Decizie nr. 29 din 30 ianuarie 2002

Nicolae Popa - preşedinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 teza finala din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Pan Group" - S.A. Dolj în Dosarul nr. 189/2001 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, având ca obiect soluţionarea unei acţiuni civile.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public arata ca prevederile criticate nu încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece acest text constituţional se referă la egalitatea între cetăţeni persoane fizice, şi nu la persoanele juridice. Scutirea de plată taxei judiciare de timbru a unor instituţii bugetare tine de statutul lor ori de natura litigiilor deduse în faţa instanţelor, iar nu de ratiuni de simetrie a părţilor într-un proces civil. Mai arata ca în jurisprudenta sa Curtea Constituţională a statuat ca egalitatea nu înseamnă uniformitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 2 martie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 189/2001, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 teza finala din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Pan Group" - S.A. Dolj.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca, întrucât cealaltă parte în proces, Fondul Proprietăţii de Stat, este, în virtutea art. 17 din Legea nr. 146/1997, scutită de plată taxei de timbru, s-ar cuveni ca şi ea sa beneficieze de o asemenea scutire. Altfel, considera ca textul criticat este neconstitutional, infrangand principiul consacrat prin art. 16 din Constituţie potrivit căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice. Se mai arata ca scutirea prin lege de plată taxei de timbru a ambelor părţi din proces se impune şi în temeiul principiului egalităţii părţilor în procesul civil. În fine, se considera ca textul criticat încalcă şi dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 4 privitoare la egalitatea între cetăţeni şi în art. 21 privind accesul liber la justiţie.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, exprimandu-şi opinia, considera ca excepţia este neîntemeiată.

Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Preşedintele Camerei Deputaţilor considera ca scutirea de taxa judiciară a cererilor şi acţiunilor unor instituţii publice este justificată de ratiuni ce privesc încasarea veniturilor publice la bugetul de stat, iar prin aceasta nu sunt incalcate dispoziţiile art. 16 din Constituţie, care se referă exclusiv la egalitatea între cetăţeni persoane fizice. În ceea ce priveşte pretinsa contrarietate a textului criticat cu dispoziţiile art. 21 din Constituţie, se arata ca accesul liber la justiţie, consacrat de acestea, nu este cu nimic afectat prin obligarea la plata unei taxe de timbru a reclamantului într-o cauza civilă.

Guvernul arata ca, potrivit dispoziţiilor art. 138 din Constituţie, "impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului de asigurări sociale de stat se stabilesc numai prin lege". "Legiuitorul are, deci, prerogativa de a stabili modul de timbrare a cererilor şi posibilitatea de a institui scutiri de taxe în cazuri bine justificate, fără a încalcă dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în faţa legii". Scutirea de plată taxei de timbru se acordă "în considerarea calităţii persoanei respective şi a obiectului cererii". Neacordarea acestei scutiri şi părţii adverse din proces nu încalcă principiul egalităţii părţilor consacrat la art. 16 din Constituţie, deoarece egalitatea nu înseamnă uniformitate. Se considera ca excepţia este neîntemeiată.

Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 17 teza finala din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, text care are următorul cuprins:

–Art. 17: "Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile şi acţiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuala a acestora, când au ca obiect venituri publice".

Textele constituţionale considerate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind incalcate sunt următoarele:

–Art. 4: "(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român.

(2)România este patria comuna şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasa, de naţionalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţa politică, de avere sau de origine socială."

–Art. 16: "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

(2)Nimeni nu este mai presus de lege.

(3)Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţara."

–Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

(2)Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca autoarea excepţiei nu deduce neconstituţionalitatea textului criticat din faptul ca instituţia de stat cu care se afla în proces este scutită de taxa de timbru, ci din împrejurarea ca aceasta scutire nu îi este acordată şi ei. Susţinerea autoarei ca astfel ar fi incalcate dispoziţiile art. 16 din Constituţie nu este intemeiata, Curtea statuand în mai multe randuri ca acest text consacra egalitatea cetăţenilor în faţa legii, iar nu egalitatea persoanelor juridice şi nici a unor persoane fizice sau juridice cu autorităţile publice.

În jurisprudenta sa Curtea a statuat în mod constant ca egalitatea consacrată prin art. 16 din Constituţie nu pretinde uniformitate, ci presupune existenta unui tratament egal pentru persoanele aflate în situaţii similare, precum şi reglementarea unor măsuri sau soluţii diferite pentru situaţii diferite (spre exemplu: Decizia nr. 183 din 10 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 11 decembrie 2000, şi Decizia nr. 87 din 20 martie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 iunie 2001).

Curtea mai constata că nu se poate tagadui constituţionalitatea scutirii, prin lege, de la plata taxei de timbru a acţiunilor judecătoreşti introduse de instituţiile publice, sume care se fac venit la bugetul de stat, deoarece plata de către aceste instituţii a taxelor judiciare de timbru ar determina scoaterea temporară şi nejustificată a unor sume de bani din bugetul statului pentru a fi recuperate o dată cu încasarea acestei taxe. Asa fiind scutirea de plată taxei de timbru a anumitor persoane are în vedere împrejurări care ţin de statutul lor ori de natura litigiilor deduse instanţelor, iar nu ratiuni de simetrie legate de calitatea părţilor în procesul civil.

În fine, Curtea mai constata ca invocarea, în motivarea excepţiei, a dispoziţiilor art. 4 şi 21 din Constituţie nu este concludenta, deoarece primul se referă la egalitatea între cetăţeni, iar cel de-al doilea la accesul liber la justiţie. Faptul ca autoarea excepţiei a putut promova acţiunea şi a putut ridica apoi excepţia de neconstituţionalitate probează accesul sau liber la justiţie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1 şi 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 teza finala din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Pan Group" - S.A. Dolj în Dosarul nr. 189/2001 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 ianuarie 2002.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Laurentiu Cristescu