Decizie nr. 262 din 6 martie 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. a) şi art. 6 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Mobilux" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 20.127/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează completul de judecată că la dosar autorul excepţiei a depus concluzii scrise prin care solicită în principal admiterea excepţiei, iar în subsidiar să se constate că prevederile art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 au fost abrogate şi, ca urmare, excepţia de neconstituţionalitate a acestora este inadmisibilă.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.819 D/2007, având ca obiect excepţia de neconstitu ţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, ridicată de Societatea Comercială "La Bucata" - S.R.L. din Budeşti în Dosarul nr. 8.099/288/2007 al Judecătoriei Râmnicu-Vâlcea.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor susmenţionate, având în vedere obiectul excepţiilor ridicate.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.819 D/2007 la Dosarul nr. 1.746 D/2007, care este primul înregistrat.

Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenţei Curţii în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin încheierile din 20 septembrie 2007 şi 29 noiembrie 2007, pronunţate în dosarele nr. 20.127/3/2007 şi nr. 8.099/288/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a) şi art. 6 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, iar Judecătoria Râmnicu-Vâlcea a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.

Excepţia a fost ridicată în cauze având ca obiect un recurs împotriva unei sentinţe prin care a fost respinsă o plângere contravenţională şi o plângere împotriva unui proces-verbal de contravenţie.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul Societatea Comercială "Mobilux" - S.A. din Bucureşti susţine că dispoziţiile legale atacate sunt neconstituţionale, întrucât instituie o prezumţie de dobândire ilicită a unor venituri, restrâng în mod nejustificat accesul persoanelor juridice la anumite activităţi economice, iar prin confiscarea veniturilor obţinute dintr-o activitate economică normală se ajunge la o dublă taxare a activităţii comerciale. Autorul Societatea Comercială "La Bucata" - S.R.L. din Budeşti apreciază că art. 6 din Legea nr. 12/1990 este neconstituţional, deoarece se referă la o sancţiune penală şi a fost modificat printr-o ordonanţă de Guvern, aprobată printr-o lege ordinară, iar nu printr-o lege organică, aşa cum prevede Constituţia.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile legale criticate fiind în concordanţă cu dreptul statului de a consacra, în cadrul legislativ intern, norme care să impună crearea unui spaţiu comercial sigur.

Judecătoria Râmnicu-Vâlcea apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale în raport de modalitatea intrării în vigoare a acestora.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, reprezentând norme coercitive care instituie sancţiuni contravenţionale pentru agenţii economici ce nu respectă dispoziţiile legale referitoare la desfăşurarea autorizată a activităţilor comerciale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. a) şi art. 6 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, care au următorul cuprins:

–Art.1 lit. a) din Legea nr. 12/1990: "Constituie activităţi comerciale ilicite şi atrag răspunderea contravenţională sau penală, după caz, faţă de cei care le-au săvârşit, următoarele fapte:

a)efectuarea de acte sau fapte de comerţ de natura celor prevăzute în Codul comercial sau în alte legi, fără îndeplinirea condiţiilor stabilite prin lege.";

–Art. 6 din Legea nr. 12/1990: "Mărfurile sau produsele care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea vreuneia dintre faptele prevăzute la art. 1 lit. a), b), d), e), g) şi j), dacă sunt ale contravenientului sau ale agentului economic, precum şi sumele de bani şi lucrurile dobândite prin săvârşirea contravenţiei se confiscă şi se valorifică în condiţiile legii, contravaloarea lor făcându-se venit la bugetul administraţiei publice centrale.

Veniturile obţinute ilicit de persoanele fizice sau juridice din activităţile prevăzute la art. 1, precum şi încasările în întregime din vânzarea mărfurilor a căror provenienţă nu este dovedită se confiscă şi se fac venit la bugetul administraţiei publice centrale."

Excepţia de neconstituţionalitate este raportată la următoarele dispoziţii cuprinse în Legea fundamentală: art. 44 alin. (8) şi (9) privind prezumţia de dobândire licită a averii şi posibilitatea confiscării bunurilor destinate folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii, art. 45 referitor la libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 56 referitor la contribuţii financiare, art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietăţii private, art. 72 alin. (3) lit. f) [devenit art. 73 alin. (3) lit. h)] privind reglementarea prin lege organică a infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora, art. 114 alin. (1) [devenit art. 115 alin. (1)] referitor la delegarea legislativă şi art. 74 alin. (1) [devenit art. 76 alin. (1)] privind cvorumul necesar adoptării legilor organice.

Examinând excepţia, Curtea Constituţională reţine următoarele:

I. Cu privire la criticile formulate de autorul Societatea Comercială "Mobilux" - S.A. din Bucureşti, Curtea constată că prin Decizia nr. 472 din 4 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 17 ianuarie 2005, făcând referire la jurisprudenţa sa, a respins o excepţie cu o motivare similară.

Cu acel prilej, Curtea a reţinut, în esenţă, că măsura confiscării, dispusă prin art.6 din Legea nr. 12/1990, nu contravine dispoziţiilor art. 44 alin. (8) din Constituţie, întrucât se întemeiază tocmai pe prevederile textului constituţional invocat, care, la alin. (9), prevede că bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenţii pot fi confiscate în condiţiile legii.

În ceea ce priveşte critica potrivit căreia prin dispoziţiile legale contestate s-ar încălca prevederile art. 45 din Constituţia României, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, întrucât accesul liber al persoanei la o activitate economică nu înlătură obligaţia comerciantului de a se conforma regulilor de comerţ şi, de asemenea, nu exclude instituirea, prin lege, a sancţiunii confiscării mărfurilor, produselor sau sumelor de bani destinate desfăşurării unor activităţi comerciale ilicite.

Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 56, Curtea apreciază că acestea nu au incidenţă în cauză, deoarece textul criticat nu instituie obligarea la plata unor sarcini fiscale, ci prevede sancţiuni pentru neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege, în speţă Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi ilicite.

Cât priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 136 alin. (5) din Constituţie, Curtea observă că nici aceasta nu poate fi primită. Aşa cum s-a statuat în mod constant, aplicarea şi executarea unor sancţiuni pecuniare, inclusiv măsura confiscării unor bunuri sau valori, cu toate că determină în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancţionat, nu încalcă dispoziţiile constituţionale privind ocrotirea proprietăţii private, întrucât sunt consecinţa unor încălcări ale legii. (În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 56/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999.)

Pentru considerentele expuse, Curtea observă că nu sunt încălcate nici prevederile art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

II. Cu privire la critica formulată de autorul Societatea Comercială "La Bucata" - S.R.L. din Budeşti potrivit căreia art. 6 din Legea nr. 12/1990 este neconstituţional deoarece se referă la o sancţiune penală şi a fost modificat printr-o ordonanţă de Guvern, aprobată printr-o lege ordinară, iar nu printr-o lege organică, Curtea observă că excepţia este inadmisibilă, deoarece cauza în care aceasta a fost ridicată are ca obiect plângerea împotriva unui proces-verbal de sancţionare a unei contravenţii, nefiind o cauză penală.

Aşa fiind, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992, excepţia urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. a) şi art. 6 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Mobilux" S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 20.127/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

II. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, ridicată de Societatea Comercială "La Bucata" - S.R.L. din Budeşti în Dosarul nr. 8.099/288/2007 al Judecătoriei Râmnicu-Vâlcea.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu