Ordin nr. 994 din 9 august 2018

Văzând Referatul de aprobare nr. SP 9.056 din 3.08.2018 al Direcției generale de asistență medicală și sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătății,

având în vedere prevederile art. 6 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul sănătății emite următorul ordin:

Articolul I

Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 21 februarie 2014, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1.La articolul 1, litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:

e)zonă de protecție sanitară - terenul din jurul obiectivului unde este interzisă orice folosință sau activitate care ar putea conduce la poluarea/contaminarea factorilor de mediu cu repercusiuni asupra stării de sănătate a populației rezidente din imediata vecinătate a obiectivului; pentru captările, construcțiile și instalațiile utilizate în alimentarea prin sistem public sau privat de aprovizionare cu apă potabilă/instalațiile de apă minerală, terapeutică sau pentru îmbutelierea apei se aplică prevederile pentru «zona de protecție sanitară cu regim sever“, «zona de protecție sanitară cu regim de restricție» și «perimetru de protecție hidrogeologică» din Normele speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 930/2005, denumite în continuare Norme speciale, și din Instrucțiunile privind delimitarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică, aprobate prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1.278/2011;

2.La articolul 1, după litera h) se introduc șapte noi litere, literele i), j), k), l), m), n) și o), cu următorul cuprins:

i)biosecuritate - complex de măsuri organizatorice și tehnice care sunt aplicate într-o fermă pentru prevenirea introducerii, persistenței și răspândirii de agenți patogeni, în scopul protejării sănătății animalelor și a sănătății publice;

j)bazin de înot - cuvă artificială umplută cu apă care întrunește cerințele de dimensionare și dotare ce permit exercitarea activităților de înot în conformitate cu tipul și nivelul prestațiilor pentru care este destinat;

k)piscină - construcție complexă echipată pentru îmbăiere și/sau înot, în care se regăsesc unul sau mai multe bazine artificiale, folosit/folosite pentru activități de agrement, formative și/sau sportive, după caz, precum și toate celelalte spații necesare desfășurării corespunzătoare a acestor activități;

l)suprafața adiacentă bazinului - pardoseala din jurul bazinului utilizată pentru circulație și activități sportive, didactice sau recreaționale, după caz;

m)pediluviu - spațiu de trecere către bazin, alcătuit dintr-o cuvă, dispusă astfel încât să nu poată fi sărită sau evitată, cu rol în dezinfecția și igienizarea picioarelor utilizatorilor;

n)apa de preaplin - cantitate de apă al cărei volum depășește capacitatea nominală a bazinului;

o)responsabil de piscină - persoana care asigură realizarea condițiilor de igienă, precum și funcționalitatea piscinei, instalațiilor și siguranța utilizatorilor.

3.Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 2

(1)Amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuie să se facă în zonele de locuit, pe terenuri sigure și salubre care să asigure:

a)protecția populației față de producerea unor fenomene naturale ca alunecări de teren, inundații, avalanșe;

b)reducerea degajării sau infiltrării de substanțe toxice, inflamabile sau explozive, apărute ca urmare a poluării mediului;

c)sistem centralizat sau individual de alimentare cu apă potabilă în conformitate cu normele legale în vigoare;

d)sistem de canalizare care asigură preluarea, colectarea, evacuarea și transportul apelor uzate, a apelor meteorice, precum și epurarea corespunzătoare a apelor uzate înainte de evacuare;

e)sistem de colectare selectivă a deșeurilor menajere;

f)sănătatea populației față de poluarea antropică cu compuși chimici, radiații și/sau contaminanți biologici.

(2)La zonificarea funcțională a localităților se va avea în vedere: separarea funcțiunilor, raportul interdependent al diferitelor zone funcționale, evitarea incompatibilităților funcționale în zonele destinate locuirii și funcțiunilor complementare ale acestora.

(3)Zonele de protecție sanitară vor fi stabilite, conform prevederilor prezentelor norme și altor prevederi legale aplicabile, precum și pe baza avizelor corespunzătoare dotărilor tehnico-edilitare ale zonelor de locuit eliberate de instituțiile abilitate.

(4)Zonele cu riscuri naturale sau antropice vor fi desemnate ca zone cu interdicție de construire a clădirilor cu destinație de locuințe sau socioculturale, pe baza studiilor elaborate de către instituții abilitate, până la înlăturarea riscului.

(5)La stabilirea amplasamentului noilor clădiri trebuie să se țină cont de obiectivele existente în zonă, precum ferme, adăposturi pentru animale, depozite de deșeuri sau alte surse potențiale de disconfort, cu respectarea simultană atât a distanțelor legale față de limita proprietăților și zonele de protecție sanitară, cât și a principiului celui mai vechi amplasament, cu respectarea prevederilor art. 3 alin. (1) și art. 4 din Legea nr. 204/2008 privind protejarea exploatațiilor agricole.

4.La articolul 3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3)În cazul învecinării cu clădiri cu fațade fără ferestre, respectiv calcan, prevederile alin. (1) se aplică doar pentru pereții cu ferestre, cu respectarea dreptului la însorire a încăperilor de locuit ale celui mai vechi amplasament.

5.La articolul 4, după litera a) se introduce o nouă literă, litera a^1), cu următorul cuprins:

a^1)acolo unde constrângerile de spațiu nu permit amenajarea de platforme care să îndeplinească condițiile de la lit. a), se pot amplasa pubele pentru colectarea selectivă a deșeurilor municipale în spații protejate și asigurate, cu cale de acces pentru evacuare, la distanță de minimum 5 metri de fațada neprevăzută cu ferestre a celei mai apropiate locuințe/imobil, cu condiția ca ritmul de evacuare a acestor deșeuri să fie zilnic;

6.Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 5

(1)Unitățile cu capacitate mică de producție, comerciale și de prestări servicii, discoteci, cluburi de noapte, care prin natura activității acestora pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populație prin producerea de zgomot, vibrații, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc., se amplasează numai în clădiri separate.

(2)Unitățile menționate la alin. (1) se amplasează la o distanță de minimum 15 m de ferestrele locuințelor.

(3)Distanța minimă specificată la alin. (2) se măsoară între fațada locuinței și perimetrul unității.

(4)Pentru unitățile menționate la alin. (1) se asigură mijloacele adecvate de limitare a noxelor, astfel încât să se asigure încadrarea acestora în normele din standardele în vigoare, precum și în normele specificate la art. 16 alin. (4)-(6).

(5)Se interzice schimbarea domeniului de activitate a unităților menționate la alin. (1) dacă prin aceasta se creează premisa apariției de riscuri pentru sănătatea populației din zona locuită sau dacă această schimbare conduce la nerespectarea valorilor-limită pentru poluanții emiși, respectiv compuși chimici, fizici și/sau biologici.

(6)Se interzice schimbarea destinației funcționale a unor zone, dacă prin aceasta se creează premisa apariției de riscuri pentru sănătatea populației din zona locuită.

7.La articolul 6 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a)se pot amplasa/amenaja unități comerciale, unități de prestări servicii, cabinete medicale ambulatorii fără paturi, laboratoare de analize medicale, puncte externe de recoltare probe biologice ale laboratoarelor de analize medicale, furnizori de servicii de îngrijiri la domiciliu, cabinete de practică pentru servicii publice conexe actului medical și cabinete veterinare pentru animale de companie, cu excepția celor menționate la art. 5 alin. (1);

8.La articolul 6 alineatul (1), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a^1), cu următorul cuprins:

a^1)Cabinetele medicale ambulatorii, laboratoarele de analize medicale și punctele externe de recoltare a probelor biologice, cabinetele medicale veterinare se amplasează în clădiri de locuit sau în clădiri în care se desfășoară și alte activități cu respectarea următoarelor condiții:

1.să asigure intrare și circuite separate față de locatarii din imobilul respectiv;

2.să asigure gestionarea deșeurilor periculoase conform reglementărilor legale în vigoare;

3.să nu creeze disconfort și riscuri pentru sănătate;

4.să respecte normele igienico-sanitare specifice activităților desfășurate conform reglementărilor legale în vigoare;

5.să asigure schimbarea destinației spațiului, conform activității desfășurate.

9.La articolul 6 alineatul (1), litera b) se abrogă.

10.Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 11

(1)Distanțele minime de protecție sanitară între teritoriile protejate și perimetrul unităților care produc disconfort și riscuri asupra sănătății populației sunt următoarele:

(2)Pentru exploatațiile agrozootehnice prevăzute la alin. (1) pct. 1-20, platformele de depozitare a gunoiului de grajd pot fi amplasate în interiorul fermei, în zona cea mai îndepărtată de locuințele vecine și sursele de apă, dar nu la o distanță mai mică decât cea prevăzută la art. 15 alin. (2^1), și exploatate astfel încât să nu polueze sursele de apă și să nu producă poluarea mediului și risc pentru sănătatea populației din proximitate.

(3)Pentru obiective care nu se regăsesc la alin. (1) și activități care nu sunt supuse reglementărilor de evaluare a impactului asupra mediului, specialiștii direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București vor evalua dacă funcționarea acestora implică riscuri asupra sănătății publice fie în stadiul de proiect, fie în faza de funcționare și, în caz afirmativ, vor recomanda operatorului economic efectuarea unui studiu de evaluare a impactului asupra sănătății.

11.La articolul 13, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(2)Zona industrială va fi stabilită astfel încât poluanții să nu depășească valorile-limită și concentrațiile maxime admisibile în aerul ambiental din teritoriile protejate, astfel cum sunt ele prevăzute în legislația națională din domeniul calității aerului.

(3)Obiectivele/Activitățile care, conform legislației de protecție a mediului, necesită parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului sunt considerate obiective potențial poluatoare și trebuie să se supună reglementărilor de la alin. (1).

12.Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 14

(1)Pentru unitățile sanitare cu servicii de spitalizare continuă care, prin specificul activității lor, necesită condiții optime de igienă și confort pentru reducerea riscurilor specifice, se asigură o zonă de protecție sanitară față de locuințe, arterele de circulație cu trafic intens, zonele urbane aglomerate, stabilită prin studii de impact asupra stării de sănătate a populației. Fac excepție unitățile cărora le este asigurată o zonă de protecție de minimum 50 m față de locuințe, artere de circulație cu trafic intens.

(2)Unităților sanitare cu servicii de spitalizare de zi, centrelor de sănătate, centrelor de diagnostic, centrelor multifuncționale, ambulatoriilor de specialitate, creșelor, grădinițelor, școlilor li se asigură o zonă de protecție sanitară față de clădirile de locuit din vecinătate de minimum 15 m.

13.Articolul 15 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 15

(1)În gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă printr-un sistem centralizat de distribuție, adăposturile pentru creșterea animalelor în curțile persoanelor particulare, de cel mult echivalentul a 6 unități de vită mare în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale și echivalentul a 4 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci, calculate conform tabelului de conversie din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/669 al Comisiei din 28 aprilie 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 în ceea ce privește modificarea și conținutul programelor de dezvoltare rurală, publicitatea pentru aceste programe și ratele de conversie în unități vită mare se amplasează la cel puțin 10 m de cea mai apropiată locuință învecinată și sursă de apă destinată consumului uman și se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului și risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligația respectării condițiilor de biosecuritate.

(2)În gospodăriile unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apă curentă, adăposturile de animale de cel mult echivalentul a 10 unități de vită mare în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale și echivalentul a 7 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci, calculate conform tabelului de conversie din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/669 al Comisiei din 28 aprilie 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 în ceea ce privește modificarea și conținutul programelor de dezvoltare rurală, publicitatea pentru aceste programe și ratele de conversie în unități vită mare se amplasează la cel puțin 10 m de cea mai apropiată locuință învecinată și sursă de apă destinată consumului uman și se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului și risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligația respectării condițiilor de biosecuritate.

(3)În gospodăriile cu un număr de animale mai mare decât cel prevăzut la alin. (1) și (2), adăposturile pentru creșterea animalelor se amplasează la distanță de 50 m de cea mai apropiată locuință vecină și sursă de apă destinată consumului uman.

(4)În mediul urban, prin hotărâri ale consiliilor locale sau prin studiu de impact asupra sănătății se pot stabili distanțe de protecție sanitară mai mari decât cele specificate în prezentul ordin, în funcție de specificul fiecărei unități administrativ-teritoriale.

14.Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 16

(1)Dimensionarea zonelor de protecție sanitară se face în așa fel încât în teritoriile protejate să se asigure și să se respecte valorile-limită ale indicatorilor de zgomot, după cum urmează:

a)în perioada zilei, între orele 7,00-23,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L_AeqT) nu trebuie să depășească la exteriorul locuinței valoarea de 55 dB;

b)în perioada nopții, între orele 23,00-7,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L_AeqT) nu trebuie să depășească la exteriorul locuinței valoarea de 45 dB;c) 50 dB pentru nivelul de vârf, în cazul măsurării acustice efectuate la exteriorul locuinței pe perioada nopții în vederea comparării rezultatului acestei măsurări cu valoarea-limită specificată la lit. b).

(2)În cazul în care un obiectiv se amplasează într-o zonă aflată în vecinătatea unui teritoriu protejat în care zgomotul exterior de fond anterior amplasării obiectivului nu depășește 50 dB (A) în perioada zilei și 40 dB (A) în perioada nopții, atunci dimensionarea zonelor de protecție sanitară se face în așa fel încât în teritoriile protejate să se asigure și să se respecte valorile-limită ale indicatorilor de zgomot, după cum urmează:

a)în perioada zilei, între orele 7,00-23,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L_AeqT) nu trebuie să depășească la exteriorul locuinței valoarea de 50 dB;

b)în perioada nopții, între orele 23,00-7,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L_AeqT) nu trebuie să depășească la exteriorul locuinței valoarea de 40 dB;c) 45 dB pentru nivelul de vârf, în cazul măsurării acustice efectuate pe perioada nopții la exteriorul locuinței în vederea comparării rezultatului acestei măsurări cu valoarea-limită specificată la lit. b).

(3)Sunt interzise amplasarea și funcționarea unităților cu capacitate mică de producție, comerciale și de prestări servicii specificate la art. 5 alin. (1) în interiorul teritoriilor protejate, cu excepția zonelor de locuit.

(4)Amplasarea și funcționarea unităților cu capacitate mică de producție, comerciale și de prestări servicii specificate la art. 5 alin. (1), în interiorul zonelor de locuit, se fac în așa fel încât zgomotul provenit de la activitatea acestora să nu conducă la depășirea următoarelor valori-limită:a) 55 dB pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L_AeqT), la exteriorul locuințelor, în perioada zilei, între orele 7,00-23,00;b) 45 dB pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L_AeqT), la exteriorul locuințelor, în perioada nopții, între orele 23,00-7,00;c) 50 dB pentru nivelul de vârf, în cazul măsurării acustice efectuate pe perioada nopții la exteriorul locuinței în vederea comparării acestei măsurări cu valoarea-limită specificată la lit. b).

(5)Prin excepție de la prevederile alin. (3) sunt permise amplasarea și funcționarea unităților comerciale cu activitate de restaurant în parcuri, cu program de funcționare în perioada zilei, între orele 7,00-23,00, dacă zgomotul provenit de la activitatea acestora nu conduce la depășirea următoarelor valori-limită:a) 55 dB (A) pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L_AeqT), la distanța de 15 metri de perimetrul unității;b) 60 dB (A) pentru nivelul de vârf, în cazul măsurării acustice efectuate la distanța de 15 metri de perimetrul unității, în vederea comparării rezultatului acestei măsurări cu valoarea-limită specificată la lit. a).

(6)În cazul diferitelor tipuri de unități cu capacitate mică de producție și de prestări servicii, precum și al unităților comerciale, în special al acelora de tipul restaurantelor, barurilor, cluburilor, discotecilor etc., care, la data intrării în vigoare a prezentelor norme, își desfășoară activitatea la parterul/subsolul clădirilor cu destinație de locuit, funcționarea acestor unități se face astfel încât zgomotul provenit de la activitatea acestora să nu conducă la depășirea următoarelor valori-limită, pentru oricare dintre locuințele aflate atât în clădirea la parterul/subsolul căreia funcționează respectiva unitate, cât și în clădirile de locuit învecinate:a) 55 dB (A) pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L_AeqT), la exteriorul locuinței, în perioada zilei, între orele 7,00-23,00;b) 45 dB (A) pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L_AeqT), la exteriorul locuinței, în perioada nopții, între orele 23,00-7,00;c) 35 dB (A) pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L_AeqT), în interiorul locuinței, în perioada zilei, între orele 7,00-23,00;d) 30 dB pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L_AeqT), în interiorul locuinței, în perioada nopții, între orele 23,00-7,00;e) 35 dB pentru nivelul de vârf, în cazul măsurării acustice efectuate pe perioada nopții la interiorul locuinței în vederea comparării rezultatului acestei măsurări cu valoarea-limită specificată la lit. d).

(7)Autoritățile publice care au în structurile proprii laboratoare de zgomot sau care au în atribuții realizarea de măsurări acustice în exteriorul și/sau în interiorul locuințelor au obligația elaborării unor proceduri de măsurare a zgomotului care să respecte prevederile SR ISO 1996/1-08 și SR ISO 1996/2-08.

(8)Ministerul Sănătății și autoritatea publică centrală pentru protecția mediului vor prevedea în actele de reglementare pe care le vor emite măsurile tehnice și/sau administrative necesare astfel încât amplasarea și funcționarea unităților cu capacitate mică de producție, comerciale și de prestări servicii, precum și dimensionarea zonelor de protecție sanitară să se realizeze cu respectarea alin. (1)-(6), după caz.

15.Articolul 17 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 17

(1)Parametrii sanitari care trebuie să fie respectați la proiectarea și execuția locuințelor sunt:

–suprafața minimă a unei camere = 12 mp;

–suprafața minimă a bucătăriei = 5 mp;

–înălțimea sub plafon = 2,55 m.

(2)Încăperile de locuit și bucătăriile trebuie prevăzute cu deschideri directe către aer liber - uși, ferestre, care să permită ventilația naturală.

(3)Iluminatul natural în camere și bucătărie trebuie să permită desfășurarea activităților zilnice fără a se recurge la lumina artificială.

(4)Ventilația naturală trebuie să prevină vicierea și poluarea aerului interior prin asigurarea următorilor parametri:

–volumul minim de aer necesar unei persoane este de 30 mc;

–ventilația naturală în bucătărie, baie și cămară trebuie asigurată prin prize de aer exterior, pentru evacuarea aerului prin conducte verticale cu tiraj natural, și prin păstrarea liberă a unui spațiu de 1 cm sub ușile interioare;

–suprafața părții mobile a ferestrei din încăperea de locuit trebuie să respecte proporția minimă de 1/20 din suprafața podelei.

(5)Ghenele tehnice și toboganul de deșeuri solide se izolează acustic și se prevăd cu posibilități de acces pentru curățare și decontaminare periodică.

(6)Pereții, planșeele și puțul ascensorului trebuie izolate împotriva zgomotelor și vibrațiilor.

(7)Sistemul de încălzire trebuie să asigure temperatura minimă de 20°C în camerele de locuit, cu diferențe în funcție de destinația încăperii:

a)baie și W.C. - 22°C;

b)camera de zi - 22°C;

c)dormitoare - 20°C.

16.Articolul 20 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 20

(1)Distanțele prevăzute la art. 11 alin. (1) pot fi modificate doar pe baza studiilor de impact asupra sănătății publice elaborate de persoane fizice și juridice specializate, certificate conform metodologiei de efectuare a studiilor de impact asupra sănătății, aprobată de către ministrul sănătății.

(2)Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populației se realizează pentru proiectele supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pe baza memoriului de prezentare întocmit conform conținutului-cadru prevăzut în anexa nr. 5 la Metodologia de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor, al ministrului administrației și internelor, al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 135/76/84/1.284/2010, a certificatului de urbanism emis în condițiile legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și a planurilor-anexă la acesta, a unui raport privind calitatea factorilor de mediu posibil afectați, precum și a altor documente/studii relevante.

(3)Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populației se realizează pentru activitățile existente în cadrul procedurii de emitere a autorizației de mediu pe baza fișei de prezentare și declarației întocmite de titularul activității în conformitate cu conținutul-cadru din anexa nr. 2 la Procedura de emitere a autorizației de mediu, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.798/2007, cu modificările și completările ulterioare, și a unui raport privind calitatea factorilor de mediu posibil afectați.

(4)Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populației se realizează pentru activitățile care intră sub incidența prevederilor legislației privind emisiile industriale, în cadrul procedurii de emitere a autorizației integrate de mediu, pe baza documentației întocmite în conformitate cu cerințele art. 12 din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările și completările ulterioare.

(5)Concluziile evaluării impactului asupra stării de sănătate a populației se integrează corespunzător în raportul privind impactul asupra mediului/bilanțul de mediu/raportul de amplasament elaborat în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, procedura de emitere a autorizației/autorizației integrate de mediu și sunt menționate în acordul de mediu și autorizația de mediu, autorizația integrată de mediu, după caz.

(6)Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populației se realizează pentru unitățile prevăzute la art. 11 alin. (1), art. 5 alin. (1)-(3) și pentru orice situații specifice gospodăriilor neprevăzute la art. 15, precum și pentru obiective și/sau activități care nu sunt supuse prevederilor legislației privind protecția mediului, dacă se apreciază că produc riscuri asupra sănătății populației.

(7)În cazul obiectivelor de interes național sau care pot determina poluare transfrontalieră, evaluarea impactului asupra sănătății populației se face de către Institutul Național de Sănătate Publică prin structurile sale.

17.La articolul 22, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 22

(1)Sursele de apă de suprafață sau subterane, folosite ca sursă pentru sistemele de aprovizionare cu apă a localităților, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

–calitate corespunzătoare categoriei de folosință într-un procentaj de 95% din numărul analizelor efectuate pe perioada unui an calendaristic;

–debitul necesar asigurării unei distribuții continue, avânduse în vedere variabilitățile zilnice și sezoniere ale cererilor de apă și tendința de dezvoltare a localității: populație, edilitar, pentru următorii 5 ani.

18.La articolul 23, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2)Sursele de apă subterană, precum izvoare captate, drenuri sau foraje, trebuie să fie amplasate și construite pe terenuri nepoluate agricol sau industrial, să fie protejate contra șiroirilor de ape și împotriva inundațiilor. Zona de extracție trebuie să fie protejată sanitar, în conformitate cu normele speciale în vigoare, astfel încât să se prevină accesul public și al animalelor. De asemenea, zona trebuie să fie prevăzută cu pantă de scurgere pentru prevenirea băltirii apei în sezoanele cu precipitații atmosferice.

19.La articolul 25, alineatele (4) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(4)În sistemele de aprovizionare cu apă potabilă se folosesc numai echipamente, produse, materiale, substanțe chimice sau amestecuri utilizate în contact cu apa potabilă avizate sanitar, conform prevederilor legale în vigoare.

……………………………………………………………………

(6)Proiectarea instalațiilor de tratare a apei, a rezervoarelor de înmagazinare și a rețelelor de distribuție trebuie să prevadă zone de protecție sanitară cu regim sever delimitate conform normelor speciale în vigoare, precum și posibilitatea de evacuare a apelor de spălare și accesul pentru recoltarea de probe, în vederea efectuării monitorizării de control și a celei de audit al calității apei potabile. Spălarea, curățarea și dezinfecția periodică și ori de câte ori este necesar a instalațiilor de tratare, a rezervoarelor de înmagazinare și a rețelei de distribuție sunt obligatorii. Produsele utilizate pentru dezinfecție trebuie să aibă aviz/autorizație emis/emisă de Comisia Națională pentru Produse Biocide sau autorizație unională potrivit dispozițiilor Regulamentului nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide și să se utilizeze conform instrucțiunilor.

20.La articolul 25, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

(7)Pentru construcțiile și instalațiile de distribuție a apei potabile folosite pentru alimentarea cu apă a localităților se vor dimensiona și institui zonele de protecție sanitară conform normelor speciale.

21.La articolul 27, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2)Fântâna trebuie amplasată și construită astfel încât să fie protejată de orice sursă de poluare și să asigure accesibilitatea consumatorilor. Amplasarea fântânilor publice și a fântânilor individuale se face cu respectarea distanței de cel puțin 10 m radial față de orice sursă posibilă de poluare: grajd, cotețe, platforme individuale de colectare a gunoiului de grajd, fose septice vidanjabile, latrine și trebuie să se facă astfel încât să nu afecteze sănătatea populației și mediul. Pentru depozitele de deșeuri municipale/industriale se vor respecta distanțele minime conform art. 11 alin (1). Adâncimea stratului de apă folosit nu trebuie să fie mai mică de 6 m. Pereții fântânii trebuie astfel amenajați încât să prevină orice contaminare exterioară. Ei vor fi construiți din material rezistent și impermeabil: ciment, cărămidă sau piatră, tuburi din beton. Pereții fântânii trebuie prevăzuți cu ghizduri. Ghizdurile vor avea o înălțime de 70-100 cm deasupra solului și 60 cm sub nivelul acestuia. Ghizdurile se construiesc din materiale rezistente și impermeabile, iar articularea cu pereții fântânii trebuie făcută în mod etanș. Fântâna trebuie să aibă capac, iar deasupra ei, un acoperiș care să o protejeze împotriva precipitațiilor atmosferice. Scoaterea apei din fântână trebuie să se facă printr-un sistem care să împiedice poluarea ei: găleată proprie sau pompă. În jurul fântânii trebuie să existe o zonă de protecție de 1,5 m, amenajată în pantă, cimentată sau pavată, impermeabilizată contra infiltrațiilor și împrejmuită pentru prevenirea accesului animalelor.

22.La articolul 28, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(2)Apele uzate trebuie epurate în așa fel încât să respecte prevederile legale specifice domeniului de gospodărire a apelor.

(3)La proiectarea stațiilor de epurare se va face și studiul de impact asupra sănătății publice, în situația în care vor fi amplasate în intravilanul localității și nu se respectă distanța minimă de protecție sanitară prevăzută la art. 11 alin. (1).

23.Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 29

Îndepărtarea apelor uzate menajere industriale și agrozootehnice se face numai prin rețeaua de canalizare a apelor uzate; în lipsa posibilității de racordare la sisteme publice de canalizare, unitățile sunt obligate să își prevadă instalații proprii pentru colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate, care se vor executa și exploata în așa fel încât să nu constituie un pericol pentru sănătate.

24.Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 30

Este interzisă răspândirea neorganizată direct pe sol (curți, grădini, străzi, locuri riverane ș.a.) sau în resursele de apă a apelor uzate menajere, fecaloid-menajere și industriale. Este interzisă deversarea apelor uzate în zona de protecție sanitară a surselor și a instalațiilor centrale de alimentare cu apă.

25.Articolul 31 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 31

Apele uzate provenite de la unitățile sanitare, precum și de la orice unități care, prin specificul lor, contaminează apele reziduale cu agenți patogeni sau poluează cu substanțe chimice și/sau radioactive se vor trata in incinta unităților respective, asigurându-se dezinfecția și decontaminarea, după caz, înainte de evacuarea in colectorul stradal.

26.Articolul 33 se abrogă.

27.Articolul 34 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 34

Fosele septice vidanjabile prin care sunt îndepărtate apele uzate menajere și fecaloid-menajere provenite de la locuințele neracordate la un sistem de canalizare se amplasează la cel puțin 10 m față de cea mai apropiată locuință și sursă de apă.

28.La articolul 37, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3)Administrația publică locală va asigura colectarea, îndepărtarea și neutralizarea deșeurilor menajere și stradale. Este interzisă depozitarea deșeurilor după colectarea lor, direct pe sol, pe domeniul public sau privat.

29.La articolul 38, partea introductivă și literele c) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 38

Gestionarea deșeurilor municipale se realizează în conformitate cu prevederile specifice în vigoare. În contextul prezentelor norme, deșeurile se colectează astfel:

.......………………………………………………………………

c)Medicamentele expirate provenite de la populație vor fi depuse la farmacii, oficine locale de distribuție sau drogherii apropiate, în vederea eliminării finale, prin incinerare. Unitățile farmaceutice vor afișa la loc vizibil anunțul privind colectarea gratuită a medicamentelor expirate.

.....…………………………………………………………………

e)Deșeurile zootehnice, rezultate din amenajări în gospodării particulare care nu se asimilează cu fermele zootehnice, se colectează pe platforme de colectare impermeabilizate, amplasate la minimum 10 metri de ferestrele locuințelor și sursele de apă în situațiile prevăzute la art. 15 alin. (1) și (2) și la 50 de metri în situația prevăzută la art. 15 alin. (3).

30.Articolul 39 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 39

(1)Evacuarea deșeurilor menajere biodegradabile și reziduale de la locurile de producere și colectare la locul de neutralizare se face de preferință zilnic, fără a se depăși următoarele termene maxime:

a)În perioada 1 aprilie-1 octombrie:

–zilnic, din zonele rezidențiale și de la unitățile de alimentație publică, unitățile sanitare cu paturi, grădinițe și creșe;

–la cel mult două zile, din celelalte zone.

b)În perioada 1 octombrie-1 aprilie:

–la cel mult 3 zile, din toate zonele.

(2)Evacuarea deșeurilor menajere biodegradabile «din poartă în poartă» se realizează o dată pe săptămână.

31.Articolul 40 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 40

(1)Colectarea, transportul, stocarea temporară, tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase se realizează numai în condițiile stabilite de legislația din domeniul protecției mediului în vigoare.

(2)Modul de colectare și punctele autorizate pentru preluarea deșeurilor vor fi aduse la cunoștința populației din fiecare unitate administrativ-teritorială.

32.La articolul 41, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 41

Depozitele controlate de deșeuri periculoase și nepericuloase, instalațiile de tratare a deșeurilor și instalațiile de incinerare trebuie proiectate, construite și administrate cu respectarea prevederilor legislației pentru protecția mediului și a sănătății umane în vigoare. În acest scop se vor îndeplini următoarele condiții:

33.La articolul 43, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

b)funcționarea instalațiilor de incinerare este condiționată de:

(i)monitorizarea emisiilor de gaze reziduale în atmosferă;

(ii)monitorizarea imisiilor celor mai importanți poluanți specifici generați în cursul activității de incinerare a deșeurilor, la limita celor mai apropiate clădiri din vecinătatea obiectivului, inclusiv locuințe;

34.Articolele 58 și 62-74 se abrogă.

35.După capitolul VIII se introduce un nou capitol, capitolul IX, cu următorul cuprins:

Capitolul IXNorme igienico-sanitare în domeniul funcționării și exploatării piscinelor de uz public

Articolul 98

Protejarea sănătății utilizatorilor unei piscine se asigură prin:

a)filtrarea și dezinfecția apei din piscină, cu scopul îndepărtării particulelor, poluanților, microorganismelor și altora;

b)utilizarea echipamentelor specifice pentru distribuția eficientă a dezinfectatului în bazin și îndepărtarea apei contaminate;

c)curățarea bazinului pentru eliminarea biofilmului de pe suprafețe, a sedimentelor depuse pe fundul bazinului, precum și a particulelor absorbite de filtre;

d)ventilarea corespunzătoare a piscinelor acoperite, pentru îndepărtarea, în principal, a produșilor secundari volatili de dezinfecție și reducerea nivelului de radon.

Articolul 99

În vederea asigurării condițiilor igienico-sanitare, în piscine se vor respecta următoarele cerințe:

a)circuitul utilizatorilor cu picioare desculțe sau în papuci de baie va fi delimitat de celelalte căi de circulație de tip «încălțat»;

b)pentru piscinele de uz public, accesul utilizatorilor către suprafața adiacentă bazinului se face obligatoriu prin trecerea prin pediluviu, dușuri pentru picioare sau orice alt sistem care asigură condiții similare de dezinfecție a picioarelor. Condițiile minime care trebuie îndeplinite pentru această trecere sunt următoarele:

(i)să fie concepută astfel încât să nu poate fi evitată de utilizatori la intrarea acestora în suprafața adiacentă/sala bazinului;

(ii)să fie alimentată cu apă potrivit prevederilor legale în vigoare și cu un nivel al clorului rezidual liber de 2 mg/l.

Articolul 100

În vederea asigurării condițiilor funcționale pentru siguranța utilizatorilor în piscine este necesară îndeplinirea, cel puțin, a următoarelor cerințe:

a)finisajul suprafeței adiacente bazinului este tip pardoseală antiderapantă;

b)accesul sau ieșirea din bazinele cu adâncimea de peste 60 cm se efectuează prin intermediul unor trepte/scări din beton, zidărie sau metalice, antiderapante, fixe sau detașabile, prevăzute cu balustradă/balustrade solidă/solide fixată/fixate în structura bazinului sau a suprafeței adiacente acestuia; numărul treptelor/scărilor se stabilește în funcție de mărimea și tipul bazinului. Scările vor avea profiluri rotunjite și forma adaptată folosirii fără risc de accidentare;

c)marginea bazinului se prevede cu un sistem de care utilizatorii să se poată prinde, realizat în conformitate cu reglementările tehnice, în funcție de tipul bazinului;

d)prevederea treptei de odihnă, realizată în conformitate cu reglementările tehnice în pereții bazinului, și care este în funcție de adâncimea apei din bazin;

e)marcarea vizibilă a adâncimii bazinului, realizată pe marginile acestuia, cel puțin în următoarele puncte: la intrarea în bazin, în locurile corespunzătoare adâncimilor minime și maxime, în zonele în care adâncimea crește brusc peste 1,5 m și la mijlocul bazinului, pentru bazinele cu fund plat sau pantă constantă;

f)realizarea de finisaje interioare care să asigure izolația termică, precum și tratarea suprafețelor cu substanțe antifungice în cazul piscinelor acoperite;

g)respectarea reglementărilor tehnice referitoare la condițiile termohigrometrice, iluminat, acustice și de ventilare, în vigoare la data realizării piscinelor.

Articolul 101

(1)În scopul asigurării condițiilor de igienă și funcționalitate ale piscinei, proprietarul/administratorul acesteia numește un responsabil de piscină sau, în caz contrar, îndeplinește atribuțiile și responsabilitățile acestuia.

(2)Responsabilul de piscină are, în condițiile prezentelor norme, cel puțin următoarele obligații:

a)asigură buna funcționare a piscinei;

b)asigură respectarea cerințelor igienice și ambientale în interiorul piscinei, precum și calitatea fizico-chimică și microbiologică a apei din bazin;

c)întocmește planul de supraveghere și control intern privind funcționarea piscinei, în care se prevăd cel puțin următoarele:

(i)descrierea sistemului funcțional al piscinei cu includerea cerințelor prevăzute la art. 98;

(ii)programul de monitorizare și întreținere a sistemului de la pct. (i);

(iii)procedurile de operare în condiții normale de funcționare, cu includerea cerințelor prevăzute la art. 108-111;

(iv)procedurile de operare în caz de incidente specifice sau poluări accidentale care pot să modifice calitatea apei;

(v)planul general de urgență și procedura de evacuare;

d)supraveghează respectarea de către utilizatori a măsurilor de igienă prevăzute la art. 114 și 115;

e)urmărește, potrivit programului stabilit pentru supraveghere și control intern, realizarea în toate spațiile piscinei a activităților de curățenie zilnică și dezinfecție, gestionarea deșeurilor și altele asemenea, cu respectarea prevederilor art. 47-52;

f)asigură completarea zilnică a registrului prevăzut la art. 106.

Articolul 102

(1)Bazinele de înot/Piscinele pot fi umplute cu apă potabilă sau cu apă de mare. În cazul în care apa de umplere se obține local din alte surse decât de la rețeaua publică de alimentare cu apă potabilă, aceasta trebuie să fie conformă cu prevederile legale din domeniu.

(2)Piscinele acoperite sau descoperite, precum și piscinele care folosesc apă de mare se dotează cu sisteme de filtrare și dezinfecție a apei, astfel încât calitatea apei să se încadreze în valorile maxime admise prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 546/2008 privind gestionarea calității apei de îmbăiere, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 103

Parametrii fizico-chimici de evaluare a calității apei din bazinele de înot/piscine trebuie să îndeplinească cel puțin cerințele prevăzute în standardele SR EN 15288-1, SR EN 15288-2 și SR EN 13451-1, aprobate conform dispozițiilor Legii nr. 163/2015 privind standardizarea națională, după cum urmează:

a)limpezimea - testată cu un disc negru, de 15 cm pe fond alb, care trebuie să fie vizibil în punctul cel mai adânc al bazinului;

b)concentrația clorului rezidual liber - care trebuie să fie cuprins între 0,5 mg/l și 1 mg/l în cazul celor acoperite, respectiv între 0,5 mg/l și 1,5 mg/l în cazul celor descoperite, pentru bazinele de înot și piscinele la care dezinfecția se face exclusiv prin clorinare. Orice altă metodă sau combinație de metode de tratare este permisă în măsura în care parametrii de dezinfecție sunt măsurabili și controlabili, iar apa respectă cerințele din anexa nr. 1 la prezentele norme;

c)pH-ul apei - care trebuie să se situeze între 7,2 și 7,8;

d)temperatura apei pentru îmbăiere - care trebuie să se situeze între 24°-32°C. În acest caz, piscinele vor fi prevăzute cu instalații de încălzire a apei, în vederea evitării utilizării apei cu o temperatură sub 24°C.

Articolul 104

Substanțele/Produsele chimice folosite ca dezinfectante pentru apa de îmbăiere din bazine, precum și pentru operațiunile de tratare, curățenie și dezinfecție a suprafețelor și grupurilor sanitare trebuie să fie avizate/autorizate de Comisia Națională pentru Produse Biocide, conform Hotărârii Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 105

(1)Pentru evaluarea calității apei din bazin, determinarea dezinfectantului rezidual se realizează astfel:

a)zilnic, înainte de utilizarea bazinului;

b)la un interval de 3 ore, în cazul în care dezinfecția apei se realizează manual;

c)în mod continuu, în cazul în care dezinfecția apei se realizează automat, caz în care se efectuează, pentru siguranță, și determinări manuale, cel puțin trei pe zi.

(2)Responsabilitatea efectuării determinărilor fizico-chimice revine responsabilului piscinei.

(3)Temperatura și pH-ul apei din bazine se măsoară și se înregistrează zilnic, cu următoarea frecvență:

a)cu o oră înainte de deschiderea piscinei; șib) la fiecare trei ore pe toată durata programului de funcționare.

(4)Responsabilul de piscină este obligat să realizeze monitorizarea calității apei de îmbăiere cu frecvența prevăzută în anexa nr. 1 la prezentele norme.

Articolul 106

Responsabilul de piscină trebuie să dețină registre în care să înscrie rezultatele buletinelor de analiză a apei, concentrațiile dezinfectantului din apă, valorile pH-ului și temperatura apei, periodicitatea de primenire a apei și de dezinfecție a bazinelor, precum și modalitatea de dezinfecție a bazinelor, inclusiv substanțele dezinfectante folosite.

Articolul 107

Pentru a permite curățarea corespunzătoare și dezinfecția întregii suprafețe a bazinului este necesară golirea completă, cel puțin o dată pe an și, obligatoriu, înainte de fiecare început de sezon, în cazul funcționării sezoniere, pentru bazinele cu sisteme de recirculare a apei.

Articolul 108

(1)Toate piscinele de uz public alimentate cu apă potabilă trebuie prevăzute cu sisteme de recirculare și tratare a apei.

(2)Instalația de recirculare și filtrare este dimensionată astfel încât să asigure câte o recirculare a întregului volum de apă în: a) 30 min., în cazul bazinelor puțin adânci rezervate copiilor (sub 0,6 m);b) 1 h și 30 min., în cazul bazinelor sau părților de bazin cu adâncime până la 1,35 m;c) 4 h, în cazul bazinelor sau părților de bazine cu adâncime mai mare sau egală cu 1,35 m;d) 8 h în cazul bazinelor pentru sărituri sau scufundări.

(3)În cazul recirculării apei, 1/10-1/15 din volumul apei din bazin se înlocuiește zilnic cu apă potabilă sau cu o cantitate corespunzătoare de 30 l pentru fiecare utilizator al bazinului din ziua respectivă.

Articolul 109

Pentru bazinele fără recirculare, dar cu primenire continuă a apei, apa se va schimba zilnic cel puțin 1/3 din volumul apei din bazin și se va asigura golirea, spălarea și dezinfecția acestuia la cel mult 3 zile.

Articolul 110

Pentru bazinele fără recircularea apei și fără posibilități de primenire continuă a apei se vor asigura golirea, spălarea și dezinfecția zilnică a bazinului și umplerea cu apă la calitatea prevăzută în tabelul din anexa nr. 1 la prezentele norme.

Articolul 111

Pentru situația prevăzută la art. 107, golirea completă, spălarea și dezinfecția pereților și fundului bazinului se realizează o dată pe an, precum și ori de câte ori apar poluări accidentale care modifică calitatea microbiologică a apei. Dezinfecția bazinelor se realizează după spălare cu jet de apă și curățare mecanică, prin ștergerea pereților și fundului bazinului cu bureți îmbibați în soluție dezinfectantă.

Articolul 112

Piscinele se dotează, obligatoriu, cu: vestiare, grupuri sanitare și dușuri, separate pentru femei și bărbați. Numărul minim de dotări sanitare este:

Articolul 113

Regulamentul privind utilizarea piscinelor și măsurile de igienă se afișează într-un loc vizibil și accesibil utilizatorilor, la intrarea în piscină. În perioada de utilizare a piscinei nu se va depăși numărul maxim de persoane aflate simultan în piscină/bazin, astfel cum este prevăzut prin proiect. Numărul maxim de utilizatori se menționează în regulamentul de utilizare a piscinei.

Articolul 114

Accesul persoanelor în bazin este permis numai după ce, în prealabil, au făcut duș și au trecut cu picioarele prin pediluviu/dușul pentru picioare.

Articolul 115

Accesul în piscine al persoanelor purtătoare de boli transmisibile, plăgi deschise, dermite sau dermatoze este interzis. Această cerință va fi menționată în regulamentul prevăzut la art. 113.

36.În tot cuprinsul normelor, sintagma „deșeuri menajere“ se înlocuiește cu sintagma „depozite de deșeuri municipale“, iar sintagma „deșeuri asimilabile celor menajere“ se înlocuiește cu sintagma „deșeuri municipale asimilabile celor menajere“.

Articolul II

Autorizațiile sanitare de funcționare și notificările privind certificarea conformității emise de către direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București până la data intrării în vigoare a prevederilor prezentului ordin își mențin valabilitatea sub rezerva respectării condițiilor de la data emiterii acestora.

Articolul III

Metodologia de elaborare a evaluării impactului asupra stării de sănătate a populației se aprobă prin ordin al ministrului sănătății în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Articolul IV

Autorizațiile eliberate pentru cabinetele medicale care își desfășoară activitatea la data intrării în vigoare a prezentului ordin își mențin valabilitatea până la modificarea condițiilor de autorizare, prevăzute în Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1.338/2007 pentru aprobarea Normelor privind structura funcțională a cabinetelor medicale și de medicină dentară, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul V

În termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, proprietarii/administratorii piscinelor existente aflate în exploatare vor lua toate măsurile pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute la art. 98, 100, 108 și 112 din normele prevăzute la art. I.

Articolul VI

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătății,

Sorina Pintea

București, 9 august 2018.

Nr. 994.