Decret nr. 121 din 3 aprilie 1978

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1

Ministerul de Interne, organ central al administraţiei de stat, are sarcina de a infaptui politica partidului şi statului în domeniul apărării securităţii statului, asigurării ordinii publice, apărării proprietăţii socialiste şi personale, a drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, prevenirii şi descoperirii infracţiunilor, contribuind prin aceasta la asigurarea muncii paşnice de construcţie socialistă a poporului român, la apărarea independentei, suveranităţii naţionale şi integrităţii teritoriale.

Articolul 2

Ministerul de Interne asigura, în activitatea sa, aplicarea legilor, decretelor, hotărîrilor Consiliului Apărării şi a hotărîrilor Consiliului de Miniştri.

Ministerul de Interne răspunde faţă de conducerea partidului şi statului pentru întreaga activitate pe care o desfăşoară.

Pentru activitatea de securitate, Ministerul de Interne răspunde nemijlocit în faţa Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Comandantului Suprem al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România.

Articolul 3

În îndeplinirea atribuţiilor sale, Ministerul de Interne colaborează cu ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, Uniunea Tineretului Comunist, Statul major al garzilor patriotice şi se sprijină pe concursul larg al colectivelor de oameni ai muncii.

Articolul 4

Din Ministerul de Interne fac parte: securitatea, militia, trupele de securitate şi de pompieri, arhivele statului, penitenciarele şi şcolile speciale de muncă şi reeducare pentru minori.

Ministerul de Interne are în structura organizatorică Departamentul securităţii statului, Inspectoratul general al militiei, direcţii generale, comandamente de arma, direcţii şi unităţi asimilate acestora, servicii, inspectorate judeţene şi al municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1*), care fac parte integrantă din prezentul decret. Ministerul de Interne are în subordine întreprinderi, cluburi şi asociaţii sportive, cu personalitate juridică.

Încadrarea, atribuţiile, dotarea, normele de funcţionare şi structura organizatorică a unităţilor ministerului se stabilesc de ministrul de interne.

*)- Anexa se comunică instituţiilor interesate.

Capitolul IIAtribuţii

Articolul 5

Ministerul de Interne are următoarele atribuţii principale:

I. Atribuţii ale Departamentului securităţii statului şi organelor din subordine

a)răspunde de modul în care se aplică politica partidului şi statului în domeniul apărării securităţii statului;

b)organizează şi desfăşoară activitatea de apărare a securităţii statului în scopul prevenirii, descoperii şi lichidării acţiunilor serviciilor de spionaj străine şi agenturilor acestora, precum şi ale organizaţiilor, cercurilor şi persoanelor din străinătate, întreprinse împotriva suveranităţii, independentei şi integrităţii statului român;

c)organizează activitatea de informaţii externe pentru cunoaşterea şi contracararea planurilor şi acţiunilor ostile statului român;

d)acţionează pentru contracararea şi neutralizarea activităţilor cu caracter fascist, naţionalist-iredentist şi de propaganda îndreptată împotriva orinduirii socialiste;

e)acţionează pentru cunoaşterea, prevenirea şi lichidarea oricăror fapte de natura sa submineze economia naţionala şi sa aducă atingere securităţii statului;

f)asigura securitatea conducerii partidului şi statului, precum şi a conducătorilor de partide şi de state străini pe timpul prezentei acestora în Republica Socialistă România;

g)organizează activitatea de prevenire, descoperire, neutralizare şi lichidare a acţiunilor teroriste pe teritoriul Republicii Socialiste România în cooperare cu alte ministere, instituţii şi organizaţii socialiste;

h)ia măsuri pentru apărarea secretului de stat în cadrul organizaţiilor socialiste şi verifica, potrivit legii, modul de aplicare a dispoziţiilor legale;

i)organizează şi desfăşoară activitatea de contrainformatii, în scopul prevenirii, descoperii şi lichidării acţiunilor serviciilor de spionaj străine şi a oricăror alte acţiuni îndreptate împotriva capacităţii de apărare a tarii şi a forţelor armate ale Republicii Socialiste România;

j)organizează şi desfasora activitatea de comunicaţii guvernamentale, precum şi de contrainformatii radio pe teritoriul Republicii Socialiste România;

k)organizează şi executa, potrivit legii, activitatea de urmărire penală a infracţiunilor date în competenţa securităţii statului;

l)organizează, potrivit legii, colectarea, transportul şi distribuirea corespondentei secrete;

m)realizează informarea cetăţenilor în legătură cu cazurile de infracţiuni şi alte fapte care privesc securitatea statului şi asigura pregătirea contrainformativa a populaţiei.

II. Atribuţii ale organelor de militie

a)asigura menţinerea ordinii publice şi respectarea regulilor de convieţuire socială;

b)apara proprietatea socialistă împotriva acţiunilor întreprinse de infractori sau alte persoane care lezeaza avutul obştesc; participa, potrivit legii, la activitatea de ocrotire a patrimoniului cultural naţional;

c)apara proprietatea personală; ia măsuri, potrivit competentei, pentru prevenirea, decoperirea şi lichidarea acţiunilor de încălcare a drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor;

d)asigura menţinerea ordinii şi paza pe teritoriul comunelor, oraşelor şi municipiilor; îndrumă, controlează şi acorda asistenţa de specialitate în organizarea şi funcţionarea sistemelor civile de paza;

e)iau măsuri pentru cunoaşterea activităţii ilicite a persoanelor despre care exista indicii sau date ca se pregătesc sa savirseasca sau au savirsit fapte prevăzute de legea penală; conlucreaza cu organele de stat şi obşteşti la organizarea şi efectuarea de controale şi verificări pentru prevenirea săvîrşirii de infracţiuni;

f)efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege; efectuează investigaţii, constatări tehnico-ştiinţifice şi alte activităţi necesare, în vederea stringerii şi verificării probelor privind pregătirea ori săvîrşirea infracţiunilor, identificarea şi prinderea infractorilor; asigura funcţionarea aresturilor;

g)iau măsuri pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, îndrumă, supraveghează şi controlează circulaţia. În acest scop:

–prezintă propuneri organizaţiilor socialiste care au în administrare drumurile publice pentru luarea măsurilor ce se impun în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de circulaţie şi participa, prin organele de specialitate, la întocmirea planurilor de sistematizare şi dirijare a circulaţiei în localităţi şi în afară lor;

–avizează construcţiile şi amenajările de drumuri publice, precum şi alte lucrări destinate parcarii şi gararii vehiculelor;

h)asigura respectarea normelor legale privitoare la regimul armelor, muniţiilor şi materialelor explozive, al produselor şi substanţelor toxice şi stupefiantelor, precum şi al altor obiecte şi materii ce prezintă pericol public ori pot fi folosite la săvîrşirea unor infracţiuni;

i)ţin evidenta întregii populaţii şi eliberează actele de identitate cetăţenilor români; organizează, îndrumă şi controlează evidenta locatarilor din imobile;

j)organizează cazierul judiciar pentru ţinerea evidentei persoanelor condamnate şi alte evidente necesare activităţii de urmărire penală;

k)exercita atribuţiile ce le revin, potrivit legii, în domeniul îndeplinirii serviciului militar, pregătirii tineretului pentru apărarea patriei şi a garzilor patriotice.

III. Atribuţii ale trupelor de securitate

a)participa la îndeplinirea unor misiuni privind apărarea securităţii statului;

b)participa la asigurarea securităţii conducerii partidului şi statului şi a conducătorilor de partide şi de state străini pe timpul prezentei acestora în Republica Socialistă România;

c)asigura paza unor obiective de importanţa desosebita stabilite prin decret prezidential;

d)particpa, la nevoie, la menţinerea ordinii şi liniştii publice;

e)participa la activitatea de prevenire, neutralizare şi lichidare a acţiunilor elementelor teroriste pe teritoriul Republicii Socialiste România;

f)participa, în cooperare cu unităţi ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale garzilor patriotice, la îndeplinirea unor misiuni speciale;

g)participa la limitarea şi înlăturarea urmărilor calamităţilor naturale, precum şi la unele activităţi în economia naţionala.

IV. Atribuţiile unităţilor militare de pompieri cu privire la prevenirea şi stingerea incendiilor şi înlăturarea altor calamitati

a)desfăşoară activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor şi asigura îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate, pe întreg teritoriul Republicii Socialiste România, în acet domeniu;

b)emite sau avizează, împreună cu organele stabilite prin lege, norme general obligatorii cu privire la prevenirea şi stingerea incendiilor, la proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor;

c)organizează împreună cu formatiile civile de pompieri participarea la limitarea şi înlăturarea urmărilor calamităţilor naturale sau catastrofelor, pentru salvarea oamenilor şi valorilor materiale;

d)executa îndrumarea şi controlul de specialitate al formatiilor civile de pompieri şi participa la pregătirea acestora;

e)stabileşte necesarul de maşini, instalaţii, utilaje, accesorii şi agenţi stingatori, avizează proiectarea şi omologarea acestora şi participa la receptionarea lor; desfăşoară activităţi de studii şi cercetări pentru perfecţionarea metodelor şi mijloacelor de prevenire şi stingere a incendiilor.

V. Atribuţii cu privire la activitatea de paşapoarte, evidenta străinilor şi controlul trecerii frontierei de stat a Republicii Socialiste România

a)organizează activitatea, care îi revine potrivit legii, cu privire la eliberarea şi controlul actelor de trecere a frontierei de stat a Republicii Socialiste România;

b)organizează, îndrumă şi controlează, potrivit legii, activitatea cu privire la ţinerea evidentei străinilor şi eliberarea actelor care certifica identitatea celor care domiciliază în ţara şi, în cazurile determinate de lege, a celor cu reşedinţa în Republica Socialistă România.

VI. Atribuţii cu privire la unităţile de penitenciare

a)organizează locurile de deţinere şi asigura executarea pedepsei cu închisoarea şi a măsurii arestării preventive;

b)asigura reeducarea persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii, prin munca şi activităţi politico-educative şi culturale, pentru ca acestea sa devină utile societăţii;

c)organizează educarea minorilor internati, conform legii, în şcoli speciale de muncă şi reeducare, prin calificarea profesională, folosirea la activităţi productive, completarea studiilor de cultura generală şi activităţi cu caracter cultural-educativ;

d)organizează activitatea de producţie în întreprinderile economice speciale, din subordinea Ministerului de Interne.

VII. Atribuţii cu privire la Fondul Arhivistic Naţional

a)organizează, îndrumă şi controlează, potrivit legii, activitatea cu privire la evidenta, selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor din Fondul Arhivistic Naţional;

b)elaborează norme tehnice pentru desfăşurarea activităţii arhivistice în conformitate cu prevederile legii; îndrumă şi controlează aplicarea acestora;

c)preia de la organizaţiile socialiste şi celelalte organizaţii documentele care se păstrează permanent, în condiţiile şi termenele prevăzute de lege, şi asigura măsurile necesare conservării lor.

Pentru documentele de importanţa deosebită, organizează un fond de asigurare pe bază de microfilme şi alte forme de conservare şi reproducere adecvate;

d)informează instituţiile ştiinţifice şi cultural-educative din ţara asupra documentelor pe care le deţine şi care conţin date privind domeniul lor de activitate;

e)întreţine şi dezvolta relaţii cu organizaţii din străinătate, în vederea schimbului de informaţii în domeniul arhivistic şi al schimbului de documente şi reproduceri de pe acestea.

VIII. Organizează şi asigura defasurarea muncii politico-ideologice, precum şi pregătirea militară şi profesională de specialitate a militarilor şi personalului civil din Ministerul de Interne, în vederea cunoaşterii şi infaptuirii politicii partidului şi statului, a Programului Partidului Comunist de faurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a educării lor în spiritul patriotismului socialist, al dragostei netarmurite faţă de patrie, popor şi partid, al respectului faţă de lege; asigura permanenta capacitate de lupta şi mobilizare a unităţilor pentru apărarea cu fermitate a cuceririlor revoluţionare, a securităţii statului, proprietăţii socialiste şi personale, ordinii şi liniştii publice, drepturilor şi intereselor legale ale cetăţenilor.

IX. Alte atribuţii

a)realizează încadrarea aparatului Ministerului de Interne cu personal militar activ şi de rezerva, asigura încadrarea personalului civil al ministerului şi cel de conducere al întreprinderilor subordonate;

b)planifica, coordonează şi controlează activitatea economică şi financiară a organelor şi unităţilor din subordinea sa;

c)asigura dotarea cu materiale şi mijloacele tehnice necesare şi stabileşte normele de dotare şi consum pentru armament, munitie şi tehnica de lupta, precum şi pentru materialele şi mijloacele tehnice specifice activităţii ministerului;

d)exercita orice alte atribuţii ce îi sînt date prin lege.

Articolul 6

În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii, cadrele militare ale Ministerului de Interne au următoarele drepturi şi obligaţii:

a)sa acorde sprijin persoanelor cu funcţii ce implica exerciţiul autorităţii de stat, dacă acestea intimpina rezistenta fizica în executarea sarcinilor de serviciu;

b)sa legitimeze şi sa stabilească identitatea persoanelor care au încălcat dispoziţiile legale sau sînt suspecte. Măsura legitimării se ia de ofiţeri şi subofiteri, care prezintă legitimatia de serviciu;

c)sa conducă în faţa organelor de urmărire penală pe cei care prin acţiunile lor periclitează ordinea publică, viaţa persoanelor sau alte valori sociale şi să efectueze cercetarea penală în cazurile prevăzute de lege;

d)sa ia măsura reţinerii, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege; sa pună în executare mandatele de arestare şi pe cele de executare a pedepselor;

e)să între, pentru îndeplinirea atribuţiilor legale, în incinta organizaţiilor socialiste ori la bordul navelor sau aeronavelor române. Percheziţiile sau alte acte de umarire penală se pot face cu consimţămîntul conducerii acestor organizaţii, al comandantilor navelor şi cu asistenţa organelor căpităniei de port, al comandantilor aeronavelor ori cu autorizaţia procurorului, în condiţiile prevăzute de lege. În caz de infracţiuni flagrante, consimţămîntul sau autorizaţia nu este necesară;

f)să între în locuinta persoanelor fizice în vederea îndeplinirii atribuţiilor legale:

–solicitarea sau cu consimţămîntul scris al acestora;

–fără încuviinţarea sau autorizaţia procurorului, în caz de infracţiuni flagrante;

–în celelalte cazuri, numai cu autorizaţia procurorului, în condiţiile prevăzute de lege;

g)să execute dispoziţiile comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare privitoare la respectarea legilor, menţinerea ordinii şi paza pe teritoriul minicipiilor, oraşelor şi comunelor;

h)sa participe la luarea măsurilor pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea urmărilor calamităţilor naturale şi catastrofelor de mari proporţii, precum şi în alte situaţii deosebite.

Articolul 7

Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii din subordinea Ministerului de Interne sînt obligaţi sa intervină şi în afară orelor de program ori a atribuţiilor lor de serviciu, cînd iau la cunoştinţa de existenta unor acţiuni îndreptate împotriva securităţii statului sau în caz de infracţiuni flagrante, precum şi pentru conservarea probelor în cazul altor infracţiuni a căror cercetare va fi efectuată de organele competente.

Capitolul IIIOrganizare şi funcţionare

Articolul 8

Ministerul de Interne este condus de consiliul de conducere al ministerului, organ deliberativ, care hotărăşte în problemele generale privind activitatea acestuia.

Articolul 9

Consiliul de conducere al ministerului este alcătuit din: ministru, ministrul secretar de stat, prim-adjunctul ministrului, adjunctii ministrului, secretarii de stat, comandantii (şefii) unor comandamente de arma, direcţii generale, direcţii, inspectorate, specialişti cu experienta îndelungată şi înaltă calificare, precum şi alte cadre cu funcţii de conducere.

Componenta consiliului de conducere al ministerului se aproba de Consiliul Apărării, la propunerea ministrului.

Preşedintele consiliului de conducere al ministerului este ministrul; în lipsa ministrului, atribuţiile de preşedinte se îndeplinesc de ministrul secretar de stat sau de prim-adjunctul ministrului, desemnaţi de ministru, iar în lipsa acestora, de unul dintre adjuncţi, desemnat de ministru.

Articolul 10

Şedinţele consiliului de conducere au loc ce puţin o dată pe trimestru şi se convoacă, în timp util, de ministru; pentru dezbaterea unor probleme de importanţa deosebită şi care nu suferă amînare, la cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului de conducere sau din iniţiativa preşedintelui acestuia, pot fi convocate şi alte şedinţe ale consiliului.

Articolul 11

Consiliul de conducere al ministerului îşi desfaoara activitatea în prezenta a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adopta hotărîri cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor ce îl compun.

În caz de divergenta între preşedinte şi majoritatea membrilor consiliului de conducere, problema asupra căreia nu s-a realizat un acord se raportează, de îndată, Consiliului Apărării, pentru a hotărî.

Articolul 12

La şedinţele consiliului de conducere al ministerului pot fi invitaţi delegaţi ai unor organe de stat şi organizaţii obşteşti, interesate în examinarea problemelor supuse dezbaterii, precum şi specialişti din cadrul ministerului sau din afară acestuia.

Articolul 13

Pentru analizarea unor probleme de mare complexitate sau care interesează întreaga activitate a ministerului, consiliul de conducere poate constitui colective de lucru cuprinzînd specialişti din cadru ministerului sau din afară acestuia; desemnarea specialiştilor din afară ministerului se va face cu acordul conducerii ministerului sau organului central respectiv.

Articolul 14

Consiliul de conducere al ministerului în întregul său şi fiecare membru în parte răspund în faţa Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, a Consiliului Apărării şi a Consiliului de Miniştri pentru întreaga activitate a ministerului; fiecare membru răspunde în faţa preşedintelui consiliului pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi sînt încredinţate.

Articolul 15

Conducerea colectivă a activităţii operative a Ministerului de Interne şi asigurarea aducerii la îndeplinire a hotărîrilor consiliului de conducere se realizează prin biroul executiv al acestuia.

Biroul executiv, organ deliberativ, este alcătuit din ministru, ministru secretar de stat, prim-adjunctul ministrului, adjunctii ministrului şi secretarii de stat.

Preşedintele biroului executiv este ministrul. În lipsa acestuia, atribuţiile de preşedinte se îndeplinesc de ministrul secretar de stat sau de prim-adjunctul ministrului, desemnaţi de ministru, iar în lipsa acestora, de unul dintre adjuncţi, desemnat de ministru.

Articolul 16

Şedinţele biroului executiv au loc cel puţin de doua ori pe luna şi se convoacă, în timp util, de ministru. Biroul executiv va fi convocat şi la cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor săi.

La şedinţele biroului executiv, în funcţie de natura şi importanţa problemelor ce se dezbat, pot fi invitate cadre de conducere şi specialişti din aparatul ministerului, precum şi alte cadre din unităţile subordonate.

Articolul 17

Dispoziţiile art. 11 alin. 1 şi art. 13 se aplică în mod corespunzător şi biroului executiv.

În caz de divergenta între preşedintele biroului executiv şi majoritatea membrilor acestuia, problema asupra căruia nu s-a realizat un acord se supune consiliului de conducere al ministerului, pentru a hotărî; în caz de divergenta în probleme deosebite, care nu suferă amînare, acestea vor fi supuse spre soluţionare, de îndată, Consiliului Apărării, urmînd ca informarea consiliului de conducere asupra hotărîrii luate să se facă, la prima şedinţa a acestuia, de către ministru.

Articolul 18

Biroul executiv în întregul său şi fiecare membru în parte răspund în faţa consiliului de conducere al ministerului pentru întreaga activitate a biroului; fiecare membru al biroului executiv răspunde în faţa preşedintelui acestuia pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi sînt încredinţate.

Articolul 19

Biroul executiv informează, prin preşedintele sau, consiliul de conducere al ministerului asupra activităţii desfăşurate între şedinţele acestuia.

Articolul 20

Ministrul informează consiliul de conducere şi biroul executiv asupra principalelor probleme rezolvate în perioada dintre şedinţele acestora.

Articolul 21

În vederea executării legilor, decretelor, precum şi a hotărîrilor Consiliului Apărării, Consiliului de Miniştri, ale consiliului de conducere al ministerului şi ale biroului executiv şi în exercitarea atribuţiilor proprii, ministrul emite, potrivit legii, ordine, regulamente, instrucţiuni şi alte acte prevăzute de lege.

Articolul 22

Ministerul de Interne are în conducerea sa un ministru, un ministru secretar de stat, care este şi şef al Departamentului securităţii statului, un prim-adjunct al ministrului, patru adjuncţi ai ministrului, din care unul este secretarul Consiliului politic al Ministerului de Interne, şi trei secretari de stat.

Ministrul secretar de stat, prim-adjunctul ministrului, adjunctii ministrului, secretarii de stat, şeful Inspectoratului general al militiei, şefii comandamentelor de arme şi şefii direcţiilor generale se numesc prin decret prezidential; atribuţiile acestora se stabilesc de consiliul de conducere al ministerului, iar sarcinile operative curente în domeniile de activitate ce le-au fost repartizate se stabilesc de ministrul de interne.

Articolul 23

Ministrul reprezintă Ministerul de Interne în raporturile cu celelalte organe de stat şi alte organizaţii din ţara, precum şi în relaţiile internaţionale, şi angajează ministerul în raporturile cu persoanele juridice şi fizice; în acest scop poate da şi împuterniciri de reprezentare altor cadre din subordine.

Articolul 24

Departamentul securităţii statului este condus de consiliul de conducere, organ deliberativ, alcătuit din: ministru secretar de stat, care este şi preşedintele consiliului, adjuncţi ai ministrului de interne, secretari de stat, alte cadre cu funcţii de conducere, precum şi secretari ai comitetelor de partid.

Conducerea colectivă a activităţii operative a Departamentului securităţii statului şi aigurarea aducerii la îndeplinire a hotărîrilor consiliului de conducere se realizează prin biroul executiv al acestuia.

Biroul executiv, organ cu caracter deliberativ, este alcătuit din: ministrul secretar de stat, adjuncţi ai ministrului şi secretari de stat.

Articolul 25

În subordinea Departamentului securităţii statului funcţionează o direcţie generală, un comandament, direcţii, unităţi şi servicii, potrivit prevederilor legale.

Direcţia generală din cadrul Departamentului securităţii statului este condusă de un consiliu de conducere, alcătuit din 7-9 membri.

Articolul 26

În cadrul Inspectoratului general al militiei şi la comandamentele de arma se organizează şi funcţionează consilii militare, ca organe deliberative, care hotărăsc asupra principalelor probleme din domeniul lor de activitate.

Componenta consiliilor militare, precum şi regulamentele de funcţionare a acestora, se aproba de ministrul de interne.

Articolul 27

În cadrul Ministerului de Interne funcţionează Consiliul tehnico-economic şi Comisia ştiinţifică pentru problemele arhivistice, care se organizează şi funcţionează potrivit legii.

Articolul 28

Personalul Ministerului de Interne se compune din militari şi personal civil.

Numărul posturillor de ofiţeri, maiştri militari, subofiteri, militari în termen şi personal civil la pace şi mobilizare al Ministerului de Interne este cel prevăzut în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul decret.

*)- Anexa se comunică instituţiilor interesate.

Articolul 29

Militarii din Ministerul de Interne au drepturile şi obligaţiile prevăzute în normele legale pentru militarii forţelor armate ale Republicii Socialiste România.

Personalul civil este supus dispoziţiilor Codului muncii şi celorlalte norme legale.

Capitolul IVDipozitii finale

Articolul 30

Timpul servit ca ofiţer şi subofiţer militarizat pînă la 21 iulie 1976 se considera ca vechime în serviciul militar la acordarea drepturilor ce se cuvin militarilor pentru vechime în serviciu.

Articolul 31

Ministerul de Interne asigura, potrivit legii, asistenţa medicală, socială, drepturile de pensie şi asigurări sociale ale personalului, precum şi ale familiilor şi urmaşilor acestuia.

Articolul 32

Decretul nr. 130/1972 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne, devenit Legea nr. 38/1972, republicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 113 din 26 iulie 1973, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret, se abroga.

Preşedintele

Republicii Socialiste România

NICOLAE CEAUŞESCU