privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului
Guvernul României hotărăşte:
Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului este organul administraţiei publice centrale de specialitate care aplica strategia dezvoltării şi politica Guvernului în domeniile gospodăririi apelor, pădurilor, protecţiei mediului şi controlului activităţilor nucleare.
În realizarea obiectului sau de activitate, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului are următoarele atribuţii principale:
a)asigura aplicarea legilor şi a hotărârilor Guvernului în concordanta cu respectarea limitelor de autoritate şi a principiului autonomiei agenţilor economici, instituţiilor şi organelor locale ale administraţiei publice;
b)analizează evoluţia fenomenelor specifice activităţilor sale, în corelare cu tendintele pe plan mondial, în scopul armonizării factorilor dezvoltării în condiţiile statului de drept şi ale economiei de piaţa, studierii şi pregătirii lucrărilor de legiferare;
c)iniţiază sau elaborează şi, după caz, avizează proiecte de acte normative - legi şi hotărâri ale Guvernului -, asigurând fundamentarea acestora;
d)iniţiază şi negociaza, din împuternicirea Guvernului, încheierea de convenţii, acorduri şi alte înţelegeri internaţionale sau propune acestuia întocmirea formelor de aderare la cele existente;
e)urmăreşte şi controlează aplicarea prevederilor legale, inclusiv a convenţiilor şi acordurilor internaţionale, în funcţie de specificul activităţilor;
f)conlucreaza cu organizaţiile şi instituţiile de specialitate pentru formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului;
g)orienteaza activitatea de cooperare internationala şi sprijină dezvoltarea formelor de cooperare guvernamentală şi neguvernamentala;
h)reprezintă interesele statului în diferite organe şi organisme internaţionale, în conformitate cu acordurile şi alte înţelegeri stabilite în acest scop, şi dezvolta relaţii de cooperare cu organe şi organizaţii similare din alte state şi cu organisme internaţionale, interesate în activitatea sa, în condiţiile legii;
i)are calitatea de titular al investiţiilor cu finanţare de la bugetul de stat sau al acelora pentru finanţarea cărora sunt asigurate garanţii de către stat, din domeniul sau de activitate;
j)avizează licentele de import-export, tehnologii de fabricaţie, echipamente, aparatura şi asistenţa tehnica, legate de domeniile sale de activitate;
k)asigura, la nivel naţional, controlul respectării, de către persoanele juridice şi fizice, a legilor şi reglementărilor din domeniile gospodăririi apelor, pădurilor, protecţiei mediului şi activităţilor nucleare;
l)editează publicaţii de specialitate şi de informare specifice;
m)exercita atribuţiile ce îi revin, potrivit legii, faţă de regiile autonome care funcţionează sub autoritatea sa;
n)în exercitarea atribuţiilor sale, colaborează cu celelalte ministere şi organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului, cu autorităţile publice locale şi cu alte organisme interesate;
o)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.
Pe lângă atribuţiile prevăzute la art. 2, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului exercita şi următoarele atribuţii specifice, pe domenii de activitate:
1.În domeniul gospodăririi apelor:
a)stabileşte regimul de utilizare a resurselor de apa şi asigura elaborarea de studii de fundamentare a politicii şi strategiei naţionale în domeniul gospodăririi apelor;
b)asigura reactualizarea schemelor-cadru de amenajare şi gospodărire a apelor, pe bazine sau grupe de bazine hidrografice, şi elaborează programe de dezvoltare a lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor;
c)acţionează pentru amenajarea complexa a bazinelor hidrografice, pentru valorificarea de noi surse de apa, asigurând corelarea tuturor lucrărilor realizate pe ape sau în legătură cu acestea;
d)coordonează activitatea de avizare şi de autorizare a lucrărilor care se construiesc pe ape sau în legătură cu apele;
e)organizează întocmirea cadastrului apelor şi a evidentei dreptului de folosire cantitativă şi calitativă a apelor;
f)stabileşte organizarea activităţii de prognoza, avertizare şi informare în domeniul gospodăririi apelor, hidrologiei şi meteorologiei;
g)stabileşte metodologia de fundamentare a sistemului de plati în domeniul apelor, precum şi procedura de elaborare a acesteia;
h)aproba utilizarea fondului apelor, ce se constituie conform legii;
i)dispune măsuri de instituire a unui regim de supraveghere specială sau de oprire a activităţii poluatorului ori a instalaţiei care provoacă poluarea apelor;
j)abiliteaza persoanele juridice pentru întocmirea studiilor de meteorologie, hidrologie şi hidrogeologie, de gospodărire a apelor şi de impact asupra resurselor de apa şi a zonelor riverane acestora.
2.În domeniul gospodăririi pădurilor:
a)elaborează studii de prognoza privind dezvoltarea durabila a fondului forestier naţional şi strategia de gospodărire şi de exploatare raţională a resurselor acestuia şi a vegetatiei forestiere din afară fondului forestier;
b)elaborează, potrivit legii, regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice specifice, privind administrarea şi gospodărirea durabila a fondului forestier naţional, a vegetatiei forestiere din afară acestuia, a fondului cinegetic şi a celui piscicol din apele de munte;
c)propune, pe baza amenajamentelor silvice, volumul maxim de masa lemnoasă care se exploatează anual din păduri şi din vegetatia forestieră din afară fondului forestier naţional, pe categorii de destinatari şi pe destinaţii, în condiţiile respectării posibilităţii pădurilor;
d)organizează şi coordonează activitatea de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică în domeniu, sprijină dezvoltarea acestora şi urmăreşte folosirea rezultatelor obţinute la fundamentarea măsurilor de gospodărire a pădurilor;
e)coordonează şi controlează activitatea de elaborare, în conceptie unitară, a amenajamentelor silvice, prin unităţi specializate pe care le autorizeaza în acest scop;
f)organizează cadastrul de specialitate în domeniul forestier şi urmăreşte furnizarea datelor necesare realizării sistemului de cadastru general;
g)analizează şi, după caz, aproba, în condiţiile prevăzute de lege, solicitarile de scoatere definitivă sau temporară din producţia silvică a unor terenuri forestiere, indiferent de natura proprietăţii;
h)coordonează, împreună cu factorii responsabili interesaţi, acţiunile de impadurire a terenurilor degradate, inapte pentru alte folosinţe, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie şi asigura o conceptie unitară de amenajare a terenurilor degradate şi de corectare a torenţilor pe bazine hidrografice şi perimetre de ameliorare; fundamentează necesitatea asigurării fondurilor respective;
i)organizează sistemul de supraveghere a stării de sănătate a pădurilor şi ia măsuri pentru reconstructia ecologica forestieră a pădurilor în declin;
j)ia măsuri şi sprijină dezvoltarea reţelei de drumuri forestiere, urmărind asigurarea fondurilor necesare, potrivit legii;
k)controlează modul în care se asigura integritatea fondului forestier şi a vegetatiei forestiere din afară acestuia;
l)controlează modul de exploatare, valorificare şi comercializare a tuturor produselor specifice fondului forestier, precum şi legalitatea circulaţiei acestora; controlează legalitatea funcţionarii instalaţiilor de debitat lemn rotund;
m)controlează modul în care se respecta reglementările privind administrarea fondului forestier proprietate publică şi, respectiv, cele referitoare la gospodărirea pădurilor, indiferent de natura proprietăţii şi a vegetatiei forestiere din afară fondului forestier;
n)exercita, în condiţiile legii, direct şi prin structurile proprii din teritoriu, atributia de administrator al tuturor fondurilor de vânătoare;
o)stabileşte şi controlează modul de gestionare a vânatului, a fondurilor de vânătoare şi salmonicole, precum şi cel referitor la organizarea, practicarea vânătorii şi a pescuitului în apele de munte; ia, potrivit legii, măsurile necesare privind activitatea cinegetica;
p)urmăreşte evoluţia stării fondului forestier naţional şi prezintă Guvernului rapoarte anuale asupra acesteia.
3.În domeniul protecţiei mediului:
a)coordonează activitatea de protecţie a mediului din cadrul unităţilor teritoriale subordonate;
b)organizează sistemul naţional de monitorizare integrată de fond şi de impact în domeniul mediului;
c)coordonează elaborarea normelor tehnice privind supravegherea calităţii mediului;
d)asigura accesul la informaţiile privind calitatea mediului;
e)iniţiază, coordonează, elaborează şi promovează strategia naţionala a mediului, în corelatie cu principiile dezvoltării durabile;
f)elaborează norme tehnice şi proceduri privind controlul respectării dispoziţiilor legale în domeniul mediului;
g)controlează modul de respectare a dispoziţiilor legale în vigoare de către persoanele fizice şi juridice;
h)elaborează norme tehnice privind reglementarea activităţilor cu impact asupra mediului, în scopul asigurării dezvoltării durabile;
i)reglementează activităţile economice şi sociale cu impact asupra mediului;
j)iniţiază şi finalizează acţiunile necesare pentru reconstructia ecologica;
k)iniţiază şi finalizează acţiunile necesare pentru conservarea diversitatii biologice şi managementul ariilor protejate;
l)iniţiază şi elaborează legislaţia specifică protecţiei mediului şi participa, potrivit dispoziţiilor legale, la promovarea acesteia;
m)identifica şi pregăteşte propuneri pentru proiecte şi programe cu finanţare internationala; asigura implementarea acestora;
n)coordonează, prin direcţiile de specialitate, programe internaţionale în domeniul mediului;
o)asigura îndeplinirea condiţiilor necesare respectării convenţiilor internaţionale în domeniul protecţiei mediului;
p)iniţiază şi sprijină dezvoltarea activităţii de cercetare, precum şi programele de instruire a personalului din domeniu;
r)elaborează proiecte de acte normative referitoare la taxele pentru emiterea acordurilor sau autorizaţiilor de mediu.
4.În domeniul activităţilor nucleare:
a)elaborează instrucţiuni cu caracter obligatoriu, precum şi reglementări de securitate nucleara privind asigurarea calităţii şi funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor şi instalaţiilor nucleare, protecţia împotriva radiatiilor nucleare a personalului expus profesional, a populaţiei, a mediului înconjurător şi a bunurilor materiale, protecţia fizica, evidenta, păstrarea şi transportul materialelor radioactive şi al materialelor fisionabile speciale, precum şi gestionarea deşeurilor radioactive;
b)eliberează autorizaţiile prevăzute de lege pentru unităţile care desfăşoară activităţi în domeniul nuclear şi acorda personalului lor permise de exercitare a acestor activităţi, în condiţiile prevăzute de lege şi de reglementările în vigoare;
c)avizează, potrivit legii, planurile de intervenţie pentru cazurile de accident nuclear şi participa la asigurarea intervenţiei;
d)controlează respectarea dispoziţiilor legale şi a condiţiilor din autorizaţiile eliberate unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul nuclear;
e)elaborează proceduri pentru urmărirea permanenta a radioactivitatii mediului şi asigura supravegherea radioactivitatii mediului pe teritoriul naţional;
f)iniţiază, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, acţiuni de promovare a intereselor specifice ale României în cadrul Agenţiei pentru Energie Atomica, Agenţiei pentru Energie Nucleara şi al altor organizaţii internaţionale specializate în domeniul reglementărilor şi controlului activităţilor nucleare; cooperează, în condiţiile legii, cu instituţii similare din alte state;
g)controlează aplicarea prevederilor acordurilor internaţionale în vigoare privind controlul garanţiilor, protecţia fizica, transportul materialelor fisionabile şi radioactive, protecţia contra radiatiilor, asigurarea calităţii şi securitatea nucleara a instalaţiilor;
h)cooperează cu alte organisme care au, potrivit legii, atribuţii în domeniul funcţionarii în condiţii de siguranţă a obiectivelor şi instalaţiilor nucleare, în corelatie cu cerinţele de protecţie a mediului şi a populaţiei;
i)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege în domeniul reglementărilor şi al controlului activităţilor nucleare.
(1)Atribuţiile privind desfăşurarea în siguranţa a activităţilor nucleare se realizează de către Comisia Naţionala pentru Controlul Activităţilor Nucleare, prevăzută în structura organizatorică a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.
(2)Numărul de posturi necesar pentru fiecare compartiment din structura organizatorică a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare se stabileşte prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, la propunerea preşedintelui acesteia, în cadrul numărului total de posturi aprobate pentru aparatul propriu al ministerului.
(3)Cheltuielile aferente activităţii Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare se suporta din bugetul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi din surse extrabugetare, conform prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţa a activităţilor nucleare.
(4)Evidenta economică a tuturor cheltuielilor Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare se realizează de administraţia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.
(1)Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului are în structura organizatorică departamente, direcţii generale, inspecţii de stat, direcţii, servicii şi birouri.
(2)Structura organizatorică a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului este prevăzută în anexa nr. 1. În cadrul acesteia, prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, se pot organiza servicii, birouri şi oficii cinegetice teritoriale, precum şi colective temporare, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 40/1991, republicată, cu modificările ulterioare.
(3)Numărul maxim de posturi este de 173, inclusiv demnitarii.
Personalul necesar pentru fiecare compartiment din structura organizatorică se stabileşte prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului.
(4)Pe lângă ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului funcţionează un colegiu al ministerului, ca organ consultativ. Componenta colegiului se stabileşte prin ordin al ministrului.
(5)Pe lângă departamentele şi pe lângă Comisia Naţionala pentru Controlul Activităţilor Nucleare, prevăzute în structura organizatorică cuprinsă în anexa nr. 1, funcţionează consilii consultative, a căror componenta şi atribuţii se stabilesc prin decizii ale secretarilor de stat şi ale preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare.
(6)Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare este asimilat cu funcţia de subsecretar de stat.
(7)Atribuţiile şi modul de funcţionare ale compartimentelor din aparatul propriu al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia şi se aproba prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului.
Atribuţiile şi sarcinile secretarilor de stat şi ale preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare se stabilesc prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului.
(8)Secretarul general îndeplineşte atribuţiile ce îi sunt delegate de către ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, acţionează pentru aducerea la îndeplinire a ordinelor şi măsurilor stabilite de acesta, sprijină secretarii de stat în coordonarea compartimentelor din subordinea lor şi asigura buna desfăşurare a relaţiilor dintre direcţii şi celelalte compartimente ale ministerului.
Secretarul general este numit în funcţie de către ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului.
Secretarul general este asimilat, ca salarizare, cu funcţia de director general.
(1)Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului are în subordinea sau sub autoritatea sa unităţile prevăzute în anexa nr. 2. (2) Structura organizatorică a unităţilor din subordinea ministerului se aproba prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului.
(3)Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor şi statele de funcţii pentru instituţiile publice finanţate de la bugetul de stat, precum şi atribuţiile acestora se stabilesc prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului.
Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului conduce întreaga activitate a ministerului şi îl reprezintă în raporturile cu celelalte ministere, cu alte autorităţi publice şi organizaţii, precum şi cu persoane juridice şi fizice din ţara şi din străinătate.
În exercitarea atribuţiilor sale, ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului emite ordine şi instrucţiuni.
(1)Pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului funcţionează următoarele organisme consultative:
a)Comisia Centrala pentru Apărare împotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice;
b)Comisia Naţionala pentru Siguranţa Barajelor şi Lucrărilor Hidrotehnice;
c)Comitetul Naţional Roman pentru Programul Hidrologic Internaţional;
d)Comisia Naţionala pentru Evaluarea Trofeelor de Vanat;
e)Consiliul Naţional de Vânătoare.
(2)Membrii organismelor prevăzute la alin. (1) sunt salarizaţi de unităţile la care sunt angajaţi, iar secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigura în cadrul numărului de posturi aprobat ministerului.
(3)Comisia Naţionala pentru Siguranţa Barajelor şi Lucrărilor Hidrotehnice, Comitetul Naţional Roman pentru Programul Hidrologic Internaţional şi Comisia Naţionala pentru Evaluarea Trofeelor de Vanat funcţionează conform regulamentelor privind componenta, modul de organizare şi atribuţiile prevăzute în anexele nr. 3, 4 şi 5.
Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului are în dotare un parc auto propriu de transport de persoane şi activităţi specifice de control la unităţile din subordine, de apărare împotriva inundaţiilor, poluarilor accidentale, incendiilor pădurilor, de administrare a fondurilor de vânătoare şi de control al activităţilor nucleare, stabilit potrivit normelor legale în vigoare.
Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga Hotărârea Guvernului nr. 457/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 19 august 1994.
PRIM-MINISTRU
VICTOR CIORBEA
Contrasemnează:
Ministrul apelor, pădurilor
şi protecţiei mediului,
Ioan Oltean
Ministru de stat,
ministrul finanţelor,
Mircea Ciumara
Ministrul muncii
şi protecţiei sociale,
Alexandru Athanasiu
MINISTERUL APELOR, PĂDURILOR Numărul maxim de posturi: 173
ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI (exclusiv demnitarii)
┌──────────┐
│ MINISTRU │
┌──────────┐ └────┬─────┘ ┌─────────────────┐
│ SECRETAR │ │ │ Direcţia │
│ GENERAL ├──┐ │ ┌───┤control financiar│
└──────────┘ │ │ │ │ propriu │
├──────────────────┼──────────────────┤ └─────────────────┘
┌──────────┐ │ │ │ ┌─────────────────┐
│CONSILIERI│ │ │ │ │ Serviciul │
│ ├──┘ │ └───┤ contencios │
└──────────┘ │ └─────────────────┘
┌───────────────────────┬────────────────────────┴┬──────────────────────┬───────────────┬────────────┐
┌─────────┴─────────┐ ┌───────────┴────────────┐ ┌──────────┴──────────┐ ┌────────┴────────┐ │ │
│ │ │ │ │ │ │COMISIA NAŢIONALĂ│ │ │
│ DEPARTAMENTUL │ │ DEPARTAMENTUL │ │ DEPARTAMENTUL │ │ PENTRU CONTROLUL│ │ │
│ APELOR │ │ PĂDURILOR │ │ PROTECŢIEI MEDIULUI │ │ ACTIVITĂŢILOR │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ NUCLEARE │ │ │
│ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ │ │ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─│ │ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ │ │ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ │ │ │
│ Secretar de stat │ │ Secretar de stat │ │ Secretar de stat │ │ Preşedinte │ │ │
└─────────┬─────────┘ └───────────┬────────────┘ └──────────┬──────────┘ └────────┬────────┘ │ │
┌──────────┘ ┌────────────┘ ┌───────────┘ ┌──────────┘ │ │
│ ┌──────────────────┐│ ┌───────────────────────┐│ ┌────────────────────┐│ ┌─────────────────┐┌─────┴────┐┌──────┴───────┐
│┌┤ Direcţia de ││┌┤ Direcţia strategii şi ││ │Direcţia strategii, ││ │Direcţia generală││ Direcţia ││ Direcţia │
│││ gospodărire a ││││ reglementări silvice ││┌┤legislaţie, economia││ │centrale nuclearo││ generală ││ integrare │
│││ apelor │││└───────────────────────┘│││ mediului şi ││┌┤ electrice şi ││ de ││ europeană, │
││└──────────────────┘││┌───────────────────────┐│││dezvoltare durabilă ││││ ciclu de ││dezvoltare││ programe şi │
││┌──────────────────┐│││Direcţia fond forestier│││└────────────────────┘└┤│ combustibil ││şi resurse││ relaţii │
│││ Direcţia de ││├┤ şi reconstructie │││┌────────────────────┐ │└─────────────────┘│ ││internaţionale│
│││apărare împotriva ││││ ecologică ││││Direcţia conservarea│ │┌─────────────────┐└──────────┘└──────────────┘
└┤┤ inundaţiilor, │││└───────────────────────┘│││ diversităţii │ └┤ Registrul │
││sinteze, cadastru,│└┤┌───────────────────────┐└┤┤ biologice şi │ │ nuclear român*) │
││informare publică │ ├┤ Inspecţia de stat a │ ││managementul ariilor│ └─────────────────┘
│└──────────────────┘ ││ pădurilor*) │ ││ protejate │
│┌──────────────────┐ │└───────────────────────┘ │└────────────────────┘
└┤Inspecţia de stat │ │┌───────────────────────┐ │┌────────────────────┐
│ a apelor*) │ └┤ Direcţia de vânătoare │ ├┤Direcţia monitoring │
└──────────────────┘ │ şi salmonicultură**) │ │└────────────────────┘
└───────────────────────┘ │┌────────────────────┐
└┤ Corpul de control │
│ ecologic*) │
└────────────────────┘
*)Inspecţiile de stat, Corpul de control ecologic şi Registrul nuclear român sunt organizate la nivel de direcţie generală.
**)În cadrul direcţiei funcţionează 10 oficii cinegetice teritoriale, fără personalitate juridică. Structura organizatorică a acestora se aproba prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului.
UNITĂŢILE
din subordinea sau de sub autoritatea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului
I. Instituţii publice finanţate de la bugetul de stat, cu personalitate juridică
1.42 de agenţii de protecţie a mediului, judeţene şi a municipiului Bucureşti - servicii publice descentralizate.
2.Agenţia Naţionala pentru Supravegherea Radioactivitatii Mediului.
3.Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării".
II. Unităţi de cercetare ştiinţifică, proiectare, documentare şi informare
(Cu personalitate juridică şi finanţate din venituri extrabugetare)
1.Institutul de Cercetări şi Ingineria Mediului Bucureşti
2.Institutul Roman de Cercetări Marine Constanta
3.Institutul de Cercetări şi Proiectari "Delta Dunării" Tulcea
4.Oficiul de Informare-Documentare.
III. Regii autonome
1.Regia Autonomă a Apelor "Apele Române"
2.Regia Naţionala a Pădurilor
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
a Comisiei Naţionale pentru Siguranţa Barajelor şi Lucrărilor Hidrotehnice
Deţinătorii cu orice titlu de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, şi ai altor construcţii hidrotehnice, denumiţi în continuare deţinători de lucrări, au obligaţia sa monteze aparatura de măsura şi control necesară urmăririi comportării în timp a lucrărilor, să-şi organizeze sistemul şi activitatea de urmărire şi sa realizeze expertizarea lucrărilor la termenele stabilite.
Deţinătorii de lucrări ale căror avarieri sau distrugeri pot pune în pericol vieţi omeneşti şi bunuri sau pot aduce prejudicii mediului sunt obligaţi sa instaleze sisteme de avertizare-alarmare în caz de pericol şi sa organizeze activitatea de supraveghere.
Se supun prevederilor prezentului regulament deţinătorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, şi ai altor construcţii hidrotehnice, denumite în continuare lucrări hidrotehnice. Aceste lucrări hidrotehnice pot fi definitive şi provizorii, indiferent de categoria de importanţa şi de tipul acestora, şi includ şi lucrările de modernizare, modificare, transformare, consolidare, de reparaţii şi de imbunatatire a terenului de fundare a acestora.
Pentru coordonarea, îndrumarea şi urmărirea activităţii de supraveghere a lucrărilor hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranţa a acestora, pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului funcţionează, ca organism cu caracter consultativ, Comisia Naţionala pentru Siguranţa Barajelor şi Lucrărilor Hidrotehnice, constituită din reprezentanţi ai ministerelor, regiilor autonome şi instituţiilor publice interesate.
Comisia Naţionala pentru Siguranţa Barajelor şi Lucrărilor Hidrotehnice, denumita în continuare comisia naţionala, se compune din preşedinte, doi vicepreşedinţi, secretar şi are un număr de până la 30 de membri. Prin membrii comisiei naţionale se înţelege preşedintele, vicepreşedinţii, secretarul şi membrii propuşi de factorii interesaţi.
Preşedintele comisiei naţionale este ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, unul dintre vicepreşedinţi este secretarul de stat din Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, care coordonează activitatea de gospodărire a apelor, iar cel de-al doilea vicepreşedinte este reprezentantul Comitetului Naţional Roman al Marilor Baraje.
Membrii comisiei naţionale sunt reprezentanţi cu drept de decizie, numiţi de ministerele, regiile autonome şi instituţiile publice interesate, specialişti din institutele de învăţământ superior, de cercetare şi proiectare pentru construcţii hidrotehnice, precum şi specialişti din unităţile de exploatare a construcţiilor hidrotehnice, desemnaţi de conducerile unităţilor respective. Lista unităţilor care sunt reprezentate în comisia naţionala se propune de către Direcţia de apărare împotriva inundaţiilor, sinteze, cadastru, informare publică din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi se aproba de ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului.
Componenta nominală a comisiei naţionale se aproba prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, pe baza propunerilor formulate de autorităţile menţionate la art. 5.
Comisia naţionala se întruneşte într-o şedinţa ordinară anuală de analiza, precum şi în şedinţe extraordinare, convocate, ori de câte ori este necesar, de către preşedinte sau de către biroul operativ al comisiei naţionale, când preşedintele lipseşte. Hotărârile comisiei naţionale se iau în prezenta a cel puţin două treimi din numărul total al membrilor săi şi se aproba cu majoritatea simpla a celor prezenţi.
Deciziile operative între şedinţele comisiei naţionale se adoptă de către biroul operativ al acesteia, care este propus de către Direcţia de apărare împotriva inundaţiilor, sinteze, cadastru, informare publică din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, şi se aproba prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului.
La şedinţele comisiei naţionale pot fi invitaţi şi reprezentanţi ai Comisiei Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor, ai Comisiei Centrale pentru Apărarea împotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţii Hidrotehnice, ai comisiilor centrale pentru alte tipuri de dezastre, ai Ministerului Apărării Naţionale, ai Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului, ai conducerilor unităţilor de exploatare, interesaţi în analizarea funcţionarii în siguranţa a lucrărilor pe care le au în administrare, precum şi alţi invitaţi, cu avizul biroului operativ al comisiei naţionale.
În îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 4, comisia naţionala exercita următoarele atribuţii:
a)stabileşte, împreună cu deţinătorii de lucrări, modul de organizare a activităţii de urmărire a comportării în timp şi de exploatare în siguranţa a lucrărilor hidrotehnice pe care aceştia le deţin sau le au în administrare, precum şi perioadele în care se efectuează expertizele tehnice privind starea de siguranţă în exploatare; în acest sens, avizează regulamentele de organizare şi funcţionare şi componenta nominală a comisiilor proprii, organizate la nivel central de către principalii deţinători de lucrări;
b)întocmeşte şi actualizează lista lucrărilor hidrotehnice de mare importanţa, care prezintă elemente de risc crescut, ţinând seama de efectele negative asupra oamenilor şi obiectivelor social-economice, în caz de avarii, stabileşte şi aproba liste de competenţa privind avizarea documentaţiilor de expertiza tehnica privind starea de siguranţă în exploatare pentru toate tipurile de lucrări hidrotehnice;
c)analizează şi avizează rapoartele anuale de activitate ale comisiilor deţinătorilor de lucrări, constituite conform prevederilor art. 14, alte informări şi propuneri prezentate de aceste comisii, precum şi de ministerele, regiile autonome sau unităţile interesate;
d)analizează, corelează şi aproba programele anuale propuse de deţinătorii de lucrări, pentru efectuarea expertizelor tehnice la lucrările proprii, efectuează analize asupra măsurilor şi lucrărilor de punere în siguranţa, propuse de aceştia, şi urmăreşte modul de realizare a lor;
e)colaborează cu Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, precum şi cu alte organisme abilitate de lege, pentru controlul calităţii lucrărilor şi construcţiilor hidrotehnice;
f)dispune expertizarea lucrărilor hidrotehnice, evidentiate, cu risc crescut de avariere, şi stabileşte, împreună cu Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului, măsurile operative imediate şi de perspectiva pentru evitarea accidentelor;
g)avizează documentaţiile de expertiza tehnica a stării de siguranţă în exploatare a lucrărilor hidrotehnice din lista de competenţa a comisiei naţionale, precum şi cele pentru alte lucrări la care s-a dispus expertiza;
h)analizează şi avizează metodologia de expertiza tehnica a stării de siguranţă în exploatare a lucrărilor hidrotehnice;
j)analizează şi aproba normele tehnice şi reglementările interne propuse de ministerele, regiile autonome şi instituţiile de specialitate, care activează în domeniul construcţiilor hidrotehnice, cu privire la activitatea de urmărire a comportării în timp şi de funcţionare în siguranţa a lucrărilor şi construcţiilor hidrotehnice, precum şi normele de instalare, urmărire şi stabilire a pragurilor critice la aparatura de măsura şi control, aferente acestor lucrări;
j)participa la schimburi de experienta şi manifestări ştiinţifice organizate la deţinătorii de lucrări hidrotehnice din ţara şi din străinătate şi stabileşte legături de colaborare cu organisme similare din alte tari.
Pentru activitatea curenta, reprezentând participarea la şedinţele anuale de analiza şi la şedinţele extraordinare, membrii comisiei naţionale sunt salarizaţi de unităţile la care sunt angajaţi.
Secretariatul tehnic permanent al comisiei naţionale are următoarele atribuţii:
a)asigura legătură cu membrii comisiei naţionale şi cu ceilalţi factori interesaţi, pentru definitivarea materialelor propuse a fi analizate pe ordinea de zi, îi mobilizeaza pe membri la şedinţe şi la alte acţiuni;
b)întocmeşte procese-verbale în cadrul şedinţelor ordinare şi extraordinare ale comisiei naţionale, în care se consemnează ordinea de zi, discutiile purtate, concluziile şi măsurile stabilite;
c)solicita rapoarte deţinătorilor de lucrări, analizează şi sintetizeaza informarile şi alte materiale primite pe adresa comisiei naţionale, le prezintă biroului operativ al acesteia şi îi informează pe membrii comisiei naţionale asupra acţiunilor întreprinse între şedinţe;
d)organizează şi participa, împreună cu alţi factori interesaţi, la acţiuni de verificare a activităţii de urmărire a comportării în timp şi de exploatare în condiţii de siguranţă a lucrărilor hidrotehnice ale diversilor deţinători de lucrări;
e)asigura secretariatele şedinţelor de avizare a documentaţiilor privind expertizele tehnice ale lucrărilor hidrotehnice din competenţa de avizare a comisiei naţionale, întocmeşte avizele, păstrează documentaţiile şi asigura gestionarea cheltuielilor pentru emiterea avizelor de expertiza, conform prevederilor legale.
Secretariatul tehnic permanent al comisiei naţionale este asigurat de personalul Direcţiei de apărare împotriva inundaţiilor, sinteze, cadastru, informare publică, din Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, în cadrul numărului de posturi aprobat ministerului, iar secretariatul comisiei naţionale şi al biroului operativ al acesteia este şeful serviciului de specialitate din cadrul acestei direcţii.
Pentru activităţile extraprofesionale desfăşurate de secretariatul tehnic permanent, personalul respectiv va fi remunerat, conform prevederilor legale, ca şi membrii comisiei naţionale.
Pentru buna desfăşurare a activităţilor comisiei naţionale, secretariatul tehnic permanent al acesteia va fi dotat cu: un telefon-fax cu acces internaţional, complet - calculator P.C. (calculator, imprimanta, scaner şi retroproiector), un xerox format mic, camera de luat vederi portabila, videorecorder player, aparat de fotografiat color, împreună cu materialele consumabile şi de birou aferente.
Secretariatul tehnic permanent al comisiei naţionale poate avea şi alte dotări, care pot fi constituite din fonduri bugetare sau extrabugetare, inclusiv prin donaţii sau sponsorizări, efectuate, conform prevederilor legale, de către persoane juridice sau fizice din ţara sau din străinătate. Secretariatul tehnic permanent răspunde de buna administrare a dotărilor.
Ministerele, regiile autonome şi instituţiile publice centrale, care au în subordine sau coordonează activitatea unor deţinători de lucrări hidrotehnice, vor organiza, la nivel central, comisii proprii de urmărire a comportării în timp şi de exploatare în condiţii de siguranţă a lucrărilor pe care le deţin sau le administrează, denumite în continuare comisii de specialitate.
Regulamentele de organizare şi funcţionare şi componenta nominală a comisiilor de specialitate ale deţinătorilor de lucrări se aproba prin ordin sau decizie a conducerii unităţii respective, în baza avizului comisiei naţionale.
Membrii comisiei naţionale pot face parte din comisiile de specialitate ale deţinătorilor de lucrări, având îndatoririle şi drepturile aferente, conform prevederilor legale.
Metodologia de expertiza tehnica a stării de siguranţă în exploatare a lucrărilor hidrotehnice este avizată de comisia naţionala şi aprobată prin ordin comun al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului şi al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului. Ordinul se publică în Monitorul Oficial al României.
Expertizarea stării tehnice de siguranţă în exploatare a lucrărilor hidrotehnice se realizează, în baza metodologiei prevăzute la art. 17, de către comisii de expertiza compuse din specialişti în domeniu, preşedintele comisiei fiind expert tehnic atestat tehnico-profesional conform prevederilor legale.
Documentaţiile privind expertizarea stării de siguranţă în exploatare a lucrărilor hidrotehnice se avizează de către comisiile speciale, abilitate de comisia naţionala, conform competentelor de avizare stabilite prin metodologia prevăzută la art. 17. Procedura de abilitare a comisiilor de avizare şi competentele de emitere a avizelor se stabilesc prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului.
Activitatea de avizare a documentaţiilor de expertiza tehnica pe care o desfăşoară comisiile de expertiza şi comisia naţionala sunt activităţi extraprofesionale şi se remunereaza corespunzător prevederilor legale.
Cheltuielile pentru efectuarea documentaţiilor de expertizare tehnica la baraje şi la alte lucrări hidrotehnice şi pentru emiterea avizelor aferente se asigura din venituri extrabugetare, care se achită de către deţinătorii lucrărilor respective, precum şi din venituri bugetare şi extrabugetare, realizate conform prevederilor legale.
Tarifele pentru efectuarea expertizelor şi avizelor aferente, precum şi remunerarea membrilor comisiilor de expertiza se stabilesc, anual, la propunerea comisiei naţionale, prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, vizat de Ministerul Finanţelor.
În termen de un an de la data aprobării prezentului regulament, comisia naţionala va elabora reglementările de aplicare a prevederilor acestuia, care se vor aproba prin ordine ale ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului. Aceste ordine se vor publică în Monitorul Oficial al României.
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
a Comitetului Naţional Roman pentru Programul Hidrologic Internaţional
Comitetul Naţional Roman pentru Programul Hidrologic Internaţional are ca scop principal conjugarea eforturilor specialiştilor din România, care activează în domeniul hidrologiei şi resurselor de apa, în vederea participării la acţiunile internaţionale legate de aplicarea Programului hidrologic internaţional, în scopul unei dezvoltări durabile într-un mediu evolutiv.
Comitetul Naţional Roman pentru Programul Hidrologic Internaţional, denumit în continuare comitetul, îşi desfăşoară activitatea ca organism consultativ pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, care îi asigura condiţiile de funcţionare şi secretariatul tehnic permanent.
Comitetul se compune din preşedinte, doi vicepreşedinţi, secretar şi membri. Preşedintele comitetului este secretarul de stat care răspunde de activitatea Departamentului apelor; vicepreşedinţii şi secretarul sunt propuşi de preşedinte dintre specialişti şi personalităţi recunoscute în domeniu, iar membrii sunt desemnaţi, la cererea preşedintelui, de către instituţiile care au specialişti în domeniul hidrologiei, resurselor de apa şi protecţiei calităţii apelor, precum şi cadre didactice din învăţământul superior de profil.
Secretariatul tehnic permanent al comitetului este asigurat de către Direcţia de apărare împotriva inundaţiilor, sinteze, cadastru, informare publică, din Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, în cadrul numărului de posturi aprobat ministerului.
Deciziile operative dintre doua consfatuiri ale comitetului se adoptă de preşedinte, vicepreşedinţi şi secretar, care constituie biroul operativ al comitetului.
Componenta nominală a comitetului se aproba prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului.
Componenta aprobată se comunică, anual şi la cerere, secretarului general al UNESCO, pentru includerea acesteia în Lista comitetelor naţionale pentru Programul hidrologic internaţional şi a punctelor focale din ţările membre ale UNESCO, care se publică periodic de acest for.
Numărul membrilor comitetului este de până la 35 de persoane.
La iniţiativa preşedintelui comitetului sau în cazul când un număr de cel puţin 10 membri solicita aceasta, se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, consfatuiri cu membrii comitetului. Consfatuirea poate avea loc în prezenta a două treimi din numărul membrilor. Hotărârile se adoptă prin vot deschis, cu majoritatea simpla a celor prezenţi la consfatuire. La conferinţele comitetului pot fi invitaţi şi alţi specialişti şi personalităţi recunoscute în domeniu, aprobaţi de biroul operativ al comitetului.
Hotărârile comitetului şi deciziile biroului operativ cuprind propuneri care se înaintează spre aprobare ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului.
Biroul operativ constituie comisii pentru organizarea concursului pentru candidaţii la burse, în vederea participării la cursuri postuniversitare şi stagii de perfecţionare în ţara şi în străinătate pe linia Programului hidrologic internaţional.
Corespondenta interna şi internationala a comitetului se primeşte pe adresa ministerului.
Membrii comitetului sunt salarizaţi de unităţile unde sunt angajaţi. Cheltuielile de deplasare în ţara şi în străinătate vor fi suportate de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, precum şi de sponsori, persoane fizice şi persoane juridice, în condiţiile legii.
Comitetul informează anual Comisia Naţionala a României pentru UNESCO asupra activităţilor desfăşurate şi asupra modificărilor survenite în componenta sa.
Comitetul asigura corelarea programelor naţionale din domeniul hidrologiei şi gospodăririi resurselor de apa cu recomandările Consiliului Interguvernamental de Coordonare a Activităţii în cadrul Programului hidrologic internaţional, coordonat de UNESCO.
Comitetul colaborează cu Comisia Naţionala a României pentru UNESCO pentru asigurarea corelării programului cu alte activităţi cultural-ştiinţifice, conform prerogativelor acestei comisii.
Comitetul participa cu experţi la tratarea şi elaborarea temelor şi proiectelor cu caracter internaţional, care fac obiectul colaborării regionale şi globale; propune experţi şi raportori pentru grupele de lucru, comisiile şi conferinţele organizate în cadrul Programului hidrologic internaţional.
Comitetul participa cu delegaţi la acţiunile şi manifestările ştiinţifice internaţionale legate de Programul hidrologic internaţional.
Comitetul coordonează şi corelează pe plan naţional programul propriu cu programele elaborate de Organizaţia Meteorologica Internationala, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultura F.A.O. şi de alte organizaţii şi organisme naţionale şi internaţionale de specialitate.
Comitetul propune includerea activităţilor pentru realizarea Programului hidrologic internaţional în programul de relaţii internaţionale al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi al unităţilor de specialitate şi urmăreşte derularea acestor activităţi.
Pentru desfăşurarea activităţilor Comitetului Naţional Roman pentru Programul Hidrologic Internaţional, secretariatul tehnic permanent al acestuia va fi dotat cu: un telefon-fax cu acces internaţional, calculator P.C. cu imprimanta şi un xerox format mic, împreună cu materialele consumabile şi de birou aferente.
REGULAMENT
privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale pentru Evaluarea Trofeelor de Vanat
(1)Comisia Naţionala pentru Evaluarea Trofeelor de Vanat îşi desfăşoară activitatea pe baza prevederilor legale şi ale prezentului regulament, pe lângă Departamentul pădurilor din Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.
(2)Departamentul pădurilor asigura condiţiile de funcţionare şi secretariatul tehnic permanent.
Componenta Comisiei Naţionale pentru Evaluarea Trofeelor de Vanat se stabileşte prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, la propunerea Departamentului pădurilor, denumita în continuare comisie.
Comisia are următoarele atribuţii:
a)verifica modul în care s-a efectuat, de către comisiile judeţene, evaluarea trofeelor de vanat recoltate în România, de către vânătorii români şi străini;
b)reevaluarea şi omologarea trofeelor de vanat care vor participa la expoziţii naţionale şi internaţionale;
c)soluţionarea contestaţiilor formulate de vânătorii români şi străini împotriva trofeelor de vanat, efectuată de comisia judeteana.
(1)În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 3, comisia adopta hotărâri în prezenta a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.
(2)Hotărârile comisiei sunt valabile, definitive şi executorii, dacă sunt adoptate prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi.
(1)Cheltuielile generate de activitatea comisiei se suporta integral din veniturile extrabugetare realizate de către aceasta.
(2)În scopul realizării veniturilor menţionate la alin. (1), se vor aproba anual, prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, tarife pentru expertiza trofeelor cinegetice şi pentru soluţionarea contestaţiilor.
(3)Calitatea de membru al comisiei da dreptul numai la decontarea cheltuielilor de transport, diurna şi cazare, în limita veniturilor realizate.
Comisia Naţionala pentru Evaluarea Trofeelor de Vanat colaborează cu organismele de profil din ţara şi din străinătate, în limita atribuţiilor sale.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
