Ordin nr. 368 din 13 iunie 2008

Văzând Referatul de aprobare nr. 117.036 din 21 mai 2008, întocmit de Direcţia generală implementare politici agricole,

având în vedere prevederile art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, republicată,

în baza prevederilor art. 6 alin. (1) şi ale art. 24 alin. (1) din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.576/89 ,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 748/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrul sănătăţii publice şi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor emit următorul ordin:

Articolul 1

Se aprobă Normele privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti: ţuică, horincă, turţ, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină şi rachiu de drojdie de vin, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2

(1)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii Publice şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, prin direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi, respectiv, prin inspectoratele regionale pentru protecţia consumatorilor, respectiv prin oficiile judeţene pentru protecţia consumatorilor şi al municipiului Bucureşti, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

(2)Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancţionează potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 42/1995 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării, cu modificările şi completările ulterioare, şi actelor normative din domeniul protecţiei consumatorilor.

(3)Verificarea şi controlul respectării prevederilor prezentului ordin privind producerea şi comercializarea băuturilor tradiţionale româneşti: ţuică, horincă, turţ, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină şi rachiu de drojdie de vin şi a prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.576/89 , constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 42/1995, cu modificările şi completările ulterioare, se fac de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Inspecţia tehnică şi control în realizarea şi promovarea produselor din industria alimentară.

(4)Verificarea şi controlul pe piaţă al respectării prevederilor prezentului ordin privind etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti: ţuică, horincă, turţ, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină şi rachiu de drojdie de vin şi a prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008 se fac de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Articolul 3

(1)Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

(2)Comercializarea băuturilor tradiţionale româneşti: ţuică, horincă, turţ, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină şi rachiu de drojdie de vin, produse şi etichetate înaintea intrării în vigoare a prezentului ordin, este permisă până la epuizarea stocului; la intrarea în vigoare a prezentului ordin se interzice utilizarea stocurilor de etichete care nu sunt conforme cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008. (3) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 268/441/117/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 11 august 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Ministrul agriculturii şi

dezvoltării rurale,

Dacian Cioloş

Ministrul sănătăţii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Preşedintele

Autorităţii Naţionale pentru

Protecţia Consumatorilor,

Dan Vlaicu

Anexa

NORME

privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1

(1)Fără a aduce atingere prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.576/89 , publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 39 din 13 februarie 2008, prezentele norme definesc termenii utilizaţi privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti: ţuică, horincă, turţ, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină şi rachiu de drojdie de vin şi stabilesc autorităţile responsabile cu verificarea respectării prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008 şi cu verificarea pe piaţă a etichetării acestora.

(2)Prevederile prezentelor norme se aplică băuturilor tradiţionale româneşti: ţuică, horincă, turţ, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină şi rachiu de drojdie de vin, din producţia internă.

(3)Operatorii economici care desfăşoară o activitate în domeniul producţiei şi comercializării băuturilor tradiţionale româneşti: ţuică, horincă, turţ, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină şi rachiu de drojdie de vin au obligaţia de a respecta prevederile prezentelor norme.

Capitolul IIDefiniţii şi cerinţe tehnice

Articolul 2

În sensul prezentelor norme, definiţiile şi cerinţele tehnice sunt următoarele:

1.concentraţia alcoolică în volum - raportul dintre volumul de alcool în stare pură, la temperatura de +20°C, conţinut în produs, şi volumul total al acestui produs la aceeaşi temperatură; se exprimă în procente de volum (% vol.);

2.produse îndulcitoare - produsele care conferă gustul dulce, cum sunt: zahărul semialb, zahărul alb, zahărul alb extra, dextroza, fructoza, siropul de glucoză, zahărul lichid, zahărul lichid invertit, siropul de zahăr invertit, zahărul caramelizat, mustul de struguri concentrat rectificat, mustul de struguri concentrat, mustul de struguri proaspeţi, mierea de albine, siropul de roşcove, precum şi orice alte zaharuri naturale care au un efect asemănător cu cel al produselor menţionate anterior;

3.zahăr caramelizat - produsul obţinut exclusiv prin tratamentul termic controlat al zaharozei fără adaos de baze, acizi minerali şi aditivi chimici;

4.substanţă aromatizantă - substanţă chimic definită, cu proprietăţi aromatizante, care se obţine prin procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea sau extracţia cu solvenţi) ori prin procese microbiologice sau enzimatice care pornesc de la materiale de origine vegetală ori animală, atât în stare brută, cât şi după prelucrare pentru consum uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea şi fermentarea);

5.preparat aromatizant - un produs diferit de substanţa descrisă la pct. 4, concentrat sau nu, care se obţine prin procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea sau extracţia cu solvenţi admişi pentru industria alimentară) sau prin procese enzimatice ori microbiologice care pornesc de la materii de origine vegetală sau animală, atât în stare brută, cât şi după prelucrarea pentru consumul uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea şi fermentarea);

6.aromatizare - operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturii spirtoase a uneia sau mai multor arome, aşa cum au fost definite la pct. 4 şi 5;

7.colorare - operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturii spirtoase a unuia sau a mai multor coloranţi;

8.marc de fructe - un produs obţinut atât din fructe proaspete, cât şi din fructe aflate în diferite stadii de maturare şi fermentare, zdrobite ori întregi, cu sau fără sâmburi, care valorifică atât fructele, cât şi borhoturile de fructe (resturi de fructe zdrobite), în special cele care nu pot fi folosite la fabricarea marcului de fructe materie primă pentru gemuri, dulceţuri etc.;

9.un grad decalitru (grad dal) - cantitatea de alcool etilic anhidru (100% vol.) conţinut în 0,1 litri; 10% vol. reprezintă un grad dal la temperatura de +20°C; un litru de alcool etilic anhidru conţine 10 grade dal;

10.grad german de duritate (°dH) este egal cu 10 miligrame de oxid de calciu la un litru de apă;

11.alcool etilic de origine agricolă - alcoolul etilic ale cărui caracteristici sunt cele enumerate în anexa nr. 1 pct. 1 la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008; în cazul în care se face referire la materia primă utilizată, alcoolul trebuie să fie obţinut exclusiv din materia primă respectivă;

12.distilat de origine agricolă - lichidul alcoolic obţinut prin distilarea, după fermentarea alcoolică, a unuia sau a mai multor produse agricole menţionate în anexa I la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, care nu prezintă nici caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă, nici pe cele ale unei băuturi spirtoase, dar care păstrează aroma şi gustul materiei (materiilor) prime utilizate; în cazul în care se face referire la materia primă utilizată, distilatul trebuie să fie obţinut exclusiv din materia primă respectivă;

13.maturare şi învechire - operaţiunea care constă în a lăsa să se producă în mod natural, în recipiente potrivite, anumite reacţii care imprimă băuturii caractere organoleptice calitative pe care nu le avea anterior;

14.conţinut în substanţe volatile - cantitatea de substanţe volatile, altele decât alcoolul etilic şi metilic conţinut în băutura obţinută exclusiv prin distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite;

15.amestec - operaţiunea care constă în combinarea a două sau mai multe băuturi spirtoase diferite în vederea obţinerii unei băuturi noi;

16.adăugare de alcool - operaţiunea care constă în adăugarea de alcool etilic de origine agricolă şi/sau de distilate de origine agricolă la o băutură spirtoasă;

17.combinare (cupajare) - operaţiunea care constă în punerea împreună a două sau mai multe băuturi din aceeaşi categorie, între care există numai diferenţe minore de compoziţie, datorate unuia sau mai multora dintre următorii factori:

–metodele de fabricare;

–aparatele de distilare folosite;

–durata de maturare sau învechire;

–zona geografică de producţie.

Băuturile astfel obţinute aparţin aceleaşi categorii ca şi băuturile iniţiale, înainte de combinare;

18.loc de fabricaţie - localitatea sau regiunea unde are loc procesul de fabricare a produsului finit, care conferă băuturii caracterul şi calităţile definitive esenţiale.

Capitolul IIIDefinirea, descrierea şi prezentarea băuturilor tradiţionale româneşti

Articolul 3

În funcţie de tehnologia de fabricaţie, de materiile prime şi materialele folosite, de calităţile organoleptice şi de proprietăţile fizico-chimice, ţuica, horinca, turţul, pălinca, vinarsul, rachiul de fructe, rachiul de tescovină şi rachiul de drojdie de vin se definesc după cum urmează:

1.Ţuica este o băutură alcoolică tradiţională românească obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a sucului obţinut din prune, în prezenţa sau în lipsa sâmburilor:

a)fermentarea prunelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcţie de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia specifică aplicată;

b)distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeaşi tărie alcoolică este autorizată;

c)având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;

d)având un conţinut în acid cianhidric, în cazul ţuicii obţinute din prune cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;

e)având un conţinut maxim în alcool metilic de 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;

f)în funcţie de durata de învechire, denumirea produsului "ţuică" poate fi înlocuită cu denumirile:

–"ţuică bătrână" obţinută din distilate învechite minimum 3 ani;

–"ţuică extra" obţinută din distilate învechite minimum 7 ani;

g)în zonele geografice Maramureş şi Oaş, ţuica poate fi denumită "horincă" sau "turţ";

h)folosirea la fabricarea ţuicii a produselor îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă;

i)folosirea la fabricarea ţuicii a substanţelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranţilor, alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 şi 12, nu este permisă;

j)combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;

k)concentraţia alcoolică minimă este diferită în funcţie de procesul tehnologic de obţinere tradiţional zonei, dar nu mai mică de 24% vol. la comercializare pentru consum;

l)depozitarea, păstrarea şi învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.

2.Pălinca este o băutura alcoolică tradiţională românească obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea unui fruct cărnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în prezenţa sau în lipsa sâmburilor:

a)fermentarea fructelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcţie de zona în care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifică aplicată;

b)distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum 70% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeaşi concentraţie alcoolică este autorizată;

c)având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;

d)având un conţinut în acid cianhidric, în cazul pălincii obţinute din fructe cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;

e)având un conţinut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcoduşe (Prunus domestica L. subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumării (Prunus domestica L.), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L.), cu excepţia perelor Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), zmeură (Rubus idaeus L.), mure (Rubus fruticosus auct. aggr.), caise (Prunus armeniaca L.) şi piersici [Prunus persica (L.) Batsch], conţinutul de alcool metilic este de maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: pere Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), coacăze roşii (Ribes rubrum L.), coacăze negre (Ribes nigrum L.), scoruşe (Sorbus aucuparia L.), soc (Sambucus nigra L.), gutui (Cydonia oblonga Mill.) şi boabe de ienupăr (Juniperus communis L. şi/sau Juniperus oxicedrus L.), conţinutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;

f)folosirea la fabricarea pălincii a produselor îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă;

g)folosirea la fabricarea pălincii a zahărului caramelizat, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 3, nu este permisă nici în scopul de a adapta culoarea, culoarea galbenă sau galben-aurie obţinându-se prin învechire în butoaie de stejar;

h)folosirea la fabricarea pălincii a substanţelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranţilor, alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 şi 12, nu este permisă;

i)combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;

j)concentraţia alcoolică minimă este de 40% vol. la comercializarea pentru consum;

k)depozitarea, păstrarea şi învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.

3.Vinarsul este o băutură alcoolică tradiţională românească obţinută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol.:

a)distilarea se face în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust specifice vinului respectiv;

b)având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;

c)având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;

d)folosirea la fabricarea vinarsului a produselor îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă;

e)folosirea la fabricarea vinarsului a zahărului caramelizat, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 3, este permisă numai în scopul de a adapta culoarea;

f)folosirea la fabricarea vinarsului a preparatelor aromatizante, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 5, este permisă numai în scopul de a îmbunătăţi calităţile de gust, culoare şi miros; se pot folosi numai extracte naturale obţinute din fructe şi plante;

g)folosirea la fabricarea vinarsului a substanţelor aromatizante, coloranţilor, alcoolului etilic de origine agricolă sau a altor distilate de origine agricolă, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 7, 11 şi 12, nu este permisă;

h)combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;

i)concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

j)în funcţie de durata de învechire, este admisă indicarea pe etichetă a perioadei de învechire, după cum urmează:

–V "vinars", obţinut din distilate învechite minimum un an;

–VS "vinars superior", obţinut din distilate învechite minimum 3 ani;

–VSOP "Very Superior Old Pale", obţinut din distilate învechite minimum 5 ani;

–XO "Extra Old", obţinut din distilate învechite minimum 7 ani.

4.Rachiul de fructe este o băutură alcoolică tradiţională românească obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea unui fruct cărnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în prezenţa sau în lipsa sâmburilor:

a)fermentarea fructelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcţie de zona în care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifică aplicată;

b)distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeaşi tărie alcoolică este autorizată;

c)având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;

d)având un conţinut în acid cianhidric, în cazul rachiului obţinut din fructe cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;

e)având un conţinut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcoduşe (Prunus domestica L. subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumării (Prunus domestica L.), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L.), cu excepţia perelor Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), zmeură (Rubus idaeus L.), mure (Rubus fruticosus auct. aggr.), caise (Prunus armeniaca L.) şi piersici [Prunus persica (L.) Batsch], conţinutul de alcool metilic este de maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: pere Williams (Pyrus communis L. cv "Williams") , coacăze roşii (Ribes rubrum L.), coacăze negre (Ribes nigrum L.), scoruşe (Sorbus aucuparia L.), soc (Sambucus nigra L.), gutui (Cydonia oblonga Mill.) şi boabe de ienupăr (Juniperus communis L. şi/sau Juniperus oxicedrus L.), conţinutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;

f)folosirea la fabricarea rachiului a produselor îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă;

g)folosirea la fabricarea rachiului a substanţelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranţilor, alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 şi 12, nu este permisă;

h)combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;

i)concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

j)termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere, produs în exclusivitate din pere din soiul Williams;

k)când se obţine dintr-un amestec de două sau mai multe varietăţi de fructe în proporţii stabilite (de exemplu, 70% mere şi 30% pere), produsul se va numi "rachiu de fructe", completat cu numele fiecărei specii, în ordinea descrescătoare a cantităţilor de fructe folosite; când se obţine dintr-un amestec de două sau mai multe varietăţi de fructe în proporţii variabile, se va numi "rachiu de fructe";

l)depozitarea, păstrarea şi învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.

5.Rachiul de tescovină de struguri este băutura alcoolică tradiţională românească obţinută din tescovină de struguri fermentată şi distilată, fie direct prin vapori de apă, fie după un adaos de apă, la care se poate adăuga drojdie de vin într-o proporţie determinată:

a)fermentarea se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcţie de tehnologia specifică aplicată;

b)distilarea tescovinei sau a lichidului fermentat extras din tescovină se efectuează în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol.; se permite redistilarea până la aceeaşi concentraţie alcoolică;

c)cantitatea de drojdie de vin care poate fi adăugată tescovinei de struguri este de cel mult 25 kg drojdie la 100 kg tescovină de struguri utilizată; cantitatea de alcool obţinută din drojdia de vin nu trebuie să depăşească 35% din cantitatea totală de alcool din produsul finit;

d)având un conţinut în substanţe volatile de minimum 140 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol. şi un conţinut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;

e)folosirea la fabricarea rachiului de tescovină a produselor îndulcitoare, a zahărului caramelizat, substanţelor aromatizante, preparatelor aromatizante şi coloranţilor, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, 3, 4, 5 şi 7, nu este permisă;

f)folosirea la fabricarea rachiului de tescovină a alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 11 şi 12, nu este permisă;

g)combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;

h)concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

i)depozitarea, păstrarea şi învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.

6.Rachiul de drojdie este băutura alcoolică tradiţională românească obţinută prin distilarea drojdiei de vin până la o concentraţie de maximum 86% vol.:

a)distilarea se efectuează în prezenţa drojdiei de vin în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol.; se permite redistilarea până la aceeaşi concentraţie alcoolică;

b)folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a produselor îndulcitoare, a zahărului caramelizat, substanţelor aromatizante, preparatelor aromatizante şi coloranţilor, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, 3, 4, 5 şi 7, nu este permisă;

c)folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 11 şi 12, nu este permisă;

d)combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;

e)concentraţia alcoolică minimă este de 38% vol. la comercializarea pentru consum;

f)depozitarea, păstrarea şi învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.

Articolul 4

(1)La fabricarea băuturilor definite în prezentele norme, adăugarea apei, eventual a apei distilate sau demineralizate, este permisă fără modificarea naturii băuturii şi cu respectarea reglementărilor în vigoare.

(2)Băuturile definite în prezentele norme se produc şi se comercializează în baza specificaţiei tehnice de produs care trebuie să cuprindă: caracteristicile organoleptice, fizico-chimice, condiţiile de îmbuteliere, etichetare şi comercializare.

(3)Etichetarea, prezentarea şi publicitatea băuturilor prevăzute în prezentele norme vor respecta prevederile naţionale şi comunitare.

(4)Metodele de analiză pentru verificarea caracteristicilor organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor definite în prezentele norme se fac în conformitate cu reglementările în vigoare.

Articolul 5

Producătorii, persoane fizice sau juridice, trebuie să ţină un registru special care conţine informaţiile următoare:

a)tipul de materie primă sau produs de origine agricolă folosit la fabricarea băuturilor definite în prezentele norme, însoţit de buletinul de analiză;

b)zahărul caramelizat, preparatele aromatizante şi extractele naturale obţinute din fructe şi plante şi cantităţile utilizate pentru fabricarea vinarsului;

c)furnizorul materiei prime sau a produsului de origine agricolă folosit la fabricarea băuturilor definite în prezentele norme şi documentele de evidenţă a circulaţiei acestora;

d)denumirea sub care se comercializează băutura;

e)loturile de produs finit rezultate; fiecare lot de produs finit va fi însoţit de fişa tehnică, buletin de analiză, probă-martor.

Articolul 6

(1)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Inspecţia tehnică şi control în realizarea şi promovarea produselor din industria alimentară, este instituţia responsabilă pentru verificarea respectării prevederilor prezentelor norme şi a prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008. (2) Verificarea calităţii loturilor de produse se face pe baza documentaţiei tehnice a produsului, buletinului de analiză şi a probei-martor.

Capitolul IVEtichetarea

Articolul 7

(1)Fără a aduce atingere prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare, etichetarea băuturilor definite în prezentele norme trebuie să respecte şi menţiunile prevăzute la cap. II - Descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase, art. 7-14 din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008. (2) Etichetele băuturilor prevăzute în prezentele norme trebuie să cuprindă în mod obligatoriu, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 106/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Directivei (CEE) 2000/13 privind etichetarea, prezentarea şi publicitatea produselor alimentare, următoarele elemente:

a)denumirea sub care este vândut produsul;

b)lista cuprinzând ingredientele;

c)cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente care dau specificitate produsului;

d)volumul net;

e)concentraţia alcoolică, ce se va înscrie cu cifre cu cel mult o zecimală urmată de simbolul "% vol." şi care poate fi precedată de cuvântul "alcool" sau de abrevierea "alc.";

f)condiţii de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicaţii speciale;

g)denumirea sau denumirea comercială şi adresa producătorului ori ale ambalatorului sau ale distribuitorului; în cazul produselor provenite din afara Uniunii Europene, respectiv din import, se înscriu numele şi adresa importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România;

h)locul de origine sau de provenienţă a produsului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură să creeze confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienţa reală a produsului;

i)o menţiune privind lotul, care să permită identificarea datei îmbutelierii.

(3)Elementele obligatorii de etichetare prevăzute la alin. (2) se înscriu cu caractere vizibile, lizibile, care să nu permită ştergerea, să nu fie acoperite de alte înscrisuri, imagini sau desene;

(4)Denumirile comerciale, precum şi orice alt înscris, cuvânt, desen, literă, element figurativ, combinaţii de culoare sau orice altă combinaţie a acestor semne identice ori similare, utilizate pentru descrierea băuturilor definite în prezentele norme, nu pot conţine cuvinte, părţi de cuvinte, semne sau ilustraţii care:

a)pot crea confuzii sau induce în eroare persoanele cărora le sunt adresate;

b)pot fi confundate de către persoanele cărora le sunt destinate cu descrierea completă sau parţială a unei produs a cărui descriere este stabilită prin dispoziţii specifice.

(5)Denumirea sub care se vinde produsul, volumul net şi concentraţia alcoolică trebuie să fie înscrise în acelaşi câmp vizual.

(6)Pentru băuturile reglementate prin prezentul ordin, care se supun maturării şi învechirii, în recipiente potrivite, înainte de îmbuteliere, este admisă înscrierea de elemente figurative sub formă de stea pe etichete sau pe ambalaj; numărul de stele corespunde anilor de maturare-învechire înainte de îmbuteliere, astfel: 3 stele - minimum 3 ani, 5 stele - minimum 5 ani şi 7 stele - minimum 7 ani; utilizarea acestor elemente figurative, precum şi a oricăror elemente figurative similare pentru alte băuturi spirtoase decât cele definite prin prezentele norme şi prin Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008 este interzisă.

(7)Perioada de maturare sau vechimea poate fi indicată în descrierea, prezentarea ori etichetarea unei băuturi reglementate prin prezentul ordin numai în cazul în care se referă la cea mai nouă componentă alcoolică şi cu condiţia ca băutura să fie maturată sau învechită sub control fiscal.

Articolul 8

Verificarea pe piaţă a etichetării băuturilor definite în prezentele norme şi a celor definite în Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în actele normative din domeniul protecţiei consumatorilor se fac de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Articolul 9

Punerea în circulaţie a băuturilor prevăzute în prezentele norme se face în conformitate cu reglementările în vigoare privind preambalarea unor produse în funcţie de masă sau volum, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 530/2001 pentru aprobarea Instrucţiunilor de metrologie legală IML 8-01 "Preambalarea unor produse în funcţie de masă sau volum", republicată, cu modificările ulterioare.