Decizia nr. 410 din 10 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 lit. l) și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Bogdan Paul Gheorghe în Dosarul nr. 10.891/3/2019 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.492D/2019.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a comunicat note scrise, prin care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate.

4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale și subliniază că tratamentul juridic diferit stabilit în raport cu reglementările aplicabile în diferite perioade de timp nu are semnificația încălcării principiului egalității în drepturi, prevăzut de art. 16 din Constituție, și nici a dispozițiilor art. 47 din Constituție, în virtutea cărora nivelul de trai decent nu reprezintă un standard fix, ci unul variabil, în raport cu posibilitățile financiare ale statului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5.Prin Încheierea din 10 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 10.891/3/2019, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 lit. l) și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Bogdan Paul Gheorghe într-o cauză având ca obiect contestația împotriva unei decizii de pensionare.

6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că intervenția executivului asupra Legii nr. 223/2015, operată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în sensul scăderii semnificative și definitive a cuantumului pensiilor pentru anumite categorii de personal, reprezintă o soluție care contravine exigențelor stabilite de art. 53 din Constituție. Prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, Curtea Constituțională a statuat că salariul este o componentă a dreptului la muncă și reprezintă contraprestația angajatorului în raport cu munca prestată de către angajat în baza unor raporturi de muncă. Efectele raporturilor de muncă stabilite între angajat și angajator se concretizează în obligații de ambele părți, iar una dintre obligațiile esențiale ale angajatorului este plata salariului angajatului pentru munca prestată. Întrucât dreptul la salariu este corolarul unui drept constituțional, și anume dreptul la muncă, se constată că diminuarea sa se constituie într-o veritabilă restrângere a exercițiului dreptului la muncă. Aceste considerente sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în ceea ce privește dreptul la pensie, deoarece acesta este o rezultantă legală directă a manifestării dreptului la remunerarea muncii. O atare măsură se poate realiza numai în condițiile strict și limitativ prevăzute de art. 53 din Constituție. Or, raportat la situația premisă învederată, doar o condiție este îndeplinită, respectiv împrejurarea că restrângerea este prevăzută de lege (în sens larg, în speță, fiind vorba despre o ordonanță de urgență a Guvernului). De asemenea, este bine cunoscut că, la un interval mic de timp după adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Guvernul a efectuat măriri de salarii pentru foarte multe categorii de personal bugetar și chiar de pensii, ceea ce denotă inconsistența motivării acestui act. Actul normativ anterior menționat nu indică vreo situație care să impună restrângerea dreptului, acest efect necircumstanțiinduse motivelor prevăzute de art. 53 din Constituție, iar restrângerea dreptului este aplicată discriminatoriu, în condițiile în care celorlalte categorii de pensionari militari cuantumul pensiilor lea fost majorat. Astfel, se mai susține că, prin prisma prevederilor legale criticate, s-a ajuns în situația în care militari subofițeri ieșiți la pensie în luna august 2017 să aibă pensia cu peste 1.000 lei mai mare decât colonei ieșiți la pensie în anul 2018 și care au lucrat în aceeași unitate.

7.Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocă Decizia nr. 290 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 16 august 2004, prin care Curtea Constituțională a clarificat rațiunea avută în vedere de legiuitor prin dispunerea unor măsuri de recalculare a pensiilor anterioare datei intrării în vigoare a noii legi. Astfel, Curtea Constituțională a statuat că o nouă legislație referitoare la pensii nu se aplică în mod automat persoanelor pensionate pe baza legislației anterior în vigoare. O asemenea aplicare ar însemna o extindere a incidenței actului normativ asupra unor situații din trecut, care ar avea efect retroactiv și ar contraveni dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție. Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat prevede pentru motive de echitate, ca măsuri de protecție socială, recalcularea și recorelarea pensiilor anterior stabilite, procedură prin aplicarea căreia se urmărește înlăturarea, în timp, a discrepanțelor inerente între cei pensionați sub imperiul legii anterioare și cei pensionați după intrarea în vigoare a noii reglementări. Existența unor asemenea discrepanțe nu îndreptățește însă calificarea reglementării ca fiind discriminatorie și, prin aceasta, neconstituțională, esențială fiind voința legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, și nu dintr-o dată, ceea ce, pentru rațiuni evidente, nu este practic posibil.

8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de autorul excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 3 lit. l) și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, modificate și completate prin art. VII pct. 1 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 au fost modificate și prin art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Însă, având în vedere că în cauza dedusă judecății produc efecte juridice prevederile art. 3 lit. l) și ale art. 60 din Legea nr. 223/2017, modificate și completate prin art. VII pct. 1 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, urmează a se reține ca obiect al excepției aceste prevederi legale, care au următorul cuprins:

–Art. 3 lit. l): „solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare“;

–Art. 60: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“.

12.În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 3 lit. l) și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, iar prin mai multe decizii, spre exemplu, Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, Decizia nr. 542 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 972 din 21 octombrie 2020, Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, Decizia nr. 544 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1038 din 6 noiembrie 2020, sau Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1204 din 9 decembrie 2020, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate.

14.Referitor la critica prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, care nu mai prevăd actualizarea pensiilor de serviciu, Curtea a observat că, potrivit acestor dispoziții de lege, pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Curtea a reținut că această reglementare constituie expresia opțiunii statului de a nu permite ca o pensie de serviciu să aibă o valoare mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei și este în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019 precitată și Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2021). În aceste condiții, eliminarea regulii actualizării pensiilor militare de stat și stabilirea unui plafon al acestora nu pot fi privite ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce aceasta vizează în mod nediferențiat toate persoanele beneficiare ale acestor pensii, destinatare ale normei juridice criticate.

15.Curtea a mai reținut că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 16, care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, precitată).

16.Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunțată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, articolul 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la dreptul la respectarea bunurilor, nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevede cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane.

17.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față.

18.Distinct, Curtea reține că intervenția legiuitorului în stabilirea unui plafon al pensiilor militare de stat se înscrie în marja sa de apreciere, permisă de Constituție, și nu are semnificația restrângerii exercițiului unor drepturi al unor sau libertăți fundamentale, în sensul dispozițiilor art. 53 din Constituție.

19.Aceleași considerente sunt aplicabile în mod corespunzător și în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate formulate cu privire la art. 3 lit. l) din Legea nr. 223/2015, prin care este reglementată semnificația noțiunii de „solda/salariu lunar net“, utilizată în cuprinsul actului normativ menționat.

20.Prin prisma criticilor de neconstituționalitate formulate, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu relevă niciun aspect de natură să aducă atingere dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție care reglementează principiul legalității.

21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Bogdan Paul Gheorghe în Dosarul nr. 10.891/3/2019 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. 3 lit. l) și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 10 iunie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin