Decizie nr. 239 din 20 martie 2007

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Claudiu Iftene în Dosarul nr. 110/P/2006, de Cezar Vladimir Rogoz în Dosarul nr. 1.272/P/2005 şi de Constantina Lazăr în Dosarul nr. 835/P/2005 ale Tribunalului Galaţi - Secţia penală.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.195D/2006, nr. 2.196D/2006 şi nr. 2.380D/2006 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.196D/2006 şi nr. 2.380D/2006 la Dosarul nr. 2.195D/2006, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 2 octombrie 2006 şi 3 octombrie 2006, pronunţate în dosarele nr. 110/P/2006, nr. 1.272/P/2005 şi nr. 835/P/2005, Tribunalul Galaţi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală.

Excepţia a fost ridicată în dosarele de mai sus de Claudiu Iftene, Cezar Vladimir Rogoz şi Constantina Lazăr.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 24 referitoare la Dreptul la apărare şi art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie, deoarece în apel nu mai pot fi formulate apărări care să determine trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, sens în care justiţiabilul este privat de un grad de jurisdicţie.

Tribunalul Galaţi - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece partea interesată are posibilitatea ca în apel să formuleze orice cereri sau apărări şi să propună probe. Limitarea situaţiilor în care se poate dispune trimiterea cauzei spre rejudecare nu privează justiţiabilul de un grad de jurisdicţie, întrucât în apel instanţa poate proceda la o nouă judecată în fond prin reaprecierea probelor şi prin administrarea unora noi.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu afectează liberul acces la justiţie şi nu limitează dreptul părţilor de a fi asistate de un apărător ales în tot cursul procesului penal.

Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile referitoare la posibilitatea rejudecării în cazul în care apelul a fost admis nu sunt de natură să îngrădească dreptul părţilor de a se adresa justiţiei şi de a beneficia de un proces echitabil judecat într-un termen rezonabil.

Mai mult, dispoziţiile legale criticate nu conţin norme contrare dreptului la apărare şi sunt în deplină concordanţă cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi particulare de exercitare a drepturilor procedurale, fără ca astfel de reguli să aducă atingere dreptului la un proces echitabil.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern şi de Avocatul Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Soluţiile la judecata în apel, aşa cum au fost modificate prin art. I pct. 174 din Legea nr. 356/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, care au următorul conţinut:

Instanţa, judecând apelul, pronunţă una dintre următoarele soluţii: [...]

2.admite apelul şi: [...]

b)desfiinţează sentinţa primei instanţe şi dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată, pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate. Rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată se dispune şi atunci când există vreunul dintre cazurile de nulitate prevăzute în art. 197 alin. 2, cu excepţia cazului de necompetenţă, când se dispune rejudecarea de către instanţa competentă.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au limitat cazurile în care instanţa de apel poate dispune rejudecarea cauzei, înlăturând aspectele ce ţineau de fond. Acest lucru nu poate însă echivala cu încălcarea dreptului la apărare consacrat de art. 24 din Constituţie, deoarece, după admiterea căii de atac, partea nemulţumită are posibilitatea să îşi valorifice acest drept în faţa instanţei de apel, aşa cum ar fi putut să o facă şi în faţa instanţei a cărei hotărâre a fost apelată. De altfel, potrivit art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, instanţa de apel este obligată să procedeze potrivit art. 345 şi următoarele privind judecata în fond, care presupune şi asigurarea drepturilor constituţionale invocate de autor în susţinerea excepţiei.

În plus, dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură pentru care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are deplină libertate de reglementare, atâta timp cât nu privează partea de dreptul la apărare ori de accesul neîngrădit la justiţie, care implică soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.

Or, noua reglementare nu face altceva decât să dea expresie cerinţei celerităţii, înlăturând o nouă judecată în fond de către aceeaşi instanţă, iar eventualele aspecte ce ţin de dezlegarea pricinii vor fi astfel avute în vedere de instanţa de apel care este obligată să examineze cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Claudiu Iftene în Dosarul nr. 110/P/2006, de Cezar Vladimir Rogoz în Dosarul nr. 1.272/P/2005 şi de Constantina Lazăr în Dosarul nr. 835/P/2005 ale Tribunalului Galaţi - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 martie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru