trebui să fie protejati împotriva oricarei forme de atentat la pudoare. Părţile la conflict le vor acorda ingrijiri şi ajutorul de care au nevoie, tinind seama de vîrsta lor sau de orice alt motiv.
2.Părţile la conflict vor lua toate masurile posibile în practica pentru ca copiii sub 15 ani sa nu participe direct la ostilitati, indeosebi abtinindu-se de la a-i recruta în fortele lor armate. Atunci cînd ele incorporeaza persoane de peste 15 ani, dar sub 18 ani, părţile la conflict se vor stradui sa acorde prioritate celor mai în vîrsta.
3.Dacă, în cazuri excepţionale şi în pofida dispoziţiilor paragrafului 2, copiii care nu au 15 ani impliniti participa direct la ostilitati şi cad în miinile unei părţi adverse, vor continua sa beneficieze de protectia speciala acordată de prezentul articol, fie ca sînt sau nu prizonieri de razboi.
4.Dacă sînt arestati, detinuti sau internati pentru motive în legătură cu conflictul armat, copiii vor fi pusi sub paza în localuri separate de cele ale adulţilor, cu excepţia cazului familiilor cazate ca unităţi familiale, asa cum prevede paragraful 5 al art. 75.
5.O condamnare la moarte pentru o infractiune în legătură cu conflictul armat nu va fi executata împotriva persoanelor care nu aveau 18 ani în momentul infractiunii.
Evacuarea copiilor 1. Nici o parte la conflict nu trebuie să efectueze evacuarea, către o tara străină, de alti copii decit propriii săi resortisanti, în afara cazului unei evacuari temporare, a carei necesitate este impusa de ratiuni imperioase ce ţin de sănătatea sau de tratamentul medical al copiilor sau, cu excepţia unui teritoriu ocupat, de securitatea lor. Atunci cînd se poate lua legătură cu parintii sau tutorii, este necesar consimtamintul lor scris cu privire la evacuare. Dacă nu se poate lua legătură cu acestia, evacuarea nu se poate face decit cu consimtamintul scris al persoanelor cărora legea sau cutuma le atribuie, în principal, ocrotirea copiilor.
Puterea protectoare va controla orice evacuare de aceasta natura, în înţelegere cu părţile interesate, adica cu partea care efectueaza evacuarea, cu partea care primeste copiii şi cu orice parte a carei resortisanti sînt evacuati. În toate cazurile, toate părţile la conflict vor lua toate masurile de precautie posibile în practica pentru a evita compromiterea evacuarii.
2.Atunci cînd se efectueaza o evacuare în condiţiile paragrafului 1, educatia fiecarui copil evacuat, inclusiv educatia sa religioasa şi morala, asa cum o doresc parintii săi, va trebui să fie asigurată, pe cit posibil, într-un mod continuu.
3.În scopul facilitarii intoarcerii în familia şi în tara lor a copiilor evacuati în conformitate cu dispozitiile prezentului articol, autorităţile părţii care au efectuat evacuarea şi, atunci cînd va fi cazul, autorităţile tarii gazda, vor stabili, pentru fiecare copil, o fisa însoţită de fotografii, pe care o vor transmite Agentiei Centrale de Depistare a Comitetului International al Crucii Rosii. Aceasta fisa va purta, de fiecare data cînd aceasta va fi posibil şi nu va risca sa dauneze copiilor, urmatoarele date:
a)numele copilului;
b)prenumele copilului;
c)sexul;
d)locul şi data nasterii (sau, dacă data nasterii nu este cunoscuta, vîrsta aproximativa);
e)numele şi prenumele tatalui;
f)numele şi prenumele mamei şi, eventual, numele sau înainte de căsătorie;
g)rudele apropiate ale copilului;
h)naţionalitatea copilului;
i)limba materna a copilului şi orice alta limba pe care acesta o vorbeste;
j)adresa familiei copilului;
k)orice numar de identificare dat copilului;
l)starea sănătăţii copilului;
m)grupa sanguina a copilului;
n)eventuale semne particulare;
o)data şi locul unde copilul a fost gasit;
p)data la care şi locul din care copilul şi-a parasit tara;
q)eventual religia copilului;
r)adresa copilului în tara gazda;
s)dacă copilul moare inaintea reintoarcerii sale, data, locul şi imprejurarile mortii sale şi locul de inmormintare.
1.Ziaristii care indeplinesc misiuni profesionale periculoase în zonele de conflict armat vor fi considerati ca persoane civile în sensul art. 50 paragraful 1.
2.Ei vor fi protejati, în aceasta calitate, în conformitate cu conventiile şi cu prezentul protocol, cu condiţia de a nu intreprinde nici o actiune care să contravină statutului lor de persoane civile şi fără a renunta la dreptul corespondentilor de razboi acreditati pe linga fortele armate de a beneficia de statutul prevăzut la art. 4 alin. 4 al celei de-a III-a conventii.
3.Ei vor putea obtine o carte de identitate conforma modelului atasat anexei nr. 2 a prezentului protocol. Aceasta legitimatie care va fi eliberata de guvernul statului ai cărui resortisanti sînt, sau pe teritoriul caruia ei îşi au reşedinţa, sau în care se afla agentia sau organul de presa care îi foloseşte, va atesta calitatea de ziarist a titularului ei.
1.Inaltele părţi contractante şi părţile la conflict vor lua neintirziat toate masurile necesare pentru a îndeplini oblibaţiile care le revin în virtutea convenţiilor şi a prezentului protocol.
2.Inaltele părţi contractante şi părţile la conflict vor emite ordine şi instrucţiuni pentru a asigura respectarea convenţiilor şi a prezentului protocol şi vor supraveghea aplicarea lor.
1.Părţile la conflict vor acorda Comitetului International al Crucii Rosii toate facilitatile posibile pentru a-i permite să-şi asume sarcinile umanitare care îi sînt atribuite de către conventii şi de prezentul protocol, cu scopul de a asigura protecţie şi asistenţa victimelor conflictelor. Comitetul International al Crucii Rosii va putea, de asemenea, sa exercite orice alte activităţi umanitare în favoarea acestor victime, cu consimtamintul părţilor la conflict.
2.Părţile la conflict vor acorda organizaţiilor lor respective de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul şi Soarele Rosu) facilitatile necesare exercitarii activităţilor lor umanitare în favoarea victimelor conflictului, în conformitate cu dispozitiile convenţiilor şi ale prezentului protocol şi cu principiile fundamentale ale Crucii Rosii formulate de către conferintele internationale ale Crucii Rosii.
3.Inaltele părţi contractante şi părţile la conflict vor facilita, în toata măsura posibilului, ajutorul pe care organizaţiile de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul şi Soarele Rosu) şi Liga Societatilor de Cruce Rosie îl vor acorda victimelor conflictelor în conformitate cu dispozitiile convenţiilor şi ale prezentului protocol şi cu principiile fundamentale ale Crucii Rosii formulate de către conferintele internationale ale Crucii Rosii.
4.Inaltele părţi contractante şi părţile la conflict vor acorda, pe cit posibil, facilităţi asemanatoare acelora care sînt prevăzute în paragrafele 2 şi 3, celorlalte organizaţii umanitare menţionate de către conventii şi de prezentul protocol, care sînt în mod corespunzător autorizate de către părţile la conflict interesate şi care îşi exercită activităţile lor umanitare în conformitate cu dispozitiile convenţiilor şi ale prezentului protocol.
Consilierii juridici în fortele armate Inaltele părţi contractante, tot timpul, şi părţile la conflict, în perioada conflictului armat, vor veghea ca consilierii juridici să fie disponibili, atunci cînd va fi cazul, pentru a-i sfatui pe comandantii militari, la esaloanele corespunzătoare, în ceea ce priveste aplicarea convenţiilor şi a prezentului protocol şi în ceea ce priveste instruirea corespunzătoare a fortelor armate în aceasta privinta.
1.Inaltele părţi contractante se angajează sa difuzeze în cea mai larga măsura posibila, în timp de pace, ca şi în perioada de conflict armat, conventiile şi prezentul protocol în tarile lor respective şi, indeosebi, să introducă studiul lor în programele de instructie militara, sa încurajeze studiul acestora de către populatia civila, astfel incit aceste instrumente să fie cunoscute de fortele armate şi de populatia civila.
2.Autorităţile militare sau civile care, în perioada de conflict armat, îşi vor asuma responsabilităţii în aplicarea convenţiilor şi a prezentului protocol vor trebui sa posede o cunoastere deplina a textelor acestor instrumente.
Legi de aplicare Inaltele părţi contractante îşi vor comunică, cit mai repede posibil, prin intermediul depozitarului şi, dacă este cazul, prin mijlocirea puterilor protectoare, traducerile lor oficiale ale prezentului protocol, ca şi legile şi regulamentele pe care ar putea să le adopte pentru a-i asigura aplicarea.
1.Dispozitiile convenţiilor referitoare la masurile de infractiuni şi infractiuni grave, completate de către prezenta secţiune, se aplică în situaţiile de încălcări şi de încălcări grave la prezentul protocol.
2.Actele calificate drept încălcări grave în conventii constituie încălcări grave în prezentul protocol, dacă sînt comise împotriva persoanelor aflate în miinile unei părţi adverse şi care sînt protejate de către art. 44, 45 şi 73 ale prezentului protocol, sau împotriva ranitilor, bolnavilor sau naufragiatilor părţii adverse, protejati de către prezentul protocol, sau împotriva personalului sanitar sau religios, a unităţilor sanitare sau mijloacelor de transport sanitar care sînt sub controlul părţii adverse şi protejati de prezentul protocol.
3.În afara incalcarilor grave definite în art. 11, urmatoarele acte, cînd sînt comise cu intentie, cu violarea dispoziţiilor pertinente ale prezentului protocol, şi cînd produc moartea sau lezeaza în mod grav integritatea fizica sau sănătatea, sînt considerate încălcări grave ale prezentului protocol:
a)supunerea populatiei civile sau a persoanelor civile unui atac;
b)lansarea unui atac nediferentiat atingind populatia civila sau bunuri cu caracter civil, cunoscînd ca acest atac va cauza pierderi în vieti omenesti, ranirea persoanelor civile sau pagube bunurilor cu caracter civil şi care sînt excesive în sensul art. 57 paragraful 2 alin. iii);
c)lansarea unui atac împotriva lucrărilor sau instalaţiilor continind forte periculoase, cunoscînd ca acest atac va cauza pierderi în vieti omenesti, ranirea persoanelor civile sau pagube bunurilor cu caracter civil şi care sînt excesive în sensul art. 57 paragraful 2 alin. iii);
d)atacarea localitatilor neaparate şi a zonelor demilitarizate;
e)atacarea unei persoane, cunoscînd ca aceasta persoana este scoasa din lupta;
f)utilizarea cu perfidie, cu violarea art. 37, a semnului distinctiv al Crucii Rosii, al Semilunii Rosii sau al Leului şi Soarelui Rosu, sau a altor semne protectoare recunoscute de către conventii sau de prezentul protocol.
4.În afara incalcarilor grave definite în paragrafele precedente şi în conventii, actele urmatoare sînt considerate ca încălcări grave ale protocolului atunci cînd sînt comise cu intentie şi cu violarea convenţiilor sau a prezentului protocol:
a)transferarea de către puterea ocupanta a unei părţi a populatiei sale civile în teritoriul pe care-l ocupa sau deportarea sau transferarea în interiorul sau în afara teritoriului ocupat a totalitatii sau a unei părţi a populatiei acestui teritoriu, cu violarea art. 49 al celei de-a IV-a conventii;
b)orice întîrziere nejustificata în repatrierea prizonierilor de razboi sau a civililor;
c)practicile de apartheid şi celelalte practici inumane şi degradante, bazate pe discriminarea rasiala care dau loc unor ofense grave la adresa demnitatii personale;
d)faptul de a indrepta atacuri împotriva monumentelor istorice, operelor de arta sau lacasurilor de cult clar recunoscute, care constituie patrimoniul cultural sau spiritual al popoarelor şi cărora le este acordată o protecţie speciala pe baza unei înţelegeri speciale, de exemplu în cadrul unei organizaţii internationale competente, provocind astfel distrugerea lor la scara mare, atunci cînd nu exista nici o dovadă de violare de către partea adversa a art. 53 alin. b) şi cînd monumentele istorice, operele de arta şi lacasurile de cult respective nu sînt situate în apropierea imediata a obiectivelor militare;
e)faptul de a priva o persoană protejata de către conventii sau despre care se fac referiri în paragraful 2 al prezentului articol de dreptul sau de a fi judecat conform procedurii legale şi impartial.
5.Sub rezerva aplicarii convenţiilor şi a prezentului protocol, incalcarile grave ale acestor instrumente sînt considerate drept crime de razboi.
1.Inaltele părţi contractante şi părţile la conflict trebuie să ia măsuri în situaţiile de încălcări grave, luînd totodata măsuri pentru a face sa inceteze toate celelalte încălcări ale convenţiilor şi ale prezentului protocol, care ar rezultă dintr-o omisiune ce contravine unei obligaţii asumate prin aceste instrumente.
2.Faptul ca o încălcare a convenţiilor sau a prezentului protocol a fost comisa de către un subordonat nu îi exonereaza pe superiorii săi de responsabilitatea lor penala sau disciplinara, după caz, dacă acestia stiau sau aveau informaţiile care le permitea sa cunoasca, în imprejurarile respective, ca acest subordonat comitea sau urma sa comita o astfel de încălcare, şi dacă nu a luat toate masurile practic posibile pentru a împiedica sau pedepsi aceasta încălcare.
1.Inaltele părţi contractante şi părţile la conflict trebuie să-i insarcineze pe comandantii militari în ceea ce-i priveste pe membrii fortelor armate puse sub comanda lor, precum şi privind celelalte persoane aflate sub autoritatea lor pentru a-i împiedica sa comita infractiuni la conventii şi la prezentul protocol şi, la nevoie, să le pedepseasca şi să le denunte autorităţilor competente.
2.În vederea impiedicarii comiterii de infractiuni şi pentru reprimarea lor, inaltele părţi contractante şi părţile la conflict trebuie să ceara ca comandantii, potrivit gradului de responsabilitate, să se asigure ca membrii fortelor armate puse sub comanda lor să-şi cunoasca oblibaţiile potrivit prevederilor convenţiilor sau ale prezentului protocol.
3.Inaltele părţi contractante şi părţile la conflict trebuie să ceara oricărui comandant, care a aflat ca subordonatii sau alte persoane aflate sub autoritatea sa au comis sau vor comite o infractiune la conventii sau la prezentul protocol, sa ia masurile care sînt necesare pentru a împiedica astfel de violari ale convenţiilor sau ale prezentului protocol, iar atunci cînd va fi cazul, sa ia iniţiativa aplicarii unor acţiuni disciplinare sau penale împotriva autorilor violarilor.
1.Inaltele părţi contractante îşi vor acorda cea mai larga intrajutorare posibila în orice procedura referitoare la infractiunile grave la conventii sau la prezentul protocol.
2.Sub rezerva drepturilor şi obligaţiilor stabilite de conventii şi de art. 85 paragraful 1 din prezentul protocol şi atunci cînd imprejurarile o permit, inaltele părţi contractante vor coopera în materie de extradare. Ele vor examina im mod corespunzător cererea statului pe teritoriul caruia pretinsa infractiune s-a produs.
3.În toate cazurile, legea aplicabila este aceea a inaltei părţi contractante solicitante. Totusi, dispozitiile paragrafelor precedente nu afectează oblibaţiile decurgind din dispozitiile oricărui alt tratat cu caracter bilateral sau multilateral care reglementeaza sau va reglementa, în totalitate sau în parte, problemele intrajutorarii judiciare în materie penala.
În cazurile de violari grave ale convenţiilor sau ale prezentului protocol, inaltele părţi contractante se angajează sa actioneze, atit împreună, cit şi separat, în cooperare cu Organizaţia Natiunilor Unite şi în conformitate cu Carta Natiunilor Unite.
1.a) Va fi constituita o comisie internationala de stabilire a faptelor, denumita mai jos comisie, compusa din cincisprezece membri de înaltă moralitate şi de o imparţialitate recunoscută.
b)Cînd cel puţin douazeci de inalte părţi contractante vor fi convenit sa accepte competenţa comisiei în conformitate cu paragraful 2, iar ulterior, la intervale de cinci ani, depozitarul va convoca o reuniune a reprezentantilor acestor inalte părţi contractante în vederea alegerii membrilor comisiei. La aceasta reuniune, membrii comisiei vor fi aleşi prin scrutin secret de pe o lista de persoane pentru intocmirea careia fiecare din aceste inalte părţi contractante va putea propune un nume.
c)Membrii comisiei vor activa cu titlu personal şi vor exercita mandatul lor pînă la alegerea noilor membri la reuniunea urmatoare.
d)Cu ocazia alegerii, inaltele părţi contractante se vor asigura ca fiecare din persoanele de ales în comisie sa posede calificarea ceruta şi vor veghea să se asigure o reprezentare geografica echitabila pe ansamblul comisiei.
e)În cazul în care un loc va deveni vacant, comisia îl va completa tinind seama, în mod corespunzător, de dispozitiile alineatelor precedente.
f)Depozitarul va pune la dispoziţia comisiei serviciile administrative necesare indeplinirii functiunilor sale.
2.a) Inaltele părţi contractante pot, cu ocazia semnarii, ratificarii sau aderarii la protocol, sau ulterior în orice moment, sa declare ca recunosc de drept şi fără acord special, faţă de orice înaltă parte contractantă care accepta aceleasi obligaţii, competenţa comisiei pentru a ancheta asupra afirmatiilor unei asemenea inalte părţi, asa cum o autoriza prezentul articol.
b)Declaratiile avute în vedere mai sus vor fi remise depozitarului, care va comunică copii inaltelor părţi contractante.
c)Comisia va avea în competenţa:
i)anchetarea oricărui fapt pretins a fi o încălcare grava în sensul convenţiilor şi al prezentului protocol, sau o alta violare grava a convenţiilor şi a prezentului protocol;
îi) facilitarea, oferind bunele sale oficii, a restabilirii unei atitudini de respectare a dispoziţiilor convenţiilor şi a prezentului protocol.
d)În alte situaţii, comisia nu va deschide o ancheta, la cererea unei părţi la conflict, decit cu consimtamintul celeilalte sau celorlalte părţi interesate.
e)Sub rezerva dispoziţiilor de mai sus ale prezentului paragraf, dispozitiile art. 52 al convenţiei I, art. 53 al celei de-a II-a conventii, art. 132 al celei de-a III-a conventii şi art. 149 al celei de-a IV-a conventii rămîn aplicabile oricarei pretinse violari a convenţiilor şi se aplică, de asemenea, oricarei pretinse violari a prezentului protocol.
3.a) Dacă părţile interesate nu dispun altfel de un acord comun, toate anchetele vor fi efectuate de o camera compusa din sapte membri numiti după cum urmeaza:
i)cinci membri ai comisiei, care nu trebuie să fie resortisanti ai nici uneia dintre părţile la conflict, vor fi numiti de către preşedintele comisiei, pe baza unei reprezentari echitabile a regiunilor geografice, după consultarea părţilor la conflict;
îi) doi membri ad-hoc, care nu trebuie să fie resortisanti ai nici uneia dintre părţile la conflict, vor fi numiti cite unul de către fiecare din acestea.
b)De la primirea unei cereri de ancheta, preşedintele comisiei va fixa un termen convenabil pentru constituirea unei camere. Dacă cel puţin unul din cei doi membri ad-hoc nu a fost numit în termenul fixat, preşedintele va proceda imediat la numirea sau la numirile necesare pentru a completa componenta camerei.
4.a) Camera constituita în conformitate cu dispozitiile paragrafului 3 în vederea efectuării unei anchete va invita părţile la conflict sa o asiste şi să prezinte probele. Ea va putea, de asemenea, sa caute alte probe pe care le va considera pertinente şi sa procedeze la o ancheta la faţa locului.
b)Toate elementele de proba vor fi comunicate părţilor interesate, care vor avea dreptul să prezinte comisiei observatiile lor.
c)Fiecare parte interesata va avea dreptul sa discute probele.
5.a) Comisia va prezenta părţilor vizate un raport asupra rezultatelor anchetei camerei cu recomandarile pe care le va considera potrivite.
b)Dacă camera nu este în măsura sa adune probe care să fie suficiente pentru fundamentarea unor concluzii obiective şi impartiale, comisia va face cunoscute motivele acestei incapacitati.
c)Comisia nu va comunică public concluziile sale decit dacă toate părţile la conflict i-au cerut aceasta.
6.Comisia va stabili regulamentul interior, inclusiv regulile referitoare la presedintia comisiei şi a camerei. Acest regulament va prevedea ca functiunile presedintelui comisiei vor fi exercitate permanent şi ca, în caz de ancheta, ele vor fi exercitate de o persoană care să nu fie resortisant al uneia dintre părţile la conflict.
7.Cheltuielile administrative ale comisiei vor fi acoperite prin contribuţii ale inaltelor părţi contractante, care vor fi facut declaratia prevăzută în paragraful 2, şi prin contribuţii voluntare. Partea sau părţile la conflict care cer o ancheta vor avansa fondurile necesare pentru a acoperi cheltuielile ocazionate de o camera şi vor fi despagubite de către partea sau părţile împotriva cărora sînt indreptate alegatiile, pînă la nivelul de 50 la suta din cheltuielile camerei. Dacă camerei îi sînt prezentate alegatii de către ambele părţi, fiecare parte va avansa 50 la suta din cheltuielile necesare.
Partea la conflict care va viola dispozitiile convenţiilor sau ale prezentului protocol va fi obligata la despăgubiri, dacă va fi cazul. Ea va raspunde pentru toate actele comise de persoanele făcînd parte din fortele sale armate.
Prezentul protocol va fi deschis spre semnare părţilor la convenţie la şase luni după semnarea actului final şi va ramine deschis pe o perioadă de douasprezece luni.
Prezentul protocol va fi ratificat cit mai curind posibil. Instrumentele de ratificare vor fi depuse la Consiliul Federal Elvetian, depozitar al convenţiilor.
Prezentul protocol va fi deschis spre aderare oricarei părţi la conventii nesemnatara a acestui protocol. Instrumentele de aderare vor fi depuse la depozitar.
1.Prezentul protocol va intra în vigoare la şase luni după depunerea de doua instrumente de ratificare sau de aderare.
2.Pentru fiecare dintre părţile la conventii care îl va ratifica sau va adera ulterior, prezentul protocol va intra în vigoare la şase luni după depunerea de către aceasta parte a instrumentului de ratificare sau aderare.
1.Atunci cînd părţile la conventii sînt totodata părţi la prezentul protocol, conventiile se vor aplica asa cum ele vor fi completate de prezentul protocol.
2.Dacă una dintre părţile la conflict nu este legata de prezentul protocol, părţile la prezentul protocol vor ramine, cu toate acestea, legate de acestea în raporturile lor reciproce. Ele vor fi, în plus, legate prin prezentul protocol faţă de mentionata parte, dacă aceasta îl accepta şi îi aplica dispozitiile.
3.Autoritatea reprezentind un popor angajat într-un conflict armat împotriva unei inalte părţi contractante, cu caracterul mentionat în art. 1 paragraful 4, poate să se angajeze să aplice conventiile şi prezentul protocol cu privire la acest conflict, adresind o declaratie unilaterala depozitarului. După primirea ei de către depozitar, aceasta declaratie va avea, în legătură cu acest conflict, urmatoarele efecte:
a)conventiile şi prezentul protocol intră în vigoare imediat pentru numita autoritate în calitatea sa de parte la conflict;
b)numita autoritate exercita aceleasi drepturi şi se achită de aceleasi obligaţii ca o înaltă parte contractantă la conventii şi la prezentul protocol;
c)conventiile şi prezentul protocol leagă în mod egal toate părţile la conflict.
1.Orice înaltă parte contractantă va putea sa propuna amendamente la prezentul protocol. Textul oricărui proiect de amendament va fi comunicat depozitarului care, după consultarea tuturor inaltelor părţi contractante şi a Comitetului International al Crucii Rosii, va decide dacă trebuie să se convoace o conferinta pentru a examina amendamentul sau amendamentele propuse.
2.Depozitarul va invita la aceasta conferinta inaltele părţi contractante, ca şi părţile la conventii, semnatare sau nu ale prezentului protocol.
1.Cel mai tirziu la patru ani după intrarea în vigoare a prezentului protocol, iar ulterior la intervale de cel puţin patru ani, Comitetul International al Crucii Rosii va consulta inaltele părţi contractante în legătură cu anexa nr. I a prezentului protocol şi, dacă va considera necesar, va putea sa propuna o reuniune de experti tehnici cu scopul de a reexamina anexa nr. I şi de a propune amendamentele care ar parea de dorit. Dacă în termen de şase luni după comunicarea către inaltele părţi contractante a unor propuneri referitoare la o astfel de reuniune, o treime din aceste părţi nu se vor opune la aceasta, Comitetul International al Crucii Rosii va convoca aceasta reuniune, la care va invita şi observatori ai organizaţiilor internationale interesate. O astfel de reuniune va fi, de asemenea, convocata de către Comitetul International al Crucii Rosii, oricînd la cererea unei treimi a inaltelor părţi contractante.
2.Depozitarul va convoca o conferinta a inaltelor părţi contractante şi a părţilor la conventii pentru a examina amendamentele propuse de către reuniunea expertilor tehnici dacă, ca urmare a amintitei reuniuni, Comitetul International al Crucii Rosii sau o treime a inaltelor părţi contractante o cer.
3.Amendamentele la anexa nr. I vor putea fi adoptate de către amintita conferinta cu majoritatea de două treimi a inaltelor părţi contractante prezente şi votante.
4.Depozitarul va comunică inaltelor părţi contractante şi părţilor la conventii orice amendament astfel adoptat. Amendamentul va fi considerat ca acceptat la expirarea unei perioade de un an de la data comunicarii, în afară de cazul în care, în cursul acestei perioade, o declaratie de neacceptare a amendamentului este comunicata depozitarului de către cel puţin o treime a inaltelor părţi contractante.
5.Un amendament considerat ca a fost acceptat în conformitate cu paragraful 4 va intra în vigoare la trei luni după acceptarea de către toate inaltele părţi contractante, cu excepţia celor care vor fi facut o declaratie de neacceptare în conformitate cu acelasi paragraf. Orice parte care face o astfel de declaratie poate, în orice moment, s-o retraga, caz în care amendamentul va intra în vigoare pentru aceasta parte la trei luni după retragerea ei.
6.Depozitarul va face cunoscut inaltelor părţi contractante şi părţilor la conventii intrarea în vigoare a oricărui amendament, părţile legate de acest amendament, data intrarii sale în vigoare pentru fiecare dintre părţi, declaratiile de neacceptare facute în conformitate cu paragraful 4 şi retragerea unor astfel de declaratii.
1.În cazul în care o înaltă parte contractantă va denunta prezentul protocol, denuntarea nu va produce efecte decit la un an după primirea instrumentului de denuntare. Dacă, cu toate acestea, la expirarea acestui an, partea denuntatoare se afla intr-o situaţie la care se referă art. 1, efectul denuntarii ramine suspendat pînă la sfirsitul conflictului armat sau al ocupatiei şi, în orice caz, pînă la terminarea operaţiunilor de eliberare definitivă, de repatriere sau de reasezare a persoanelor protejate de către conventii sau de prezentul protocol.
2.Denuntarea va fi notificata în scris depozitarului, care va informa toate inaltele părţi contractante de aceasta notificare.
3.Denuntarea nu va avea efect decit faţă de partea denuntatoare.
4.Nici o denuntare notificata în baza paragrafului 1 nu va avea efect asupra obligaţiilor deja asumate ca urmare a conflictului armat în baza prezentului protocol, de către partea denuntatoare, pentru orice act comis înainte ca amintita denuntare sa devina efectiva.
Depozitarul va informa inaltele părţi contractante, ca şi părţile la conventii, fie ca sînt sau nu sînt semnatare ale prezentului protocol, despre:
a)semnaturile puse pe prezentul protocol şi instrumentele de ratificare şi de aderare depuse în conformitate cu art. 93 şi 94;
b)data la care prezentul protocol va intra în vigoare în conformitate cu art. 95;
c)comunicarile şi declaratiile primite în conformitate cu art. 84, 90 şi 97;
d)declaratiile primite în conformitate cu art. 96 paragraful 3, care vor fi comunicate pe caile cele mai rapide;
e)denuntarile notificate în conformitate cu art. 99.
1.După intrarea sa în vigoare, prezentul protocol va fi transmis de către depozitar Secretariatului Natiunilor Unite, în scopul înregistrării şi publicarii, în conformitate cu art. 102 al Cartei Natiunilor Unite.
2.De asemenea, depozitarul va informa Secretariatul Natiunilor Unite despre toate ratificarile, aderarile şi denuntarile pe care le va primi referitoare la prezentul protocol.
Originalul prezentului protocol, ale cărui texte în limbile engleza, araba, chineza, spaniola, franceza şi rusa sînt deopotriva autentice, va fi depus depozitarului, care va transmite copii certificate conforme tuturor părţilor la conventii.
REGULAMENT REFERITOR LA IDENTIFICARE
1.Cartea de identitate a personalului permanent sanitar, religios şi civil, prevăzut în art. 18 paragraful 3 al protocolului, va trebui:
a)sa poarte semnul distinctiv şi să fie de dimensiuni care să permită a fi purtat în buzunar;
b)să fie facuta astfel incit sa dureze cit mai mult posibil;
c)să fie redactata în limba naţionala sau oficiala (poate fi, în plus, şi în alte limbi);
d)sa indice numele şi data de nastere a titularului (sau, în lipsa acestei date, vîrsta sa în momentul eliberarii cartii), ca şi numărul sau de inmatriculare (dacă are);
e)sa indice în ce calitate titularul are dreptul la protectia convenţiilor şi a protocolului;
f)sa poarte fotografia titularului, ca şi semnatura sau amprenta degetului mare, sau ambele;
g)sa poarte stampila şi semnatura autorităţii competente;
h)sa indice data de emitere şi de expirare a cartii.
2.Cartea de identitate trebuie să fie uniforma pe tot teritoriul fiecarei inalte părţi contractante şi, pe cit posibil, să fie de acelasi tip pentru toate părţile la conflict. Părţile la conflict pot să se inspire din modelul intr-o singura limba al figurii 1. La începerea ostilitatilor, părţile la conflict trebuie să-şi comunice un specimen al cartii de identitate pe care ele le utilizeaza, dacă aceasta carte difera de la modelul din figura 1. Cartea de identitate va fi întocmită, dacă este posibil, în doua exemplare, dintre care unul este pastrat de către autoritatea emitatoare, care ar trebui sa tina o evidenta a cartilor pe care le-a eliberat.
3.În nici un caz personalul permanent sanitar, religios şi civil nu poate fi lipsit de cartile de identitate. În caz de pierdere a unei cărţi, titularul are dreptul să obţină un duplicat.
1.Cartea de identitate a personalului temporar sanitar, religios şi civil va trebui, dacă este posibil, să fie analoaga aceleia care este prevăzută în art. 1 al prezentului regulament. Părţile la conflict se pot inspira din modelul figurii 1.
2.Atunci cînd imprejurarile împiedica eliberarea de cărţi de identitate personalului temporar sanitar, religios şi civil, acest personal poate primi un certificat semnat de autoritatea competentă, atestind ca persoana careia îi este eliberat a primit o insarcinare cu caracter temporar şi indicind, dacă este posibil, durata acestei insarcinari şi dreptul titularului de a purta semnul distinctiv. Acest certificat trebuie să indice numele şi data nasterii titularului (sau, în lipsa acestei date, vîrsta sa în momentul eliberarii certificatului), functia titularului, precum şi numărul de inmatriculare, dacă exista. El trebuie să poarte semnatura sa sau amprenta degetului mare, sau ambele.
(Spatiu prevăzut pentru numele tarii şi al autorităţii care
elibereaza aceasta carte).
CARTE DE IDENTITATE
| pentru personalul | sanitar ──────── religios | civil | Permanent ───────── Temporar | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Numele ...................................................................... | |||||||
| Data naşterii (sau vîrsta) ..................................................... | |||||||
| Nr. de înmatriculare (eventual) ................................................ | |||||||
| Titularul prezentei cărţi este protejat de convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 şi de către protocolul adiţional la convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 referitor la protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale (Protocolul I) în calitatea sa de .............................................. | |||||||
| Data emiterii .................................................................. | |||||||
| Cartea nr. ................... | |||||||
| Semnătura autorităţii care eliberează cartea | |||||||
| Data expirării ................. | |||||||
| Fig. 1 - | Model de carte de identitate ──────────────── (format 74 mm x 105 mm) | ||||||
Verso la cartea de identitate
| Talia | Ochii | Părul | |
| Alte semne particulare sau informaţii | |||
| ................................................................................................................................................................................................... | |||
| ................................................................................................................................................................................................... | |||
| FOTOGRAFIA TITULARULUI | |||
| Ştampila | Semnătura sau amprenta degetului mare al titularului sau ambele | ||
1.Semnul distinctiv (rosu pe fond alb) trebuie să fie suficient de mare, potrivit imprejurarilor. Inaltele părţi contractante pot să se inspire pentru forma Crucii, Semilunii sau Leului şi Soarelui din modelele de la figura 2.
2.Noaptea şi pe timp cu vizibilitate redusa, semnul distinctiv va putea fi luminat; de asemenea, el va putea fi facut din materiale care să permită recunoasterea sa prin mijloace tehnice de detectie.
Fig. 2. - Semne distinctive în rosu pe fond alb
1.Semnul distinctiv va fi, în măsura posibilului, aplicat pe drapele sau pe o suprafaţa plana, vizibil din toate directiile şi de la o distanta cit mai mare.
2.Sub rezerva instructiunilor autorităţilor competente, personalul sanitar şi religios care se achită de sarcinile sale pe cîmpul de lupta trebuie să fie echipat, în măsura posibilului, cu acoperamint de cap şi cu imbracaminte avînd semnul distinctiv.
1.Sub rezerva dispoziţiilor art. 6 al prezentului regulament, semnalele definite în prezentul capitol pentru uzul exclusiv al unităţilor şi mijloacelor de transport sanitare nu trebuie să fie utilizate în alte scopuri. Intrebuintarea tuturor semnalelor prevăzute în prezentul capitol este facultativa.
2.Aeronavele sanitare temporare care, din lipsa de timp sau datorita caracteristicilor lor, nu pot fi marcate cu semnul distinctiv, pot utiliza semnalele distinctive autorizate în prezentul capitol. Totusi, metoda de semnalizare cea mai eficienta în vederea identificarii şi a recunoasterii sale consta în intrebuintarea unui semnal vizual, fie semnul distinctiv, fie semnalul luminos definit în art. 6, fie ambele, completate cu alte semnale menţionate în art. 7 şi 8 ale prezentului regulament.
1.Semnalul luminos, constind intr-o lumina albastra intermitenta, este destinat utilizarii de către aeronavele sanitare pentru a-şi semnala identitatea. Nici o alta aeronava nu poate utiliza acest semnal. Culoarea albastra recomandata se obtine cu ajutorul coordonatelor tricromatice de mai jos:
–limita verde - y = 0,065 + 0,805 x
–limita alb - y = 0,400 - x
–limita purpuriu - x = 0,133 + 0,600 Y
Frecventa recomandata a sclipirilor luminoase albastre este de 60 la 100 sclipiri pe minut.
2.Aeronavele sanitare ar trebui să fie echipate cu luminile necesare pentru a face vizibil semnalul luminos în toate directiile posibile.
3.În lipsa unui acord special între părţile la conflict prin care s-ar rezerva utilizarea luminilor albastre intermitente pentru identificarea vehiculelor, navelor şi ambarcatiunilor sanitare, intrebuintarea acestor semnale pentru alte vehicule sau nave nu este interzisa.
1.Semnalul radio consta într-un mesaj radiotelefonic sau radiotelegrafic, precedat de un semnal distinctiv de prioritate, care trebuie definit şi aprobat de către o conferinta administrativa mondiala de radiocomunicatii a Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor. Acest semnal este emis de trei ori inaintea indicativului de apel al transportului sanitar în cauza. Mesajul este emis în engleza la intervale corespunzătoare, pe una sau mai multe frecvente specificate, asa cum este prevăzut în paragraful 3. Semnalul de prioritate este rezervat în exclusivitate unităţilor şi mijloacelor de transport sanitare.
2.Mesajul radio, precedat de semnalul distinctiv de prioritate prevăzut în paragraful 1, contine urmatoarele elemente:
a)indicativul de apel al mijlocului de transport sanitar;
b)pozitia mijlocului de transport sanitar;
c)numărul şi tipul mijloacelor de transport sanitare;
d)itinerariul ales;
e)durata calatoriei şi ora de plecare şi de sosire prevăzute, după caz;
f)alte informaţii, precum altitudinea de zbor, frecventele radioelectronice supravegheate, limbajele convenţionale, modurile şi codurile sistemelor de radiolocatie secundare de supraveghere.
3.Pentru a facilita comunicatiile vizate în paragrafele 1 şi 2, ca şi comunicatiile vizate în art. 22, 23, 25, 26, 27, 28, 29, 30 şi 31 ale protocolului, inaltele părţi contractante, părţile la conflict sau una din părţile la un conflict, actionind de comun acord sau izolat, pot defini, în conformitate cu tabelul de repartitie al benzilor de frecventa figurind în Regulamentul radiocomunicatiilor, anexat la Convenţia internationala de telecomunicatii, şi pot publică frecventele naţionale pe care le aleg pentru aceste comunicatii. Aceste frecvente trebuie să fie notificate Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor, în conformitate cu procedura aprobata de către Conferinta administrativa mondiala a radiocomunicatiilor.
1.Sistemul secundar de radiolocatie de supraveghere (S.S.R.), asa cum este specificat în anexa nr. 10 a Convenţiei de la Chicago din 7 decembrie 1944 referitoare la aviatia civila internationala, adusa la zi periodic, poate fi utilizat pentru a identifica şi a urmări zborul unei aeronave sanitare.
Modul şi codul S.S.R., rezervat utilizarii exclusive de către aeronavele sanitare, trebuie să fie definite de inaltele părţi contractante, de părţile la conflict sau de una dintre părţile la conflict, actionind de comun acord sau izolat, în conformitate cu procedurile de recomandat de către Organizaţia Aviaţiei Civile Internationale.
2.Părţile la conflict pot, printr-un acord special, sa adopte, pentru utilizarea între ele, un sistem electronic analog celui pentru identificarea vehiculelor şi a navelor şi ambarcatiunilor sanitare.
Semnalul de prioritate prevăzut de art. 7 al prezentului regulament va putea precede radiocomunicatiile corespunzătoare ale unităţilor sanitare şi ale mijloacelor de transport sanitare pentru aplicarea procedurilor folosite în conformitate cu art. 22, 23, 25, 26, 27, 28, 29, 30 şi 31 ale protocolului.
Unitatile şi mijloacele de transport sanitare pot sa utilizeze, de asemenea, codurile şi semnalele stabilite de către Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor, Organizaţia Internationala a Aviaţiei Civile şi Organizaţia Interguvernamentala Consultativa a Navigatiei Maritime. În acest caz, aceste coduri şi semnale sînt utilizate în conformitate cu normele, practicile şi procedurile stabilite de aceste organizaţii.
Atunci cînd o radiocomunicatie bilaterala nu este posibila, pot fi utilizate semnalele prevăzute de către Codul international al semnalelor adoptat de către Organizaţia Interguvernamentala Consultativa a Navigatiei Maritime sau în anexa pertinenta a Convenţiei de la Chicago din 7 decembrie 1944 referitoare la aviatia civila internationala, adusa la zi periodic.
Acordurile şi notificarile referitoare la planurile de zbor prevăzute în art. 29 al protocolului trebuie, pe cit posibil, să fie formulate în conformitate cu procedurile stabilite de Organizaţia Aviaţiei Civile Internationale.
Dacă este utilizata o aeronava de interceptare pentru a identifica o aeronava sanitara în zbor sau pentru a o soma sa aterizeze, în aplicarea art. 30 şi 31 ale protocolului, procedurile normalizate de interceptare vizuala şi radio, prescrise în anexa nr. 2 a Convenţiei de la Chicago din 7 decembrie 1944, referitoare la aviatia civila internationala, adusa la zi periodic, vor trebui să fie utilizate de aeronava de interceptare şi de aeronava sanitara.
1.Cartea de identitate a personalului protectiei civile mentionata în art. 66 paragraful 3 al protocolului este reglementata de către dispozitiile pertinente ale art. 1 al prezentului regulament.
2.Cartea de identitate a personalului protectiei civile va putea să se conformeze modelului reprezentat în figura 3.
3.Dacă personalul protectiei civile este autorizat sa poarte arme individuale usoare, cartile de identitate vor trebui sa faca o menţiune corespunzătoare.
Fig. 3 - Model de carte de identitate a personalului protectiei civile (for-
mat 74 mm x 105 mm
| / | \ | (Spaţiu prevăzut pentru numele ţării şi al autorităţii care eliberează cartea) | / | \ | ||||||||||||||
| / | \ | / | \ | |||||||||||||||
| / | \ | / | \ | |||||||||||||||
| ────────── | ────────── | |||||||||||||||||
| CARTEA DE IDENTITATE a personalului protecţiei civile | ||
| Numele ......................................................................... | ||
| Data naşterii (sau vîrsta) ..................................................... | ||
| Nr. de înmatriculare (eventual) ................................................ | ||
| Titularul prezentei cărţi este protejat de convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 şi de Protocolul adiţional la convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 referitor la protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale (Protocolul I) în calitate de .................................................. | ||
| Data emiterii ............................. cartea nr. ......................... | ||
| Semnătura autorităţii care a eliberat cartea | ||
| Data de expirare ............................... | ||
Verso la cartea de identitate
| Talia | Ochii | Părul | ||
|---|---|---|---|---|
| Alte semne distinctive sau informaţii ........................................................................................................................................ | ||||
| ................................................................................................................................................................................................... | ||||
| ................................................................................................................................................................................................... | ||||
| ................................................................................................................................................................................................... | ||||
| Deţinere de arme ...................................................................................................................................................................... | ||||
| FOTOGRAFIA TITULARULUI | ||||
| Ştampila | Semnătura sau amprenta degetului mare al titularului sau ambele | |||
1.Semnul distinctiv international al protectiei civile, prevăzut în art. 66 paragraful 4 al protocolului, este un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu. El este reprezentat în figura 4 de mai jos:
| / | \ | |||||||||
| / | \ | |||||||||
| / | \ | |||||||||
| ─────────── | ||||||||||
Fig. 4 - Triunghi albastru pe fond portocaliu
2.Este recomandat:
a)dacă triunghiul albastru se afla pe un drapel, pe o brasarda sau purtat pe spate, drapelul, brasarda sau esarfa de spate se constitue pe fond portocaliu;
b)ca unul din virfurile triunghiului să fie indreptat în sus, pe verticala;
c)ca nici un virf al triunghiului sa nu atinga marginea fondului portocaliu.
3.Semnul distinctiv international trebuie să fie suficient de mare, potrivit imprejurarilor. Semnul trebuie pus, în măsura posibilului, pe drapele sau pe o suprafaţa plana, vizibile din toate directiile posibile şi cit mai departe. Sub rezerva instructiunilor autorităţilor competente, personalul protectiei civile trebuie să fie echipat, în măsura posibilului, cu acoperaminte de cap şi imbracaminte prevăzute cu semnul distinctiv international. Noaptea sau pe timp de vizibilitate redusa, semnul va putea fi luminat sau iluminat; el va putea fi facut şi din materiale ce-l vor putea face recunoscut prin mijloace tehnice de detectie.
1.Semnul special international pentru lucrarile şi instalatiile continind forte periculoase, prevăzut în paragraful 7 din art. 56 al protocolului, consta într-un grup de trei cercuri de culoare portocalie intensa, de aceeasi dimensiune, dispuse pe aceeasi axa, distanta dintre cercuri fiind egala cu raza, ca în figura 5 de mai jos.
2.Semnul trebuie să fie suficient de mare, potrivit imprejurarilor. Atunci cînd este aplicat pe o suprafaţa mare, semnul poate fi repetat suficient de des, potrivit imprejurarilor. În măsura posibilului, trebuie să fie aplicat pe drapele sau pe suprafete plane, astfel incit să fie vizibil din toate directiile şi cit mai departe.
3.Pe un drapel, distanta între limitele exterioare ale semnului şi marginile adiacente ale drapelului va fi egala cu raza cercurilor. Drapelul va fi dreptunghiular şi va avea fondul alb.
4.Noaptea sau pe timp cu vizibilitate redusa, semnul va putea fi luminat sau iluminat; el va putea fi facut din materiale care vor permite recunoasterea sa prin mijloace tehnice de detectie.
| ... | ... | ... | |||||||||||||
| . | . | . | . | . | . | ||||||||||
| ... | ... | ... | |||||||||||||
Fig. 5 - Semnul special international pentru lucrari şi instalaţii continind
forte periculoase.
Anexa 2 Cartea DE IDENTITATE a ziaristului în misiune periculoasa
Exteriorul cartii de identitate
(Numele tarii care a eliberat aceasta carte)
Carte de identitate de ziarist în misiune periculoasa
| Eliberată de (autoritatea competentă) ..................................................................................................................................... | ||
| Locul ....................................................................................................................................................................................... | ||
| Data ........................................................................................................................................................................................ | ||
| Loc pentru fotografie, cu ştampila autorităţii emitente ............................................................................................................ | ||
| Semnătura titularului ............................................................................................................................................................... | ||
| Numele .................................................................................................................................................................................... | ||
| Prenumele ............................................................................................................................................................................... | ||
| Locul şi data naşterii ............................................................................................................................................................... | ||
| Corespondent al ...................................................................................................................................................................... | ||
| Categoria profesională ............................................................................................................................................................ | ||
| Durata valabilităţii ..................................................................................................................................................................... | ||
| Înălţimea ..................................................................................Ochii ........................................................................................ | ||
| Greutatea ............................................................................... Părul ....................................................................................... | ||
| Grupa de sînge ...................................................................... Factorul Rh ............................................................................. | ||
| Religia (facultativ) .................................................................................................................................................................... | ||
| Amprente digitale (facultativ) ................................................................................................................................................... | ||
| Deget arătător stînga | Deget arătător dreapta | |
| Semne particulare de identificare ............................................................................................................................................ | ||
| .................................................................................................................................................................................................. | ||
| .................................................................................................................................................................................................. | ||
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
