Ordin nr. 415/3.308/2022

Văzând Referatul de aprobare nr. AR 2.628/2022 al Direcției generale resurse umane, structuri și politici salariale din cadrul Ministerului Sănătății,

având în vedere prevederile art. 10 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul sănătății și ministrul educației emit următorul ordin:

Articolul I

(1)Curriculumul de pregătire în specialitatea medicină de laborator din anexa nr. 4 la Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 și 671 bis din 1 octombrie 2007, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu curriculumul de pregătire în specialitatea medicină de laborator, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2)Rezidenții seriilor decembrie 2019 și ulterioare, confirmați în specialitatea „medicină de laborator“, efectuează pregătirea conform curriculumului aprobat prin prezentul ordin.

Articolul II

Direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății și al Ministerului Educației și instituțiile de învățământ medical superior din centrele universitare acreditate duc la îndeplinire dispozițiile prezentului ordin.

Articolul III

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătății,

Alexandru Rafila

p. Ministrul educației,

Gigel Paraschiv,

secretar de statANEXĂ

CURRICULUM

de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie)

1.Specializarea în specialitatea medicină de laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: biochimie, hematologie, genetică, biologie moleculară, imunologie (dedicate bolilor netransmisibile), la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, noțiuni elementare de microbiologie și epidemiologie etc.).

Activitatea se desfășoară în laboratoare sau compartimente de biochimie/hematologie și de imunologie/diagnostic molecular, altele decât cele dedicate diagnosticului bolilor infecțioase.

2.Durata stagiilor - 4 ani (48 de luni)

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite ( CFU).

1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicate activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an) are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

I.1. ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE DE BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE - 3 luniTematica orelor de curs/seminar - 120 de ore1. Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferințe):

a)planificarea activităților;

b)amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamente;

c)managementul personalului, evaluarea personalului;

d)aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (de exemplu, întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc.), gestiunea stocurilor etc.;

e)întocmirea bugetului laboratorului. Finanțarea serviciilor laboratorului.

2.Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferință)

3.Biosiguranța și biosecuritatea laboratorului de analize medicale (1 conferință)

4.Sistemul de management al calității:

a)Noțiuni fundamentale și vocabular (1 conferință);

b)Cerințe de management (2 conferințe);

c)Cerințe tehnice (1 conferință);

d)Auditul intern (1 conferință);

e)Asigurarea calității rezultatelor. Controlul intern al calității. Scheme de comparare interlaboratoare (2 conferințe);

f)Controlul echipamentelor de analiză (1 conferință);

g)Trasabilitatea măsurării. Materiale de referință (1 conferință);

h)Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale (1 conferință).

5.Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale (1 conferință)Baremul activităților practice

Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d

Evaluarea riscului microbiologic 1 lp

Fișa de siguranță (substanțe chimice, agenți infecțioși) 1 d

Întocmirea unei organigrame și a unei fișe de post 1 lp

Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp

Elaborarea documentației sistemului de management. Manualul de management. Proceduri și înregistrări 2 lp

Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit și a raportului de audit 1 lp

Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard 1 lp

Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare 2 lp

Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză 1 lp

I.2. STAGIUL DE BIOCHIMIE - 9 luniTematica orelor de curs/seminar - 360 de ore1. Metabolismul proteic– Peptide biologic active– Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și cuaternară a proteinelor)– Biosinteza proteică– Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon– Biosinteza ureei2. Enzime– Structura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice– Izoenzime– Noțiuni de cinetică enzimatică3. Metabolismul glucidic– Glicoliza– Gluconeogeneza– Ciclul acizilor carboxilici4. Metabolismul lipidic– Biosinteza acizilor grași– Degradarea acizilor grași– Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie– Derivați ai acizilor grași: prostaglandine, tromboxani, leukotriene– Biosinteza colesterolului– Acizii biliari– Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare)

5.Vitamine și hormoni6. Apă și electroliți7. Modificări biochimice în:

–Patologia renală– Patologia hepatică– Patologia cardiacă și vasculară– Maladii metabolice și endocrine8. Markeri tumorali9. Biochimie oncologică10. Biochimia inflamației11. Biochimie geriatrică12. Biochimie pediatrică13. Teste biochimice în transplant14. Organizarea și managementul laboratorului de biochimie, controlul calității analizelor15. Metodologia cercetării cliniceStagiul practic

În cadrul acestui stagiu se vor desfășura 2 tipuri principale de activități:

–prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate;

–efectuarea practică a testului respectiv.

1.Cunoașterea principalelor tehnici, metode și aparate cu aplicații în laboratorul clinic de biochimie– metode de măsură (spectrometrice, optice etc.)– tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)– tehnici chimice, enzimatice și imunologice de recunoaștere și dozare– sisteme analitice automatizate, mono- și multiparametrice– tehnici de bază în biologia moleculară: extracție de acizi nucleici, PCR, Microarray2. Principalele teste de laborator. Principii, metode și tehnici de determinare și interpretare a rezultatelor; baremul activităților practiceA. Examenul de urină1. Examenul calitativ al urinei: determinarea pH-ului, densității, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliari - barem 100 determinări2. Examenul cantitativ al urinei: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilază - barem 50 determinări3. Examenul microscopic al sedimentului urinar - barem 100 determinări4. Examenul chimic al calculilor urinari - barem 25 determinăriB. Examenul biochimic al sângelui1. Substanțele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu– barem 100 determinări2. Electroforeza proteinelor - metode; variații fiziopatologice - barem 100 determinări3. Compuși azotați nonproteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări4. Glucoza: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări5. Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare și interpretare a rezultatelor; diagnosticul de laborator al diabetului zaharat și parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat - barem 50 determinări6. Corpii cetonici: metode de dozare, variații fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice - barem 100 determinări7. Lipidele totale, colesterolul total și trigliceridele: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări8. Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologice - 50 determinări9. Enzimele serice: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări;

–transaminazele (TGP, TGO);

–creatinkinaza (CK), izoenzime;

–lactat dehidrogenaza (LDH), izoenzime;

–fosfataza acidă și alcalină;

–gamma glutamil transpeptidaza (GGT);

–amilaza;

–lipaza.C. Examenul biochimic L.C.R. - metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 25 determinăriD. Examenul biochimic al sucului gastric - metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 50 determinăriI.

3.MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI GENETICĂ - 3 luniTematica orelor de curs/seminar - 120 de ore

Obiective în cursul stagiului de biologie moleculară– Conferirea unor baze de înțelegere a tehnicilor și aplicațiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical– Medicii rezidenți trebuie să cunoască și să aplice condițiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienților și calitatea probelor biologice de analizat, precum și conservarea acestora; cunoașterea condițiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauțiilor legate de contaminarea probelor biologice și a laboratorului– Înțelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (și urmăririi evoluției) unor boli– În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenți trebuie să își însușească aspectele teoretice și practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcționare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenței rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acțiunile lor trebuie să țină cont de aspectele medico-legale ale profesiei, cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.– De asemenea, medicii rezidenți trebuie să țină cont de respectarea controlului de calitate intern și extern conforme cu legislația în vigoare.

A. Partea teoreticăI. Dogma centrală a biologiei moleculare și aplicații medicale

Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare

Materialul genetic și esența replicării ADN-ului

Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-ului

Esența transcrierii și aplicații medicale

Esența traducerii și aplicații medicale

Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare

II. Tehnici de analiză a acizilor nucleici

Extracția ADN-ului

Extracția ARN-ului

Bazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-ului

Reacția de amplificare a ADN-ului (PCR, „polymerase chain reaction“). Variante ale PCR, avantaje și dezavantaje. Aplicații clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice și al predispoziției ereditare la bolile comune, detectarea infecțiilor criptice virale și bacteriene, depistarea mutațiilor răspunzătoare de apariția cancerelor

Hibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Variante de hibridizare: tehnicile „dot-blot“, „Southern-blot“, „Northern-blot“, hibridizarea în situ cromosomială și tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia „microarray“ („DNA chips“)

Aplicații clinice ale hibridizării:

a)în diagnosticul prenatal al unor afecțiuni produse de mutații punctiforme (de exemplu, anemia drepanocitară etc.);

b)tehnicile FISH („fluorescence în situ hybridization“) - cu detectarea microdelețiilor cromosomiale și stabilirea diagnosticului unor boli genetice (de exemplu, sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial etc.) sau a unor neoplazii;

c)detectarea anomaliilor cromosomiale numerice și structurale în celulele interfazice, evidențierea prezenței în celule a genomurilor virale etc.

Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (RFLP; „restriction fragment length polymorphism“) cu aplicații medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănțuirii genetice; importanța înlănțuirii dezechilibrate în distribuția haplotipurilor HLA și asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulinodependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazisul, spondilita anchilozantă ș.a.). Analiza înlănțuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoți ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne) sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală ș.a.).

Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidă

Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformației ADN monocatenar (SSCP, „single strand conformation polymorphysm“), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, „denaturing gradient gel electrophoresis“) cu aplicații medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria ș.a.).

Secvențierea ADN-ului cu diferite aplicații clinice în imunologia transplantului, virusologie, oncologie

Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE „serial analysis of gene expression“), tehnologia „microarray“ („DNA chips“) aplicată la studiul expresiei genelor și în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice și genetice.

B. Partea practică1. Extracția ADN din diferite probe biologice (sânge, țesut, urină, LCR etc.)

2.Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutațiilor în diferite patologii medicale3. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză4. Tehnica hibridizării5. Tehnica real time PCR6. Tehnica de secvențiereExamen1. Test scris din tematica teoretică2. Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară)MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂA. Partea teoretică1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:

a)interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;

b)ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica;

c)mutațiile: cauza majoră de boală;

d)bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);

e)abordarea genetică în relația medic-pacient.

2.Bolile cromozomiale3. Bolile monogenice4. Bolile multifactoriale:

a)anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare;

b)bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronșic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea.

5.Retardul mental6. Patologia genetică a sistemului imun7. Genetica bolii canceroase8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate9. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice10. Probleme și dileme etice în genetica medicalăB. Partea practică1. Consultul genetic2. Explorările genetice:

–cromozomiale;

–moleculare.

3.Sfatul genetic4. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populațional)

5.Diagnosticul prenatalExamen1. Test scris din tematica teoretică2. Proba practică (indicațiile consultului genetic, indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testării genetice prenatale și postnatale, indicațiile și utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic)I.4. MODULUL DE IMUNOLOGIE - 6 luniI. Tematica orelor de curs/seminar -240 de oreA. Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar1. Organele limfoide: anatomie și funcție2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezeiB. Mecanismele imunologice1. Imunitatea înnăscută și dobândită2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară și funcția3. Antigenele - structură, clasificare, procesare și prezentare4. Alergenele - structură, epitopi5. Imunogenetică6. Imunitatea mediată prin celulele T:

a)activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului;

b)citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T;

c)răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante.

7.Imunitatea mediată prin celule B:

a)activarea celulelor B - interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului;

b)producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor;

c)izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral;

d)procese biologice inițiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp - dependentă;

e)IgE - structură, funcție, sinteză, reglare, receptori;

f)reacția IgE - mediată imediată și de fază tardivă;

g)complexele imune - proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance.

8.Alte mecanisme imunologice, care implică:

a)celulele „natural killer“;

b)celulele killer activate de limfokine;

c)bazofile activate.

9.Interacțiuni receptor-ligand în funcționarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducția semnalului ca rezultat al interacțiunii receptori-ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologicăC. Modularea răspunsului imun1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere2. Inflamația și modularea ei:

a)mediatori - preformați și neoformați;

b)celule efectoare în inflamație (alergică și altele);

c)mastocitele și bazofilele - structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF;

d)eozinofilele - structură, activare, mediatori.D. Imunitatea mucoaselor1. Nonimunologică - enzime, acizi glicosali, floră normală2. Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de „homing“3. Imunosupresia posttransplantE. Imunologia transplantului1. Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid sau celule

Semnificația clinică a tipării alelelor HLA, interpretare și lucru în diferite tehnici în funcție de gradul de rezoluție. Rezolvarea ambiguităților alelice HLA

2.Mecanismele de rejet3. Reacția grefă contra gazdă și gazdă contra grefă. Metodologia de lucru în imunologia de transplant, diagnosticul imunologic de rejet acut, hiperacut și cronic4. Imunosupresie - tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare5. Controlul de calitate intern și extern în imunologia transplantuluiF. Imunologia tumorală1. Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice și antigene tumorale asociate2. Markeri tumorali. Implicare în diagnostic și monitorizarea terapeutică. Metodologia de lucru3. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocații cromozomiale. Metodologia de lucru4. Mecanismele imunosupravegheriiG. Mecanisme imunoreglatoare1. Mecanismele de toleranță2. Rețele idiotipiceII. Tematica activităților practice

Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secțiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:

1.Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser și alte produse biologice;

2.Tehnici și metode de imunochimie: fracționare și purificare de proteine serice;

3.Identificarea și caracterizarea crioglobulinelor;

4.Detectarea calitativă și cantitativă a paraproteinelor;

5.Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline;

6.Măsurarea proteinelor de fază acută;

7.Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică și alternativă;

8.Analize funcționale ale activității hemolitice a complementului;

9.Evidențierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi antidsDNA etc.);

10.Măsurarea IgE total și specific;

11.Evaluarea statusului imun în boli neoplazice;

12.Detectarea markerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe (cuantificarea subseturilor limfocitare și ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate);

13.Teste de funcționalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene și antigene;

14.Testarea funcționalității neutrofilelor și macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen);

15.Măsurarea producției de citokine și cuantificarea in vitro, analiza profilelor Th1/Th2;

16.PCR (reacția de amplificare genică);

17.Tipizarea HLA prin metode moleculare;

18.Tehnici de izolare și purificare a populațiilor celulare, cultivare și crioprezervare;

19.Citometrie în flux;

20.Dobândirea cunoștințelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice).

III. Demonstrarea abilităților de comunicare și cercetare1. Referate generale - cel puțin 1 prezentare2. Referat specific de validare a importanței și valorii unei anume metode de investigație imunologică în diagnosticul clinic - 1 prezentare

Participarea la o temă de cercetare în domeniul imunologiei - la latitudinea îndrumătorului de stagiu

I.5. STAGIUL DE HEMATOLOGIE - 12 luni1.5.1. Tematica orelor de curs/seminar - 480 de ore1. Hematopoieza– generalități– celula stem2. Structura măduvei osoase (noțiuni de embriologie)

3.Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)

4.Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)

5.Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)

6.Seria monocit (morfologie, citochimie, genetică, funcții)

7.Seria limfatică: organe limfatice centrale; populații limfocitare (funcția imună; citochimie; genetică)

8.Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome9. Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic și vitamina B1210. Anemii macrocitare și megaloblastice (diagnostic de laborator)

11.Anemii hemolitice - generalități, clasificare12. Anemii hemolitice dobândite (schema de investigații în laborator)

13.Imunoserologia unei anemii hemolitice14. Anemii hemolitice congenitale

Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii

15.Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale16. Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomială)

17.Sindromul mielodisplazic18. Sindromul mieloproliferativ cronic19. Sindromul limfoproliferativ cronic– Leucemie limfatică cronică– Boli proliferative limfatice de graniță– Generalități limfoame20. Limfoame non-Hodgkiniene (citogenetică, diagnostic laborator, clasificare)

21.Boala Hodgkin (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator)

22.Gamopatii monoclonale maligne23. Gamopatii monoclonale benigne24. Hemostază (generalități)

25.Exploatarea unui sindrom hemoragipar26. Purpura trombocitopenică27. Coagulare intravasculară diseminată28. Boala tromboembolică și fibrinoliza29. Porfirii - clasificare, diagnostic1.5.2. Baremul activităților practice1. Recoltare:

202.Colonare:

203.V.S.H.; hematocrit:

204.Indici eritrocitari:

205.Reticulocite:

306.Citochimie - F.A.L.; P.A.S.; sideroblaști; peroxidaze:

207.Test Hamm:

108.Test Coombs - anti-Ig G, anti-C:

109.Celule lupice:

1010.Determinări F.A.N.:

1011.Imunograma:

1012.Determinări complement seric, proteina C reactivă:

1013.Test sucroză, aglutinină la rece, anticorpi bifazici:

1014.Grupe sanguine și RH:

1015.Electroforeză - imunoelectroforeză:

1016.Timpii de hemostază: materiale, tehnică de lucru, interpretare:

2517.Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară:

10018.Examinare frotiu medular:

5019.ImunofenotipareI.

6.1.MODULUL BACTERIOLOGIE - 2 luniTematica orelor de curs/seminar - 80 de oreBacteriologie generală

Microbiologie medicală - importantă în diagnosticul, tratamentul și prevenirea bolilor infecțioase

Clasificarea și nomenclatura bacteriilor în grupa bacteriene cu importanță în patologia umană

Morfologia celulei bacteriene

Comportamentul bacteriilor față de agenți fizici, chimici și biologici

Antibiotice: clasificare, mecanisme de acțiune

Rezistența la acțiunea antibioticelor

Interacțiunea bacterie-gazdă

Bacteriologie specială

*Bacterii cu importanță în patologia umană

* Vor fi prezentate noțiuni de bază privind caracterele generale, patogenitatea și diagnosticul de laborator al genurilor bacteriene menționate.

–Coci gram-pozitivi - genurile Staphylococcus, Streptococcus– Coci gram-negativi - genul Neisseria– Enterobacteriacee - genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia– Bacili gram-negativi nonfermentativi - genurile Pseudomonas, Acinetobacter– Bacterii gram-negative incurbate - genurile Vibrio, Campylobacter– Bacili gram-negativi aerobi - genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella– Bacterii spiralate - genurile Treponema, Borellia, Leptospira– Bacterii sporulate - genurile Clostridium, Bacillus– Bacili gram-pozitivi - genul Corynebacterium– Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient - genurile Rickettsia Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma– Mycobacterium tuberculosis

Activități practice (lp - lucrare practică, d = demonstrație)

1.Microscopia– optica: directă, contrast de fază (lp)– în imunofluorescență (d )

2.Coloranții în microbiologie– gram (lp)– albastru de metilen (lp)– Ziehl-Neelsen (lp)– Giemsa (lp)

3.Medii de cultură– nutritive, de conservare și transport (lp)– de izolare - îmbogățire, selective (lp)

4.Izolarea bacteriilor din:

–materii fecale - coprocultură (lp)– sânge - hemocultură (d)– urină - urocultură (lp)– LCR (d)– exsudate (lp)– secreții (lp)– spută (lp)

5.Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei și fiziologiei fungilor

I.6.2. MODULUL PARAZITOLOGIE - 0,5 luniTematica orelor de curs/seminar - 20 de oreI. Diagnosticul infecțiilor parazitare cu localizare digestivăA. Infecții determinate de protozoare patogene: amoebioză, giardioză, criptosporidiozăB. Infecții determinate de helminți: cestodoze (tenioze, himenolepidoză, botriocefaloză), trematodoze (fascioloză, schistosomioză intestinală), nematodoze (ascaridioză, tricocefaloză, oxiuroză, strongiloidoză, hookworms)II. Examenul parazitologic al sângeluiDiagnosticul hematologic al malariei

Tehnici de diagnostic:

1.tehnica frotiului;

2.tehnica picăturii groase.

Tehnici de diagnostic:

1.colorația Giemsa;

2.colorația cu albastru de toluidină;

3.tehnici de depistare a antigenelor parazitare.

III. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisularăA. Diagnosticul cisticercozeiB. Diagnosticul hidatidozeiC. Diagnosticul trichinelozeiIV. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii

Diagnosticul toxoplasmozei congenitale

V. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital

Diagnosticul trichomonozei urogenitale

Tehnici de diagnostic: examenul secreției vaginale, uretrale, prostatice

I.6.3. MODULUL VIRUSOLOGIE - 0,5 luniTematica orelor de curs/seminar - 20 de ore1. Algoritmul diagnosticului virusologic. Metode de diagnostic virusologic2. Patogenia infecției virale. Infecții acute. Infecții persistente3. Principalele sindroame de etiologie virală. Infecții respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infecții virale cu transmitere sexuală. Infecții virale cu transmitere maternofetală. TORCH. Infecții virale cutanate, Infecții oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virală. Arboviroze. Zoonoze4. Vaccinuri antivirale. Modalități de obținere. Avantaje și dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obținere a vaccinurilor5. Terapie antivirală. Rezistența la antiviraleI.

7.MODULUL EPIDEMIOLOGIE - 1,5 luniTematica orelor de curs/seminar - 60 de oreCursuri1. Epidemiologie - definiție, scopuri, utilizare, metode și domenii de aplicare2. Proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate - transmisibile și netransmisibile (factori determinanți, factori condiționanți primari și secundari), a regulilor care guvernează apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional3. Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional4. Investigarea epidemiologică în bolile transmisibile și netransmisibile5. Caracteristici epidemiologice ale principalelor patologii: boli cardiovasculare, neoplazii, diabet6. Intervenții în controlul și reducerea bolilor netransmisibile7. Profilaxia primară, secundară și terțiară în bolile netransmisibile8. Comunicarea în boala netransmisibilăAplicații practice1. Indicatori epidemiologici (definiții, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate)

a)Definirea și caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate - factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc.). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării de sănătate - tipuri de variabile, sursele de informație pentru culegerea datelor și înregistrarea lor. Identificarea și culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia bolilor netransmisibileb) Măsurători pe baza variabilelor calitative - rate, rapoarte, proporții, indici -(i) Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidență, prevalență, relațiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate(ii) Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate(iii) Comparații pe baza ratelor brutec) Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendință centrală și dispersie etc. Analiza pentru patologia netransmisibilă2. Studii epidemiologicea) Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu și aplicarea lor în funcție de efectul măsurat. Exerciții de alegere a studiului adecvat problemei și obiectivului enunțatb) Studii epidemiologice descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eșantionare, avantaje, limite și utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiuc) Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) - selectarea subiecților, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative și absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică - riscurile populaționale. Elaborarea unor proiecte de studiud) Studii intervenționale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenției. Elaborarea unor proiecte de studiu3. Definiția de caz în investigarea epidemiologică - importanță, limitele și alegerea definiției de caz în funcție de obiective. Aplicare în boli netransmisibile4. Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boală netransmisibilă5. Metode de screening. Definiție, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanța testelor de screening și aplicabilitatea populațională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanțelor testelor de screening6. Analiza critică a literaturii medicale. Motivația și criterii de selecție a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate în funcție de designul studiului, limitele și validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicaleI.

8.MODULUL INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ - 1 lunăTematica orelor de curs/seminar - 40 de ore1. Calculatoare și evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor în medicină2. Calculatoare personale, generalități despre componentele fizice: placa de bază, procesorul, memoria, unitățile de discuri, tastatura, monitorul, mouse-ul, imprimantele, scanerul, discurile compacte3. Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare. Volume de date, cataloage și fișiere pe discuri. Administrarea cataloagelor și fișierelor4. Noțiuni generale despre rețelele de calculatoare. Controlul rețelelor locale cu NetWare și Windows NT5. Aplicații de word processing. Aplicația Word. Meniul aplicației Word6. Aplicația Word. Controlul paginării, coloanelor paragrafelor, chenarelor7. Aplicația Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor și machetelor8. Aplicația Word. Formatarea la nivel de document, pagină și paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teză de doctorat etc.)

9.Servicii internet (navigarea în world wide web, e-mail, Ftp). Aplicația Internet Explorer10. Documente hipertext. Crearea unei pagini de web11. Educație computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări și transferul datelor selectate12. Foi de calcul și aplicații de calcul tabelar. Principalele operații matematice și statistice într-o foaie de calcul13. Aplicația Excel. Meniul aplicației Excel14. Aplicația Excel. Formatarea unei foi de calcul15. Aplicația Excel. Realizarea de grafice și diagrame16. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația Excel17. Prezentări de date cu aplicația Powerpoint18. Meniul aplicației Powerpoint19. Aplicația Powerpoint. Crearea și formatarea unei prezentări20. Tabele și baze de date. Structura unui tabel, câmpuri și înregistrări21. Tipuri de date. Introducerea și selectarea datelor22. Aplicațiile Visual FoxPro și Microsoft Access23. Aplicația Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea și sortarea înregistrărilor24. Aplicația Visual FoxPro. Crearea unui raport25. Aplicația Visual FoxPro. Crearea unei interogări26. Fișa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor în introducerea datelor referitoare la bolnav în spital și în cabinetele particulare27. Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo și SPSS. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația SPSS28. (Opțional) Semnale fiziologice/imagistice și prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicația AcqKnowledgeI.

9.MODULUL DE BIOETICĂ - 0,5 luniTematica orelor de curs/seminar - 20 de oreI. Introducere în bioetică - 2 ore1. Morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie etc.)III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic-pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTematica seminarelorI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a preceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreI.

10.PERFECȚIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPȚIONAL BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE/BIOLOGIE MOLECULARĂ - 9 luniStagiile de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie), durata 4 ani (48 de luni)

1.Organizarea și managementul laboratorului de analize medicale, 3 luni SUUB, conf. dr. Anda Baicus2. Biochimie medicală, 9 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Liliana Pâslaru, S.L. Popa Delia Codruța3. Biologie moleculară și genetică, 3 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Ileana Constantinescu4. Imunologie, 6 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Ileana Constantinescu5. Hematologie, 12 luni, Institutul Clinic Fundeni, conf. dr. Daniel Coriu, Spitalul Clinic Colțea, prof. dr. Anca Lupu, SUUB, Institutul Ana Maria Vlădăreanu6.1. Bacteriologie, 2 luni, Institutul Cantacuzino, conf. dr. Irina Codiță6.2. Parazitologie, 0,5 luni, Spitalul Clinic Colentina, conf. dr. Lidia Lazăr6.3. Virusologie, 0,5 luni, Institutul Ștefan S. Nicolau, prof. dr. Simona Ruță7. Epidemiologie, 1,5 luni, Institutul Cantacuzino, conf. dr. Adrian Băncescu8. Biostatistică medicală, 1 lună, Institutul de Boli Cardiovasculare prof. dr. C. C. Iliescu (Platforma Institutului Fundeni), dr. Luminița Iliuță9. Bioetică medicală, 0,5 luni, Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, conf. dr. George Cristian Curcă10. Stagiu de pregătire opțional (biochimie, hematologie sau imunologie/biologie moleculară), 9 luni

Stagiul opțional* poate fi ales dintre următoarele discipline:

biochimie, hematologie, imunologie/biologie moleculară, cu acordul coordonatorului de pregătire în rezidențiat.

* Se desfășoară în centrul de pregătire ales de rezident.

MEDICINĂ DE LABORATOR

4 ani