Norme tehnice
Norme tehnice din 3 decembrie 2012
privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale
- Emitent
- Ministerul Sănătății
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 855 din 18 decembrie 2012
Textul actului · 68 de articole
100%
privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale
Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale reglementează modul în care se realizează colectarea separată pe categorii, ambalarea, stocarea temporară, transportul, tratarea și eliminarea deșeurilor medicale, acordând o atenție deosebită deșeurilor periculoase pentru a preveni contaminarea mediului și afectarea stării de sănătate.
(1)Prezentele norme tehnice se aplică de către toate unitățile sanitare, indiferent de forma de organizare, în care se desfășoară activități medicale în urma cărora sunt produse deșeuri, denumite în continuare deșeuri medicale.
(2)Producătorul de deșeuri medicale este răspunzător pentru gestionarea deșeurilor medicale rezultate din activitatea sa.
(3)Unitățile elaborează și aplică planuri, strategii de management și proceduri medicale care să prevină producerea de deșeuri medicale periculoase sau să reducă pe cât posibil cantitățile produse.
(4)Unitățile elaborează și aplică planul propriu de gestionare a deșeurilor rezultate din activitățile medicale, în concordanță cu regulamentele interne și codurile de procedură, pe baza reglementărilor în vigoare și respectând conținutul-cadru prezentat în anexa nr. 4 la ordin.
Producătorii de deșeuri medicale, astfel cum sunt definiți la art. 7, au următoarele obligații:
a)prevenirea producerii deșeurilor medicale sau reducerea gradului de periculozitate a acestora;
b)separarea diferitelor tipuri de deșeuri la locul producerii/generării;
c)tratarea și eliminarea corespunzătoare a tuturor tipurilor de deșeuri medicale produse.
Prezentele norme tehnice se aplică și unităților care desfășoară activități conexe celor medicale (cabinete de înfrumusețare corporală, îngrijiri paleative și îngrijiri la domiciliu etc.), indiferent de forma de organizare a acestora.
(1)Prezentele norme tehnice nu se referă la managementul deșeurilor radioactive, a căror gestionare este prevăzută în reglementări specifice, și nici la efluenții gazoși emiși în atmosferă sau la apele uzate descărcate în receptori.
(2)Deșeurile medicale radioactive sunt gestionate cu respectarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioactive, republicată, cu modificările ulterioare.
(1)Prezentele norme tehnice nu se referă la managementul deșeurilor de medicamente (din categoria 18 01 08* - medicamente citotoxice și citostatice și 18 01 09 - medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08) rezultate din următoarele unități, indiferent de forma de organizare a acestora:
a)farmacii, drogherii, unități autorizate pentru vânzarea sau distribuția medicamentelor și produselor farmaceutice;
b)unități de producție, depozitare și păstrare a medicamentelor și a produselor biologice;
c)institute de cercetare farmaceutică;
d)unități preclinice din universitățile și facultățile de farmacie;
e)Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale.
(2)Gestionarea deșeurilor de medicamente prevăzute la alin. (1) va fi reglementată prin ordin al ministrului sănătății, conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în sănătate publică, cu modificările și completările ulterioare.
În înțelesul prezentelor norme tehnice se definesc următorii termeni:
a)activitatea medicală este orice activitate de diagnostic, prevenție, tratament, cercetare, precum și de monitorizare și recuperare a stării de sănătate, care implică sau nu utilizarea de instrumente, echipamente, substanțe ori aparatură medicală;
b)ambalajele pentru deșeuri rezultate din activitatea medicală reprezintă recipiente și containere utilizate pentru colectarea, ambalarea, transportul, tratarea și eliminarea finală a deșeurilor rezultate din activitatea medicală;
c)colectarea deșeurilor medicale reprezintă orice activitate de strângere a deșeurilor, incluzând separarea deșeurilor pe categorii, la sursă, și stocarea temporară a deșeurilor în scopul transportării acestora la o instalație de tratare sau de eliminare a deșeurilor;
d)colectarea separată a deșeurilor medicale înseamnă colectarea în cadrul căreia un flux de deșeuri este păstrat separat în funcție de tipul și natura deșeurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifică a acestora;
e)decontaminarea termică reprezintă operațiunea care se bazează pe acțiunea căldurii umede sau uscate pentru îndepărtarea prin reducere a microorganismelor (patogene sau saprofite) conținute în deșeurile medicale periculoase la temperaturi scăzute;
f)deșeurile anatomo-patologice sunt fragmente și organe umane, inclusiv recipiente de sânge și sânge conservat. Aceste deșeuri sunt considerate infecțioase;
g)deșeurile chimice și farmaceutice sunt substanțe chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corozive ori inflamabile; medicamentele expirate și reziduurile de substanțe chimioterapeutice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene; aceste deșeuri sunt incluse în categoria deșeurilor periculoase atunci când prezintă una sau mai multe din proprietățile prevăzute în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările ulterioare;
h)deșeurile infecțioase sunt deșeurile care prezintă proprietăți periculoase, astfel cum acestea sunt definite în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, la punctul "H 9 - «Infecțioase»: substanțe și preparate cu conținut de microorganisme viabile sau toxine ale acestora care sunt cunoscute ca producând boli la om ori la alte organisme vii"; aceste deșeuri sunt considerate deșeuri periculoase;
i)deșeurile înțepătoare-tăietoare sunt obiecte ascuțite care pot produce leziuni mecanice prin înțepare sau tăiere; aceste deșeuri sunt considerate deșeuri infecțioase/periculoase, dacă au fost în contact cu fluide biologice sau cu substanțe periculoase;
j)deșeurile medicale nepericuloase sunt deșeurile a căror compoziție și ale căror proprietăți nu prezintă pericol pentru sănătatea umană și pentru mediu;
k)deșeurile medicale periculoase sunt deșeurile rezultate din activități medicale și care prezintă una sau mai multe din proprietățile periculoase enumerate în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare;
l)deșeurile rezultate din activitatea medicală sunt toate deșeurile periculoase și nepericuloase care sunt generate de activități medicale și sunt clasificate conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cu completările ulterioare;
m)echipamentul de tratare prin decontaminare termică a deșeurilor rezultate din activitatea medicală este orice echipament fix destinat tratamentului termic la temperaturi scăzute (105°C - 177°C) a deșeurilor medicale periculoase unde are loc acțiunea generală de îndepărtare prin reducere a microorganismelor (patogene sau saprofite) conținute în deșeuri; acesta include dispozitive de procesare mecanică a deșeurilor;
n)eliminarea deșeurilor medicale înseamnă operațiunile prevăzute la D5 și D10 din anexa nr. 2 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, cu precizarea că numai deșeurile tratate pot fi eliminate prin depozitare;
o)fișa internă a gestionării deșeurilor medicale este formularul de păstrare a evidenței deșeurilor rezultate din activitățile medicale, conținând datele privind circuitul complet al acestor deșeuri de la producere și până la eliminarea finală a acestora, conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, conform Listei Europene a Deșeurilor;
p)gestionarea deșeurilor medicale înseamnă colectarea, stocarea temporară, transportul, tratarea, valorificarea și eliminarea deșeurilor, inclusiv supravegherea acestor operații și întreținerea ulterioară a amplasamentelor utilizate;
q)instalația de incinerare este orice instalație tehnică fixă sau mobilă și echipamentul destinat tratamentului termic al deșeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de ardere rezultate, așa cum este definit în Hotărârea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare;
r)prevenirea producerii deșeurilor medicale reprezintă totalitatea măsurilor luate înainte ca o substanță, un material sau un produs să devină deșeu medical și care au drept scop reducerea cantității de deșeuri medicale, inclusiv prin reutilizarea produselor folosite în activități medicale sau prin extinderea ciclului de viață al produselor respective, prin asigurarea unei separări corecte la sursă a deșeurilor periculoase de cele nepericuloase;
s)producătorul de deșeuri medicale este orice persoană fizică sau juridică ce desfășoară activități medicale din care rezultă deșeuri medicale;ș) spațiul central de stocare temporară a deșeurilor medicale reprezintă un amplasament de stocare temporară a deșeurilor medicale, amenajat în incinta unității care le-a generat, destinat exclusiv stocării temporare a deșeurilor până la momentul la care acestea sunt evacuate în vederea eliminării;
t)tratarea deșeurilor medicale înseamnă operațiunile de pregătire prealabilă valorificării sau eliminării, respectiv operațiunile de decontaminare la temperaturi scăzute, conform prevederilor legale în vigoare;ț) unitatea sanitară este orice unitate publică sau privată, cu paturi sau fără paturi, care desfășoară activități în domeniul sănătății umane și care produc deșeuri clasificate conform art. 8.
(1)În vederea unei bune gestionări a deșeurilor medicale se utilizează codurile din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.
(2)Tipurile de deșeuri, inclusiv cele periculoase prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, întâlnite frecvent în activitățile medicale, sunt exemplificate în tabelul următor:
| Cod deșeu, conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 | Categorii de deșeuri rezultate din activități medicale |
|---|---|
| 18 01 01 obiecte ascuțite (cu excepția 18 01 03*) | Deșeurile înțepătoare-tăietoare: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu, pipete, sticlărie de la- borator ori altă sticlărie spartă sau nu etc. de unică folosință, neîntrebuințată sau cu termen de expirare depășit, care nu a intrat în contact cu material potențial infecțios În situația în care deșeurile mai sus menționate au intrat în contact cu material potențial infecțios, inclusiv recipientele care au conținut vaccinuri, sunt considera- te deșeuri infecțioase și sunt incluse în categoria 18 01 03*. În situația în care obiectele ascuțite au intrat în contact cu substanțe/materiale periculoase sunt considerate deșeuri periculoase și sunt incluse în categoria 18 01 06*. |
| 18 01 02 fragmente și organe umane, inclusiv recipiente de sânge și sânge (cu excepția 18 01 03*) | Deșeurile anatomo-patologice constând în fragmente din organe și organe umane, părți anatomice, lichide organice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie și obstetrică (fetuși, placente etc.), părți anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, recipiente pentru sânge și sânge etc. Toate aceste deșeuri sunt considerate infecțioase și sunt incluse în categoria 18 01 03*. |
| 18 01 03* deșeuri ale căror colectare și eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecțiilor | Deșeurile infecțioase, respectiv deșeurile care conțin sau au venit în contact cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum și cu virusuri, bacterii, paraziți și/sau toxinele microorganismelor, perfuzoare cu tubulatură, recipiente care au conținut sânge sau alte fluide biologice, câmpuri operatorii, mănuși, sonde și alte materiale de unică folosință, comprese, pansamente și alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite, scutece care provin de la pacienți internați în unități sanitare cu specific de boli infecțioase sau în secții de boli infecțioase ale unităților sanitare, cadavre de animale rezultate în urma activităților de cercetare și experimentare etc. |
| 18 01 04 deșeuri ale căror colectare și eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecțiilor | Îmbrăcăminte necontaminată, aparate gipsate, lenjerie necontaminată, deșeuri rezultate după tratarea/decontaminarea termică a deșeurilor infecțioase, recipiente care au conținut medicamente, altele decât citotoxice și citostatice etc. |
| 18 01 06* chimicale constând din sau conținând substanțe periculoase | Acizi, baze, solvenți halogenați, alte tipuri de solvenți, produse chimice organice și anorganice, inclusiv produse reziduale generate în cursul diagnosticului de laborator, soluții fixatoare sau de developare, produse concentrate utilizate în serviciile de dezinfecție și curățenie, soluții de formaldehidă etc. |
| 18 01 07 chimicale, altele decât cele specificate la 18 01 06* | Produse chimice organice și anorganice nepericuloase (care nu necesită etichetare specifică), dezinfectanți (hipoclorit de sodiu slab concentrat, substanțe de curățare etc.), soluții antiseptice, deșeuri de la aparatele de diagnoză cu concentrație scăzută de substanțe chimice periculoase etc., care nu se încadrează la 18 01 06* |
| 18 01 08* medicamente citotoxice și citostatice | Categoriile de deșeuri vor fi stabilite în ordinul privind gestionarea deșeurilor de medicamente, care va fi reglementat conform art. 6 alin. (2). |
| 18 01 09 medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08 | Categoriile de deșeuri vor fi stabilite în ordinul privind gestionarea deșeurilor de medicamente, care va fi reglementat conform art. 6 alin. (2). |
| 18 01 10* deșeuri de amalgam de la tratamentele stomatologice; aceste deșeuri sunt considerate periculoase. | Capsule sau resturi de amalgam (mercur), dinți extrași care au obturații de amalgam, coroane dentare, punți dentare, materiale compozite fotopolimerizabile, ciment glasionomer etc. |
(3)Deșeurile neexemplificate la alin. (2) generate în unitățile sanitare se clasifică conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, și se gestionează conform legislației în vigoare.
Separarea pe categorii a deșeurilor rezultate din activitățile medicale și, implicit, reducerea cantității de deșeuri reprezintă un principiu de bază pentru introducerea metodelor și tehnologiilor de tratare a deșeurilor medicale.
Avantajele minimizării cantității de deșeuri sunt reprezentate de protejarea mediului înconjurător, o mai bună protecție a muncii, reducerea costurilor privind managementul deșeurilor în unitatea sanitară și îmbunătățirea relației de comunicare cu membrii comunității.
Minimizarea cantității de deșeuri implică următoarele etape:
a)reducerea la sursă a deșeurilor se poate realiza prin:
–achiziționarea de materiale care generează cantități mici de deșeuri;
–utilizarea de metode și echipamente moderne ce nu generează substanțe chimice periculoase, cum ar fi: înlocuirea metodei clasice de dezinfecție chimică cu dezinfecția pe bază de abur sau de ultrasunete, înlocuirea termometrelor cu mercur cu cele electronice, utilizarea radiografiilor computerizate în locul celor clasice;
–gestionarea corectă a depozitelor de materiale și reactivi;
b)separarea la sursă prin asigurarea că deșeurile sunt colectate în ambalajele corespunzătoare fiecărei categorii;
c)tratarea deșeurilor prin utilizarea metodei de decontaminare termică la temperaturi scăzute;
d)eliminarea finală în condiții corespunzătoare; după reducerea pe cât posibil a cantității de deșeuri, deșeurile tratate se elimină prin metode cu impact minim asupra mediului.
(1)Colectarea separată a deșeurilor este prima etapă în gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale.
(2)Producătorii de deșeuri medicale au obligația colectării separate a deșeurilor rezultate din activitățile medicale, în funcție de tipul și natura deșeului, cu scopul de a facilita tratarea/eliminarea specifică fiecărui deșeu.
(3)Producătorii de deșeuri medicale au obligația să nu amestece diferite tipuri de deșeuri periculoase și nici deșeuri periculoase cu deșeuri nepericuloase. În situația în care nu se realizează separarea deșeurilor, întreaga cantitate de deșeuri în care au fost amestecate deșeuri periculoase se tratează ca deșeuri periculoase.
Recipientul în care se face colectarea și care vine în contact direct cu deșeurile periculoase rezultate din activități medicale este de unică folosință și se elimină odată cu conținutul.
Codurile de culori ale recipientelor în care se colectează deșeurile medicale sunt:
a)galben - pentru deșeurile medicale periculoase, astfel cum sunt definite la art. 7 și clasificate la art. 8;
b)negru - pentru deșeurile nepericuloase, astfel cum sunt definite la art. 7.
Pentru deșeurile infecțioase se folosește pictograma "Pericol biologic". Pentru deșeurile periculoase clasificate la art. 7 prin codurile 18 01 06* - chimicale constând din sau conținând substanțe periculoase se folosesc pictogramele aferente proprietăților periculoase ale acestora, conform anexei nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, respectiv: "Inflamabil", "Coroziv", "Toxic" etc.
(1)Pentru deșeurile infecțioase care nu sunt obiecte ascuțite identificate prin codul 18 01 03*, conform art. 8, se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau saci din polietilenă galbeni ori marcați cu galben. Atât cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilenă, cât și sacii sunt marcați și etichetați în limba română cu următoarele informații: tipul deșeului colectat, pictograma "Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului pe secție, unitatea sanitară și secția care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lor, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor Națiunilor Unite (UN), în conformitate cu Acordul european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (ADR). Cutiile din carton prevăzute cu saci de plastic în interior trebuie stocate temporar pe suprafețeuscate.
(2)Sacii trebuie să aibă o rezistență mecanică mare, să se poată închide ușor și sigur, utilizând sigilii de unică folosință. Termosuturile trebuie să fie continue, rezistente și să nu permită scurgeri de lichid.
(3)La alegerea dimensiunii sacului se ține seama de cantitatea de deșeuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale deșeurilor. Atunci când nu este pus în cutie de carton care să asigure rezistență mecanică, sacul se introduce în pubele prevăzute cu capac și pedală sau în portsac, fiind obligatoriu ca și acesta din urmă să aibă capac. Înălțimea sacului trebuie să depășească înălțimea pubelei, astfel încât sacul să se răsfrângă peste marginea superioară a acesteia, iar surplusul trebuie să permită închiderea sacului în vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depăși trei pătrimi din volumul său. Pubelele cu pedală și capac trebuie să fie inscripționate cu pictograma "Pericol biologic".
(4)Grosimea polietilenei din care este confecționat sacul este cuprinsă între 50-70 æ.
(5)Cutiile din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau sacii din polietilenă galbeni (sau marcați cu galben) trebuie să fie supuse procedurilor de testare specifică a rezistenței materialului la acțiuni mecanice, în conformitate cu standardele europene specifice pentru astfel de recipiente. Testele de încercare trebuie să fie realizate de către laboratoare acreditate.
(1)Atât deșeurile înțepătoare-tăietoare identificate prin codul 18 01 01, cât și prin codul 18 01 03* conform art. 8 se colectează separat în același recipient din material plastic rigid rezistent la acțiuni mecanice.
(2)Recipientul trebuie prevăzut la partea superioară cu un capac special care să permită introducerea deșeurilor și să împiedice scoaterea acestora după umplere a recipientului, fiind prevăzut în acest scop cu un sistem de închidere definitivă. Capacul recipientului are orificii pentru detașarea acelor de seringă și a lamelor de bisturiu. Recipientele trebuie prevăzute cu un mâner rezistent pentru a fi ușor transportabile la locul de stocare temporară și, ulterior, la locul de eliminare finală. Recipientele utilizate pentru deșeurile înțepătoare-tăietoare infecțioase au culoarea galbenă și sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic".
Recipientul destinat colectării deșeurilor înțepătoare-tăietoare trebuie să aibă următoarele caracteristici:
a)să fie impermeabil, să prezinte etanșeitate, un sistem de închidere temporară și definitivă. Prin sistemul de închidere temporară se asigură o măsură de prevenție suplimentară, iar prin sistemul de închidere definitivă se împiedică posibilitatea de contaminare a personalului care manipulează deșeurile înțepătoare-tăietoare și a mediului, precum și posibilitatea de refolosire a acestora de către persoane din exteriorul unității sanitare;
b)să fie marcat și etichetat în limba română cu următoarele informații: tipul deșeului colectat, pictograma "Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului pe secție, unitatea sanitară și secția care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, în conformitate cu ADR;
c)să fie supus procedurilor de testare specifică a rezistenței materialului la acțiuni mecanice, testele de încercare urmând a fi realizate de către laboratoarele acreditate pentru astfel de testări, care să ateste conformarea la condițiile tehnice prevăzute de Standard SR 13481/2003: "Recipiente de colectare a deșeurilor înțepătoare-tăietoare rezultate din activități medicale. Specificații și încercări" sau cu alte standarde europene;
d)să prezinte siguranță și stabilitate pe masa de tratament sau acolo unde este amplasat, astfel încât să se evite răsturnarea accidentală a acestuia și împrăștierea conținutului.
În situația în care numai acele de seringă sunt colectate în recipientele descrise la art. 17 și 18, deșeurile infecțioase constând din seringi se pot colecta împreună cu alte deșeuri infecțioase în funcție de destinația acestora, conform prevederilor art. 16.
Pentru deșeurile infecțioase de laborator se folosesc cutii din carton rigid prevăzute în interior cu sac galben de polietilenă, marcate cu galben, etichetate cu următoarele informații: tipul deșeului colectat, pictograma "Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului pe secție, unitatea sanitară și secția care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, în conformitate cu ADR.
(1)Al doilea recipient în care se depun sacii, cutiile și recipientele pentru deșeurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereți rigizi, aflate în spațiul central pentru stocarea temporară a deșeurilor din incinta unității sanitare.
(2)Containerele mobile pentru deșeuri infecțioase, anatomo-patologice și părți anatomice și înțepătoare-tăietoare au marcaj galben, sunt etichetate "Deșeuri medicale" și poartă pictograma "Pericol biologic". Containerele trebuie confecționate din materiale rezistente la acțiunile mecanice, ușor lavabile și rezistente la acțiunea soluțiilor dezinfectante.
(3)Containerul trebuie să fie etanș și prevăzut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire în instalația de procesare a deșeurilor.
(4)Dimensiunea containerelor se alege astfel încât să se asigure preluarea întregii cantități de deșeuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive. Este strict interzisă depunerea deșeurilor periculoase neambalate (vrac).
(1)Deșeurile anatomo-patologice încadrate la codul 18 01 02 (18 01 03*) destinate incinerării sunt colectate în mod obligatoriu în cutii din carton rigid, prevăzute în interior cu sac din polietilenă care trebuie să prezinte siguranță la închidere sau în cutii confecționate din material plastic rigid cu capac ce prezintă etanșeitate la închidere, având marcaj galben, special destinate acestei categorii de deșeuri, și sunt eliminate prin incinerare.
(2)Recipientele vor fi etichetate cu următoarele informații: tipul deșeului colectat, pictograma "Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data distribuirii recipientului pe secție, unitatea sanitară și secția care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, în conformitate cu ADR.
La solicitarea beneficiarului, părțile anatomice pot fi înhumate sau incinerate în condițiile legii, pe baza unei declarații pe propria răspundere a acestuia, ce se depune atât la unitatea sanitară respectivă, cât și la direcția de sănătate publică județeană. Direcția de sănătate publică județeană eliberează un certificat în acest sens. Părțile anatomice sunt ambalate și refrigerate, după care se vor depune în cutii speciale, etanșe și rezistente.
(1)Deșeurile periculoase chimice rezultate din unitățile sanitare identificate prin codul 18 01 06* se colectează în recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Coroziv", "Toxic" etc.) și se tratează conform prevederilor legale privind deșeurile periculoase.
(2)Deșeurile chimice sunt colectate și ambalate în recipiente cu o capacitate care să nu depășească 5 l pentru substanțe lichide și 5 kg pentru substanțe solide. Aceste recipiente pot fi introduse într-un ambalaj exterior care, după umplere, nu trebuie să depășească greutatea de 30 de kg.
(3)Deșeurile periculoase chimice rezultate din unități sanitare se colectează separat și se elimină prin incinerare (după ce, în prealabil, a fost testată reactivitatea termică a acestor deșeuri), tratare chimică sau sunt returnate la furnizor, cu acordul expres al acestuia.
(4)Recipientele în care se colectează deșeurile chimice trebuie să fie proiectate și realizate în așa fel încât să împiedice orice pierdere de conținut, cu respectarea următoarelor condiții:
a)materialele din care sunt executate recipientele și sistemele de închidere ale acestora nu trebuie să fie atacate de către conținut și nici să formeze cu acesta compuși periculoși;
b)toate părțile recipientelor și ale sistemelor de închidere ale acestora trebuie să fie solide și rezistente, astfel încât să excludă orice defecțiune și să răspundă în deplină siguranță la presiunile și eforturile normale de manipulare;
c)recipientele prevăzute cu sistem de închidere trebuie să fie proiectate în așa fel încât ambalajul să poată fi deschis și închis în mod repetat, fără pierdere de conținut.
(5)Deșeurile chimice periculoase aflate în stare lichidă se colectează în recipiente speciale, impermeabile, iar evacuarea lor se realizează de către o firmă autorizată.
(6)Deșeurile chimice, dacă se află în ambalajul lor original (sticlă, folie etc.), pot fi împachetate în recipiente care nu corespund standardelor UN, în conformitate cu ADR (ADR 3.4 și dispoziția specială 601 de la 3.3). În cazul în care aceste deșeuri nu se mai află în ambalajul original, ele se stochează și ambalează în recipiente care corespund standardelor UN, în conformitate cu prevederile ADR.
Pentru a evita acumularea în unitățile sanitare a unor cantități mari de deșeuri farmaceutice (de exemplu: medicamente expirate), acestea se pot returna, pe baza unui contract, farmaciei sau depozitului de produse farmaceutice în vederea eliminării finale.
Deșeurile chimice nepericuloase identificate prin codul 18 01 07 rezultate din unități sanitare se colectează separat în ambalajul original. În cazul deșeurilor de la aparatele de diagnoză, ce conțin substanțe chimice periculoase în concentrații neglijabile, sunt urmate instrucțiunile specifice echipamentului respectiv. Aceste deșeuri se valorifică sau se elimină ca deșeuri nepericuloase.
Deșeurile stomatologice identificate prin codul 18 01 10* reprezentate de amalgamul dentar se colectează separat în containere sigilabile și sunt preluate de firme autorizate în vederea valorificării.
(1)Deșeurile medicale periculoase trebuie să fie ambalate și etichetate cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute la art. 21 din Hotărârea Guvernului nr. 1.175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activității de transport rutier de mărfuri periculoase în România, în sensul că trebuie să fie ambalate în ambalaje sau cisterne potrivit prevederilor părții a 4-a și cap. 5.1 din anexa A la ADR și să fie marcate și etichetate potrivit prevederilor ADR, conținute în cap. 5.2 din anexa A.
(2)Este interzisă utilizarea de către unitățile sanitare a altor tipuri de ambalaje care nu prezintă documente de certificare și testare, inclusiv pentru compoziția chimică a materialului din care este realizat ambalajul, marcajul care corespunde standardelor UN, precum și acordul producătorului/furnizorului de ambalaje.
(3)Este permisă utilizarea doar a ambalajelor confecționate din materiale care permit incinerarea cu riscuri minime pentru mediu și sănătate.
Deșeurile rezultate în urma administrării tratamentelor cu citotoxice și citostatice reprezentate de corpuri de seringă cu sau fără ac folosite, sticle și sisteme de perfuzie, materiale moi contaminate, echipament individual de protecție contaminat etc. trebuie colectate separat, ambalate în containere de unică folosință sigure, cu capac, care se elimină separat. Recipientele trebuie marcate și etichetate cu aceleași informații specificate mai sus, pentru alte tipuri de deșeuri. Acest tip de deșeu se elimină numai prin incinerare, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 128/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Deșeurile nepericuloase se colectează în saci din polietilenă de culoare neagră, inscripționați "Deșeuri nepericuloase". În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilenă transparenți și incolori.
(1)Stocarea temporară, în sensul dispozițiilor art. 7, trebuie realizată în funcție de categoriile de deșeuri colectate la locul de producere.
(2)Este interzis accesul persoanelor neautorizate în spații destinate stocării temporare.
(3)Este interzisă cu desăvârșire abandonarea, descărcarea sau eliminarea necontrolată a deșeurilor medicale.
(1)În fiecare unitate sanitară trebuie să existe un spațiu central pentru stocarea temporară a deșeurilor medicale.
(2)În cazul construcțiilor noi, amenajarea spațiului pentru stocarea temporară a deșeurilor medicale trebuie prevăzută prin proiectul unității.
(3)Unitățile care nu au fost prevăzute prin proiect cu spații pentru stocare temporară a deșeurilor trebuie să construiască și să amenajeze aceste spații în termen de 6 luni de la adoptarea prezentelor norme tehnice.
(4)Spațiul central de stocare a deșeurilor trebuie să aibă două compartimente:
a)un compartiment pentru deșeurile periculoase, prevăzut cu dispozitiv de închidere care să permită numai accesul persoanelor autorizate;
b)un compartiment pentru deșeurile nepericuloase, amenajat conform Normelor de igienă și recomandărilor privind mediul de viață al populației, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 536/1997, cu modificările și completările ulterioare.
(1)Spațiul central destinat stocării temporare a deșeurilor periculoase trebuie să permită stocarea temporară a cantității de deșeuri periculoase acumulate în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale acestora.
(2)Spațiul de stocare temporară a deșeurilor periculoase este o zonă cu potențial septic și trebuie separat funcțional de restul construcției și asigurat prin sisteme de închidere. Încăperea în care sunt stocate temporar deșeuri periculoase trebuie prevăzută cu sifon de pardoseală pentru evacuarea în rețeaua de canalizare a apelor uzate rezultate în urma curățării și dezinfecției. În cazul în care locația respectivă nu dispune de sifon de pardoseală din construcție, suprafața trebuie să fie ușor lavabilă, impermeabilă și continuă, să nu existe un surplus mare de apă uzată, astfel încât dezinfecția și curățarea să se realizeze cu materiale de curățenie de unică folosință considerate la final deșeuri medicale infecțioase.
(3)Spațiul de stocare temporară a deșeurilor periculoase trebuie prevăzut cu ventilație corespunzătoare pentru asigurarea temperaturilor scăzute care să nu permită descompunerea materialului organic din compoziția deșeurilor periculoase.
(4)Trebuie asigurate dezinsecția și deratizarea spațiului de stocare temporară în scopul prevenirii apariției vectorilor de propagare a infecțiilor (insecte, rozătoare).
(1)Durata stocării temporare a deșeurilor medicale infecțioase în incintele unităților medicale nu poate să depășească un interval de 48 de ore, cu excepția situației în care deșeurile sunt depozitate într-un amplasament prevăzut cu sistem de răcire care să asigure constant o temperatură mai mică de 4°C, situație în care durata depozitării poate fi de maximum 7 zile. Amplasamentul trebuie să aibă un sistem automat de monitorizare și înregistrare a temperaturilor, ce va fi verificat periodic.
(2)Deșeurile infecțioase încadrate la categoria 18 01 03* generate de cabinete medicale trebuie stocate temporar pe o perioadă de maximum 7 zile, cu asigurarea unor condiții frigorifice corespunzătoare, adică să se asigure constant o temperatură mai mică de 4°C.
(3)Condițiile de stocare temporară a deșeurilor rezultate din activitățile medicale trebuie să respecte normele de igienă în vigoare.
(4)Durata pentru transportul și eliminarea finală a deșeurilor medicale infecțioase nu trebuie să depășească 24 de ore.
Se interzice funcționarea stațiilor de transfer și a spațiilor de stocare temporară a deșeurilor medicale pe amplasamente situate în afara unităților sanitare sau care nu aparțin operatorilor economici care realizează operații de tratare sau eliminare a deșeurilor medicale.
Transportul deșeurilor medicale periculoase în incinta unității în care au fost produse se face pe un circuit separat de cel al pacienților și vizitatorilor. Deșeurile medicale periculoase sunt transportate cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Atât autovehiculele, cât și cărucioarele și containerele mobile se curăță și se dezinfectează după fiecare utilizare în locul unde are loc descărcarea, utilizând produse biocide autorizate, fapt demonstrat de un document scris.
În scopul protejării personalului și a populației, transportul deșeurilor medicale periculoase până la locul de eliminare finală se realizează cu mijloace de transport autorizate și cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(1)Deșeurile medicale periculoase și nepericuloase se predau, pe bază de contract, unor operatori economici autorizați conform legislației specifice în vigoare.
(2)Transportul deșeurilor medicale periculoase se realizează pe bază de contract cu operatori economici autorizați pentru pentru desfășurarea acestei activități.
(3)Producătorii de deșeuri periculoase au obligația să elaboreze, în condițiile legii, planuri de intervenție pentru situații deosebite și să asigure condițiile de aplicare a acestora.
În situația în care o unitate sanitară este formată din mai multe clădiri situate în locații diferite, transportul deșeurilor medicale periculoase se realizează prin intermediul operatorului economic contractat de unitatea sanitară respectivă.
(1)Transportul deșeurilor medicale periculoase în afara unității sanitare în care au fost produse se face prin intermediul unui operator economic autorizat potrivit legii și care se conformează prevederilor:
a)Legii nr. 211/2011, cu modificările ulterioare;
b)Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României;
c)Hotărârii Guvernului nr. 1.175/2007;
d)Ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 396/2009 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.134/2005 privind aprobarea Reglementărilor privind omologarea, agrearea și efectuarea inspecției tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mărfuri periculoase - RNTR 3;
e)Ordinului ministrului sănătății nr. 613/2009 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a autovehiculelor utilizate pentru transportul deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală, cu care unitatea sanitară încheie un contract de prestări de servicii sau prin mijloace de transport proprii autorizate potrivit legii;
f)Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu, cu modificările și completările ulterioare;
g)altor prevederi legale în domeniu.
(2)Unitatea sanitară, în calitate de generator și expeditor de deșeuri, are obligația să se asigure că, pe toată durata gestionării deșeurilor, de la manipularea în incinta unității, încărcarea containerelor în autovehiculul destinat transportului, până la eliminarea finală, sunt respectate toate măsurile impuse de lege și de prevederile contractelor încheiate cu operatorii economici autorizați.
Unitatea sanitară, în calitate de deținător de deșeuri rezultate din activitățile medicale, are obligația:
a)să nu amestece diferitele categorii de deșeuri periculoase sau deșeuri periculoase cu deșeuri nepericuloase și să separe deșeurile în vederea eliminării acestora;
b)să trateze deșeurile rezultate din activitățile medicale prin mijloace proprii în instalații de decontaminare termică la temperaturi scăzute sau să fie predate, pe bază de contract de prestări de servicii, unor operatori economici autorizați pentru tratarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, după caz;
c)să transporte și să elimine deșeurile rezultate din activitățile medicale prin predare, pe bază de contract de prestări de servicii, numai operatorilor economici autorizați pentru transportul și eliminarea deșeurilor medicale;
d)să desemneze o persoană, din rândul angajaților proprii, care să urmărească și să asigure îndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege în sarcina deținătorilor/producătorilor de deșeuri; această persoană poate fi coordonatorul activității de protecție a sănătății în relație cu mediul;
e)să permită accesul autorităților de inspecție și control la metodele, tehnologiile și instalațiile pentru tratarea și eliminarea deșeurilor medicale, precum și la documentele care se referă la deșeuri.
În cazul în care unitatea sanitară deține și operează o instalație proprie pentru decontaminarea la temperaturi scăzute a deșeurilor rezultate din activitățile medicale, această activitate trebuie să fie cuprinsă în autorizația de mediu, iar înainte de punerea în operare a acestor instalații se va solicita și obține acordul de mediu, conform legislației în vigoare.
(1)Procesele și metodele folosite pentru tratarea și eliminarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale nu trebuie să pună în pericol sănătatea populației și a mediului, respectând în mod deosebit următoarele cerințe:
a)să nu prezinte riscuri pentru apă, aer, sol, faună sau vegetație;
b)să nu prezinte impact asupra sănătății populației din zonele rezidențiale învecinate;
c)să nu producă poluare fonică și miros neplăcut;
d)să nu afecteze peisajele sau zonele protejate/zonele de interes special.
(2)Atât deșeurile medicale periculoase, cât și deșeurile medicale nepericuloase sunt gestionate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Metodele de eliminare a deșeurilor medicale trebuie să asigure distrugerea rapidă și completă a factorilor cu potențial nociv pentru mediu și pentru sănătatea populației.
(1)Metodele folosite pentru eliminarea deșeurilor medicale rezultate din activități medicale sunt:
a)decontaminarea termică la temperaturi scăzute, urmată de mărunțire, deformare;
b)incinerarea, numai pentru tipurile de deșeuri medicale pentru care este interzisă tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute urmată de mărunțire (de exemplu, deșeurile medicale: anatomopatologice, chimice, farmaceutice, citotoxice și citostatice etc.), cu respectarea prevederilor legale impuse de Hotărârea Guvernului nr. 128/2002, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deșeurilor;
c)depozitarea în depozitul de deșeuri, numai după tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute și cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare și procedurilor preliminare de acceptare a deșeurilor la depozitare și lista națională de deșeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deșeuri, cu modificările ulterioare, în baza unor buletine de analiză care se vor efectua pe încărcătura ce va fi transportată către depozit;
d)în cazul în care buletinul de analiză prevăzut la lit. c) pune în evidență depășiri ale încărcării biologice conform standardelor/prevederilor în vigoare, deșeurile respective trebuie incinerate.
(2)Deșeurile rezultate din instalațiile de tratare prin decontaminare termică trebuie să fie supuse procesării mecanice înainte de depozitare, astfel încât acestea să fie nepericuloase și de nerecunoscut. Instalațiile de decontaminare termică la temperaturi scăzute trebuie să fie prevăzute cu echipament de tocare-mărunțire a deșeurilor.
(3)În depozitele de deșeuri nepericuloase nu sunt acceptate deșeuri medicale periculoase, adică deșeuri care au una din proprietățile definite în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare.
(4)Se interzice funcționarea incineratoarelor proprii în incinta unităților sanitare.
(5)Costurile operațiunii de eliminare se suportă de către unitatea sanitară, în calitate de deținător de deșeuri, aceasta suportând sancțiuni privind gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor.
Eliminarea cadavrelor animalelor de laborator care sunt utilizate în activități medicale trebuie să respecte prevederile prezentelor norme tehnice și se va realiza numai prin incinerare. Unitățile sanitare și unitățile care desfășoară cercetări și experiențe științifice în domeniul medical trebuie să respecte prevederile acestor norme tehnice.
(1)Deșeurile nepericuloase sunt colectate separat și predate pe bază de contract unor operatori economici specializați și autorizați în eliminarea deșeurilor, conform prevederilor art. 41.
(2)Deșeurile asimilabile celor menajere, inclusiv resturile alimentare, provenite de la bolnavii din spitalele/secțiile de boli contagioase, fac excepție de la alin. (1) și sunt tratate ca deșeuri infecțioase.
(1)Deșeurile periculoase infecțioase rezultate din activitățile medicale pot fi tratate prin decontaminare termică la temperaturi scăzute în instalații proprii, prin unități anume constituite care să dispună de instalații de decontaminare termică la temperaturi scăzute și de mărunțire. În cazul în care nu există posibilitatea tratării acestora prin decontaminare termică la temperaturi scăzute și mărunțire se poate accepta pentru perioade determinate incinerarea în instalații autorizate cu respectarea prevederilor legale.
(2)Deșeurile medicale periculoase acceptate a fi tratate prin decontaminare termică sunt deșeurile infecțioase și deșeurile înțepătoare-tăietoare.
(3)Se interzice tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deșeurilor anatomopatologice, a deșeurilor farmaceutice și a deșeurilor citotoxice și citostatice, acestea fiind tratate doar prin incinerare, și a deșeurilor chimice care vor fi ori neutralizate, ori incinerate.
(4)După aplicarea tratamentelor de decontaminare termică a deșeurilor infecțioase, deșeurile decontaminate pot fi depozitate în depozite de deșeuri nepericuloase, conform listei naționale de deșeuri acceptate în fiecare clasă de depozit, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 95/2005, cu modificările ulterioare. Atât unitatea sanitară (dacă deține instalație de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deșeurilor medicale periculoase), cât și operatorul economic care realizează operația de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deșeurilor medicale periculoase trebuie să prezinte operatorului de eliminare finală a deșeurilor un act justificativ care atestă faptul că deșeurile au fost decontaminate și nu prezintă potențial infecțios.
Deșeurile medicale nepericuloase se colectează, se tratează și se elimină în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011, cu modificările ulterioare și ale Ordinului ministrului sănătății nr. 536/1997, cu modificările și completările ulterioare.
Deșeurile medicale periculoase și nepericuloase se transportă în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2008 și cu respectarea prevederilor art. 40.
(1)Fiecare unitate care este producător de deșeuri este obligată să țină o evidență separată, pentru fiecare categorie de deșeuri, în conformitate cu prevederile prezentelor norme tehnice.
(2)În acest scop, o persoană desemnată de coordonatorul activității de protecție a sănătății în relație cu mediul ține evidența deșeurilor pe tipuri și este responsabilă cu completarea formularelor prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare. Această persoană își desfășoară activitatea sub îndrumarea și controlul coordonatorului activității de protecție a sănătății în relație cu mediul care asigură furnizarea datelor privitoare la cantitățile de deșeuri colectate, pe tipuri, conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 2 la ordin.
(1)Pentru îndeplinirea prevederilor art. 51 privind înregistrarea și raportarea cantităților de deșeuri generate în fiecare unitate, se aplică Metodologia de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale, calcularea cantităților lunare și raportarea, conform anexei nr. 2 la ordin.
(2)Unitățile prezintă anual un raport privind activitatea de gestiune a deșeurilor, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa nr. 2 la ordin, secțiunea 5.2, partea I.
Formularele pentru transportul și eliminarea deșeurilor medicale periculoase care părăsesc unitatea sanitară în scopul eliminării se întocmesc și completează cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2008 .
(1)Pentru aplicarea prevederilor prezentului ordin, personalul responsabil cu gestionarea deșeurilor medicale din cadrul unităților sanitare trebuie instruit sub coordonarea direcțiilor de sănătate publică județene și a Institutului Național de Sănătate Publică, în conformitate cu metodologia stabilită de Ministerul Sănătății.
(2)Departamentul cu atribuții în domeniul medicinei mediului și a colectivităților și/sau în domeniul epidemiologie-sănătate publică din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică și al centrelor regionale de sănătate publică, cu sprijinul direcțiilor de sănătate publică județene, elaborează metodologia de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deșeurilor medicale la nivel național, care trebuie să fie implementată în fiecare unitate sanitară, în funcție de specificul acesteia.
(3)În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, propunerile referitoare la modalitatea practică de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deșeurilor medicale de către Institutul Național de Sănătate Publică sunt înaintate Ministerului Sănătății - Direcția de sănătate publică și control în sănătate publică.
(4)În termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, Ministerul Sănătății, prin Direcția sănătate publică și control în sănătate publică, avizează metodologia de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deșeurilor medicale la nivel național.
(5)Direcțiile de sănătate publică județene controlează activitatea de instruire și formare a personalului medical cu privire la gestionarea deșeurilor medicale și modul de aplicare a metodologiei de instruire în fiecare unitate sanitară.
(1)Fiecare unitate sanitară este obligată să asigure instruirea și formarea profesională continuă pentru angajați cu privire la gestionarea deșeurilor medicale, în oricare dintre următoarele situații:
a)la angajare;
b)la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post;
c)la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente;
d)la introducerea de tehnologii noi;
e)la recomandarea persoanei desemnate să coordoneze activitatea de gestionare a deșeurilor rezultate din unitatea sanitară existentă care a constatat nereguli în aplicarea codului de procedură, precum și la recomandarea inspectorilor sanitari de stat;
f)la recomandarea coordonatorului activității de protecție a sănătății în relație cu mediul;
g)periodic, indiferent dacă au survenit sau nu schimbări în sistemul de gestionare a deșeurilor medicale.
(2)Perioada dintre două cursuri succesive este stabilită de persoana desemnată din cadrul direcției de sănătate publică județene să coordoneze activitatea de gestionare a deșeurilor rezultate din unitățile sanitare existente în județ, dar nu trebuie să depășească 12 luni.
Personalul implicat în sistemul de gestionare a deșeurilor medicale periculoase trebuie să cunoască:
a)tipurile de deșeuri produse în unitatea sanitară;
b)riscurile pentru mediu și sănătatea umană în fiecare etapă a ciclului de eliminare a deșeurilor medicale;
c)planul de gestionare a deșeurilor rezultate din activități medicale, cu regulamentele interne și codurile de procedură pentru colectarea separată pe categorii, stocarea temporară, transportul și eliminarea deșeurilor medicale periculoase, precum și procedurile/protocoalele aplicabile în caz de accidente sau incidente survenite în activitatea de gestionare a deșeurilor.
Reprezentantul legal al unității medicale (manager, director, administrator, medic titular) are următoarele atribuții:
a)inițiază, implementează și conduce sistemul de gestionare a deșeurilor medicale;
b)asigură fondurile necesare pentru asigurarea funcționării sistemului de gestionare a deșeurilor medicale, inclusiv sumele necesare acoperirii costurilor prevăzute la art. 45 alin. (5);
c)desemnează o persoană, din rândul angajaților proprii, respectiv coordonatorul activității de protecție a sănătății în relație cu mediul, care să urmărească și să asigure îndeplinirea obligațiilor prevăzute de Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, de prezentele norme tehnice, precum și de legislația specifică referitoare la managementul deșeurilor medicale în ceea ce privește obligațiile deținătorilor/producătorilor de deșeuri;
d)controlează și răspunde de încheierea contractelor cu operatorii economici care transportă, tratează și elimină deșeurile rezultate din activitățile medicale;
e)controlează și răspunde de colectarea, transportul, tratarea și eliminarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale;
f)poate delega atribuțiile menționate la lit. d) și e) către coordonatorul activității, de protecție a sănătății în relație cu mediul;
g)aprobă planul de gestionare a deșeurilor rezultate din activități medicale pe baza regulamentelor interne, a codurilor de procedură a sistemului de gestionare a deșeurilor medicale periculoase din unitatea sanitară respectivă, în conformitate cu anexa nr. 4 la ordin;
h)aprobă planul de formare profesională continuă a angajaților din unitatea sanitară cu privire la gestionarea deșeurilor medicale.
Coordonatorul activității de protecție a sănătății în relație cu mediul din unitățile sanitare:
a)este cadru medical certificat de către Institutul Național de Sănătate Publică - Centrul Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC), o dată la 3 ani;
b)elaborează și supune spre aprobarea conducerii planul de gestionare a deșeurilor rezultate din activități medicale, pe baza regulamentelor interne și a codurilor de procedură pentru colectarea, stocarea, transportul, tratarea și eliminarea deșeurilor medicale periculoase; în acest scop el colaborează cu epidemiologi în elaborarea unui plan corect și eficient de gestionare a deșeurilor rezultate din activitățile medicale;
c)coordonează și răspunde de sistemul de gestionare a deșeurilor în unitatea sanitară; în acest scop el elaborează regulamentul intern referitor la colectarea separată pe categorii, stocarea temporară, transportarea și eliminarea deșeurilor și clasifică deșeurile generate în conformitate cu anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cucompletările ulterioare;
d)stabilește codul de procedură a sistemului de gestionare a deșeurilor medicale periculoase;
e)evaluează cantitățile de deșeuri medicale periculoase și nepericuloase produse în unitatea sanitară; păstrează evidența cantităților pentru fiecare categorie de deșeuri și raportează datele în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare;
f)coordonează activitatea de culegere a datelor pentru determinarea cantităților produse pe tipuri de deșeuri, în vederea completării bazei naționale de date și a evidenței gestiunii deșeurilor medicale;
g)supraveghează activitatea personalului implicat în gestionarea deșeurilor medicale periculoase;
h)se asigură de cântărirea corectă a cantității de deșeuri medicale periculoase care se predă operatorului economic autorizat, utilizând cântare verificate metrologic;
i)propune și alege soluția de eliminare finală într-un mod cât mai eficient a deșeurilor medicale periculoase în cadrul fiecărei unități sanitare;
j)verifică dacă operatorul economic ce prestează servicii de transport al deșeurilor medicale este autorizat, conform prevederilor legale, pentru efectuarea acestei activități și dacă autovehiculul care preia deșeurile corespunde cerințelor legale;
k)verifică dacă destinatarul transportului de deșeuri este un operator economic autorizat să desfășoare activități de eliminare a deșeurilor;
l)colaborează cu persoana desemnată să coordoneze activitatea de gestionare a deșeurilor rezultate din unitățile sanitare în scopul derulării unui sistem de gestionare corect și eficient a deșeurilor periculoase;
m)este responsabil de îndeplinirea tuturor obligațiilor prevăzute de lege în sarcina deținătorului/producătorului de deșeuri, inclusiv a celor privitoare la încheierea de contracte cu operatori economici autorizați pentru transportul, tratarea și eliminarea deșeurilor medicale.
Consilierul pe probleme de siguranță din unitățile sanitare are următoarele atribuții:
a)monitorizează activitatea de tratare și transport al deșeurilor medicale periculoase efectuată de unitatea sanitară în vederea conformării cu prevederile legale ce reglementează tratarea și transportul mărfurilor periculoase;
b)consiliază reprezentantul legal al unității sanitare în privința transportului mărfurilor periculoase;
c)efectuează demersurile necesare ca unitatea sanitară să se asigure că incidentele/accidentele în care sunt implicate deșeuri medicale periculoase sunt investigate corect și sunt raportate corespunzător;
d)elaborează raportul anual privind activitățile cu mărfuri periculoase; aceste rapoarte anuale sunt păstrate 5 ani și sunt puse la dispoziția autorităților naționale competente la solicitarea acestora;
e)monitorizează aplicarea practicilor și procedurilor instituite de unitatea sanitară referitoare la transportul deșeurilor medicale periculoase.
Medicul delegat cu responsabilități în prevenirea și combaterea infecțiilor nozocomiale din unitățile sanitare are următoarele atribuții:
a)participă la stabilirea codului de procedură a sistemului de gestionare a deșeurilor medicale periculoase;
b)participă la buna funcționare a sistemului de gestionare a deșeurilor medicale periculoase;
c)supraveghează activitatea personalului implicat în gestionarea deșeurilor medicale periculoase;
d)răspunde de educarea și formarea continuă a personalului cu privire la gestionarea deșeurilor medicale periculoase;
e)elaborează și aplică planul de educare și formare continuă cu privire la gestionarea deșeurilor medicale periculoase.
Șeful serviciului administrativ din unitățile sanitare are următoarele atribuții:
a)asigură și răspunde de aprovizionarea unității cu materialele necesare sistemului de gestionare a deșeurilor medicale periculoase;
b)asigură și răspunde de întreținerea instalațiilor de tratare prin decontaminare termică din incinta unității sanitare, dacă este cazul;
c)controlează respectarea de către unitatea sanitară a condițiilor tehnice stipulate în contractul încheiat cu operatorii economici care prestează activitățile de tratare, transport și eliminare finală a deșeurilor medicale periculoase, astfel încât să demonstreze trasabilitatea deșeurilor în sensul prevenirii abandonării în locuri nepermise sau eliminării necorespunzătoare a acestora.
Medicul șef de secție din unitățile sanitare are următoarele atribuții:
a)controlează modul în care se aplică codul de procedură stabilit pe secție;
b)semnalează imediat directorului adjunct economic și șefului serviciului administrativ deficiențele în sistemul de gestionare a deșeurilor rezultate din activitățile medicale.
Asistența-șefă din unitățile sanitare are următoarele atribuții:
a)răspunde de aplicarea codului de procedură;
b)prezintă medicului șef de secție sau coordonator planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deșeurilor medicale periculoase;
c)aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale.
Asistența din unitățile sanitare are următoarele atribuții:
a)aplică procedurile stipulate de codul de procedură;
b)aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale.
Infirmiera din unitățile sanitare are următoarele atribuții:
a)aplică procedurile stipulate de codul de procedură;
b)aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale.
Îngrijitoarea pentru curățenie din unitățile sanitare are următoarele atribuții:
a)aplică procedurile stipulate de codul de procedură;
b)asigură transportul deșeurilor pe circuitul stabilit de codul de procedură.
Medicul care își desfășoară activitatea în sistem public sau privat, în spital sau, după caz, ca medic de familie, medic de întreprindere, medic școlar, medic stomatolog, medic al unității militare, medic al penitenciarului are următoarele atribuții:
a)supraveghează modul în care se aplică codul de procedură stabilit în sectorul lui de activitate;
b)aplică procedurile stipulate de codul de procedură;
c)aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale.
Persoana desemnată să coordoneze activitatea de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea unităților care desfășoară activități conexe celor medicale (cabinete de înfrumusețare corporală, îngrijiri paleative și îngrijiri la domiciliu etc.) are ca atribuții să coordoneze și să răspundă de colectarea, transportul, tratarea și eliminarea deșeurilor rezultate din activitatea proprie.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.